Dragos MEIANU

Facultatea de Inginerie Energetic i Management Industrial

Departamentul de Inginerie Energetic
dragos.meianu@yahoo.com

APARATE DE MASURAT NUMERICE
Proprietatile aparatelor de masurat
numerice
Precizia si siguranta in functionare
Eliminarea erorilor subiective de citire
Viteza mare de masurare
Rapiditate si comoditate
Posibilitatea inregistrarii rapide si precise
Posibilitatea automatizarii procesului de masurare
Posibilitatea cuplarii la calculatoare
Principiul de functionare
Msurarile numerice se caracterizeaz prin
exprimarea numeric a rezultatelor i prin
variaia discontinu a valorii msurate
corespunztor variaiei de obicei continue a
mrimii de msurat datorit efecturii
msurrilor numai la anumite intervale de
timp (msurri discrete)
Principiul de functionare
n aparatele numerice, n procesul de msurare mrimea de
msurat continu, n scopul exprimrii ei directe sub form
numeric, este discretizat i codificat.

Prin discretizare (sau cuantificare) variaia continu a
mrimii de msurat este transformat ntr-o variaie n
trepte, care reproduce cu o anumit aproximaie variaia
continu . Aproximaia este cu att mai bun cu ct treapta
de variaie este mai mic i deci numrul de trepte mai
mare. Discretizarea se face att n timp (eantionare)
msurarea putndu-se efectua numai la anumite intervale
de timp, ct i n nivel mrimea msurat putnd cpta
numai un numr limitat de valori distincte.

La momentul t
2
mrimea A
2
este aproximat cu treapta a
3

La momentul t
4
, mrimea A
4
cu treapta a
5

Datorit acestei aproximaii exist o diferen ntre valoarea mrimii
i valoarea msurat, care constituie eroarea de discretizare. Aceast
eroare nu depete ns diferena dintre dou trepte succesive,
care reprezint rezoluia aparatului.
INTERVAL DE ESANTIONARE
- Timpul dintre doua masurari succesive
CODIFICARE
- Atribuirea unei valori numerice treptei
corespunzatoare marimii masurate
Discretizarea si codificarea respectiv transformarea marimii
de masurat continue (analogice) ntr-o reprezentare
numerica discreta se realizeaza in blocul
CONVERTOR ANALOG-NUMERIC
care constituie partea principala a unui
Aparat de Masurat Numeric


Sisteme de Numeratie
SISTEMUL ZECIMAL
Sistemul zecimal are baza 10 si foloseste zece
simboluri (cifre) distincte (0,1,2,3,4,5,6,7,8,9).
Un numar N este reprezentat in sistemul zecimal
N
10
=C
n
x10
n
+C
n-1
x10
n-1
+.....C
1
x10
1
+C
0
x10
0
+C
-1
x10
-1
+...C
-m
x10
-m

Exemplu:
(849,56)
10
= 8x10
2
+4x10
1
+9x10
0
+5x10
-1
+6x10
-2


SISTEMUL BINAR (cu baza 2)

Se folosesc numai doua simboluri distincte , 0 si 1
Se pot reprezenta cu ajutorul circuitelor electrice si
electronice cu doua stari (inchis-deschis)
Un numar in sistemul binar este reprezentat de suma
puterilor succesive ale lui 2, multiplicate cu
coeficientii sau 1
Exemplu:

(27)
10
=1x2
4
+1x2
3
+0x2
2
+1x2
1
+1x2
0
= (11011)
2

Conversia numerelor binare in zecimale
(101011)
2
=1x2
5
+0x2
4
+1x2
3
+0x2
2
+1x2
1
+1x2
0
= 32+0+8+0+2+1 =(43)
10

Numar
zecimal
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Numar
binar
0 1 10 11 100 101 110 111 1000 1001 1010
Conversia numerelor zecimale in binare
Numarul Catul
57:2 28 1
28:2 14 0
14:2 7 0
7:2 3 1
3:2 1 1
1:2 0 1
Restul
(57)
10
= ( 1 1 1 0 0 1 )
2
- Se imparte numarul zecimal cu 2 si se inregistreaza restul (0 sau 1)
- Se repeta operatia pana cand se obtine catul 0
- Exemplu:
Sistemul binar-zecimal
Codul Binar-Zecimal imbina caracteristicile
celor doua sisteme: reprezentare prin cifre
binare, grupate ins[ dupa distributia cifrelor in
sistemul zecimal. Cel mai folosit este codul
8-4-2-1
Cifra
zecimala
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Cod binar-
zecimal
0000 0001 0010 0011 0100 0101 0110 0111 1000 1001
Exemplu: Numarul zecimal 849 se codifica binar-zecimal
8 4 9
1000 0100 1001
CLASIFICAREA APARATELOR DE
MASURAT NUMERICE
Dupa natura marimii de masurat :
voltmetre,frecventmetre, fazmetre, voltampermetre,
ohmetre, cronometre, etc.
Dupa principiul de masurare : aparate cu masurare
directa, masurare prin compensare, cu masurare
mixta.
Dupa tipul elementelor componente: modulare si
configurabile
Dupa gradul de precizie : 0,005 si 1 %
PARTILE COMPONENTE ALE
APARATELOR DE MASURAT NUMERICE
Circuitul
de intrare
Convertor
analog
numeric
Numarator Decodificator
Dispozitiv
de afisaj
Marimea
de
masurat
Bloc de comanda
Bloc de alimentare
CIRCUITE LOGICE DE COMUTATIE
Analiza i sinteza circuitelor de comutaie cu
dou stari stabile se face cu ajutorul
algebrei logice (sau booleene)

Spre deosebire de algebra clasic, opereaz cu
variabile care pot lua numai doua valori,
simbolizate de obicei prin 0 si 1
Tabelele de adevr ale funciilor logice
elementare
x y x+y x y xy x x

x y x y
0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0 1
1 0 1 1 0 0 1 0 1 0 0 1 0 1
0 1 1 0 1 0 0 1 0 0 1 1
1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 0
SAU SI NU SAU-NU SI-NU

Circuitele de comutatie care realizeaza funciile logice se numesc CIRCUITE LOGICE
U
t
+E
0 1
+E
t
0 1 0 1
U
CIRCUITELE POART
Circuitele logice elementare SAU, I, NU, SAU-
NU, I-NU sunt circuite fara memorie,
denumite circuite POART sau PORI

Circuitele logice cu memorie se construiesc cu
circuite basculante bistabile
CIRCUITE POARTA
SAU
SI
NU
SAU NU
SI-NU
Reprezentarea cu contacte si simbolul
circuitelor
CIRCUITE BASCULANTE BISTABILE
Circuitele basculante bistabile (CBB) sunt circuite logice
secveniale cu 2stri stabile (distincte), tranziia ntre cele 2 stri
fcndu-se odat cu aplicarea unor semnale de comand din
exterior. Ele sunt circuite cu memorie, ceea ce nseamn c,
examinnd ieirile, se poate deduce ultima comand aplicat la
intrare. Aplicaiile acestor circuite sunt multiple, ele stnd la baza
tuturor circuitelor logice secveniale: numrtoare, registre,
memorii RAM, etc.
Exist 4 tipuri de circuite basculante bistabile:
- R-S, J-K, D, T
CIRCUITE BASCULANTE BISTABILE
Bistabilul R-S
Acest tip de CBB are 2 intrri de comand notate S (Set) i R (Reset) i 2
ieiri Q i Q complementare. Intrarea S folosete pentru nscrierea
informaiei n circuit (prin convenie informaia nseamn 1), iar intrarea R
este destinat tergerii informaiei din circuit. Aplicnd 1 logic pe una din
cele 2 intrri efectul va fi cel descris mai sus.
Bistabilul J-K
Acest tip de bistabil elimin starea de nedeterminare a CBB R-S.
Acesta are 2 intrri de date J i K i o intrare de tact n
varianta sincron
Circuitul Bistabil T
REGISTRII de DEPLASARE
Registrul de deplasare poate fi folosit la
stocarea de bii informaionali. Biii
informaionali pot fi transferai ntr-un alt
registru identic cu primul.
Transferul poate fi serial (bit dup bit) sau
paralel (toi biii deodat). n
cazul transferului paralel, circuitele
basculante din componena registrului
trebuie s aib intrri asincrone.
Registrul de deplasare de baz este
alctuit dintr-un numr de CBB
conectate n cascad (serie), ieirea
fiecruia fiind conectat la intrarea
urmtorului. El are calitatea de a memora
un numr de bii informaionali
egal cu numrul de CBB.