Sunteți pe pagina 1din 7

Bun venit la gradinita.Cum se adapteaza copilul la gradinita?

Inscrierea la grdini a copilului presupune o separare brusc de mediul social


familiar copilului: prinii si, fraii si, mediul, regulile cunoscute, rutinele asimilate. Aflat
ntr-un spaiu nou, n absena persoanelor cunoscute care-i ofer un sentiment de
siguran, copilul triete o stare de pierdere fa de persoanele dragi, iar acest sentiment
va deveni intens i derutant pentru el. Pentru copii, acest proces poate avea un impact
puternic asupra comportamentului lor i le poate ntrzia chiar i dezvoltarea.

5 faze generale ale pierderii
oc i negare: copilul refuz s accepte realitatea separrii de prin ii si, reacia fiind
de spaim permanent. Copilul plnge, se aga de printele su pentru a nu fi lsat n
spaiul necunoscut. Dup plecarea printelui, nu poate intra n relaie cu mediul social;
mnie i vinovie: copiii i pot exprima mnia att fa de adulii care i desfoar
activitatea n grdini, ct i fa de prini, cnd se revd. Astfel, ei pot distruge
lucrurile pe care prinii le-au druit i pe care le-au adus cu ei, sau ii manifest mnia
fa de educatoare sau ceilali copii din grup;

tristee i disperare: de cele mai multe ori se dezvolt sentimente de vinov ie de genul:
Am fost un copil ru i am stricat jucria i acum m-a prsit . Copilul este apatic, nu
intr n rela ie cu egalii de vrst, refuz contactul cu educatoarele;
nelegere i acceptare:
pe msur ce capt ncredere n adulii care i ofer atenie i n noul ambient, copiii
accept desprirea, astfel nct vor fi pregtii pentru noi situaii de separare;
integrarea in gradinita:
copilul se adapteaz i ncep s asimileze modelele de relaionare i s-i asume regulile
noului spaiu n care se afl, rencepnd s fie deschis stimulilor, activndu-i tendinele
exploratorii).
Efecte ale separrii asupra copilului
Efectele separarii copilului de parinti prin inceperea de acesta a programului regulat
de mers la gradinita pot fi influentate de:
Modul n care adulii (prini, bunicii, bone) au reacionat fa de copil n momentul
separrii copilului de prini;
Personalitatea copilului;
Mediul nconjurtor;

Copilul poate manifesta in acesta perioada:
Diverse tulburri somatice (febr, vrsturi, lipasa poftei de mncare, anurezis diurn,
somnolen etc.)
Lipsa ncrederii n sine;
Comportament retras, apatie nu iniiaz sau nu rspunde relaionrii cu alte persoane,
refuz dialogul;
Agresivitate, hiperactivitate, comportament dificil;
ntrzieri de dezvoltare sau regresie;
Dificulti n exercitarea controlului asupra sentimentelor i tririlor emoionale.
Pai pentru combaterea efectelor separrii

1) Anunta copilul ca va incepe sa mearga la gradinita: Vom merge ntr-un loc cu muli
copii i jucrii. O s stai acolo puin, fr mama. Mama vine mai trziu i te ia acas, s ne
culcm n patul nostru. O sa-mi fie dor de tine pentru c te iubesc. Dar mama trebuie s
mearg la serviciu.
2) Familiarizeaz-l din timp cu spaiul intern al gradinitei: vizitarea slilor n care se
deruleaz programul zilnic al copilului (sala de joac i activiti, sala de baie, sala n care
se ia masa i sala n care se odihnesc copiii)
3) D-i un obiect drag la grdini: Obiecte ca: o ppu, un ursule, o perin, o pturic
etc. i vor face legtura cu casa lui i copilul nu se va simi dus ntr-un loc cu totul strin
pentru el. i putei spune copilului c i lsai acest obiect pentru a ti c suntei lng el, c
v gndii la el, pentru a v nlocui ct timp suntei plecat.
4) Adopt o atitudine consecvent: A te comporta cnd excesiv de permisiv, cnd din
cale-afar de autoritar l va deruta pe
copil i nu va mai nelege nimic. Oricum, niciodat, orict de suprai ai fi, nu-i spunei
acestuia c nu-l mai iubii.
Ce mesaje s evii
Ce urt eti cnd plngi! Dac plnsul copilului este sincer i simte aceast nevoie, lsai-
o s se manifeste! Printr-un astfel de mesaj copilul nva c este mai bine s nu plng,
nva s se abin atunci cnd simte nevoia s plng.
Vine poliia, cinele, vrjitoarea cea rea s te ia! Vine doctorul s-i fac injecie! Prin
astfel de mesaje copilul nva s se abin s nu mai plng (va deveni un adult incapabil
s-i manifeste durerea). Se pot provoca frici noi (de doctor, de poliist, de cine etc.).
Las c vezi tu la grdini! Aceast ameninare nu va face dect s ndeprteze i mai
mult copilul de grdini. Atenie la ce cuvinte folosii cnd vorbii despre grdini.
De-abia atept s te duc la grdini s scap de tine! Dac scopul dvs. este ca el s se
integreze n grdini, vorbii-i despre avantajele pe care le ofer frecventarea acesteia.
Nu uitai: Copilul are nevoie de separarea de prinii si prin mersul regulat la
gradinita!
Desprirea l ajut pe copil:
s i identifice abilitile, s rezolve singur probleme (s se mbrace singur, s i aleag o
jucrie, s negocieze cu cei de-o seam);
S i ntreasc rezistena la frustare i s-i gestioneze astfel de manifestri (va nva c
nu i se d o jucrie chiar atunci cnd vrea el, c nu e luat n brae atunci cnd dorete etc.)
Un copil va putea s-i mreasc rezistena la frustrare doar n contextul n care el trece
prin procesele de exersare a separrii de prini, procese care-i permit copilului s
dobndeasc ncredere n abilitile sale, dar i recunoaterea acestor abiliti de ctre
persoanele importante afectiv pentru el.
Cunoasterea factorilor implicati in educatie


1. Comunitatea un partener real

Fiecare copil pe care l educm este un cetean pe care l ctigm. Victor Hugo
Definiii
Ce este grdinia?
Instituie de nvmnt precolar, destinat copiilor ntre 3 i 6-7 ani. Originile
grdiniei de copii se gsesc n operele lui Pestalozzi, dar adevratul lui iniiator a fost
Friedrich Froebel, care le-a i dat denumirea kindergarten (1837) i a conceput jocuri i
material didactic specific.

Ce este educaia?
Educaia este o experien social, n contact cu care copilul se descoper,
mbogete raporturile sale cu ceilali, dobndete bazele cunoaterii i aciunii.

Ce este familia?
n sens larg, familia reprezint un grup social ai crui membri sunt legai prin
raporturi de vrst, cstorie sau adopiune i care triesc mpreun, coopereaz sub
raport economic i au grij de copii. n sens restrns, familia este un grup social format
dintr-un cuplu cstorit i copiii acestuia.

Ce este comunitatea?
Comunitatea reprezint o entitate social-uman, ai crei membri sunt legai prin
locuirea aceluiai teritoriu i prin relaii sociale constante i tradiionale, consolidate n
timp.
n mod firesc, prinii sunt primii educatori ai copilului. Vine apoi rndul
profesionitilor din grdinie i coli s se ocupe de educarea i formarea copiilor printr-o
metodologie i un curriculum specific vrstei acestora. Dar educaia copiilor, privii ca cei
mai tineri membri ai unei comuniti, este responsabilitatea ntregii comuniti. Ea este
leagnul creterii i devenirii copiilor ca viitori aduli responsabili de menirea lor n
folosul ntregii comuniti.
Comunitatea de oameni care triesc i nva mpreun constituie contextul
primordial n care se desfoar educaia i are la baz urmtoarele caracteristici:
Ca fiine sociale, oamenii au, din cele mai vechi timpuri, tendina fireasc de a se organiza
n comuniti guvernate de o serie de norme formale i informale care asigur
funcionarea i progresul comunitii.
n cadrul comunitii, n diversele domenii de manifestare, fiecare persoan are drepturi
i responsabiliti. Astfel, asigurarea accesului egal la educaie este dreptul fiecrui
membru al comunitii, dar i responsabilitatea ntregii comuniti. Sistemul de educaie
devine astfel parte integrant n viaa comunitii, cu toate cerinele ce decurg pentru
buna lui funcionare.
O comunitate care plaseaz educaia printre prioritile sale este o comunitate care
acioneaz contient n folosul tuturor membrilor si. Este bine tiut faptul c, pe termen
lung, investiia n educaie este cea mai valoroas pentru societate.
n cadrul unei comuniti, grdinia i coala sunt instituii care asigur educaia copiilor
dar sprijin, n acelai timp preocuparea i nevoia adulilor pentru perfecionare continu
i nvarea pe tot parcursul vieii.

Rolul grdiniei n comunitate

n fiecare zi copiii nva despre oameni i locuri din comunitatea lor atunci cnd i
nsoesc educatoarele sau prinii n plimbri i vizite, dar i n cadrul activitilor
desfurate n grdini.
Grdinia, prin implementarea proiectelor, caut soluii prin care s fie util societii, dar
i privit pe msura investiiilor i speranelor.
Parteneriatele organizate de grdinie pot conduce la:
formarea unei reele de sprijin comunitar, complementar grdiniei, pentru realizarea
unor obiective;
cunoaterea specificului cultural, a valorilor mediului comunitar;
antrenarea membrilor comunitii n luarea unor decizii privitoare la dezvoltarea
grdiniei;
oferirea unui suport material i cultural copiilor din grdini;
invitarea membrilor comunitii la momentele festive sau la evenimentele importante
ale grdiniei;
participarea copiilor din grdini la unele manifestri festive organizate de comunitate;
stimularea continu a nvrii i introducerea copilului n ambiana colii prin formarea
reprezentrilor despre coal.

Familia
n primele etape ale vieii, responsabilitatea educrii copilului revine familiei. Copiii
sunt apoi nscrii n grdini, instituie care le asigur condiiile necesare pentru
dezvoltarea n concordan cu nevoile individuale. Grdinia este un important mediu de
socializare, i ajut pe copii s interacioneze cu ali copii, dar i cu aduli i le ofer
acestora un mediu primitor, adecvat nvrii. Totodat, grdinia ofer suport pentru
valorificarea potenialului fizic i psihic al fiecrui copil, pentru dezvoltarea capacitii
de a intra n relaie cu ceilali copii i cu adulii. De asemenea, grdinia sprijin copilul n
interaciunea cu mediul, favorizeaz descoperirea de ctre fiecare copil a propriei
identiti i i formeaz o imagine de
sine pozitiv.

Recomandm prinilor:
s le prezinte copiilor grdinia ca un loc n care ei se pot juca mpreun cu ali copii, n
care pot nva lucruri noi i interesante;
s cunoasc programul grdiniei i pe educatorii copilului lor;
s vorbeasc cu educatorii, s stabileasc o relaie adecvat cu acetia;
s ofere informaii suficiente educatorilor;
s cear sfatul educatorilor;
s cear angajatorului s sprijine eforturile de implicare n activitatea grdiniei prin
flexibilizarea programului, a orarului;
s participe la evenimentele din grdini (Ziua copiilor, Ziua grdiniei, serbri, eztori
etc.);
s se ofere voluntari prin implicarea n activiti i s cear i membrilor comunitii
lucrul acesta;
s doreasc s participe la luarea unor decizii ct mai bune pentru grdini;
s discute permanent cu copilul despre ce se ntmpl n grdini;
s creeze acas un mediu bun de joc i educaie;

Recomandm educatorilor:
s invite prinii la activiti, s-i implice n organizarea centrelor de interes/ activitate,
n crearea centrelor tematice, n procesul de mprumut i citire a unei cri/ jucrii din
biblioteca grdiniei.
s trimit nsemnri despre evoluia copilului n grdini, s caute oportuniti pentru
discuii informale;
s ajute pe prini s neleag importana sprijinului lor n educaia copiilor;
s informeze prinii n legtur cu problemele curente ale nvmntului (de exemplu,
schimbrile din Curriculum);
s se dezvolte profesional;
s participe la activitile comunitii;
s nvee despre cultura, viaa, locul de munc al celor din familiile copiilor.




















Gradul de implicare si participare la activitati?

Prescolaritatea este un moment important in dezvoltarea psihosociala a copilului si in pregatirea sa
pentru adaptarea si integrarea scolara. Este o etapa de trecere, un punct in care copilul poate realiza
progrese, poate acumula abilitati noi sau poate stagna sau chiar regresa.
Activitatile educationale au un caracter variat si isi propun sa atinga mai multe aspecte ale
dezvoltarii: cognitiv (dezvoltarea inteligentei), afectiv (dezvoltarea capacitatii de a se exprima
emotional), aptitudini, comunicare (dezvoltarea limbajului), motor (manualitate si motricitate).
Varietatea ariilor de stimulare se regaseste in activitatile numeroase in care este implicat copilul si isi
gaseste utilitatea in masura in care aceste activitati descopera si sprijina inclinatii ale copilului, ii fac
placere. Dorinta de a atinge cat mai multe dintre aceste laturi si de stimula copilul in vederea unei evolutii
armonioase si echilibrate, determina uneori parintii sau educatorii sa apeleze la o programa incarcata si
nediferentiata, sa solicite in exces participarea copilului si sa aiba asteptari inalte.
Succesul in activitati nu se masoara in obtinerea unor performante cantitative, ci in capacitatea de a
asimila informatiile si abilitatile pentru a le folosi si in alte situatii similare, pentru a se adapta.

Va propun in continuare sa parcurgem impreuna factorii care contribuie la structurarea unor
activitati adecvate dezvoltarii copilului prescolar:
Capacitatea de exprimare capacitatea de a-si exprima trairile, experientele, de a transpune in cuvinte
ceea ce simte, de a da o forma orala emotiilor si situatiilor incarcate de emotii este cea care ajuta copilul
sa-si structureze afectele, sa valorifice resursele sale si sa le foloseasca mai tarziu in povestirea orala si in
realizarea compunerilor. Activitatile in care copiii invata sa numeasca emotiile, sa le descrie, sa le
diferentieze ajuta la dezvoltarea capacitatii de expresie si aparitia fenomenului de empatie, de apropiere
fata de ceea ce simte celalalt.
Capacitatea de planificare copiii percep pana la aceasta varsta actiunile ca fiind concomitente,
deodata. Deprinderea de a face un plan presupune intelegerea faptului ca lucrurile se intampla pe rand,
intr-o anumita ordine. Structurarea activitatilor si deprinderea momentelor lor, a succesiunii si a
etapelor ajuta copilul sa asimileze mai tarziu programul scolar si sa inteleaga modul in care se succed
activitatile sale. Jocurile in care copii ilustreaza activitatile si momentele lor, invata sa elaboreze un plan
al actiunii, plecand de la programul zilnic (trezit, spalat, mic dejun, mers la gradinita, activitati
educationale, pranz, somn, plecare acasa) si pana la momentele mai indepartate (vacante, scoala)
dezvolta capacitatea de a interioriza aceasta succesiune si a de anticipa momentul urmator.
Capacitatea de amanare o data cu intrarea copilului in gradinita, acolo unde exista un program si o
modalitate anume de desfasurare a activitatilor, una din abilitatile cele mai importante pe care este
nevoie sa le dezvoltam este toleranta la frustrare. Copilul doreste aici si acum, se plictiseste, schimba
rapid activitatile, nu este obisnuit sa i se refuze ceva sau sa i se impuna anumite lucruri. Doreste sa se
joace, sa manance, sa mearga la toaleta, sa alerge sau sa tipe.
Controlul asupra acestor dorinte si nevoi asigura copilului un program si o mobilizare a atentiei si
concentrarii intai pe perioade mai scurte, apoi o data cu trecerea la scolaritate mai lungi, pana la
deprinderea unor automatisme care vor inlocui impulsivitatea si nevoia punerii bruste in act.
Dezvoltarea manualitatii includem aici activitati care se refera la dezvoltarea motricitatii generale,
activitati sportive (gimnastica, alergat, jocuri cu mingea), dar mai ales motricitatea fina. Indemanarea
copilului si abilitatea de a-si folosi manualitatea sunt deprinderi de baza in invatarea scrisului. Desenul,
jocurile de construit sau de lipit, de decupat, manuirea unor unelte sau a unor obiecte mici, toate
stimuleaza dezvoltarea acestor abilitati.
Un rol important are aici asimilarea si identificarea componentelor schemei corporale, perceptia
propriului corp si diferentierea celuluilalt. Cu cat schema corporala este mai bine conturata, cu atat mai
clara este si diferentierea de mediu si de ceilalti. Aceasta diferentiere este necesara pentru dezvoltarea
unor relatii.
De asemenea, dezvoltarea sensibilitatii prin contactul direct cu obiectele: cald, rece, greu, cum
miroase, ce poti face cu mainile, ce poti tine, ce nu poti apuca, marime si forma. Activitatile de acest gen
stabilesc repere ce vor fi utilizate mai tarziu prin prisma experientei concrete.
Orientarea spatio-temporala reperul spatial si temporal este un bun indicator al adaptarii la mediul
inconjurator si al orientarii. Perceperea pozitiilor, a directiilor, recunoasterea spatiilor frecventate, a
posibilitatilor de a ajunge dintr-un loc in altul se constituie in repere ale copilului in incercarea sa de a
deveni autonom. Astfel, ajunge sa cunoasca adresa de acasa, sa stie unde este gradinita, si mai tarziu sa
mearga singur la scoala.
Intuirea principalelor momente ale zilei, a zilelor saptamanii, lunilor, anotimpurilor, intelegerea
succesiunii lor asigura interiorizarea programulului zilnic si capacitatea de a anticipa ceea ce urmeaza sa
se intample, cand, ce inseamna acum si ce inseamna peste un timp.
Secventele activitatilor zilnice (ieri, azi, maine, inainte, dupa) implicate in jocuri si actiuni ale copilului,
structureaza o rutina cotidiana care va facilita planificarea actiunilor copilului si intelegerea notiunii de
timp si incadrare in timp, asocierea evenimentelor cu anumite zile si ore, invatarea ceasului.
Dezvoltarea creativitatii copilul atinge punctual maxim de dezvoltare si de descoperire a creativitatii
sale in aceasta perioada a prescolaritatii. Creativitatea, desi pare un dat nativ al copilului, o trasatura
naturala si spontana, poate fi de multe ori inhibata sau neluata in seama, nestimulata sau ingradita de
anume scheme care par a fi prioritare.
Exista o varietate de activitati care pot sprijini si dezvolta creativitatea, de la activitati artistice sau
intelectuale, pana la cele manuale sau cele casnice. Fie ca povesteste foarte frumos, ca picteaza deosebit,
ca demonteaza cu mare dexteritate sau inventeaza lucruri noi, toate aceste calitati ale copilului pot fi
valorificare in experientele sale de la gradinita si pot consolida aptitudini sau inclinatii.
Scopul nostru nu trebuie sa fie initial obtinerea performantei sau atingerea unor asteptari inalte, ci
doar acela de a lasa lucrurile sa se desfasoare firesc, de a lasa copilul sa se bucure si sa descopere ce
poate face cu propriile sale forte si idei.