Propuntor: lect. univ. dr. Ramona RDU-TACIU Cluj-Napoca, 2010 Modulul I ADULII SI EDUCAIA. SPECIFICUL EDUCAIEI ADULILOR Concepte de baz i cuvinte cheie: educaia adulilor, formare continu, lifelong learning, educaia permanent Bibliografie: Antonesei, L., (2005), Polis i Paideia. apte studii despre educaie, cultur i politici educative, Ed. Polirom, a!i "oeru, ., (coord.), (#$$5), Introducere n educaia adulilor, Ed. %iat Lu&, "ucure!ti 'c(ifirne, )., (#$$*), ducaia adulilor n sc!i"#are, Ed. %iat Lu&, "ucure!ti +r,ans-., %r., (#$*5), (trad.), $idactica pentru aduli, E/P, "ucure!ti Coninutul informaional detaliat A/+L0 ' E/+)A0A. 'PE)%)+L E/+)A0E A/+L0L12 'intagma 3educaia adulilor4 este de dat relati5 recent, de!i, din punct de 5edere istoric, 6nc din #$#$, 6n 7area "ritanie se 6nfiina )omitetul pentru Educaia Adultilor. 8n spaiul cultural rom9nesc, A':2A, ca Asociaie pentru cultura poporului rom9n, 6nfiinat cu mult 6nainte, poate fi considerat o instituie de educaie a adulilor. 8n lim,a;ul !tiinelor educaiei, sintagma a intrat mai ales dup #$<0, c9nd se amplifica mult rolul instituiile de profil, precum !i cercetrile despre o astfel de pro,lematic. 'e 5or,ea tot mai des despre 6n5m9ntul pentru aduli, despre perfecionare, reciclare !i c(iar despre uni5ersiti pentru 59rsta a treia. # :reptat, educaia adulilor cunoa!te modificari ma;ore, iar pe unele dintre ele le parcurge !i 6n pre=ent. 'ecole de>a r9ndul a struit credina c educaia omului este cea care se reali=ea= 6n prima perioad a 5ieii omului, adic 6n copilrie. /e altfel, se considera c ar e&ista trei mari sec5ene ale 5ieii omului: copilria, dominat de educaie? maturitatea, c9nd predomin munca !i ,tr9neea, ce se credea a fi o pregtire pentru prsirea acestei lumi. :reptat, munca industrial a sc(im,at puternic 6ntregul coninut al 5ieii omului, educatia fiind ne5oit s se prelungeasc peste 59rsta copilriei. )(iar de=5oltarea puternic a 6n5m9ntului uni5ersitar la sf9r!itul secolului trecut !i 6nceputului secolului al @@>lea, arat c e necesar continuarea instruirii !i a educaiei 6n perioada adult. /efinirea educatiei a=i se face in mai multe: 3transformare a constiintei psi(ologice a indi5idului4 (A. Piaget)? 3a finali=a si promo5a sc(im,ari in organi=area comportamentala a omului4 (P. A. 1sterriet()? 3a sc(im,a sensul sensul e&perientei umane4 (A. Buellet)? 3modificarea 5alorii po=iti5e in comportarea rationala umana4 (. )erg(it)? 3proces de asimilare si practicare a informatiilor, 5alorilor si actiunilor specifice omului4 (C. Dintanu) etc. n fapt, educatia este constructia si reconstructia continua a unui model interior de cunoastere, apreciere si actiune in raport cu lumea in care traim. Ea este totodata un proces de umani=are prin care indi5i=ii do,indesc noi calitati umane cu a;utorul carora pot sta,ili un ec(ili,ru relati5 sta,il cu mediul social, cultural, profesional, natural etc. )au=ele educatiei adultilor deri5a din marile de=ec(ili,re ce s>au produs in a doua ;umatate a secolului al @@>lea, mai ales intre om si lume. ntroducind sc(im,area ca mi;loc de adaptare, omul se 5ede ne5oit sa se sc(im,e si el. astfel intre ceea ce gindeste, aprecia=a si face practic si re=ultatele acestora se instituie gra5e dereglari,gra5e conflicte. /epasirea nu se poate face decit modificindu>se propria cunoastere, sistemul ;udecatilor de apreciere si capacitatile de actiune. /ificultatea conceptului educatiei adultilor deri5a atit din ruptura epistomologica produsa in =ilele noastre, cit si din relati5 sla,a cunoastere a adultului si am spune c(iar a copilului si tinarului. Adesea, intemeierea educatiei s>a facut doar pe ,a=ele fi=iologiei, anatomiei si psi(ologiei si nu pe cele ale antropologiei. :eoria educatiei, se pare ca nu a incorporat in sine inca ideea ca in fiecare indi5id e&ista o istorie a speciei. 2 /in punctul nostru de 5edere, educatia este forma de adaptare esentiala a omului la lume si a lumii la om. Adaptarea se face insa primtr>un model interior tridimensional de cunoastere, de apreciere, de actiune. ntreaga noastra acti5itate de la nastere pina la #E>20 de ani consta in constructia unui astfel de model interior al lumii, cu a;utorul caruia gindim, actionam, apreciem. )um acest model este al unui timp dat, sc(im,area cunoasterii, a 5alorilor si a modurilor de actiune din ;ur ne o,liga la re5i=uire lui apro&imati5 din #5 in #5 ani. Educatia adultilor credem ca ar consta tocmai in acele sc(im,ari ma;ore din modelul interior al lumii noastre, su, presiunea e5olutiei e5enimentelor din afara si din launtrul nostru. 'pecific adultilor, ceea ce contine c(iar definitia lor, este anga;area 5ariata intr>o multitudine de roluri in munca, familie, acti5itati politice sau o,stesti. )ontrar parerilor de pina acum, s>a constatat ca aceasta anga;are in multiple roluri sociale nu facilitea=a sc(im,area, ci duce la o inertie in raport cu sc(im,area. Adultul deci, nu accepta usor sc(im,area, deoarece aceasta implica modificarea structurala a intregului model e&plicati5, 5aloric si actional. )a atare, sa nu ne inc(ipuim ca sc(im,area, modificarea unei asimilari culturale anterioare, o putem reali=a facil si rapid. 'c(im,area este posi,ila numai plecind de la cimpul de aplicatie al cunoasterii, aprecierii si actiunii de la ceea ce e util si accesi,il. /eose,it de importanta este luarea in considerare a caracterului de participare in intelegerea educatiei adultilor. Adica nu o educatie ce se face unor mase caracteri=ate prin a,senta totala a acesteia, ci una care se naste prin participarea maselor de indi5i=i, aflate pe diferite trepte de de=5oltare sociala, profesionala etc. operand cu anumite sim,oluri si semnificatii culturale. Acceptia de mai sus reliefea=a un inteles mai profund al insusi actului de educatie, sensul ma;or al acestuia constind in e&pansiunea mediului uman 5aloros, a acti5itatii umane 5aloroase in raport cu omul. E&ista aici una din paradigmele fundamentale ale epocii noastre: ne5oia de mediu uman, de acti5itate 5aloroasa se poate reali=a numai prin crearea si receptarea si receptaea noii ci5ili=atii la ni5elul maselor? dar ceea ce ne cere practica, munca, 5iata cotidiana, nu este inteles deodata, spontan, in mod clar si distinct, insasi intelegerea fiind si a5ind sensuri multiple? con5ergenta intelegerilor este data de progresul de in5atare, de ni5elul de re=ol5are si contradictiei dintre ceea ce ne cere practica si ni5elul aptitudinilor noastre de intelegere si participare la creatie si F receptarea ci5ili=atiei noi. /e aici, imperati5ul ma;or al epocii noastre: sa in5atam, sa gindim, sa simtim si sa lucram intr>un mod nou, creator. /ificultatile teoretice si practice sunt mari. /e o,icei este mult mai facil sa gindesti o realitate noua cu instrumentele 5ec(i. /ar nu si producti5. %aptul reiese si din incercarea de a se gindi procesul de in5atare la adulti prin instrumentele utili=ate in ca=ul copilului. Este ade5arat ca atit copilul cit si adultul au o caracteristica fundamentala comuna G in5atarea. /ar diferentierile si deose,irile sunt esentiale: la primul, procesul de in5atare este similar cu acumularea si structurarea? la cel de>al doilea, in5atarea e adincire, restructurare, creatie. Coul principiu al educatiei scolare> in5at a=i, produc a=i G care inlocuieste pe cel 5ec(i G in5at a=ai, produc in 5iitor G tinde sa se apropie de cel al educatiei adultilor, dar diferentele ramin de ordinul esential, al statutului si rolului celor care in5ata. n acest conte&t su,liniem doar principiul diferit ce sta la ,a=a organi=arii si functionarii educatiei adultilor in raport cu cel al copiilor. Pentru adulti notiunea de educator nu are in mod (otaritor acceptia de o persoana anume ca in ca=ul copiilor, cind un educator (in5atator, profesor etc.) face educatie. La un adult, educatorul semnifica in primul rind acti5itatea de munca pe care o desfasoara, deopotri5a cu grupul uman, cu colecti5ul din care face parte (profesional, de prieteni, familie etc.) Educatia adultilor, in5atarea in acest ca= este participare. Pasi5itatea, metodele scolaresti nu pot da re=ultate tocmai datorita conditiilor modificate in care se produce in5atarea. Pentru intelegerea mai ampla a ceea ce poate face si ceea ce nu poate face educatia adultilor, consideram necesar sa ne oprim asupra citor5a caracteristici esentiale ale acestora. Etimologic cu5intul 3adult4 (adultus) 5ine de la participiul trecut al lui 3adolesco4 (ceea ce s>a intarit, de=5oltat, a crescut). Adult semnifica deci ceea ce a crescut, este format? adica sinonim cu matur. 'u, raport socio>psi(ologic stadiul de adult cuprinde simultan maturi=area de=5oltarii fi=ice, intelectuale, morale, sociale, emotionale si afecti5e. 7aturi=area insa, la rindul ei, presupune acceptare unui ni5el satisfacator in de=5oltarea unei aptitudini. 'pre e&emplu, in societatea romaneasca rurala (traditionala), pentru o tinara se considera satisfacator ni5elul de de=5oltare de #< ani, data la care se inc(eiau numeroase casatorii. H 7aturi=area cere ea insasi o raportare la ce5a G la ni5elul cerintelor muncii si 5ietii. 7unca si 5iata sunt, deci, termenul de referinta in raport cu care masuram educatia, stadiul de adult sau maturi=are. 7unca si 5iata noastra fiind sisteme desc(ise, din perspecti5a sociala si c(iar indi5idual, inseamna ca nu ramine decit o in5atare, o educare si deci moti5are intr>un proces de adec5are permanenta. ntr>un conte&t mai larg, efortul educatiei, al in5atarii la adult, corelat cu celelalte eforturi ale sale, 5i=ea=a construirea de catre acesta a drumului propriu in 5iata, gasirea fericirii in acti5itatea pe care o desfasoara. /intr>o astfel de perspecti5a, ;udecata de cunoastere si apreciere, sentimentele si 5ointa de actiune sociala ;oaca un rol important, deoarece asigura atit insusirea noilor cunostinte despre munca si 5iata, modelul nou de functionare a relatiilor umane si totodata, interiori=area a ceea ce este de pret in relatiile dintre om>natura si societate, in munca,in 5iata cotidiana. +n rol important in educatia adultilor il ;oaca, de asemenea, atasamentul la mi;loacele institutionale de participare culturala rele5ind apartenenta la comunitatea data si perceperea conflictului dintre 5alorile grupului si opusul acestora. Educatia adultilor se identifica si cu efortul de sociali=are, de de=5oltare a unei lumi culturale, plecind de la e&perientele specifice in situatii date. Ea repre=inta si un mod de comunicare cu mem,rii grupului caruia ii apartin. )a atare, regulile formale si neformale ce gu5ernea=a aceste relatii ale grupului 5or duce la de=5oltari diferite in functie de coe=iunea, organi=area si orientarea grupului. Prin regulile de organi=are a acestuia, adultul do,indeste determinarea noilor optiuni. %amilia, in acest conte&t, este c(emata sa indeplineasca o functie de modelator, atit in conturarea noilor atitudini, cit si a criteriilor de optiune, de insusire practica a noului discurs profesional, social si cultural. /in acest punct de 5edere, orice strategia educatiei adultilor se cere sa includa in punctele ei de plecare si de actiune un astfel de de=iderat. /aca e&perienta adultului e&ercita o influenta puternica asupra lim,a;ului intelegerii, a atitudunii, aceastanu poate fi transferata aidoma atunci cind e 5or,a de relatiile sale sociale. Adultul, prin e&perienta sa cu alti mem,ri ai societatii, cu alte colecti5itati sociale, do,indeste o 5i=iune pluralista despre munca si 5iata, un spri;in in distantarea de atitudinile sale anterioare. E&perienta altor moduri de relatii sociale>umane 5a conti,ui in felul acesta la insusirea 5alorilor noi din societate, configurind mai 5 profund, mai puternic, rolul e&perientei culturale cu care el intra in legatura in 5iata de =i cu =i. Astfel de constatare ridica pro,lema identificarii acelor situatii educati5e care ofera necesitatea si certitudinea, in5atarea adultilor insasi putindu>se desfasura ca unproces controlat si nu spontan, supus intimplarii. /in aceasta perspecti5a, determinarea relatiilor e&istente intre repre=entarile do,indite si noile modele de actiune sociala rele5a pregnant intrepatrunderea reciproca a lor, gasindu>si unitatea interna. 1,ser5atiile facute sunt menite sa su,linie=e faptul ca dimensiunea stiintifica, informationala, singura nu este suficienta pentru o de=5oltare a repre=entarilor culturale si acceptarea sau refu=ul unui anumit sistem de 5alori sociale. Acesta depinde si de factori de mediu social, de de=5oltare ,io>psi(ologica, de gradul de ele5atie al relatiilor sociale din colecti5itatile in care adultul intra in legatura sau in care este integrat. 1ri din ce punct am anali=a educatia adultilor, ea se raportea=a mereu la capacitatile de in5atare ale acestora. /e aici si unul din preceptele fundamentale ale educatiei permanente: a in5ata sa fii capa,il sa in5eti? sa>ti de=5olti la ma&imum aceste posi,ilitati. Aptitudinile glo,ale ;oaca un rol esential in in5atare. )ercetarile reliefea=a insa o dependenta certa a lor la ni5elul anterior de instruire, studiile uni5ersitare asigurind o cota mai inalta de acti5are in acest sens. )ercetarile contemporane de psi(ologie infirma ideea ca intrarea in 5irsta adulta ar duce la stagnarea si in5ec(irea capacitatilor de instruire si educare. /impotri5a, in5estigatiile atesta c(iar pre=enta unei legitati in de=5oltare, ce poate fi astfel formulata: in5atarea continua duce la de=5oltarea continua pina la 5irsta inaintata. Aceasta su,linia=a ca rolul esential in educatia adultilor il au capacitatile de in5atare reali=ate anterior, tipul si moti5ele in5atarii si nu 5irsta ca atare. A,ia dupa *0>*5 de ani 5irsta incepe sa>si puna o pecete (otaritoare. /ar si aici sunt mari 5arietati de la un indi5id la altul.
odulul II !endine i modele "n educaia adulilor Concepte de baz i cuvinte cheie: centrul de cercetare pentru educaia adulilor Bibliografie: < Antonesei, L., (2005), Polis i Paideia. apte studii despre educaie, cultur i politici educative, Ed. Polirom, a!i "oeru, ., (coord.), (#$$5), Introducere n educaia adulilor, Ed. %iat Lu&, "ucure!ti 'c(ifirne, )., (#$$*), ducaia adulilor n sc!i"#are, Ed. %iat Lu&, "ucure!ti +r,ans-., %r., (#$*5), (trad.), $idactica pentru aduli, E/P, "ucure!ti Centrul de Cercetare pentru #ducaia $dulilor %rezentare generala str. Armatei 2omane nr. 5, H#00E* 1radea, 217ACA )entrul de )ercetare pentru Educaia Adulilor ())EA) a fost creat in pentru a rspunde pro5ocrilor comple&e datorate e&tinderii educaiei continue prin forma de 6n5m9nt la distanta in 6n5m9ntul superior romanesc. ).).E.A. este o unitate de cercetare in cadrul creia acti5ea= cadre didactice si cercettori din diferite catedre, departamente ale +ni5ersitii din 1radea, cum ar fi: Educaie, 'ociologie, Itiine Economice, )alculatoare, nginerie 7anageriala si :e(nologica etc. Aria principala de studiu este orientata spre anali=a acti5itilor, metodelor, strategiilor si inter5eniilor care pot contri,ui la 6m,untirea educaiei adulilor. Consiliul director al ).).E.A. este alctuit din: > pre!edinte > director > responsa,il de relaii internaionale > administrator > referent. &biectivele propuse: > E5aluarea sistemelor e&istente de educaie a adulilor? > Anali=a ne5oilor societii rom9ne!ti care pot fi satisfcute prin sisteme, forme si module de educaie a adulilor? > )rearea de noi module de educaie a adulilor ce pot contri,ui la de=5oltarea sistemului educaional, la cre!terea ocuprii pe piaa muncii si reducerea !oma;ului? > /e=5oltarea si diseminarea de metode noi si ino5atoare de predare>6n5are> e5aluare pentru aduli? > Promo5area relaiilor de cola,orare, parteneriat pe proiecte legate de educaia adulilor intre +ni5ersitatea din 1radea si uni5ersiti, centre, instituii, uniti de cercetare similare din tara si strintate. %roiecte derulate 217ACAC>E+21PEAC e+CDE2':J > 2E2+ 2EDEKCL E/+)A:1C AC/ :2ACCL %12 L1DE2CAC)E AC/ A):DE ):MEC'NP C E+21PE > 2E>E:LALE 217ACAC>E+21PEAC e+CDE2':J > 2E2+ Proiect '1)2A:E' > 7CE2DA coordonat de +ni5ersitatea 3Polite(nicaO din "ucuresti, apro,at in 2002. Parteneri: +ni5ersitat 1,erta de )atalun.a, Lam,ra-is 2esearc( %oundation, %7 > Ps.c(ologie +ni5ersitat, A,o A-ademi, +ni5ersitatea :ransil5ania din "raso5, +ni5ersitatea de Dest din :imisoara, 2omanian Learning CetPor- etc. Programul 2E2+ are ca scop promo5area utili=arii critice si responsa,ile a te(nologiei internetului si a computerului in 5ederea spri;inirii procesului de de=5oltare a in5atamantului uni5ersitar romanesc datorat sc(im,arilor economice si sociale din 2omania. 1,iecti5ele concrete se refera la: spri;inirea institutiilor de in5atamant uni5ersitar romanesti in procesele de ino5are institutionala, organi=ationala, pedagogica si economica? crearea si implementarea unei platforme care 5a oferi cadrul cola,orarii la * ni5el national si international? sa sta,ileasca capacitatea de producere a calitatii continutului si a ser5iciilor oferite in conte&tul parteneriatelor nationale si internationale? de=5oltarea unui sistem de formare pentru profesorii din in5atamantul uni5ersitar si pregatirea unor formatori speciali=ati pe utili=area ): in procesul de in5atare? crearea unui sistem de calitate pentru institutiile de in5atamant uni5ersitar, competente, resurse pentru in5atare, si ser5icii ,a=ate pe transferul de e&perienta si cunostinte din Europa. n urma acestui proiect se 5a reali=a un sistem 5irtual de predare > in5atare care se 5a putea de=5olta ca o structura sta,ila, capa,ila de autosustinere prin oferirea de continuturi si ser5icii de calitate pentru in5atamantul uni5ersitar atat la ni5ele romanesc, regional, sau european. &biective: 'copul proiectului este de a promo5a utili=area critica si responsa,ila a te(nicilor oferite de internet si computer ():) in 5ederea spri;inirii procesului de ino5are a sistemului uni5ersitar romanesc din perspecti5e: > ntegrarea europeana? > 2esponsa,ilitate fata de cerintele economice si sociale? > Accesi,ilitate pentru studentilor, profesorilor si a cercetatorilor la educatia si resursele 5irtuale europeana? > Accesi,ilitate pentru categorii defa5ori=ate la un sistem de educatie uni5ersitara fle&i,ila? > m,unatatirea ser5iciilor educationale prin teorii pedagogice moderne, te(nologii inno5ati5e de educatie 5irtuala si noi infrastructure logistice. $ctivitati in cadrul '#(): Acti5itatile din cadrul programului au fost structurate in urmatoarele pac(ete de lucru: *% +: )rearea unui cadru pentru procesul de ino5are 'eminarii pe pro,leme de politici (politicieni si manageri din sistem uni5ersitar) de=5oltarea unui sistem de autoe5aluare. *% (: mplementarea cola,orarii inter> institutionae 2.# de=5oltarea unor sisteme de management si consultanta 2.2 de=5oltarea unui cadru de comunicare si cola,orare pentru producerea calitatii continutului si ser5iciilor. *% ,: de=5oltarea unei infrastructuri te(nice, producerea calitatii continututlui si a ser5iciilor F.# )rearea infrastructurii te(nice si a sistemului de management al in5atarii. F.2 'ta,ilirea canalelor de comunicare. F.F )rearea centrului national. F.H )rearea centrelor de coordonare regionale. F.5 /e=5oltarea sistemului de calitate. F.< %urni=area ser5iciilor de e>learning. F.* construirea site>ului. *% -: formarea profesorilor. H.# instruirea te(nica a personalului care utili=ea=a sistemul ): in educatie. H.2 instruirea personalului referitor la modelele pedagogice si organi=ationale ale sistemului e>learning. *% .: Ela,orarea sistemului compre(ensi5e de calitate. 5.# m,unatatirea competentelor personalului in directia standardelor europene. 5.2 Ela,orarea sistemului de calitate necesar ser5iciilor, proceselor si resurselor e>learning. 5.F /e=5oltarea unui sistem de acreditare furni=orilor de e>learning. *% /: 7onitori=area proiectului, E5aluare, /iseminare <.# ntalniri ale partenerilor pentru e5aluare si monitori=are. <.2 /e=5oltarea planului calitati5 si planul de e5aluare al proiectului. <.F 'crierea rapoartelor. <.H /iseminarea re=ultatelor prin diferite canale de comunicare. %arteneri: +ni5ersitatea Polite(nica din "ucuresti (+P") +ni5ersitat 1,erta de )atalun.a (+1)) Lam,ra-is 2esearc( %oundation (L2%) %7>Ps.c(ologie +ni5ersitat (%7) A,o A-ademi (A"1) +ni5ersitatea :ransil5ania din "raso5 (+:") +ni5ersitatea de Dest din :imisoara (+D:) +ni5ersitatea din 1radea (+1) 2omanian Learning CetPor- (21LCE:) '2L )entrul pentru Politici si 'er5icii de 'anatate ()P'') 2A2:EL '2L E '#0I#*I12 #D)C$!I&1 $1D !'$I1I12 3&' 2&0#'1$1C# $1D $C!I0# CI!I4#1S5I% I1 #)'&%# - $ C#1!'$6 $1D #$S!#'1 #)'&%#$1 %#'S%#C!I0# Proiect %P5 coordonat de Qat(olie-e +ni5ersiteit Ci;megen > 1landa, apro,at in 2002. Parteneri: Qat(olie-e +ni5ersiteit Leu5en>"elgium, +ni5ersit. of Pecs>Nungar., 'lo5enian nstitute for Adult Education etc. 2E>E:LA)E este o replicR a proiectului E:LALE (Education and :raining for Lo5ernance and Acti5e )iti=ens(ip in Europe), care s>a desfRsurat 6ntre martie 2000 si octom,rie 2002. E:LALE a a5ut ca scop 6m,unatatirea educatiei referitor la a,ordari integrati5e si unitare ale gu5ernarii si cetateniei acti5e. n programul E:LALE au luat parte repre=entanti a sase tari: %inlanda, 1landa, "elgia, 'lo5enia, 'pania si 7area "ritanie. 2e=ultatele programului au fost rele5ante pentru intelegerea pro,lematicii studiate, fiind apreciat de comunitatea stiintifica. /e aceea partenerii au decis continuarea si e&tinderea acestui studiu pe conte&te socio>culturale diferite. Astfel a fost ela,orat programul 2E>E:LALE. Proiectul 2E>E:LALE, ca o masura complementara proiectului E:LALE (2000>2002), are implicatii ma;ore pentru doua tari din centrul si estul Europei: +ngaria si 2omania. 2epre=inta o oportunitate pentru cercetatorii din aceste tari sa urmareasca pro,lema gu5ernarii si a cetateniei acti5e ca fiind o pro5ocare importanta pentru tarile aflate in tran=itie, facand parte dintr>un consortiu international e&istent. n conte&tul integrarii si de=5oltarii europene, rolul statelor in curs de aderare tre,uie sa fie unul acti5. Proiectul se 5a desfasura intre # ianuarie 200F > # ianuarie 200H, a5and ca parteneri: > 1landa: +ni5ersitatea )atolica Ci;megen, 'ectiunea de Educatie pentru Adulti (coordonator proiect) "elgia: +ni5ersitatea )atolica Leu5en, 'ectiune de Educatie pentru Adulti 'lo5enia: nstitutul 'lo5en de Educatie pentru Adulti, L;u,l;ana +ngaria: +ni5ersitatea Pecs, nstitutul de Educatie pentru Adulti 2omania: +ni5ersitatea din 1radea, )entrul de )ercetare pentru Educatia Adultilor. "ugetul total al acestui proiect pentru 2omania este de <0.000 euro. 'copul proiectului 2E>E:LALE este de a in5estiga similaritatile si diferentele dintre est si 5est, dintre tarile mem,re +E si cele 6n curs de aderare. mplicatiile noilor democratii asupra cetateniei acti5e si gu5ernare necesita in5estigatii. +nul din o,iecti5ele acestui program este de a de=5olta si spri;ini educatia si instruirea adultilor pentru toleranta, a,ordarea unitara si acti5a a educatiei pentru gu5ernare si cetatenie acti5a in Europa centrala si de est. Premi=a acestui proiect, in conte&tul european de asta=i, este de a integra retele si consortii de cercetare cu parteneri din tari mem,re ale +niunii Europene si parteneri din tari in curs de aderare. n 5ederea reali=arii unui studiu comparati5, diseminarea re=ultatelor si pregatirea urmatoarelor acti5itati ale consortiului este necesara pregatirea si implicarea de noi parteneri potentiali intr>un studiu profesional, cu un ni5el de competiti5itate inalt. 1,iecti5ele generale ale proiectului 2E>E:LALE sunt urmatoarele: > 5erificarea si 5alidarea re=ultatelor cercetarii din cadrul programului E:LALE in conte&tul Europei centrale si de est? > stimularea dialogului intre cercetatori, politicieni, intre societatile Europei de 5est, respecti5 est, referitor la conclu=iile studiului, in 5ederea integrarii europene? > transpunerea noilor re=ultate in masuri politice rele5ante. Acti5itatile principale din cadrul acestui proiect sunt cele de cercetare si diseminare a re=ultatelor. $ Astfel programul este structurat pe cinci dimensiuni principale, dupa cum urmea=a: #. E&plorare, planificare, retele de e&perti, formarea ec(ipei de consultanti. 2. Anali=a documentelor F. 7etoda ,iografica. H. %ocus grupuri 5. nterpretare stiintifica si dialog cu comunitatea politica 7etodele utili=ate in cadrul fiecarei acti5itati de cercetare sunt la fel in cadrul fiecarui grup national, datele o,tinute astfel fiind compara,ile international. 2e=ultatele acestui studiu sunt astfel rele5ante pentru im,unatatirea strategiilor educationale europene in domeniul cetateniei acti5e si pentru gu5ernare. 2e=ultatele generale ale cercetarii le puteti 5edea accesand site>ul (ttp:SSPPP.socsci.-un.nlSre>etgace Pentru informatii suplimentare nu e=itati sR ne contactati la tel 025$>H0EH2<, sau la adresa de e>mail tsa5eanuTuoradea.ro %arteneri +ni5ersitat 1,erta de )atalun.a Lam,ra-is 2esearc( %oundation %7 > Ps.c(ologie +ni5ersitat A,o A-ademi +ni5ersitatea O:ransil5aniaO din "raso5 +ni5ersitatea de Dest din :imisoara 2omanian Learning CetPor- Qat(olie-e +ni5ersiteit Leu5en > "elgia Qat(olie-e +ni5ersiteit Ci;megen > 1landa +ni5ersit. of Pecs > Nungar. 'lo5enian nstitute for Adult Education +ni5ersitatea OPolite(nicaO din "ucuresti Contact /irector: prof. uni5. dr. Anca /odescu > adodescuTuoradea.ro /irector stiintific: lect. uni5. dr. Adrian Natos > a(atosTuoradea.ro 2esponsa,il relatii internationale: lect. drd. > C.)(ioncelTped.-un.nl Administrator: Anca /rugas > adrugasTuoradea.ro Asistenti cercetare: 2o&ana :itieni > rtitieniTuoradea.ro :omina 'a5eanu > tsa5enuTuoradea.ro Modulul III #D)C$7I$ $D)67I6&' 81 SIS!#)6 %'#)1I0#'SI!$' Concepte de baz i cuvinte cheie: educaia adulilor, formare continu, lifelong learning Bibliografie: Antonesei, L., (2005), Polis i Paideia. apte studii despre educaie, cultur i politici educative, Ed. Polirom, a!i "oeru, ., (coord.), (#$$5), Introducere n educaia adulilor, Ed. %iat Lu&, "ucure!ti 'c(ifirne, )., (#$$*), ducaia adulilor n sc!i"#are, Ed. %iat Lu&, "ucure!ti +r,ans-., %r., (#$*5), (trad.), $idactica pentru aduli, E/P, "ucure!ti #0 Parteneriatul social 6n 6n5amantul profesional !i te(nic repre=int ansam,lul relaiilor de cola,orare dintre furni=orii de pregtire !i actorii sociali. 'copul principal al parteneriatului social este corelarea ofertei de formare cu cerinele mediului economic !i social !i optimi=area procesului de formare 6n raport cu ne5oile societii !i ale ,eneficiarilor instruirii. 'e are 6n 5edere de=5oltarea personal !i profesional a ,eneficiarilor de pregtire din perspecti5a 6n5rii de>a lungul 6ntregii 5iei. $ "nva s "nvei este c(eia succesului 6ntr>o lume dinamic, 6n continu sc(im,are, 6n care indi5idul este o,ligat s 6n5ee de>a lungul intregii 5iei. Programele de formare adresate adulilor tre,uie s 5i=e=e formarea echilibrat a competenelor cheie din acest domeniu prin insu!irea de ctre ele5i a cuno!tinelor necesare, respecti5 formarea deprinderilor !i atitudinilor corespun=atoare. 8n acest mod, competenele formate pe parcursul educaiei de ,a= rspund condiiei de a fi necesare i benefice pentru individ !i pentru societate 6n acela!i timp. Programele de formare tre,uie s asigure cre!terea !anselor de ocupare a forei de munc. Aceasta se reali=ea= prin adec5area coninuturilor pregtirii profesionale la cererea pieei forei de munc, formulat de anga;atori pe ,a=a standardelor de pregtire profesional . Programele de formare tre,uie s fie atracti5e. 'tructurarea procesului de formare profesional pe ,a=a re=ultatelor 6n5rii s fie deri5ate din performanele asteptate de anga;atori. Prin cre!terea transparenei procesului de formare, a 6ncrederii c aceste programe ofer !anse reale de insertie socio G profesional se 5a a;unge la recunoa!terea !colilor !i acreditarea lor ca furni=ori de formare profesional. 8n conformitate cu Legea pri5ind parteneriatul social 6n formarea profesional iniial !i continu prin instituia !colar, se desprind urmatoarele o,ligaii: sta,ilirea unor politici de de=5oltare partenerial (6ntre !coal! !i agenii economici) de=5oltarea de structuri parteneriale specifice implementarea de practici fle&i,ile de formare profesional. %ormele de parteneriat social se 5or concreti=a prin: protocol de cola,orare !iS sau con5enii de practic Acti5itile 6n cadrul parteneriatului social 6n formarea profesional iniial !i continua prin instituia !colar constau 6n: de=5oltarea ,a=ei de cunoastere !i a capacitilor de ino5areSsc(im,are de=5oltarea resurselor umane de=5oltarea capacitii instituionale consilierea si orientarea profesionala de=5oltarea componentelor opionale ale curriculumului national sta,ilirea calificrilor profesionale pentru care formarea se reali=ea= prin sistemul educaional !i ela,orarea standardelor de pregatire profesional formarea si certificarea profesional asigurarea coerenei formrii profesionale iniiale cu formarea profesional continu protecia !i susinerea educaional a colecti5itii 5ulnera,ile G copii instituionali=ati , Ucopiii str=ii4 , persoanele cu deficiene , copii sau tineri ## necuprin!i 6ntr>o form de 6n5m9nt sau 6n piaa muncii, grupurile minoritare 5ulnera,ile finanarea formrii profesionale continue de ctre partenerii sociali sau din alte resurse di5ersificarea si cre!terea surselor de 5enituri ale unitilor de 6n5m9nt di5ersificarea ofertei de ser5icii de=5oltate de !coala pentru comunitate promo5area unor msuri, programe, reglementri !i legi necesare formrii profesionale continue asigurarea unor instrumente !i practici de asistare a unitilor de 6n5m9nt 6n de=5oltarea programelor specifice asigurarea implementarii programelor europene !i internaionale care determin msuri de ino5are !i de de=5oltare la ni5el local, ;udeean !i regional alte aciuni de interes comun. /in Programul de Lu5ernare, strategia formrii si reformrii resurselor umane constituie punctual de pornire al politicilor de moderni=are economico>social a 2om9niei. 8n consens cu UCartea alb asupra educaiei i formrii4 elaborat de )niunea #uropean9 programul gu5ernamental situea= pe un loc important reali=area Usocietatii educaionale: care 5alorific eficient resursele umane prin educaie permanent. Acest tip de societate presupune noi demersuri de politic educaional > Ueducaia pentru toi !i educaia pentru fiecare4. 8n acest sens se 5or iniia !i de=5olta: accesul larg la ser5icii de educaie !i formare educaie pe toata durata 5ieii e&tinderea funciei educati5e a societii la un ansam,lu de instituii formati5e (scoala, familia, comuniti locale, societi comerciale etc.) +na din direciile de aciune pentru asigurarea educaiei permanente !i construirea societii educaionale este: definirea cadrului legislati5 pentru educaia permanent !i educaia adulilor. Prin 1rdonana Lu5ernului 2om9niei nr. #2$SF# august 2000 pri5ind formarea profesionala a adultilor, apro,ata prin Legea nr. F*5 din iunie 2002 , respecti5 N.L. 522 din E mai 200F pentru apro,area normelor metodologice de aplicare a pre5ederilor 1.L. nr. #2$S2000 pri5ind formarea profesional a adulilor, se urmre!te alinierea sistemului de formare profesional a adulilor din 2om9nia la tendinele europene, su, aspectul: implementrii parteneriatului social ? descentrali=rii deci=iei? facilitrii accesului? asigurarea calitii. Coul )od al 7uncii (Legea nr. 5FS200F) acord o atenie deose,it formrii profesionale 6n cadrul 6ntreprinderilor. +nul dintre articolele acestui document pre5ede o,ligati5itatea tuturor anga;ailor de a asigura accesul periodic al anga;ailor la formarea profesional. Anga;atorii au o,ligaia de a negocia planurile de formare profesional cu repre=entanii anga;ailor sau ai sindicatelor. 8n acest sens este necesar reali=area unor parteneriate strategice 6n formarea profesional. #2 /e asemenea a aprut 7etodologia de autori=are a furni=orilor de formare profesional a adulilor, apro,at prin 1rdinul comun al 7inisterului 7uncii 'olidaritii 'ociale si %amiliei 50#S0E.#0.200F si al 7inistrului Educaiei, )ercetrii si :ineretului 525FS#<.#0.200F Participarea actorilorSpartenerilor multipli creea= premisele unei 5i=iuni strategice comune asupra formrii profesionale 6neleas ca in5estiie 6n de=5oltarea profesional !i personal a cetenilor. Parteneriatul social tre,uie 6neles, anali=at !i de=5oltat ca un sistem desc(is. Parteneriatele strategice 6n formarea profesional au ca o,iecti5e : 1. dentificarea calificrilor profesionale, a ne5oilor de formare !i planificare a ofertei de formare profesional. 2. Acreditarea furni=orilor de formare. 1 atenie deose,it tre,uie acordat de !coli 6n selectarea acelor meserii ce a,sor, fora de munc, dar pentru care au de=5oltate foarte ,ine resursele materiale !i umane. Agenii economici nu au resurse suficiente pentru a in5esti 6n formare. /ac reali=ea= acest lucru, totul se reduce la formare asigurat pe plan intern. )ooperarea cu agenii economici repre=int 6nc un punct sla,, fiind limitat la con5enii de formare practic. /e o,icei, anga;atorii se implic foarte puin 6n procesul de formare. Este necesar, 6n consecin, ca grupurile !colare s se de=5olte ca furni=ori de formare profesional !i s se acredite=e 6n acest sens. mplicarea partenerilor sociali 6n procesul de autori=are a furni=orilor de formare are cas cop apropierea coninutului formrii de cerinele pieei muncii !i repre=int, totodat un mi;loc de asigurare a calitii formrii profesionale continue. 3. Ela,orarea curriculum>ului, structura modular )urriculum>ul este definit 6n ,a=a competenelor din standardele de Pregtire Profesional. 'e trece, astfel, la introducerea unui sistem de alocare de credite transfera,ile pentru formarea profesional continu. )reditele nu 6nlocuiesc e5aluarea calitati5 prin note sau calificati5e. Acest mod de e5aluare 5a face posi,il construcia indi5iduali=at a aciunilor de instruire 6n cadrul planului de formare profesional !i las loc iniiati5ei personale pentru de=5oltarea propriilor capaciti. 4. 1rientarea !i consilierea pri5ind cariera 'e impune identificarea !i de=5oltarea unor msuri acti5e !i eficiente aplicate la formarea grupurilor int : omogenitatea 6n formarea iniial aplicarea unor teste iniiale de recunoa!tere a competenelor iniiale. %urni=orul de formare profesional acreditat tre,uie s de=5olte aciuni, precum : parteneriate strategice cu agenii economici de profil, cu scopul organi=rii con5ersiei profesionale !i a perfecionrii personalului anga;at ? s aplice metode de iniiere de 6n5are centrate pe cursant ? s de=5olte metode de e5aluare, at9t a formatorilor c9t !i a forma,ililor ? s decopere surse de finanare interne !i e&terne. #F 8n decem,rie 200F s>a lansat V7onografia pri5ind educaia !i formarea profesional !i ser5iciile de ocupare 6n 2om9niaW de ctre %undaia European de %ormare Profesional de la :orino (E:%). Au participat repre=entani ai 7inisterului Educaiei !i )ercetrii, ai 7inisterului 7uncii 'ociale, 'olidaritii !i %amiliei, 7inisterului ntegrrii Europene, ai Ageniei Caionale pentru ocuparea %orei de 7unc. )onclu=ia care s>a desprins : Agenia Caional pentru 1cuparea %orei de 7unc, respecti5 Agenia Audeean de 1cupare a %orei de 7unc repre=int, 6n teritoriu, 5eriga de ec(ili,ru 6ntre furni=orul de formare !i piaa muncii. )onform Legii nr. *<S2002, Agenia Caional pentru 1cuparea %orei de 7unc aloc, 6n pre=ent, mai multe resurse pentru msuri acti5e pe piaa forei de munc. 8n condiiile 6n care resursele pentru msurile acti5e au crescut, rata de participare la cursurile de formare profesional a rmas la ni5el sc=ut. )erinele rigide 5i=9nd reintegrarea pe piaa forei de munc a a,sol5enilor cursurilor de formare profesional au condus la o ofert redus de ser5icii de formare profesional pentru !omeri. 8n aceste condiii, un procent de peste *5X dintre acti5itile de formare este re=er5at pentru !omerii cu plasament sigur. +niunea European este cel mai important finanator 6n domeniul msurilor acti5e de ocupare. 8n ultimii ani au fost lansate !i finanate programe Leonardo, 'ocrates, P(are etc. #ducatia adultilor - repere conceptuale Cine este adultul in conte;tul programului 2')1D!0I2< Proiectele de cooperarea europeana vi%ate de actiunea &'(N$)*I& 1 sunt destinate educatiei adultilor. $e+inirea clara a ,rupului-tinta si a #ene+iciarilor ulteriori este +oarte i"portanta pentru deter"inarea eli,i#ilitatii proiectului, deci%ie care se ia inainte de orice alta apreciere privind continutul acestuia. Cine este prin urmare adultul ! "ene#iciar al re$ultatelor unui proiect %RU&DT'I% ( care sunt principalele criterii de delimitare a acestuia de alte cate)orii de persoane* Aceste criterii sunt: Y criteriul varstei: adultul tre,uie sa ai,a, de o,icei, cel putin 5arsta la care o persoana ar fi tre,uit sa a,sol5e in5atamamntul o,ligatoriu sau 5arsta la care reglementarile internationale recunosc dreptul de a fi anga;at si de a ocupa un loc de munca (cel putin #< ani)? Y situatia in care o persona se afla pe parcursul 5ietii sale profesionale, intre momentul a,sol5irii in5atamantului o,ligatoriu pana dupa iesirea sa de pe piata fortei de munca acti5e. Pentru programele L2+C/:DL adult este acela care a a,andonat scoala intr>un anumit stadiu al educatiei (formarii) initiale si care doreste sa reia intr>un anumit moment acti5itatile educati5e. 'uptura cu invata"antul initial apare, deci, ca +iind i"portanta. Este importanta, de asemenea, situatia de defa5ori=are in care se afla adultul, din di5erse moti5e (economice, sociale, culturale). Pentru proiectele &'(N$)*I& populatiile de -risc-, care au di+icultati in ceea ce priveste accesul la educatie sunt prioritare. Prin ur"are, adultul caruia i se adresea$a un proiect %RU&DT'I% este orice persoana de peste 1. ani care/ #H Y din diverse "otive, nu a a#solvit nici o scoala sau nu a inc!eiat invata"antul o#li,atoriu si doreste sa isi continue studiile si pre,atirea prin +or"e alternative de educatie, sau intentionea%a sa reintre in siste"ul +or"al de pre,atire0 Y a iesit din siste"ul initial de +or"are, are sau nu o ocupatie, dar doreste sa isi per+ectione%e co"petentele, sa isi valori+ice talentele personale, sa isi sc!i"#e do"eniul pro+esional sau sa dea o destinatie educativa ti"pului li#er. /in aceasta perspecti5a se pot distinge mai multe categorii de adulti carora un proiect de cooperare europeana L2+C/:DL # se poate adresa, fara ca acestea sa fie epui=ate in enumerarea care urmea=a: Y tineri adulti, care nu au inc(eiat in5atamantul o,ligatoriu sau au a,andonat traseele formarii initiale la un moment dat, care doresc sa se pregateasca pentru reluarea procesului de educatie intr>un cadru formal, institutionali=at, sau care doresc sa participe la forme alternati5e de educatie? Y persoane care au o ocupatie, care decid sa continue procesul de educatie in mod indi5idual, pentru im,unatatirea sau 5alorificarea competentelor personale, pentru petrecerea timpului li,er si care doresc sa participe la cursuri si programe in afara timpului de lucru? Y someri, persoane care ocupa un loc de munca temporar, care se afla in cautarea unui loc de munca sau care nu au intrat niciodata pe piata fortei de munca si care doresc sa urme=e di5erse forme de educatie? Y persoane de O5arsta a treiaO, care au inc(eiat 5iata profesionala acti5a. La ni5elul fiecareia dintre aceste categorii, sunt considerate prioritare persoanele de=a5anta;ate, defa5ori=ate, persoanele cu ne5oi speciale. &rientarea tematica a proiectelor: ce reprezinta domeniul educatiei adultilor< 1rientarea tematica (delimitarea continutului proiectului, a tipurilor de acti5itati specifice) este, de asemenea, foarte importanta pentru selectionarea unei candidaturi. Proiectele tre,uie sa se refere la domeniul educatiei adultilor, la a,ordari, metodologii, metode, te(nici, instrumente specifice acesteia si sa fie adec5ate proritatilor Actiunii L2+C/:DL #. Dom incerca sa pre=entam cate5a concepte care sunt utili=ate in educatia adultilor. #ducatia adultilor este conceptul care desemnea=a un domeniul glo,al G cel al tuturor acti5itatilor educati5e desfasurate in ,eneficiul populatiei adulte, acoperind o arie 5asta de practici si metode. )onceptul nu este insa uniform utili=at de catre specialisti. E&ista tari in care, practic, nu mai e&ista ca atare, fiind inlocuit de alte concepte (%ranta), dar, de cele mai multe ori, termenul educatia adultilor este utili=at pentru desemnarea unui domeniu general, Ocon5ietuindO cu o serie de alte concepte specifice (educatie populara, educatie de ,a=a, formare profesionala etc.) pe care 5om incerca sa le pre=entam pe scurt, in continuare. #ducatia populara este un termen utili=at pentru toate formele de educatie a adultilor care se reali=ea=a prin intermediul asociatiilor, fundatiilor, organi=atiilor etc. Aceasta cuprinde forme de educatie nonformala, desemnea=a fenomenul care mai este denumit si OanimatieSeducatie socio>culturalaO, a5and uneori structura sa institutionala proprie (uni5ersitati populare, caseSclu,uri de tineret sau de cultura, clu,urile de cartier etc.), acti5itatile fiind legate de petrecerea timpului li,er (dans, mu=ica, teatru, .oga, pictura, sport etc.) sau pri5esc orice tip de acti5itate educati5a destinata adutilor care doresc sa>si #5 5alorifice talentele sau competentele personale. 1cest tip de activitati se incadrea%a cel "ai #ine in conte2tul proiectelor &'(N$)*I&. #ducatia permanenta este conceptul adec5at scopurilor si o,iecti5elor unui proiect de cooperare europeana L2+C/:DL # la ni5el de principiu. Acesta nu se leaga nici de aspectul calitati5 al informatiei si nici de ni5elul 5arstei. Principiul educatiei permanente ofera posi,ilitatea reali=arii unei educatii profund indi5iduali=ate pe Utrasee proprii4 de educatie, pregatire sau formare, care sunt definite si alese nu in raport cu un ni5el de cunostinte pre>determinat, ci mai ales in raport cu ritmul, necesitatile, aspiratiile proprii fiecarui indi5id. Principiul educatiei permanente ar tre,ui sa faca posi,ila articularea educatiei adultilor cu educatia copiilor, intr>un sistem coerent si coordonat. #ducatia de-a lungul intregii vieti (Ulife long learning4, Ueducation tout au long de la 5ie4) a inceput sa fie utili=at dupa anul #$*2, cand presedintele )omisiei internationale pri5ind de=5oltarea educatiei, Edgar %aure, a inmanat directorului general al +CE')1 raportul OA in5ata sa fiiO. deea fundamentala a raportului o constituia o,iecti5ul general enuntat de %aure, si anume cerinta ca orice indi5id sa ai,a posi,ilitatea sa in5ete de>a lungul intregii sale 5ieti, educatia astfel inteleasa repre=entand Uc(eia de ,olta4 a ceea ce autorul numeste U)etatea educati5a4. Educatia de>a lungul intregii 5ieti tre,uia sa permita fiecaruia sa faca functionale informatiile si cunostintele, sa stie sa identifice sursele, sa le selectione=e, sa le ordone=e, sa le gestione=e si sa le utili=e=e. Educatia tre,uia sa se adapte=e constant la mutatiile societatii, fara sa negli;e=e transmiterea cunostintelor ac(i=itionate, a ,a=elor e&perientei umane. )onferinta nternationala pri5ind Educatia adultilor )1C%C:EA D (Nam,urg, #$$*) a promo5at si relansat conceptul de Ueducatie de>a lungul intregii 5ieti4, su,liniind faptul ca pregatirea si educatia adultilor nu mai tre,uie sa fie un raspuns la insuficientele pregatirii initiale, ci tre,uie sa asigure tuturor posi,ilitatea de a in5ata si crea de>a lungul intregii 5ieti. %a=a a doua a programului '1)2A:E' se ,a=ea=a pe conceptul de educatie de> a lungul intregii 5ieti, dar termenul este promo5at in mod deose,it in cadrul actiunii L2+C/:DL. #ducatia de baza repre=inta o componenta centrala in educatia adultilor si un domeniu prioritar pentru proiectele L2+C/:DL. Aceasta se refera la nstrumentele de in5atare esentiale (lectura, scriere, e&primare orala, calcul, re=ol5area de pro,leme) care constituie mi;loacele indispensa,ile ale comunicarii si cerintele o,ligatorii pentru do,andirea continuturilor educati5e fundamentale, pentru asimilarea cunostintelor, aptitudinilor, pentru determinarea 5alorilor si atitudinilor de care fiinta umana are ne5oie pentru a>si de=5olta propriile capacitati, pentru a participa la ameliorarea calitatii e&istentei sale, pentru a lua deci=ii clare si pentru a continua sa in5ete. /omeniul educatiei de ,a=a include mai ales programe de alfa,eti=are si de alfa,eti=are functionala, programe care presupun in5atarea unei lim,i straine ca a doua lim,a, programe pri5ind initierea in 5ederea anga;arii. 3ormarea profesionala continua sau permanenta desemnea=a componenta cea mai Ote(nicaO a educatiei adultilor si cea care se adresea=a formarii profesionale a acestora, implicand mecanisme si structuri care apela=a la resurse materiale importante (statul este unul dintre partenerii cei mai importanti in finantare) si la resurse umane calificate special pentru acest domeniu, urmarind di5erse forme de pregatire profesionala a adultilor (calificareS recalificare profesionala, perfectionare profesionala, reorientare, #< recon5ersie profesionala etc.). 'unt concepute strategii specifice si sunt delimitate continuturi sistematic organi=ate si planificate, institutiile care ofera programe de acest tip fiind e&trem de di5erse (centre speciali=ate de formare profesionala independente, ca si centreS structuri afiliate sau aflate in parteneriat cu organisme gu5ernamentale responsa,ile pentru acti5itatea profesionala sau pentru educatie si agenti economici, departamente speciali=ate ale uni5ersitatilor etc.). Pro)ramele de #ormare pro#esionala &U #ac o"iectul proiectelor %RU&DT'I% acestora #iindu-le destinate pro)ramul +,-&ARD- da 'inci. Proiectele care se centrea$a pe #ormare pro#esionala .oricat de "ine ar #i concepute candidaturile din punctul de vedere al continutului/ sunt re#u$ate in cadrul actiunii %RU&DT'I%. Ce tipuri de proiecte sunt finantate de actiunea 2')1D!0I2 +< Y Proiecte care isi propun noi a,ordari, metode si te(nici fle&i,ile destinate adultilor, care conduc la moti5area acestuia de a participa la procesul de educatie? Y Proiecte care pregatesc adultul sa isi asume responsa,ilitatea educatiei sale, care contri,uie la de=5oltarea sa personala, care recunosc si respecta adultul in calitatea sa de actor acti5 in procesul de educatie? Y Proiecte care de=5olta capacitatile indi5iduale si care conduc la cresterea sanselor adultului de a se integra in mediul profesional, oferindu>i acestuia posi,ilitati de a>si 5alorifica aceste capacitati in functie de talentele personale, 5alorificand si e&plorand, in acelasi timp, mediul sau social si cultural? Y Proiecte care 5i=ea=a capacitatile de comunicare, care permit cercetarea si anali=a, care di5ersifica oportunitatile oferite adultului in a>si de=5olta creati5itatea si posi,ilitatile de re=ol5are a pro,lemelor si care contri,uie la accesul real al adultilor la noile te(nologii si mi;loace noi de educatie? Y Proiecte care utili=ea=a mi;loacele de in5atamant desc(is si la distanta, adultii fiind incura;ati sa lucre=e in ec(ipa si in medii interdisciplinare sau, dimpotri5a, autonom, in functie de ritmul propriu de in5atare? Y Proiecte care urmaresc e5aluarea si certificarea re=ultatelor, care pornesc de la acceptarea di5ersitatii e&perientelor si capacitatilor celor educati, incura;and de=5oltarea si recunoasterea acestora? Y Proiecte care implica institutiile care mi=ea=a pe ino5atie si creati5itate, Oorgani=atiile pentru educatieSin5atare4, in care atat cei care in5ata cat si cei care sustin de=5oltarea indi5iduala a primilor prin educatie actionea=a potri5it unui plan focali=at pe principiul educatiei permanente? aceste institutii sunt structuri de pregatire desc(ise comunitatii si mi;loacelor de educatie la distanta, care promo5ea=a cooperarea la ni5el national, dar mai ales la ni5el european. Modulul I' 6#2IS6$7I#9 %&6I!ICI9 D#40&6!='I I1S!I!)7I&1$6# %'I0I1D #D)C$7I$ $D)67I6&' Concepte de baz i cuvinte cheie: instituii care ofer programe de formare a adulilor, legislaie specific domeniului Bibliografie: 'c(ifirne, )., (#$$*), ducaia adulilor n sc!i"#are, Ed. %iat Lu&, "ucure!ti #* 6#2#$ #D)C$7I#I %#'$1#1!# - proiect - $rt>+ (#) Pre=enta lege reglementea= cadrul general al educaiei permanente 6n 2om9nia. $rt>( (#) Educaia permanent repre=int totalitatea acti5itilor de 6n5are reali=ate de> a lungul 5ieii, de la educaia timpurie, p9n la educaia dup pensionare, 6n scopul de=5oltrii cuno!tinelor, a,ilitilor !i competenelor dintr>o multipl perspecti5: personal, ci5ic, social sau ocupaional. (2) Educaia permanent se reali=ea= 6n conte&te formale, informale !i non> formale. 8n5area formal se desf!oar dup o,iecti5e educaionale !i curriculum e&plicit formulate, este intenional !i presupune 6nmatricularea cursanilor !i certificarea re=ultatelor 6n5rii. 8n5area informal se refer la acele cuno!tine, a,iliti !i competene do,9ndite 6n conte&tul acti5itilor cotidiene, neinstituionali=ate, legate de munc, mediul social sau de timpul li,er, do,9ndite fr un o,iecti5 educaional sau un curriculum e&plicit formulate. 8n5area non>formal se refer la acele cuno!tine, a,iliti !i competene integrate 6n conte&tul unor acti5iti planificate, instituionali=ate, dar fr o,iecti5e educaionale sau curriculum e&plicit formulate. (F) Educaia permanent este o responsa,ilitate a persoanelor, grupurilor, organi=aiilor !i instituiilor !i este stimulat de ctre stat. $rt>, (#) %inalitile principale ale educaiei permanente 5i=ea= de=5oltarea plenar a persoanei !i de=5oltarea sustena,il a societii. (2) Educaia permanent se centrea= pe formarea !i de=5oltarea competenelor c(eie, a competenelor specifice !i a competenelor a5ansate, necesare 6ntr>o economie a cunoa!terii !i o societate democratic. $rt>- (#) 'tatul garantea= dreptul !i accesul egal la educaie pentru toate persoanele, fr niciun fel de discriminare pe criterii de se&, 59rst, etnie, =on de re=iden, statut socio>economic, con5ingeri religioase, politice sau alte criterii. (2) 'tatul garantea= !anse egale de acces la sistemele de informare, consiliere !i orientare 6n carier, precum !i la programe de spri;in educaional pentru persoanele aflate 6n situaii de risc. (F) 'istemele de informare, consiliere !i orientare 6n carier, precum !i programele de spri;in educaional sunt reglementate prin ordine comune ale 7inisterului Educaiei, )ercetrii !i no5rii !i 7inisterul 7uncii, %amiliei !i Proteciei 'ociale. (H) 'tatul are o,ligaia s asigure acreditarea !i e5aluarea periodic a furni=orilor de educaie !i formare, pu,lici !i pri5ai, care operea= pe teritoriul 2om9niei. (5) Cerespectarea, intenionat sau nu, a dreptului la educaie !i a accesului egal la educaie, la ser5icii de informare, consiliere !i orientare 6n carier !i la programele de spri;in educaional se consider infraciune !i se sancionea= conform legislaiei 6n 5igoare. #E $rt>. (#) Educaia este o prioritate naional. (2) Pentru educaie, statul aloc un ,uget anual de minimum * X din P", din fonduri pu,lice. (F) Lu5ernul rspunde pu,lic 6n faa Parlamentului de alocarea !i gestiunea ,ugetului specificat la alin. (2). $rt>/ (#) 'tatul 6!i e&ercit atri,uiile 6n domeniul educaiei permanente prin intermediul Parlamentului, Lu5ernului, 7inisterului Educaiei, )ercetrii !i no5rii !i 7inisterului 7uncii, %amiliei !i Proteciei 'ociale. (2) 'tatul sta,ile!te parteneriate cu toate prile interesate 6n promo5area educaiei permanente. (F) Parlamentul are urmtoarele atri,uii: apro, ,ugetul educaiei ca parte a ,ugetului de stat? apro, legile din domeniul educaiei !i formrii profesionale? adopt raportul anual pri5ind starea 6n5m9ntului, pre=entat de ministrul educaiei? apro, legea cu pri5ire la 6nfiinarea, transformarea sau desfiinarea unei uni5ersiti pu,lice sau pri5ate. (H) Lu5ernul are urmtoarele atri,uii, 6n domeniul educaiei: apro, liniile strategice ale politicii naionale 6n domeniul educaiei? asigur rele5ana educaiei 6n raport cu piaa muncii !i apro, )adrul Caional al )alificrilor ca parte a )adrului European al )alificrilor? propune Parlamentului, spre apro,are, ,ugetul educaiei ca parte a ,ugetului de stat? apro,, prin (otr9ri de gu5ern, modul de organi=are, funcionare, e5aluare !i control al ser5iciilor educaionale !i al furni=orilor de educaie? propune Parlamentului, spre apro,are, 6nfiinarea, transformarea sau desfiinarea uni5ersitilor pu,lice sau pri5ate? reglementea= regimul diplomelor !i certificatelor de studii recunoscute de ctre statul rom9n? alte atri,uii, sta,ilite prin legislaia sectorial referitoare la educaie !i formare. (5) 7inisterul Educaiei, )ercetrii !i no5rii are ca atri,uii principale: ela,orarea strategiilor !i politicilor naionale 6n domeniul educaiei, formrii !i cercetrii? ela,orea= reglementrile referitoare la organi=area !i funcionarea sistemului de educaie din 2om9nia? monitori=ea=, e5aluea= !i controlea=, direct sau prin organismele a,ilitate, funcionarea sistemului educaional !i a furni=orilor de educaie? sta,ile!te mecanismele !i metodologiile de 5alidare !i recunoa!tere a re=ultatelor 6n5rii? alte atri,uii, a!a cum apar ele specificate 6n legislaia sectorial, referitoare la educaie !i formare. (<) 7inisterul 7uncii, %amiliei !i Proteciei 'ociale are ca atri,uii principale: ela,orarea !i gestionarea, 6mpreun cu 7inisterul Educaiei, )ercetrii !i no5rii, a )adrului Caional al )alificrilor, ca parte a )adrului European al )alificrilor? reglementea= modul de organi=are !i funcionare a furni=orilor de formare profesional? #$ asigur acreditarea, e5aluarea !i controlul periodic al furni=orilor de formare profesional? alte atri,uii, a!a cum apar ele specificate 6n legile sectoriale, referitoare la educaie !i formare. $rt>? (#) 1rgani=area !i funcionarea 6n5m9ntului preuni5ersitar este reglementat 6n Legea 6n5m9ntului preuni5ersitar. (2) 1rgani=area !i funcionarea 6n5m9ntului superior este reglementat 6n Legea 6n5m9ntului superior. (F) 1rgani=area !i funcionarea formrii profesionale la ni5el teriar este reglementat 6n legislaia referitoare la formarea profesional la ni5el teriar !i la educaia adulilor. $rt>@ (#) Lu5ernul sta,ile!te mecanismele !i metodologia cadru de recunoa!tere !i transfer ale re=ultatelor 6n5rii. (2) 8n ,a=a pre=entei legi, Lu5ernul 2om9niei 5a sta,ili mecanismele !i metodologia de identificare, 5alidare !i certificare a 6n5rii non>formale !i informale, 6n 5ederea adaptrii educaiei la dinamica pieei muncii. (F) 7inisterul Educaiei, )ercetrii !i no5rii 5a sta,ili metodologia de recunoa!tere a 6n5rii non>formale !i informale a educatorilor, 6n5torilor !i institutorilor din 6n5m9ntul preuni5ersitar !i condiiile de certificare a acestora ca profesori 6n 6n5m9ntul primar > preprimar. $rt>A (#) Autoritile locale, 6n parteneriat cu furni=orii de educaie !i formare, creea= centre comunitare de 6n5are permanent. (2) )entrele )omunitare de 8n5are Permanent ())P) furni=ea= ser5icii de educaie !i formare pentru mem,rii comunitii locale, pe ,a=a anali=ei de ne5oi pre=entate 6n rapoarte anuale adresate autoritilor locale. (F) %inanarea ))P se face din fonduri pu,lice !i pri5ate. :oate 5eniturile o,inute de ))P rm9n la dispo=iia acestora. (H) 7etodologia de acreditare, e5aluare periodic, organi=are !i funcionare a ))P 5a fi apro,at prin (otr9re de gu5ern. $rt>+B (#) Lu5ernul 2om9niei 5a 6nfiina 7u=eul Caional a Itiinei, cu filiale 6n fiecare municipiu re!edin de ;ude. (2) 7u=eul Caional al Itiinei are drept scop principal oferirea de e&periene de 6n5are non>formal !i informal, prin pre=entarea principalelor reali=ri ale !tiinei !i te(nologiei contemporane. (F) %inanarea 7u=eului Caional al Itiinei se face prin ,ugetele ministerelor )ulturii, )ultelor !i Patrimoniului Caional !i al Educaiei, )ercetrii !i no5rii. (H) 7etodologia de 6nfiinare, organi=are !i funcionare a 7u=eului Caional al Itiinei se sta,ile!te prin (otrre de gu5ern, 6n termen de ma&imum #2 luni de la promulgarea pre=entei legi. $rt>++ (#) 8n termen de ma&im #2 luni de la promulgarea pre=entei legi, un post pu,lic de tele5i=iune !i un post pu,lic de radio 5or fi dedicate e&clusi5 educaiei. 7inisterul 20 Educaiei !i )ercetrii, 'ocietatea 2om9n de 2adiodifu=iune ('22) !i 'ocietatea 2om9n de :ele5i=iune ('2:D) 5or cola,ora pentru sta,ilirea grilei de programe ale acestor posturi. (2) Lu5ernul 5a finana, prin programe speciale, emisiunile educati5e din media pri5at. $rt>+( (#) Lu5ernul 5a desc(ide un cont ,ancar pentru educaia permanent, 6n 5aloare de 500 E+2 pentru fiecare nou>nscut din 2om9nia. (2) )ontul 5a putea fi utili=at de ctre titular numai dup finali=area 6n5m9ntului o,ligatoriu, 6n scopuri strict educaionale, pentru categoriile de c(eltuieli pre5=ute prin (otr9re de gu5ern. (F) Prinii sau tutorii legali pot depune 6n contul de educaie permanent o sum total de p9n la 500 E+2San. Aceast sum 5a fi scutit de impo=it. (H) %olosirea acestui cont 6n alte scopuri dec9t cele educaionale este considerat infraciune !i se pedepse!te conform legii. $rt>+, (#) %iecare instituie pu,lic este o,ligat s utili=e=e minimum 2X din ,ugetul propriu pentru formarea profesional a anga;ailor, 6n funcie de ne5oile instituiei. (2) 'ocietile comerciale sunt scutite de impo=itarea profitului in5estit 6n formarea profesional a anga;ailor, 6n limita a ma&imum 5X din 5aloarea acestuia. $rt>+- (#) 7inisterul Educaiei, )ercetrii !i no5rii, 6mpreun cu 7inisterul 7uncii, %amiliei !i Proteciei 'ociale ela,orea= un set de indicatori statistici pentru monitori=area, anali=a !i progno=a acti5itilor de educaie permanent. (2) 7inisterul Educaiei, )ercetrii !i no5rii, 6mpreun cu 7inisterul 7uncii, %amiliei !i Proteciei 'ociale pu,lic anual )atalogul furni=orilor de educaie acreditai din 2om9nia. $rt>+. 7inisterul Educaiei, )ercetrii !i no5rii 6mpreun cu 7inisterul 7uncii, %amiliei !i Proteciei 'ociale 6naintea= Parlamentului un raport comun pri5ind starea educaiei permanente 6n 2om9nia !i msurile pe care se anga;ea= s le 6ntreprind pentru optimi=area acesteia. 'olul Statului Cadministratiei publice centrale si localeD in educatie Statul are obligatia de-a asigura e;istenta CsiD9 functionarea si imbunatatirea miEloacelorC structuraleF parghiilor D de auto-reglare a sistemului educativ 3co"petenta asupra auto-re,lajului4 > 7E) asigura posi,ilitatea educa,ililor (ele5iSstudenti) de a alege furni=orii de educatieSprogramele de studiiScursurileS traseele curriculare ce corespund cu domeniile lor( sau a repre=entatilor legitimi ai acestora) de interes, e&ceptie facand 3core> curricula4 si 3curricula pentru antreprenoriat4 care sunt o,ligatorii. Ele5ii 5or putea urma in afara programelorScursurilor o,ligatorii si programeScursuri a5ansate, acti5itati Sstudii practice sau programeS cursuriStrasee indi5iduali=ate ce 5or fi recunoscute in foaia 2# lor matricola. 'tatul are o,ligatia de a asigura mi;oacele te(nice de instruire moti5ationala prin reali=area cadrului de efectuare a ;umatate din orele de curs in afara salilor de clasa (mu=ee, grdini =oologice, monumente istorice, institute de cercetri aplicate, ,i,lioteci interacti5e, re=er5aii naturale) Z Statul are obligatia de a asigura e;istenta si functionarea mecanismelor ce permit promovarea valorilor si eliminarea non-valorilor 3autore,larea co"petentelor4 5 /aca, in urma unor e5aluari efectuate, se constata ca nu au fost luate din culpa > de catre o anumita administratie din educatie > unele masuri care se impuneau , atunci > la sesi=area organi=atiilor profesionale de profil > se 5a trece la anali=area aprofundata a acti5itatii acelei administratii, e5entual cu spri;inul organelor de anc(eta. E5entualele posturi disponi,ili=ate prin eli,erarea din functie a persoanelor responsa,ile pentru deficientele constatate in cadrul anc(etei, 5or fi ocupate prin concurs( concursuri ,a=ate in esenta pe selectie de oferte in competitie), in conformitate cu reglementarile pri5ind e5aluarea competentei si asigurarea calitatii educatiei. 'tatul are o,ligatia de a promo5a prin educatie : cultura, cercetarea tiini+ic, inventivitatea, +ora de lucru nalt cali+icat, dorina de a crea ceva peren, valorile unei societi de"ocratice de tip occidental i ur#an, #a%ate pe "#inarea ar"onioas ntre li#ertatea i #unstarea individului cu cele ale co"unitii, pe producia de calitate, pe sc!i"#uri de #unuri sau idei i pe desc!iderea spre lu"ea ntrea, Statul are obligatia de a asigura e;istenta si functionarea instrumentelor care sa produca responsabilizarea persoanelor implicate in asigurarea calitatii educatiei (responsa#ilitatea calitatii) > Este o,ligatia organelor administratiei pu,lice locale (primarii, consilii, etc.) de>a asigura educatia de ,a=a pentru toti copiii si de>a se asigura ca educatia este posi,ila pentru toti copiii de 5arsta scolara. Aceasta inseamna pentru ele5i gratuitatea manualelor si a au&iliarelor curriculare, a scolari=arii, a materialelor scolare si a transportului la distante de peste 5 -m (costurile respecti5e urmand a fi acoperite de administratia pu,lica locala). 'tatul are o,ligatia de>a de=5olta si pune in practica instrumentele necesare asigurarii functionarii indicatorilor si mecanismelor de responsa,ili=are (calitatea responsa#ilitatii) > Educatia adultilor pentru reanga;are in alta profesie se 5a face prin cola,orarea dintre 7E) si 7inisterul 7uncii, utili=and furni=orii de educatie e&istenti, sau de=5oltand cadrul de manifestare necesar pentru alti furni=ori de educatie. 7inisterului 7uncii ii re5ine sarcina organi=arii acesteia. +nitatile de educatie 5or face pu,lice re=ultatele e5aluarilor manageriale, cercetarile performante si alte informatii c(eie. nformarea pu,lica este destinata oferirii de informatii cat mai e&acte educa,ililor in efortul lor de a alege unitatea si programele de educatie corespun=atoare dorintei lor. ncalcarea acestui principiu sau falsificarea re=ultatelor pot duce la anc(ete penale cu re=ultate in sc(im,area administratiei si alte consecinte legale. Pentru a o,tine fonduri gu5ernamentale uni5ersitatile pu,lice sau pri5ate tre,uie sa sta,ileasca politica de ,urse de 22 performanta academica, sa anga;e=e profesori cu diplome si re=ultate de renume international, sa in5ite ca profesori 5i=itatori castigatori a Premiului Co,el. +ni5ersitatile ce indeplinesc aceste cerinte pot creste cota de studenti la admitere +ni5ersitatile pu,lice cu grad inalt de performanta pot fi lasate li,ere de aceste restrictii de catre 7E) Statul are obligatia de a crea mecanismele care sa permita perfectionarea personalului din sistemul educativ pana la nivelul Gbest practices: (responsa#ili%area desc!iderii) > Administratia educatiei 5a urmari urmatoarele o,iecti5e:#) gradele didactice nationale feed,ac->ul planificarilor la ni5elul scolilor?2) de=5oltarea centrelor de educatie, formare profesionala si a stafului in educatie?F) furni=area de ser5icii de monitori=are a re=ultatelor din educatie utili=and cercetari si parteneriate e&terne si anticipand 5iitoarele ne5oi? H) centre de informare pentru educatie? 5) centre de educatie internationala si sc(im,uri internationale. Statul are obligatia de a dezvolta mecanisme care sa determine o responsabilitate auto-asumata a personalului implicat (desc!iderea responsa#ilitatii) > Polic. re5ieP cu e&perti=a internationala anga;at de parlament su, sesi=area A2A)P, organism independent de 7E) sau a oricarui alt organism acreditat de e5aluare e&terna a calitatii furni=orilor de educatie si a mecanismelor societatii ci5ile Statul are obligatia de a dezvolta mecanismele de feedbacH necesare cheltuirii corecte si dezvoltarii resurselor Cresponsa#ili%area resurselorD -/e patru ori pe an 7E) 5a asigura auditarea e&terna a c(eltuirii ,anului pu,lic in unitatile de educatie pe criteriile conformitatii cu planurile de de=5oltare locale, cu ne5oile curente si cu derularea acti5itatilor in mod performant. n urma acestor auditari si in functie de re=ultatele concrete, respectand codul de deontologie profesionala, reglementarile de calitate in educatie si in managementul educati5 se 5or putea face corectiile necesare atat la ni5elul miscarii de personal prin demitere, cat si in directia programelor si acti5itatilor finantate. n ca=ul unor a,u=uri facute de catre comisia de audit sau de catre 7E) cu a;utorul organi=atiilor profesionale ca=urile 5or fi inaintate Parlamentului, Parc(etului Leneral sau altor organe a,ilitate dupa ca=. Statul are obligatia de a dezvolta structurile si mecanismele necesare responsabilizarii educatiei (resursele responsa#ilitatii) > 2aspunderea asupra calitatii functionarii 7E) care re5ine unor mecanisme (parlament, A2A)P, organism independent de 7E)), mecanisme ale societatii ci5ile. Aceste mecanisme pot incepe auditarea 7E) in urma reactiilor societatii ci5ile, a parintilor, 1CL>urilor, presei sau se poate auto>sesi=a. n ca=ul in care componentii structurii de gestiune a educatiei din cadrul 7E) sau a 'A> urilorS/2E> /epartamentelor regionale pentru educatie) au o,tinut re=ultate negati5e 5is>a 5is de acti5itatea lor, gradul de pregatire profesionala, sau a,u=uri 2F in functie, atunci acestia 5or fi eli,erati din functie, posturile lor intrand in concurs de competente. Statul are obligatia de a dezvolta mecanismele de feedbacH care sa impiedice si sa elimine abuzurile 3responsa#ilitatea autore,larii4 - 'pri;inul indi5idual pentru in5atare a ele5ilor tre,uie ,ine pregatit si curricula nationala 5a contine metodologii pentru acest scop. Educatia copiilor cu ne5oi speciale este integrata in educatia o,isnuita pe cat posi,il. Dor e&ista de asemenea centre speciali=ate si programe speciali=ate de educatie pentru ca=urile copiilor cu dotare intelectuala e&ceptional de inalta sau cu (andicapuri de in5atare ce nu le permit integrarea in in5atamantul o,isnuit. Statul are obligatia de a dezvolta mecanismele care sa creeze feedbacH cu familia9 comunitatea locala9 organizatiile de elevi9 organizatiile profesionale (autore,larea responsa#ilitatii) > %amiliile ele5ilor, organi=atiile profesionale, ele5ii si studentii, mem,ri ai comunitatii locale Sparti interesate 5or fi parti componente in toate structurile de e5aluare si deci=ie interne ale unitatilor de in5atamant de toate gradele. 7E) are o,ligatia de a colecta opiniile parintilor, ele5ilor, profesorilor in pri5inta modului in care functionea=a educatia in cadrul Programului de 'upra5eg(ere Cationala. Aceste opinii sunt o,ligatoriu facute pu,lice pe net de catre 7E). Statul are obligatia de a dezvolta retelele de colaborare care sa asigure modernizarea educatiei (calitatea desc!iderii)> Parlamentul decide asupra principiilor generale ale politicilor educationale si asupra legislatiei necesare. mplementarea este facuta de 7E) care super5i=ea=a toata educatia si trainingul profesional ce se face pe ,ani pu,lici.'ectorul administrati5 acoperit de 7E) ,eneficia=a de #HX din fondurile ,ugetare nationale. 7E) garantea=a cetatenilor oportunitatea de=5oltarii personale prin educatie si cultura si asigura cele necesare pe piata fortei de munca, cooperarea internationala si 5iata culturala a 2omaniei. Partenerii sai principali sunt 7inisterul de E&terne, 7inisterul 7uncii, 7inisterul 'anatatii , si 7inisterul ndustriilor. Statul are obligatia de a dezvolta mecanismele care sa asigure competitia interna pentru calitate (desc!iderea asupra calitatii) > 7E) solicita anual e5aluari e&terne a po=itiei, rolului si scopurilor acti5itatilor pe care le conduce in mediul de operare a sc(im,arilor si pe ,a=a acestor e5aluari propune masurile de adaptare>moderni=are a educatiei. E5aluarea se ,a=ea=a pe Programul Cational de /e=5oltare 'ustena,ila, pe raportarile asupra producti5itatii, pe conditiile materiale, pe e5aluarea situatiei curente. 2aportarile 5or fi insotite de recomandari in urmatoarele directii: asigurarea calitatii, de=5oltarii de a,ilitati si competentei in educatie, ne5oile speciale, de=5oltarea 5ocationala si educatia uni5ersitara fiind tratate ca un intreg considerandu>se ne5oile speciale si a,ilitatile si competentele ce tre,uie de=5oltate pentru educatia personala si pentru piata muncii. 2H Statul are obligatia de a dezvolta mecanismele de promovare (calitatea resurselor) > %inantarea scolilor liceale, 5ocationale, polite(nice, uni5ersitati 5a fi intrerupta in clipa in care fondurile 5or fi irosite fara a se 5edea performanta ceruta. Statul are obligatia de a dezvolta mecanismele si resursele necesare cresterii permanente a calitatii resurselor si proceselor (resurse de calitate) > 7E) pregateste reglementari si deci=ii, crea=a cadrul de cooperare europeana in domeniul educatiei, crea=a granturi pentru institutiile pu,lice si spri;ina organi=atiile educationale pri5ate si consiliile munincipale. Statul are obligatia de a dezvolta mecanismele si codurile necesare dezvoltarii calitative a mecanismelor de autoreglare (calitatea autore,larii) > Educatia pentru responsa,ilitatea glo,ala: sociala, de de=5oltare personala si de protectie a mediului 5a constitui programul prioritar al statului Statul are obligatia de a dezvolta mecanismele de piata ale calitatii (autore,larea calitatii) GPentru de=5oltarea calitatii in educatie orice forma de lucru se 5a reali=a pe ,a=a de contract pe 5erticala si ori=ontala in functie de indicatorii de performanta la toate ni5elurile de deci=ie. Educatia adultilor se face prin mecanisme de furni=are>ofertare de educatie pe piata li,era si 5a fi dependenta de ne5oile de instruire solicitate de piata. Educatia adultilor poate oferi cursuri interesante si pentru studenti, in ca=ul unui parteneriat cu facultatea creditele o,tinute pot fi transferate. Educatia adultilor care duce la o forma de calificare este sustinuta financiar partial sau total de catre stat Statul are obligatia de a asigura deschiderea asupra resurselor de orice fel prin mecanisme descentralizate (desc!iderea asupra resurselor) > Educatia pentru responsa,ilitatea glo,ala: sociala, de de=5oltare personala si de protectie a mediului 5a constitui programul prioritar al statului. Anga;area sociala si de mediu la toate ni5elurile de educatie se 5a reali=a prin e&emple si actiuni directe, anali=a indicatorilor, masuratori practice si e5aluari calitati5e. Anali=a e5aluati5a se 5a face pe: integrarea ino5arii, integrarea pe piata muncii, integrarea socio>ecologica, integrarea in de=,aterile sociale asupra politicilor pu,lice si deci=iilor pu,lice, integrarea in operatiile de mediu. Statul are obligatia de a dezvolta sistemul de norme care permita autonomia deciziei locale Cresursele de deschidereD Cautore,larea resurselorD - Educatia antreprenoriala cu curricula locala 5a depinde de conditiile locale, atitudine, importanta data educatiei antreprenoriale, cunostinte si resurse. Educatia antreprenoriala 5a fi e5aluata in functie de elementele de ,a=a din curricula nucleu. :rainingul profesorilor este o,ligatoriu. Acesta cuprinde curricula nucleu, educatia antreprenoriala si psi(o>pedagogia e&celentei. Educatia continua tre,uie moti5ata salarial. Educatia antreprenoriala tre,uie legata de proiectele de de=5oltare nationale, ;udetene sau locale. n acelasi timp educatia antreprenoriala 25 tre,uie sa contina cunostinte si sa 5i=e=e competente pri5ind de=5oltarea personala si gestiunea propriei 5ieti> in familieSin grupul social restrans, in comunitate si in societate in generalS , pe piata muncii si ,usiness. Educatia antreprenoriala 5a fi centrata pe ele5 si se 5or folosi metode specifice si stiluri de predare specifice. Educatia antreprenoriala 5a fi finantata de catre autoritatile locale. Statul are obligatia de a incuraEa si dezvolta mecanismele deontologice 3desc!iderea asupra autore,larii4 G7E) are o,ligatia de a face o raportare anuala pri5ind starea natiunii la capitolul educatie. Aceasta raportare tre,uie sa cite=e raportarile internationala facute, sa faca o anali=a a o,iecti5elor propuse si masura in care acestea au fost atinse, sa arate care 5or fi o,iecti5ele c(eie pe anul urmator si de ce. 2aportarea anuala 5a lua in consideratie feed,ac->ul pietei asupra gestionarii educatiei. /e patru ori pe an, in functie de acest feed,ac- 7E) 5a e5alua modul in care administratia in su,ordine si functionarii din 7E) au dus la indeplinire sarcinile fi&ate si 5a face corectiile necesare atat la capitolul personal anga;at, cat si la capitolele ,uget si programe. Statul are obligatia de a dezvolta mecanismele de netIorH profesional intern si international 3autore,larea desc!iderii4 - 2eforma curriculei tre,uie centrata pe de=5oltarea profesionala a profesorilor, pe reali=area curriculei locale in educatie antreprenoriala si pe de=5oltarea de componente nucleu de curricula antreprenoriala care sa poata fi transferate altor scoli Statul are obligatia de a dezvolta sistemul de credite transferabile si recunoastere a competentelor 3resursele de autore,lare4 - 7E) 5a asigura un sistem de educatie formala, informala si nonformala desc(is si fle&i,il incepand cu educatia o,ligatorie, continuand cu educatia complementara si cu educatia continua. Educatia 5a fi adaptata ne5oilor personale sau specifice de educatie. Profesorii 5or fi antrenati o,ligatoriu pentru practicarea acestor forme de educatie. Statul are obligatia de a dezvolta piata libera si competitia performantelor in educatie9 in special in institutiile de invatamant superior9 stimuland dezvoltarea si aplicarea de programe Gbrain regain: 3autore,larea resurselor4 > Educatia uni5ersitara este de doua feluri: uni5ersitati si polite(nici. +ni5ersitatile repre=inta o cone&iune intre predare si cercetare atat pentru profesori cat si pentru studenti din programele de masterat si doctorat. Polite(nicile 5or furni=a educatie legata direct de sectorul producti5 fiind furni=oare de masterate si doctorate pe cercetari aplicati5e practic. /iplomele uni5ersitatilor top #00 din orice top mondial sunt recunoscute, iar a,sol5entii acestora pot preda in institutiile de in5atamant superior pu,lice sau pri5ate din 2omania. nstitutiile de in5atamant superior au autonomie in alegerea curriculei si in anga;area de personal. nstitutiile de in5atamant superior 5or fi finantate de catre stat si 5or acorda ,urse de merit si ,urse sociale. +ni5ersitatile si polite(nicile 5or practica sistemul creditelor transfera,ile, studentii putand lua credite de la alte cursuri din alte uni5ersitati. 2< 7E) crea=a in institut pentru leaders(ip in educatie in cola,orare cu uni5ersitatile si centrele de formare specifica, pune in aplicatie legea #*S200* pentru crearea )C/ cu rolul de crestere a e&perti=ei profesionale si crea=a un )entru de 7o,ilitate nternationala care sa permita amplificarea programului de formare de e&perti si U,rain regain4 (,D Statul are raspunderea de a asigura calitatea competentei furnizorilor de educatie 3calitatea co"petentei4 > La toate ni5elele scolare profesorii 5or a5ea calificare inalta si moti5atie profesionala. Aceasta cere masterate si practica profesionala. +ni5ersitatile 5or selecta pe cei mai moti5ati si mai talentati aplicanti. Profesorii 5or lucra independent si 5or a5ea o puternica autonomie de lucru la clasa. Autoe5aluarea furni=orilor de educatie, e5aluarile studentilor si e5aluarile e&terne 5or fi clarificate si intarite pentru a corespunde criteriilor calitatii in educatie. 'tandardele de performanta sunt pri5ite ca o resursa de instruire si e5aluare. Profesorii pot folosi aceste standarde pentru e5aluarea si raportarea progresului? identificarea ele5ilor ce pot ,eneficia de inter5entii specifice? de=5oltarea de profile de grup capa,ile sa ia deci=ii in spri;inirea reciproca? discutiile cu parintii pri5ind performantele ele5ilor? informarea profesionala si de=5oltarea de acti5itati? identificarea setului de o,iecti5e ale scolii, clasei, programului?oferirea de modele pentru modelarea performantei (-D Statul are competenta de a asigura deschiderea sistemului educational prin politici educative 3co"petenta desc!iderii4 - E5aluarea si autoe5aluarea scolilor si ele5ilor sunt incura;ate cu scopul de a produce informatii utile atat scolilor cat si ele5ilorSparintilor. Cu sunt practicate teste nationale ,inspectii scolare, sau topuri intre scoli. E5aluarile se fac in functie de directiile de de=5oltare eficienta a programelor de de=5oltare institutionala si personala specifice fiecarei scoli. 'e fa5ori=ea=a educarea intregii populatii la standarde internationale. n acest scop e5aluarile sunt utili=ate pentru crearea de politici educationale specifice (.D Statul are obligatia de a asigura flu;urile de perfectionare e;terna si modernizarea didactica pentru managementul invatarii 3desc!iderea co"petentei4 - 1rgani=area muncii scolare se ,a=ea=a pe conceptia in5atarii centrate pe procese > pe acti5itatea ele5ului, interactia cu profesorul, cu alti ele5i sau cu mediul. )alitatea de ,uni cetateni urmarita de educatie cuprinde nu doar cunostinte acumulate ci si responsa,ilitati legate de sanatatea populatie si a mediului natural, siguranta generala si participarea acti5a la pro,lemele cetatii. Programele scolare destinate citirii in scoala si de=5oltarii creati5itatii 5or fi aplicate incepand de la gradinita. La intrarea in scoala copiii tre,uie sa fie pregatiti pentru a in5ata si pentru a antrenaS de=5olta propriile a,ilitati. (/D Statul are obligatia de a asigura gestionarea competenta a resurselor materiale prin orientarea spre programe concrete 3co"petenta resurselor4 > nteractiunea si parteneriatele sunt urmarite la toate ni5elele de acti5itate. Pentru de=5oltarea scolilor se crea=a cardul de cooperare intre diferite ni5ele de administratie si furni=ori de resurse si alti actori educationali. Autoritatile in 2* educatie 5or lucra in cooperare cu scolile si organi=atiile de conducere ale scolilor dandu>le spri;in pentru acti5itatile de de=5oltare. Cecesitatile de alfa,eti=are functionala impuse de societatea ,a=ata pe cunoastere conduc la programe educati5e atat pentru copii cat si pentru adulti. Programele de in5atare a scrierii si citirii corecte in lim,a romana, de cunoastere a traditiilor si specificului comunitatilorS regiunilor romanesti sunt unele dintre programele de ,a=a pentru emigrantii ce doresc sa se integre=e pe piata de munca a 2omaniei. (?D Statul are obligatia asigurarii resurselor de specialisti si formatori de formatori 3resurse de co"petenta4 - :elul 7E) este de a face 2omania unul dintre cele mai ,une locuri in lume pentru stiinta, cercetare si ino5are, dar este de asemenea in responsa,ilitatea 7E) de=5oltarea, finantarea si performanta in educatia uni5ersitara atat in predare cat si in cercetare si educatie continua. 'trategia educatiei rurale asigura ec(itatea accesului ele5ilor, parintilor si profesorilor la programele si ser5iciile educationale indiferent de locul in care locuiesc. 'trategia de distri,uire a educatiei permite educarea copiilor prin mi;loace online, corespondenta si modele (i,ride de lucru in clasa si in5atare distri,uita. 2etelele de scoli si alti furni=ori de educatie pot furni=a programe de educatie accesi,ile si recunoscute de alte scoli si transfera,ile in foaia matricola a ele5ilor. (@D Statul are raspunderea asigurarii nivelului de competenta necesar unei educatii de buna calitate 3responsa#ilitatea co"petentei4 > 7E) are responsa,ilitatea de a promo5a ,inele, siguranta, protectia si gri;a pentru copii si tineri, inclu=and politicile de ser5icii sociale pentru copii. 'istemul educational este fle&i,il, iar administrarea sa este ,a=ata pe delegare si spri;in. )omponentele centrali=ate sunt conduse prin reglementari si core curricula. 7unincipalitatile sunt responsa,ile cu organi=area educatiei si implementarea scopurilor sale. 'colile si profesorii au o foarte mare autonomie in procurarea si alegerea resurselor de educatie si a continuturilor. 7E) 5a urmari continua im,unatatire a cola,orarii si cooperarii cu alte ministere, agentii si organi=atii,si cresterea cone&iunii dintre comunitatea locala si scoala in 5ederea cresterea capacitatilor de construire si integrare a ser5iciilor educati5e. Pentru a im,unatati sansa promo5arii profesionale 7E) 5a genera si ac(i=itiona programele de alfa,eti=are functionala, in core curricula, care sa permita adec5area la ne5oile generale ale pietei muncii. )urricula de speciali=are si de=5oltare de a,ilitati 5a fi la dispo=itia scolii si 5a depinde de programele ;udetene de de=5oltare, de programele locale de de=5oltare, de traseul indi5idual de educare al fiecarui copil. (AD Statul are raspunderea asupra corelarii educatiei cu programele de dezvoltare nationala 3co"petenta responsa#ilitatii4 - Educatia adultilor pentru reanga;are in alta profesie se 5a face prin cola,orarea dintre 7E) si 7inisterul 7uncii utili=and furni=orii de educatie e&istenti, sau de=5oltand cadrul de manifestare pentru alti furni=ori de educatie. 7inisterului 7uncii ii re5ine sarcina organi=arii acesteia. )etatenii ,ine educati au o mai mare capacitate de a face fata la cerintele economiei moderne, de a de5eni mai producti5i si mai participati5i la pro,lemele cetatenesti. Asigurarea ca toti ele5ii de liceu au fost inclusi in 2E programele de de=5oltare de cariera si de e&plorare de cariera? practicarea programelor de practica pentru im,unatatirea a,ilitatilor de integrare pe piata muncii? ofertarea de programe de training profesional ele5ilor de liceu care doresc sa se anga;e=e imediat dupa a,sol5irea liceului. )C/ 5a e5alua si 5a masura procenta;ul copiilor cu re=ultate e5ident peste media statistica cu doua de5iatii standard in a,ilitatile de scriere>comunicare si calcul>modelare. :inand seama de aceste re=ultate )C/ 5a proiecta curricule si programe speciali=ate care sa corespunda ne5oilor de in5atare ale copilor cu ne5oi speciale de educatie. Pregatirea acestor copii tre,uie sa le permita acomodarea si integrarea pe piata muncii in functie de ni5elul lor de a,ilitate. ,BD Statul are competenta asigurarii calitatii in educatie prin respectarea standardelor de calitate 3co"petenta calitatii4 - 7E) are drept responsa,ilitate cresterea promo5a,ilitatii ,a=ata pe calitatea educatiei pana la 5arsta intrarii pe piata muncii adulte. Ci5elul controlului normati5 5a fi redus si e5aluarile 5or fi facute in principal calitati5. 7E) colectea=a anual opiniile de la parinti, ele5i, profesori in pri5inta educarii, de=5oltarii personale si sociale si a sanatatii. n cadrul supra5eg(erii anuale a satisfactiei educa,ilii sunt in mod o,ligatoriu intre,ati: 3esti satisfacut de modul in care scoala te pregateste pentru anga;area 5iitoare[4 si 3esti satisfacut de ceea ce face scoala pentru a5ansarea ta in urmatoarea forma de educatie[4 3 consideri ca scoala te>a pregatit ' pentru 5iata familiala, in grupul de prieteni( social restrans) sau pentru 5iata in comunitatea in care 5rei sa traiesti4[. 2e=ultat satisfacator este raspunsul 3tot timpul, sau in cea mai mare parte din timp4. :oate unitatile de educatie pu,lice raportea=a anual gradul de indeplinire a contractului de educatie facut cu administratia 7E) pentru im,unatatirea performantelor ele5ilor sau studentilor. :oate unitatile de in5atamant planifica acti5itatile de perfectionare profesori si programele educati5e pe care le 5or de=5olta in cursul anului urmator. 7E) are o,ligatia sa pregateasca si sa faca pu,lic un )ontract Anual de 2eali=are. 'copul acestui contract este de a atrage atentia (inspectoratelor)S /epartamentelor 2egionale pentru Educatie si de a distri,ui resursele necesare im,unatatirii educatiei scolare? de a detalia scopurile specifice ce tre,uie atinse pentru a im,unatati educatia ele5ilor, de a comunica aceste eforturi audientei. %iecare scoala identifica pe ,a=a acestui contract ceea ce tre,uie im,unatatit ,a=andu>se pe ne5oile specifice de educatie ale =onei. 'colile de=5olta scopuri, o,iecti5e si tinte pentru directiile ce tre,uie im,unatatite. n fiecare an scolile 5or raporta reusitele pe ,a=a contractului. n ca=ul in care (inspectoratul)S /epartamentul regional G prin oficiile locale> nu a reali=at tintele contractului i se cere sa conceapa o strategie pentru urmatorul an, sau se trece la masurile de corectie prin in,unatatirea profesionala a acti5itatilor (inspectoratului) /2E, e5entual eli,erarea din functie a celor responsa,ili de esec."ottom of %orm Modulul ' 810=7$'#$ 6$ 0J'S!$ $D)6!=: S%#CI3IC9 %)1C!# !$'I9 %)1C!# S6$B#9 #KI2#17#9 #K%#C!$17# Concepte de baz i cuvinte cheie: centrare pe competene, competene profesionale Bibliografie: 2$ sac, ., (2000), 6n cutarea "odelului paideic, Ed. )asa )rii de Itiin, )lu;>Capoca Qidd, A.2., (#$E#), (trad.), Cu" nva adulii, E/P, "ucure!ti nstruirea adulilor prin predare nu este neaprat ca predarea la copii sau adolesceni 6n licee, sau la studeni 6n uni5ersiti.Acolo unde e&ist diferene, tre,uie s le controlm. )um !i /e )e, sau )e tre,uie e&tins, predrii la studeni 6n !coal sau 6n conte&t academic !i prin ce sunt diferite de instruirea adulilor[ )are este natura special a profesioni!tilor ce instruiesc adulii[ E&ist ,ineneles multe diferene 6ntre aceste dou grupuri de 6n5are: > 'tudenii dintr>o !coal sau uni5ersitate sunt (6n general) tineri !i posed sla,e cuno!tine !i scurt e&perienp de 5ia (c(iar dac ei pretind altce5a\). /e fapt, ei nu au nici e&perien profesional, nici referine ce pot fi comparate cu cele do,9ndite de profesor. )(iar dac profesorii intenionea= s aplice metode !i te(nici de 6n5are moderne !i atracti5e, acest fapt duce la multe constr9ngeri la predare. > Pe de alt parte, profesioni!tii aduli 6n conte&tul instruirii sau reinstruirii sunt mai 6n 59rst, cu e&perien de 5ia !i cu mai mult sau mai puin e&perien profesional. )9nd se g9ndesc !i se instruiesc pentru a>!i 6m,ogi cuno!tinele profesionale !i 6ndem9narea, ei au 6n mod automat reminiscene care le 5in 6n minte.Ei pot compara critic ceea ce cred cu ceea ce cunosc sau au e&perimentat de;a 6n 5iaa profesional. )9nd li se cere opinia despre e&perienele anterioare de instruire date 6ntr>un conte&t academic, e&ecutanii sau profesioni!tii 6!i manifest des de=acordul.Ei spun c cursul a fost mult prea teoretic, departe de ocupaia lor !i de e&periena de =i cu =i !i nu> a;ut s>!i re=ol5e mai ,ine pro,lemele cu care se confrunt. " NVAREA ADULILOR VERSUS NVAREA COPIILOR )ercettorii au studiat diferenele modului 6n care oamenii 6n5a 6ncep9nd cu anii #$20. /e!i adulii !i copii 6mpart anumite similitudini, ei difer 6n preferinele de a 6n5a, necesitile !i rspunsul la di5erse elemente ale procesului de 6n5are. > Adulii doresc s !tie ,eneficiul a ceea ce 6n5a. Ei cer adesea !i doresc s li se spun care sunt 5aloarea adugat !i re=ultatele proprii 6nainte de a li se pre=enta concepte !i idei. Ei doresc s 5ad cum se regse!te ceea ce 6n5a 6n lumea real.Pe de alt parte, copii pot accepta Uo s>mi tre,uiasc odat4 ca moti5 6n a asculta. > adulii se a!teapt s participe la 6n5are. Adesea, ei pot lega cuno!tinele anterioare !i e&periena de coninutul programului !i cu referire la ceea ce de;a !tiu. 8n timp ce copii au e&perien de 5ia limitat, ei depind mai mult de cuno!tinele !i 6ndrumarea profesorilor. > adulii sunt moti5ai de ne5oi intrinsece sau dorine. 8n general, cursanii aduli particip la programe de instruire deoarece ei 5oi sau au ne5oie de coninut informaional pentru a>!i e&ercita meseria sau a se de=5olta personal. )opiii urmresc deoarece ei sunt 6ndrumai de alii. F0 > instruirea adulilor este 6n mod normal ,a=at pe competen. 8n general, programele de instruire a;ut adulii s>!i e&ercite mai ,ine meseria. 8n5area copiilor tinde s fie de scurt durat, cu un c9!tig imediat, orientat pe trecerea unui test. > mediile de instruire a adulilor sunt 5ariate. /epin=9nd de program, coninut, acti5iti planificate !i instructor, configuraia slii adesea difer. 7ediile de instruire ale copiilor tind s fie r9nduri de ,irouri cu faa la profesor care lecturea=, cu mici diferene4 A fi efecti5 instructor implic 6nelegerea a cum 6n5a adulii mai ,ine. )omparati cu copii sau adolescenii, adulii au ne5oi speciale !i cereri ca !i cursani. 8n ciuda ade5rului aparent, 6n5area adulilor este un domeniu relati5 nou de studiu. /omeniul 6n5rii adulilor a fost a,ordat pentru prima dat de 7alcom QnoPles. El a identificat urmtoarele caracteristici: Adulii sunt independeni !i "otivai. Ei nu au ne5oie s fie 6ndrumai. Profesorii lor tre,uie s implice 6n mod acti5 participanii aduli 6n procesul de 6n5are !i s fie facilitatori pentru ei. 8n mod specific, ei tre,uie s 6neleag ce anume a!teapt cursanii !i s> lase s lucre=e la proiecte care reflect interesul lor. Ar tre,ui s permit participanilor s>!i asume responsa,iliti de pre=entare !i conducere a grupului. :re,uie s fie siguri c acionea= ca facilitatori, orient9nd participanii ctre propriile cuno!tine dec9t s le furni=e=e argumente. 8n final, ei tre,uie s arate participanilor modul 6n care cursul 6i a;ut s>!i ating o,iecti5ele (e&. %i!a o,iecti5elor personale). Adulii au acumulat o ,a= de cuno!tine !i e&periene de 5ia 6n care sunt incluse acti5iti legate de munc, responsa,iliti familiale !i !colari=area anterioar. Eu au ne5oie s lege 6n5area de aceast ,a= de cuno!tineSe&periene. Pentru a>i a;uta 6n acest sens formatorii tre,uie s V e&trag W din e&periena !i cuno!tinele participanilor pe cele rele5ante pentru tema propus. Ei tre,uie s relaione=e teoriile !i conceptele cu participanii !i s recunoasc 5aloarea e&perienei acestora pentru 6n5are. Adulii sunt orientai ctre scop. )9nd se 6nscriu la un curs ei !tiu ce o,iecti5e 5or s ating. Prin urmare ei aprecia= un program de instruire care e ,ine organi=at !i are elemente clar definite. %ormatorii tre,uie s le arate participanilor cum 6i 5a a;uta acest curs pentru atingerea o,iecti5elor proprii. )larificarea scopurilor !i o,iecti5elor tre,uie fcut 6nc de la 6nceputul cursului. Adulii caut rele5ana. Eu tre,uie s 5ad moti5ul pentru care tre,uie s 6n5ee ce5a. )eea ce 6n5a tre,uie s fie aplica,il la ser5iciu sau 6n alte sarcini !i responsa,iliti !i s ai, 5aloare pentru ei. Prin urmare, formatorii tre,uie s F# identifice o,iecti5ele participanilor aduli 6nainte de 6nceperea cursului. Aceasta 6nseamn c teoriile !i conceptele tre,uie legate de ce5a familiar participanilor. Aceast necesitate poate fi 6ndeplinit ls9nd participanii s aleag proiecte care reflect propriile lor interese. Adulii sunt practice concentr9ndu>se pe acele aspecte ale unei lecii care le sunt cele mai folositoare la locul lor de munc. Ei pot s nu fie interesa!i de cuno!tine doar de dragul cuno!tinelor. %ormatorii tre,uie s le comunice 6n mod e&plicit participanilor cum le 5a folosi aceast lecie la locul lor de munc. )a toi care 6n5a, adulii au ne5oie de respect. %ormatorii tre,uie s aprecie=e a,undena de e&periene pe care o aduc participanii aduli 6n clas. Ace!tia tre,uie tratai ca egali 6n e&periene !i cuno!tine !i tre,uie s li se permit s>!i e&prime opiniile 6n mod li,er 6n clas.. )it9ndu>l pe 2o,ert K. Lucas, 5rem s 5 propunem cele apte principii pentru pregtireFinstruirea adulilor ce re=ult 6n mod direct din acele diferene dintre pregtirea adulilor !i cea a copiilor (la care adugm un principiu ela,orat de noi). > Legai instruirea de locul de munc > %acei ca 6ntreg programul s fie /':2A):D\ > :ratai>i pe cursani ca aduli\ > Apreciai cuno!tinele !i e&periena participantului. > mplicai participani 6n acti5iti. > Pstrai o atitudine fle&i,il !i adapta,il > )reai un mediu am,iant moti5aional !i funcional > Concentrai-v pe prioritile 1.7.8. 31titudini, $eprinderi, Cunotine4 le,ate de co"petenele dorite. Modulul 'I :2A'EE PE2'1CALE /E /EMD1L:A2E PE2'1CAL] I P21%E'1CAL]. 71:DA:A ' 7P12:AC:A C )A2E2A Concepte de baz i cuvinte cheie: o,iecti5e de de=5oltare, traseu profesional, traseu personal Bibliografie: sac, ., (2000), 6n cutarea "odelului paideic, Ed. )asa )rii de Itiin, )lu;>Capoca Plosca, 7., 7oi!, A., (200#), Consiliere privind cariera, Ed. /acia, )lu;>Capoca 'cli!, C., (#$$*), Politica cultural i politica educaional 5 la noi i n lu"e, AC+P, "ucure!ti /aca din procesele cogniti5e omul reuseste sa diferentie=e, sa identifice, sa interprete=e, sa inteleaga si sa e&plice ceea ce se afla si se intampla in ;ural sau, prin procesele de energi=are, potentare si directionare el de5ine capa,il sa ia o anumita atitudine si sa e&prime acti5 si selecti5 prin comportamente specifice. n categoria acestor procese includem: moti5atia si afecti5itatea. F2 7oti5atia. Prin termenul de moti5atie se desemnea=a un intregansam,lu de Uentitati4 psi(ice care reflecta oscilatiile, disonantele si deficitele care apar in cadrul diferitelor componente ale sistemului personalitatii, determinand su,iectul sa actione=e in directia inlaturarii lor si resta,ilirii ec(ili,rului. Luata glo,al, moti5atia repre=inta, forta motrice interna a comportamentului si acti5itatii, conferindu>ne caracterul de fiinte acti5e si relati5 autonome. 1rice act comportamental integrat are o anumita ,a=a moti5ationala, iar moti5atia de5ine o lege generala de organi=are a comportamentului. Elementul central al structurii moti5ationale este tre,uinta. Aceasta e&prima ne5oia puternic consolidata de ce5a anume: (rana, apa, aer. odi(na, informatie. Cesatisfacerea indelungata a unei tre,uinte duce la pertur,ari ma;ore ale ec(ili,rului ps(icial personalitatii. /e aceea, tre,uintele, prin actuali=are, se impart in doua grupe mari: primare sau innascute (aici intrand tre,uintele ,iologice si fi=iologice) si secundare sau do,andite (aici intrand tre,uintele de cunoastere, estetice, religiosaesau morale). Piramida Lui 7asloP Luand drept criteriu urgenta si ordinea de satisfacere, A,ra(am 7asloP a construit Upiramida tre,uinteleor4 , larg acceptata in psi(ologie. n forma ei finala, piramida cuprinde E clase, care in ordine de sus in ;os sunt urmatoarele: #. :re,uinte ,iologice 2. :re,uinte de securitate FF F. :re,uinte de afiliere sociala H. :re,uintele Eului 5. :re,uinte de autoreali=are <. :re,uinte de cunoastere *. :re,uinte estetice E. :re,uinte de concordanta /in anali=a acestei piramide se dega;a urmatoarele aspecte si relatii: A. 1 tre,uinta este cu atat mai impro,a,ila, cu cat este mai continuu satisfacuta ". 1 tre,uinta nu apare ca moti5 decat daca cea anterioara ei a fost satisfacuta ). Efectul pertur,ator al nesatisfacerii cronice a unei tre,uinte este cu atat mai mare, cu cat tre,uinta respecti5a se situea=a mai aproape de ,a=a piramidei /. Acti5area si satisfacerea tre,uintelor se su,ordonea=a legii alternantei: o tre,uinta o data satisfacuta se retrage lasand locul alteia. Pe langa tre,uinte, in alcatuirea sferei moti5ationale a omului intra alte doua comportamente: interesele si idealurile. nteresele reali=ea=a legatura noastra selecti5a si relati5 sta,ila cu diferite aspecte ale realitatii si domenii de acti5itate. dealurile repre=inta forta de proiectie si propulsie a etaloanelor si modelelor de de5enire a propriei personalitati. /upa efectul in timp pe care il are satisfacerea lor, tre,uintele pot fi impartite in po=iti5e, care contri,uie la mentinerea ec(ili,rului personalitatii sau la stimularea si mentinerea proceselor de de=5oltare si negati5e, care determina degradari si tul,urari serioase ale ta,loului psi(ocomportamental (e&. tre,uinte de alcool, tre,uinte de droguri). 2aportata la performanta acti5itatii, moti5atia pune in e5identa o anumita intensitate optima: optimum moti5ational. n principiu acti5itatile usoare si mai putin atragatoare prin continutul lor reclama o moti5atie mai puternica, iar cele dificile si atracti5e prin continut reclama o stre de moti5atie mai sla,a. U7oti5atia este ceea ce te face sa pornesti. 1,isnuinta este ceea ce te face sa continui4. Aim 2o(n Psi(ologia moderna recunoaste doua tipuri de moti5atie: #. ntrinseca, in care persoana urmareste o acti5itate strict cogniti5a FH 2. E&trinseca, in care persoana urmareste prin acti5itatile depuse: prestigiu, notorietate sau faima. :raseul profesional al fiecaruia dintre noi este determinat de catre factori moti5ationali. /in acest moti5 este important sa anali=am si sa cunoastem cat mai in detaliu care sunt factorii care ne moti5ea=a atat in alegerea fiecarui ;o, cat si in alegerea unui traseu in cariera, pe termen lung. %iecare dintre noi a5em anumiti factori care ne moti5ea=a si fiecare dintre noi a5em un profil al moti5atiilor si 5alorilor. /e aceea , inainte de a incepe o cariera si inainte de a lua o deci=ie profesionala, este important sa ne cunoastem moti5atiile astfel incat sa luam deci=ii fa5ora,ile pe termen lung. Prioriti=area moti5atiilor ne a;uta de asemenea sa facem fata pro5ocarilor profesionale. 7oti5atia nu este un lucru care se poate in5ata. n multe situatii, mai ales in ca=ul tinerilor aflati la inceput de drum in cariera, alcatuirea unui profil al moti5atiilor este foarte important. Modulul 'II S!'$!#2II 1&I 81 #D)C$7I$ $D)67I6&': #-6#$'1I12 Concepte de baz i cuvinte cheie: strategii de formare a adulilor, e>learning Bibliografie: "oeru, ., (coord.), (#$$5), Introducere n educaia adulilor, Ed. %iat Lu&, "ucure!ti sac, ., (2000), 6n cutarea "odelului paideic, Ed. )asa )rii de Itiin, )lu;>Capoca 1ffer, 7., (2002), (tili%area Internetului n educaia adulilor, nstitutul Caional pentru Educaie !i )onsiliere pri5ind )ariera, disponi,il on>line: (ttp:SSPPP.guidanceforum.netSpagesSres^generalSnternet^Luide^ro.pdf Plosca, 7., 7oi!, A., (200#), Consiliere privind cariera, Ed. /acia, )lu;>Capoca Introducere n eLe!rnn" napoi la 2esurse o Ce este eLearning? e>Learning )entre_s Luide to e>Learning eLearning %AB A,out eLearning )(ampioning eLearning o Cum schimba eLearning modul in care invatam? CeP times demand neP Pa.s of learning o Ce inseamna termenii utilizati in eLearning? E>Learning Llossar. eLearning )oncepts e>Learning 7aga=ine>L7' e>Learning 7aga=ine>
ntroducere in eLearning eLearning in 2omania eLearning in Europa %urni=ori de cursuri online "loguriS2'' romanesti Aurnale )onferinte 200E )onferinte 200F>200* Alte resurse Lin->ul saptamanii F5 Learning Portals "lended Learning: an old friend gets a neP name mplementing li5e e>learning :(e importance of communit. in an e>learning en5ironment Aur. of .our peers 7 is for 7a.,e A,out Pe,logs o Ce se intampla pe piata eLearning? An E>Learning ndustr. +pdate o Predictii pentru eLearning Emerging :rends in eLearning o Competente in eLearning E>Learning )ompetencies CeP Literacies and e> Learning )ompetences o Calitate in eLearning )riteria for E5aluating t(e Bualit. of 1nline )ourses o Pot fi un bun student online? eLearners Ad5isor eLe!rnn" n Ro#!n! Institutii, legislatie Prevederi ale 7inisterului Educatiei si )ercetarii 'tandarde pri5ind desfasurarea n5atamantului la /istanta, conform N.L. #0##S200# > eLearning )C%' > Educatia permanenta din uni5ersitati )C%PA > Autori=area %urni=orilor de %ormare Profesionala a Adultilor Firme ce ofera cursuri online
ntroducere in eLearning eLearning in 2omania eLearning in Europa %urni=ori de cursuri online "loguriS2'' romanesti Aurnale )onferinte 200E )onferinte 200F>200* Alte resurse Lin->ul saptamanii F< :imsoft > )ursuri online Academia 1nline )ursuri1nline.ro )ursuri online la %undatia pentru /e=5oltare +mana 'oftCet > )ursuri online Firme ce ofera platforme / solutii eLearning :imsoft > eLearn:', :est:' 'i5eco > AEL 'oftPin - ntuite&t, L7' ntuite&t E&pert Learning '.stem )oms.s > Professor:e Learning '.stems 7ediu eLearning eLis > DA 'oftPare /asa "usiness )enter 1pen 'oftPare '2L Kise:ec( Proiecte eLearning )edu)onsult > cursuri online de consiliere - :imsoft, )E/+ eLearning pentru 7anageri - :imsoft, E&pert)onsulting, IVS Consulting 2omanian nternet Learning Kor-s(op > 2LK F* 2omanian Academ. )entre for Artificial ntelligence 2o)N > 2omanian 'pecial nterest Lroup in )omputer>Numan nteraction La,oratorul pentru :e(nologia nformatiei in Educatie CEK:E)N > nstitutul ntercultural :imisoara Programul Leonardo da Dinci Programul 'ocrates elit>Education - "ritis( )ouncil Electra - Aries 'coala de afaceri on>line > Aunior Ac(ie5ement e>Learning 2000` > )edu +ni5ersitatea Dirtuala de Afaceri Academia de Afaceri A'E>):"ACQ Dirtual Learning )enter Proiecte > E'' 'oros Educational )enter %oundation nstitutul Cational de /e=5oltare Economica > C/E : :raining :est for All FE Educatia.net Proiecte in universitati 1pendrum > +ni5ersitatea Polite(nica :imisoara 7icrosoft Academic Program +P: Elearning +ni5ersitatea Dirtuala )lu; )redis )oncorde > +: )lu; 1ctopus > +: )lu; 'mectra > +: )lu; %acultatea de )omunicare si 2elatii Pu,lice O/a5id 1gil5.O > 7asterate online /E)/e +P "ucuresti )ampus 5irtual A'E %acultatea de 'tiinte Politice > 'C'PA n5atamant la distanta > +ni5ersitatea Psi(ologie )lu; Ke,Lroup > %acultatea de nformatica asi Psi(ologie 1nline - /'oft )entrul de Educatie )ontinua si n5atamant /esc(is la /istanta +ni5ersitatea de Dest :imisoara )ursuri online la +ni5ersitatea Dasile Loldis Arad F$ PleiTd +PL Ploiesti Portal eLearning > +CAP nstitutului 2oman de Educatia Adultilor din :imisoara > 2E2+ +ni5ersitatea OLucian "lagaO din 'i,iu %acultatea de Litere +" > // )ampusul Dirtual al %acultatii de Electrote(nica asi +)E"' > %acultatea de 'tiinte Economice /ro,eta :urnu 'e5erin )antemir online ):) online > +ni5ersitatea )raio5a )isco CetPor-ing Academ. > 2omania Ke, "ased :raining - +ni5ersitatea :ransil5ania "raso5 Portaluri 'E - )ontinut educational multimedia #educat.ro > 'itul ofertei educationale :imsoft > 2esurse eLearning %orum 'coala1nline > Proiect /idactic Dirtual :raining.ro /idactic 1limpiade Asociatia 2omana de 2esurse H0 Educationale Modulul 'III ':2A:EL C1 8C E/+)A0A A/+L0L12: 8CD]0A2EA E@PE2EC0AL], 8CD]0A2EA C%127AL], C1C>%127AL] Concepte de baz i cuvinte cheie: 6n5are e&perienial Bibliografie: sac, ., (2000), 6n cutarea "odelului paideic, Ed. )asa )rii de Itiin, )lu;>Capoca UNIVERSITATEA AL! I! "U#A$ IASI Institutul %e E%ucatie "ontinua/Lifelong Learning Institute Strategii de educatie nonformala - model - )urricula programului /iscipline o,ligatorii: Educatia pentru comunitate Managementul activitatilor educative nonformale Strategii educationale centrate pe elev /iscipline optionale: Metode ale educatiei pentru cetatenie activa Scoala de dincolo de scoala. Design-ul, coordonarea si valorificarea activitatilor tip tabara Elemente de marketing personal si voluntariat. Denumirea programului: Strategii %e e%ucatie nonformala Categoria de program: program de perfectionare datorat reformei, conf. rt. !!, alin. "#$ din legea %#&'%(()* program de formare continua in completarea actiunilor de asistare a profesorilor pentru aplicarea noii programe de Consiliere si +rientare Tipul de program: modul lung - &( de ore ' #, credite profesionale transferabile* Forma de nvatamnt: -i Grupul tinta: - consilieri scolari* - profesori diriginti* - .nvatatori'institutori. Necesitatea programului Pornim de la diferenta dintre educatia formala si cea nonformala - data nu de finalitati, .n mod e/plicit, c0t de raspunsul la .ntrebarea 1cum23. H# In cautarea acestui raspuns ne vom a/a, in deosebi, pe Modulul Comunicarea si abilitati sociale din aria curiculara Consiliere si orientare. Dorim a se evita formulari de genul 1as dori sa lucre-3 dar 1nu stiu cum3, ce apar adesea la practicieni, atunci cand sarcinile 4 centrate pe competente 4 transcend spatiul scolii. nali-a de nevoi efectuata pe parcursul anului scolar #55,-#556 "derulata printr- un program de cercetare academica$, e/perienta dobandita intr-un program al MEdC si 78ICE9, centrat pe elev 4 a carui coordonare ne-a fost incredintata noua - precum si accentele impuse de reforma .nvatam0ntului rom0nesc au evidentiat oportunitatea conceperii unor programe de formare continua care sa genere-e responsabili-area institutiei scolii pentru utili-area tuturor formelor de educatie 4 inclusiv ale educatiei nonformale. Programul urmareste abilitarea consilierilor scolari si a profesorilor diriginti .n conceperea si derularea activitatilor educative nonformale, ca modalitati esentiale si complementare de reali-are a obiectivelor fi/ate prin programele de formare. :n realitate, continutul programului vi-ea-a cel putin doua categorii de beneficiari. Daca vom considera profesorii diriginti si consilierii scolari ca beneficiari directi, atunci nu putem sa uitam beneficiarii indirecti 4 elevii. Pentru ca insertia sociala si cea profesionala sa se produca facil, cu eforturi si costuri emotionale minime, elevul poate fi a;utat sa dispuna de competentele specifice gindirii analitice necesara integrarii sociale, precum si de atitudini si valori personali-ate. In acelasi timp, el poate fi stimulat sa-si dovedeasca disponibilitatea de reactie si actiune la sc<imbarile care intervin in mediul de viata personala si colectiva. bilitatea profesorilor de construi elevilor competente de valorificare ma/ima a .ntregului lor potential conform realitatii sociale si culturale, este o prioritate a formarii continue, a perfectionarii stilului propriu de viata si al asumarii unor sarcini profesionale noi. Scopul programului Dob0ndirea unei repre-entari corecte asupra articularii educatiei formale cu cea nonformala* bilitarea .n proiectarea si coordonarea optima a activitatilor de tip nonformal. Valorificarea optima a resurselor si strategiilor educogene ale societatii. Obiectivele programului bordarea strategiilor de educatie nonformala dintr-o perspectiva integratoare .n procesul de formare continua a cadrelor didactice. Identificarea oportunitatilor sociale si culturale de reali-are a educatiei elevilor. Insusirea si valorificarea strategiilor utile mediului de .nvatare socio-culturala. Intelegerea si acceptarea educatiei nonformale ca parte inseparabila .n procesul de .nvatare activa, autoresponsabili-atoare. Competente specifice vizate prin obiectivele propuse: I.Competente metodologice= %. +perationali-area conceptului de 1educatie nonformala3. #. plicarea creativa a strategiilor de educatie nonformala si a metodelor de evaluare .n concordanta cu scopul si tipul activitatii educative. !. Disponibiltatea pentru restructurarea te<nicilor psi<opedagogice prin introducerea de elemente de tip inovativ. H2 >. Valorificarea resurselor educationale implicate "materiale, umane$ .n eficienti-area activitatilor educative. II.Competente de comunicare si relationare= %. daptarea limba;elori, metodelor si te<nicilor de interrelationare la particularitatile grupului si mesa;ului oferit catre elevi. #. doptarea unor te<nici de animare a grupului .n scopul desfasurarii optime a procesului educativ. !. Dob0ndirea deprinderilor de lucru .n grup. >. Solutionarea situatiilor conflictuale, .n urma investigarii, prin mediere si negociere, .n vederea asigurarii unui climat de .ncredere si responsabilitate asupra propriului proces de .nvatare'de-voltare. III. Competente psi<osociale= %. plicarea si valori-area metodelor de cunoastere si activi-are a elevilor. #. Crearea unor strategii eficiente de relationare pe a/a scoala-familie- comunitate. !. Construirea si adoptarea unei conduite autorefle/ive si de autoresponsabili-are profesionala. IV. Competente de evaluare %. Elaborarea criteriilor de evaluare a activitatii didactice'de consiliere* #. 7tili-area strategiilor de acceptare'valori-are a educatiei nonformale de catre elev* !. !. Valori-area conte/telor sociale de .nvatare. Curricula programului: Discipline obligatorii= %. Educatia pentru comunitate #. Managementul activitatilor educative nonformale !. Strategii educationale centrate pe elev. Discipline optionale= %. Metode ale educatiei pentru cetatenie activa. #. Scoala de dincolo de scoala. Design-ul, coordonarea si valorificarea activitatilor tip tabara !. Elemente de marketing personal si voluntariat. P?8 DE I8V@M8@ Nr! "rt! "ategorii %e %iscipline &re total &re curs &re aplicatii practice &re evaluare Nr! cre%ite I &'ligatorii ( Total )* ++ ,- ) % Educatia pentru comunitate #! ) %> # # 'trategii educationale centrate pe ele5 #! ) %> # ! 7anagementul acti5itatilor educati5e nonformale #! & %! # HF II .iscipline optionale total +/ ) -+ + % 7etode ale educatiei pentru cetatenie acti5a #5 6 %# # # 'coala de dincolo de scoala. /esign>ul, coordonarea si 5alorificarea acti5itatilor tip ta,ara #5 6 %# # ! Elemente de mar-eting personal si 5oluntariat. #5 6 %# # .etaliere tematica Disciplina obligatorie: 0anagementul activitatilor e%ucative nonformale Scopul disciplinei: %. formarea capacitatilor necesare elaborarii unor programe de invatare nonformala Competente vizate prin dezvoltarea acestei discipline %. identificarea nevoii de performanta in proiectarea, coordonarea si evaluarea activitatilor de tip nonformal* #. abilitati de anali-a a situatiilor de invatare* !. abilitati de a proiecta si sustine derularea unui program educativ nonformal* Obiective urmarite de aceasta disciplina %. de-voltarea capacitatii de a identifica variabilele unei situatii educative nonformale* #. de-voltarea abilitatii de anali-a educationala ca punct de plecare in conceperea unei activitati nonformale * !. de-voltarea prin e/ercitiu a deprinderilor de aplica si monitori-a un program educativ Total ore alocate: !" din care %. Curs= & #. plicatii= %! !. Evaluare= # Nr! "rt! Teme, curs si aplicatii Nr! ore % Managementul programelor de formare centrate pe invatarea activa'interactiva @e<nici de autoinvatare si implicare= %. la cerere* #. in situatii neutre* !. in situatii de refu- din partea celorlalti* #C % # Strategii de auto-organi-are, organi-are, proiectare'planificare a activitatilor. Identificarea resurselor * identificarea partenerilor * sinteti-area unor finalitati adecvate * proiectare'planificare a activitatilor %C # HH ! Strategii de educatie nonformala. 9orme de organi-are, metode, te<nologii. Proiectarea activitatilor nonformale. Mi;loace ale invatarii in nonformal. 8oile te<nologii educationale 4 premisa de afirmare continua a nonformalului. #C > > sigurarea calitatii interventiilor educationale nonformale. Identificarea si managerierea resurselor spatiului nonformal. %C # , Standarde si criterii de reali-are a finalitatilor in educatia nonformala. Principii de elaborare a standardelor in nonformal. Studii de ca-. %C # 6 Aepere de reali-are a unui pac<et educational'tematici diferite. E/emple centrate pe interesul subiectilor'posibilitatile formatorului. %C # Disciplina obligatorie: Strategii e%ucationale centrate pe elev Scopul disciplinei: %. promovarea strategiilor de lucru centrate pe caracteristicile si necesitatile principalilor actori implicati, respectiv elevii* Competente vizate prin obiectivele propuse %. operationali-area conceptului de B strategie educationala centrata pe elev C* #. intelegera si aplicarea principiilor de invatare activa* !. utili-area eficienta a te<nicilor si metodelor de centrare pe elev a invatarii* >. capacitatea de a valorifica re-ultatele activitatilor educative diferentiate* Obiective urmarite de aceasta disciplina: %. identificarea si constienti-area aspectului formativ al activitatilor care au ca finalitate de-voltarea personala a tinerilor* #. de-voltarea abilitatilor de a selecta strategiile adecvate nevoilor participantilor la actul educativ* !. abilitarea cursantilor in identificarea si aplicarea strategiilor de invatare centrate pe cel care invata Nr# total ore alocate: !" din care %. Curs= ) #. plicatii %> !. Evaluare= # Nr! "rt! Teme Nr! ore % Stiluri de invatare. Stilul de invatare al beneficiarilor procesului educativ. Stilul personal al specialistului in cadrul procesului educational. #C # # Conceptul de invatare activa. Invatarea centrata pe cel care invata specte teoretice 4 elemente de aplicabilitate. #C # ! Aelatia dintre creativitate si demersul educativ centrat pe elev. @e<nici creative. %C > H5 %. pentru profesori* #. pentru elevi > Metode si te<nici de invatare activa'interactiva. Invatare individuala, pe grupe, frontala metoda invatarii reciproce* metoda DigsaE "Mo-aicul$* metoda invatarii pe grupe mici 4 S@D "Student @eams c<ievement Division$* metoda turnirurilor intre ec<ipe 4 @F@ "@eams Fames @ournaments$* metoda piramidei* <arta cognitiva'<arta conceptuala* GSc<eletul de peste3 te<nica florii de nufar* pan-a de paia;en* metoda A..I.* cartonasele luminoase* brainstorming "varianta de ba-a a metodei$* p<illips 6-6* te<nica acvariului s.a. #C 6 Disciplina obligatorie: E%ucatia pentru comunitate Scopul disciplinei: %. anali-a resurselor din mediul apropiat si valorificarea e/perientei de viata in cadrul educatiei nonformale Competente vizate prin obiectivele propuse %. abilitatea participantilor in a-si organi-a propriul proces de invatare valorificand diverse tipuri de resurse* #. cunoasterea si abilitarea in utili-area te<nicilor de comunicare eficienta * !. abilitarea participantilor pentru a-si valorifica e/perienta personala in construirea unor atitudini desc<ise si responsabile* Obiective urmarite de aceasta disciplina: %. identificarea modelului de invatare e/perientiala * #. de-voltarea unei atitudini desc<ise fata de e/periential ca model de invatare* !. e/emplificarea modelului invatarii e/perientiale prin propuneri de activitati caracteristice activitatilor nonformale* >. identificarea unor modalitati diverse de comunicare* ,. insusirea unor te<nici de comunicare eficienta "de medierea situatiilor de cri-a, de ascultare activa$* 6. operationali-area elementelor de comportament verbal'nonverbal ca si componente esentiale in activitatea unui grup * ). de-voltarea abilitatilor de identificare, anali-a si valorificare a resurselor informationale cu care venim in contact * &. identificarea unor modalitati de reactie multiple in fata unor situatii dificile * (. de-voltarea unor capacitati de a face fata in mod constructiv in fata unor evenimente nepreva-ute'dificile * Nr# total ore alocate: !" din care %. Curs= ) #. plicatii %> !. Evaluare= # Nr! "rt! Teme, curs si aplicatii Nr! ore % Invatarea e/perientiala @e<nici de transfer a deprinderilor dobandite in conte/te variate. %C # # daptare pe plan social. @e<nici de comunicare'ascultare activa'feed-back. !C H< Conflicte. Strategii de facilitare si relationare. Competente de re-olvare a situatiilor conflictuale. Modalitati de relationare pe plan social situatii particulare= %. afirmarea'respectarea identitatii, diversitatii * #. depasirea stereotipurilor, pre;udecatilor, discriminarilor* Strategii de asumare'inducere a atitudinii responsabile. Strategii de marketing'reusita personala. Strategii privind de-voltarea abilitatilor de viata independenta %. te<nici de supravietuire - in situatii limita * #. asumarea riscurilor etc.* , ! nali-a mediului social si a influentelor acestuia. bilitati de anali-a a mediului si a influentelor acestuia . bilitati de investigare'identificare surse de informare. @e<nici de informare. @ipuri de furni-ori de servicii'informatii. nali-a'valorificarea informatiilor. #C , > Comunitatea ca resursa educationala. Identificarea nevoilor de educatia nonformala Conte/te si institutii de invatare nonformala. Identificarea si managerierea resurselor spatiului nonformal %C # Disciplina optionala: 0eto%e ale e%ucatiei pentru cetatenie activa Scopul disciplinei: %. abilitarea cursantilor .n aplicarea adecvata a metodelor alternative de .nvatare activa si de evaluare formativa .n activitatile cu elevii* Competente vizate prin obiectivele propuse %. utili-area adecvata a conceptelor teoriilor moderne ale educatiei* #. corelarea continuturilor .nvatarii cu competente de tip functional* !. aplicarea creativa a noilor strategii didactice .n educatia civica a elevilor* >. adecvarea continuturilor si strategiilor didactice la interesele si preocuparile elevilor* ,. reali-area unor proiecte de de-voltare comunitara .n parteneriat - al scolii cu familia si comunitatea* 6. elaborarea instrumentelor de evaluare .n functie de finalitati si particularitatile individuale'de grup. Obiective urmarite de aceasta disciplina: %. e/ersarea de catre cadrele didactice a abilitatilor de a adecva situatiile de invatare, continuturile si resursele educationale la particularitatile individuale si de grup ale elevilor #. abilitarea cursantilor .n valorificarea adecvata a metodelor si te<nicilor alternative de cunoastere si activi-are a elevilor* !. de-voltarea deprinderilor cursantilor de a incura;a autonomia intelectuala a elevilor, spiritul de initiativa si de colaborare* >. .ncura;area unei atitudini favorabile implicarii elevilor .n luarea si influentarea deci-iilor .n scoala "te<nici de lucru cu consiliul elevilor si alte forme$* ,. identificarea metodelor si strategiilor adecvate formarii la elevi a unor comportamente activ- participative prin activitati formale si nonformale* H* 6. de-voltarea capacitatii de a utili-a .n mod creator diferite te<nici de lucru cu grupe de elevi* ). formarea si e/ersarea competentelor .n utili-area metodelor alternative de evaluare a activitatilor nonformale* &. stimularea motivatiei cursantilor de a utili-a noile te<nologii informationale .n proiectarea si derularea activitatilor cu elevii. Nr# total ore alocate: $" din care %. Curs= 6 #. plicatii %# !. Evaluare= # Nr! "rt! Teme Nr! ore % Concepte si teorii .n stiintele educatiei= abordari interdisciplinare, teorii ale .nvatarii, noile educatii .n Gsocietatea cunoasterii3, .nvatarea la adulti. @eorii ale .nvatarii, noile educatii .n Gsocietatea cunoasterii3. #C # # Strategii educative inovative. Metode alternative "moderne$ de predare-.nvatare-evaluare. plicatii ale metodelor de de-voltare a g0ndirii reflective Cai de cunoastere a interlocutorului= %. Datul mainii* #. Cum privim pe celalalt* !. Sondarea interlocutorului "starii acestuia$* >. E/primarea emotiilor* ,. etc.* #C % # ! +ptimi-area raportului dintre metodele traditionale si cele alternative .n educatie. Metode alternative "moderne$ de predare-.nvatare-evaluare #. plicatii ale metodelor de de-voltare a creativitatii si de .nvatare colaborativa. +ptimi-area raportului dintre metodele traditionale si cele alternative .n educatie. Proiectarea la nivel micro-. %C ! # > Metode alternative de evaluare. Metode alternative de evaluare. plicatii. %C # Disciplina optionala: Scoala %e %incolo %e scoala! .esign1ul, coor%onarea si valorificarea activitatilor tip ta'ara Scopul disciplinei: %. promovarea si valorificarea activitatilor educative nonformale intr-un conte/t specific* Competente vizate prin obiectivele propuse %. identificarea si valorificarea resurselor de invatare din mediul apropiat de catre factorii abilitati in acest sens* #. recunoasterea'identificarea nevoii de de-voltare a beneficiarilor procesului educativ* !. realism in identificarea nevoii permanente de de-voltare* HE Obiective urmarite de aceasta disciplina: %. formarea capacitatii de a identifica parteneri in vederea derularii activitatilor tip tabara* #. construirea disponibilitatii de a proiecta, coordona si monitori-a activitati nonformale tip tabara* !. de-voltarea de abilitati si deprinderi comportamentale care facilitea-a organi-area de activitari educative nonformale intr-un conte/t specific* >. abilitarea in managementul activitatii educative tip tabara Nr# total ore alocate: $" din care %. Curs= 6 #. plicatii %# !. Evaluare= # Nr! "rt! Teme Nr! ore % Problematica lumii contemporane 4 imperative al educatiei. Sursele educatiei nonformale. Mediul natural. Mediul scolar. Mediul familial. Mediul comunitar. #C > # Managementul activitatilor tip tabara = elemente de marketing, organi-area programului dupa specificul sau tema activitatii, promovarea de parteneriate. Elemente de motivare a participantilor, de monitori-are a activitatii* evaluarea re-ultatelor efectuata de categorii diverse de beneficiari= elevi, parinti, parteneri #C > ! @e<nici de anali-a a informatiilor dobandite. cumulari posibile. %. In timpul intalnirilor* #. ?a sfarsitul -ilei* !. Periodic* >. Dupa un timp, atunci cand "ni$ se impune #C > Disciplina optionala: Elemente %e mar2eting personal si voluntariat! Scopul disciplinei: %. abilitarea practicienilor in a reali-a activitati privind de-voltarea personala a elevilor* Competente vizate prin obiectivele propuse %. abilitati de a derula activitati care sa favori-e-e adaptarea sociala a elevilor* #. abilitati de aplicare si adaptare orginala a strategiilor centrate pe elev* Obiective urmarite de aceasta disciplina: %. cunoasterea te<nicilorde autocunoastere'autoevaluare* #. constienti-area aspectului formativ al activitatilor care au ca finalitate de-voltarea personala a tinerilor* !. de-voltarea unei atitudini desc<ise fata de activitatea de informare continua, educatia permanenta sau educatia in afara scolii* >. de-voltarea de abilitati si deprinderi comportamentale care facilitea-a o mai buna adaptare pe plan social* H$ Nr# total ore alocate: $" din care %. Curs= 6 #. plicatii %# !. Evaluare= # Nr! "rt! Teme Nr! ore % Managementul activitatilor de autocunoastere'intercunoastere. Imaginea de sine, identificarea si gestionarea resurselor personale, stabilirea relatiilor interpersonale, empatie, gestionare emotii, asertivitate* #C > # Managementul activitatilor de afirmare personala. Cai de confirmare a succesului pe plan personal' scolar' social' professional. #C > ! De-voltarea competentelor de lider. Caracteristici lideri. @ipuri de lideri. Aelatia lider 4 grup. @ipuri de relatii. %. Valori-area comunicarii si a relationarii in activitatea unui grup'ec<ipe* #. Aolul liderului in activitati nonformale* !. Aelatia voluntariat 4 de-voltarea abilitatilor de lider #C > %ateriale si mi&loace Suporturi de curs pt fiecare participant, markere, flipc<art, foi flipc<art, folii de retroproiector, fise de lucru si te/te /ero/, camera video, casete video, televi-or, video, videoproiector pt. Suportul PoEerpoint %etodologia utilizata valorifica strategii educationale euristice combinand te'nici de dezvoltare a gandirii critice cu metode creative si cele specifice invatarii e(perientiale %etode si instrumente de evaluare %. portofoliu* #. fisa pentru observarea sistematica a activitatii si a comportamentului cursantilor !. teste de interevaluare >. eseu autoevaluativ ,. c<estionar de evaluare a activitatii "ane/a$ Nota: pre-entarea suportului de curs cuprinde at0t detalierea aspectelor teoretice, c0t si te/tele de lucru si sugestii pentru activitatile aplicative, care sa facilite-e transferul .n practica. )esurse umane implicate n program: %. Aesponsabil program= *rof# univ#dr# +aurentiu Soitu" director al IEC #. Ec<ipa de formatori= Prof. univ.dr. ?aurentiu Soitu Prof.univ.dr. na Constantin Prof.drd. Aodica C<erciu Conf. dr. ?iliana Stan Conf. dr. lois F<ergut 50 ?ect. dr. Simona Hutnaru ?ect. drd. Elena Seg<edin ?ect. dr. Feorgeta Diac ?ect. drd. Stefania He;an Prep. drd. Ao/ana Criu ?ista formatorilor este completata prin contractele de parteneriat reali-ate cu 7niversitati si CCD-uri din tara. !. Ec<ipa administrativa= Secretar= asist. cercetare +ana Heldianu In fiecare loc, ec<ipa programului se va intregi cu un formator al CCD partener si un responsabil cu asistenta te<nica. Strategii de formare utilizate: Vor fi utili-ate strategii educationale de tip euristic valorific0nd valentele urmatoarelor metode si te<nici= e/punere cu oponent* studiu de ca-* controversa academica* variante diverse ale de-baterii* recen-ia prin rotatie* te<nica Mo-aic* linia valorica. Forme si modalitati de evaluare curenta,pe parcurs: - autoevaluarea* - autoevaluarea de grup* - inter-evaluare* - fise de iesire per activitate de curs si aplicatii* - interviul .n trei trepte* - 1;urnalul -ilei3. Fisa de evaluare per activitate# -valuare finala: %. portofoliul si sustinerea acestuia ">5 puncte $* #. conceperea si sustinerea unei activitati de tip nonformal "65 puncte acumulate din anali-a fiselor de evaluare formatori-#5, inter-evaluare colegi-#5 si autoevaluare - #5$ "evaluare formativa tip folloE-up$. I8S@A7ME8@E?E DE EV?7AE V+A 9I 7@I?II@E PE8@A7 9IECAE DI8@AE C@IVI@@I?E PA+P7SE 4 @@ I8 EV?7AE C7AE8@ C@ SI I8 CE 9I8?. Modulul I0 C&)1IC$'# LI C&&%#'$'# 81 %SI5&%#D$2&2I$ $D)67I6&' Concepte de baz i cuvinte cheie: cooperare instituional Bibliografie: "oeru, ., (coord.), (#$$5), Introducere n educaia adulilor, Ed. %iat Lu&, "ucure!ti sac, ., (2000), 6n cutarea "odelului paideic, Ed. )asa )rii de Itiin, )lu;>Capoca 8nca de la 6nceputul secolului trecut, Qant > urmarind un proiect de emancipare a conditiei umane > scria: OParintii care au primit ei 6nsisi o educatie sunt de;a niste modele dupa care se 6ndreapta copiii. /ar pentru a>i face pe acestia mai ,uni, este necesar sa facem din pedagogie un studiu? altfel nu este nimic de sperat de la d9nsa, iar educatia este 6ncredintata unor oameni cu pregatire reaO (Qant, m. #$$2, p.#5). 'pre sf9rsitul aceluiasi 5# secol, Eminescu > cu genialitate si profunda simtire > nota: OAsta=i, ca totdeauna, ei (n.n. > adica Ospeculantii frumoaselor principiiO, care 6n locul unei legi pentru 6ntemeierea instructiei generale Oau ur=it o ca,alaO) striga: Orasp9ndirea luminii si culturii 6n masa poporuluiO? 6n 5remea aceasta 6nsa poporul daca ar fi 6ntre,at, le>ar raspunde: O,oieri dumnea5oastra, lumina ca lumina, nu =icem ca nu>i ,una? dar, p9na una alta, dati>ne mi;loace de (rana, scapati>ne de ,riciul administratieiO O(Eminescu, 7. #$$#, p.#5<). /in perspecti5a istorica, educatia parintilor > ca si educatia (poporului) 6n general > apare necesara, at9t pentru cresterea si educarea copiilor, c9t si ca o cale de emancipare spirituala si sociala, ca un 5ector al democrati=arii educatiei si societatii. E5olutiile rapide din 5iata sociala generea=a o cerere de continuare a proceselor de re6nnoire a cunostintelor, deprinderilor si 5alorilor pe durata 5ietii. /in perspecti5a unei anali=e sistemice, educatia parintilor apare ca o dimensiune a educatiei permanente si desigur, a educatiei adultilor. OEducatia permanenta este un proces de perfectionare a de=5oltarii personale, sociale si profesionale pe durata 6ntregii 5ieti a indi5i=ilor 6n scopul 6m,unatatirii calitatii 5ietii, at9t a indi5i=ilor, c9t si a colecti5itatii lor. Aceasta este o idee compre(ensi5a si unificatoare care include 6n5atarea formala, nonformala si informala pentru do,9ndirea si 6m,ogatirea unui ori=ont de cunoastere care sa permita atingerea celui mai 6nalt ni5el de de=5oltare posi,il 6n diferite stadii si domenii ale 5ietiiO (/a5e, 2., N., #$$#, p.H*>HE). /in aceasta perspecti5a, actualul sistem de 6n5atam9nt apare ca infle&i,il, prea formal si disfunctional 6n conte&tul necesitatilor comunitatii sau al noilor e5olutii, el i=olea=a scoala de familie si comunitate, a59nd astfel o influenta alienanta asupra ele5ului. Asa cum se preci=ea=a 6n aceeasi lucrare, o etapa initiala a oricarei strategii, proiectata sa 6mplineasca aspiratiile educatiei permanente este Oconstruirea unui pod de legaturaO 6ntre Oo 5arietate de elemente intereducationaleO (structuri, curriculum, pregatirea profesorilor) si Oun numar considera,il de elemente e&traeducationaleO (configuratii personale, sociale, istorice, culturale ale indi5i=ilor si societatilor 6n medii locale, nationale si glo,ale) (/a5e, 2.N., #$$#, p.F*). )onceptul educatiei permanente este O6n mod functional, ,a=at pe ideea ca 6n5atarea permanenta poate fi do,9ndita de catre indi5i=i si societati 6n moduri diferite si ca aceste modalitati alternati5e sunt 6n stare sa conduca spre atingerea celui mai 6nalt si celui mai ,un ni5el al calitatii 5ietii de catre totiO (/a5e, 2.,N., #$$#. p.HE). %inalitatea educatiei adultilor nu se reduce, asa cum se mai crede, la formarea profesionala continua. +n 2aport asupra Educatiei adultilor si mutatiilor sociale ("ograd, L., #$$#, p.#E>2#), preci=ea=a urmatoarele o,iecti5e pedagogice ale educatiei adultilor: identificarea indicatorilor de restructurare personala? a face din cel format centrul actiunii (trecerea de la o educatie centrata pe continuturi la o educatie centrata pe cel ce 6n5ata)? construirea moti5atiei (indi5idul tre,uie sa ai,a o anumita constiinta a moti5atiei, sa o 52 e&prime ca o cerere de educatie, iar educatorii sa poata sa o decodifice, sa o 6nteleaga? notiunea de proiect pare a fi raspunsul instrumental ce permite transformarea unei cereri fluide, multiforme, 6ntr>un o,iecti5 concret, operational)? a pleca de la practica (adultii se formea=a pentru a face fata pro,lemelor practice? educatia compre(ensi5a a adultilor impune fa5ori=area 6n5atarii mi;loacelor intelectuale necesare? a ancora actiunea educati5a pe pro,lemele 5ietii practice implica a tine seama, nu numai de preac(i=itiile teoretice, ci si de preac(i=itiile sociale)? a pri5ilegia 6n5atarea mai mult dec9t 6n5atam9ntul (a 6n5ata adultii sa 6n5ete, sa>si ela,ore=e sc(eme de actiune pe ,a=a 6ntelegerii e5olutiei 6mpre;urarilor)? 6ncura;area unei pedagogii a descoperirii si responsa,ilitatii (a reda 6ncrederea 6n sine, capacitatea de actiune, constiinta colecti5a, de=5oltarea proiectelor sociale)? a da timp de 6n5atare (ritmurile proprii sunt esentiale)? a stimula 5alorile grupului (ele operea=a meditatiile 6ntre continuturi a,stracte si situatiile concrete* ele ;oaca un rol structurant asupra perceptiilor individuale, ordon0ndu-le sub forma unei grile de lectura* ele permit indivi-ilor sa se a;ute reciproc$. :n acest sens, educatia apare ca JPractica a libertatiiJ "9reire, P., %()%$. /eoarece educatia adultilor (cu e&ceptia unor programe de promo5are profesionala) nu poate de5eni o,ligatorie, ea tre,uie sa fie adaptata ne5oilor acestora si sa acorde celor ce studia=a conditii li,erale (de autoeducatie si autoe5aloare, de alegere a continuturilor si metodelor, a locului si timpului de 6n5atare). +n sistem de educatie pentru adulti este ,ine organi=at, functional atunci c9nd este 6ntemeiat pe moti5atii si centrat pe o,iecti5e care re=ol5a pro,lemele indi5i=ilor sau grupurilor de adulti. Cu putem stimula moti5atiile lor de 6n5atare si de participare la programe educationale fara strategii care sa se intemeie=e pe cunoasterea ne5oilor lor reale, specifice, de educatie. Asemenea strategii presupun si un sistem de Oauto>purtareO a 6n5atarii > specific educatiei adultilor > care sa se reali=e=e at9t prin apelul la educatori (formatori) speciali=ati (profesori. medici, ;uristi etc.), c9t si prin apelul la formatori formati dintre adultii cuprinsi 6n programele educationale si care actionea=a ca OreleeO 6ntr>o retea. Accelerarea transformarilor sociale, democratice, emanciparea femeii (la preocuparile materne si gospodaresti adaug9ndu>se preocuparile profesionale si de studiu), modificarea statutului copilului, dispersia familiei, 6ncercarea de a restitui prestigiul educatiei familiale (pe care l>a a5ut p9na la introducerea 6n5atam9ntului o,ligatoriu), progresele sociologiei si psi(ologiei, precum si alte cau=e au dus la 6ntelegerea faptului ca orice sistem de educatie ram9ne neputincios daca se i=,este de indiferenta sau de opo=itia parintilor. 'coala capata astfel o misiune suplimentara. O/eoarece a&a directoare a ci5ili=atiei occidentale este 6naintarea persoanei spre mai multa li,ertate si fericire, 6naintarea societatilor spre mai multa 6ntelegere si ;ustitie... si dat fiind demisia unui numar de parinti si faptului ca un numar cresc9nd de copii 5in fie 5F din familii destramate, fie din medii analfa,ete si o comunicare 6ntre parinti si copii nu se face 6ntotdeauna foarte ,ine (parinti nascuti 6ntr>o lume aproape imo,ila 6nca, au copii care sunt nascuti 6ntr>o lume ,ul5ersata), pentru toate aceste moti5e scoala are 6n sarcina o misiune suplimentaraO (/omenac(, A.7., #$E$, p.HE). Au e&istat 6ntotdeauna educatori e&celenti si parinti iu,itori, care nu si>au pus pro,a,il at9tea pro,leme si totusi au reusit foarte ,ine? dar poate ca acest lucru era mai usor 6ntr>o lume foarte statornica, 6n care traditia a5ea ultimul cu59nt. 7odificarea pe care au suferit>o, 6n curs de o generatie sau doua, relatiile dintre parinti si copii, dintre adulti si tineri, apare mai 5adita 6n consideratia pentru copil ce Oare semnificatia de recunoastere intima si profunda a 5alorii persoanei copilului si de 6ncredere 6n potentialul lui de de=5oltareO (1sterriet(, P., #$*F, p.*0). 'entimentul de siguranta > singurul care permite copilului sa se emancipe=e si sa>si do,9ndeasca personalitatea > depinde de urmatoarele conditii (1sterriet(, P., #$*F, p.*#>*2): #. Protectia 6mpotri5a lo5iturilor din afara? 2. 'atisfacerea tre,uintelor elementare? F. )oerenta si sta,ilitatea cadrului de de=5oltare? H. 'entimetul de a fi acceptat de ai sai: a) ca mem,ru al familiei: sa fie iu,it? sa daruiasca dragoste, sa fie i=5or de ,ucurie si de multumire pentru adulti? sa fie condus si 6ndrumat? ,) ca fiinta umana: sa i se accepte caracteristicile indi5iduale? sa ai,a posi,ilitatea de actiune si e&perienta personala? sa ai,a asigurata o anumita arie de li,ertate. '>ar putea spune ca aceste conditii sunt constante indispensa,ile, daca ele nu ar cere sa fie satisfacute 6ntr>un mod care difera riguros de la o 59rsta la alta. Pentru 6ndeplinirea functiei fundamentale a familiei > de securi=are a copilului > si a rolului sau sociali=ator, aculturant si indi5iduali=ator, finalitatea definitorie a educatiei parintilor de5ine formarea constiintei educati5e a parintilor, a necesitatii unui efort constient pe masura e5olutiei ne5oilor (inclusi5 de educatie) ale copilului. )a puncte de reper 6n educatia parintilor se aprecia=a: educarea 5iitorilor parinti (6n scoala sau 6n afara scolii)? educarea parintilor cu copii mici? relatia scoala>familie? rolul mass>mediei 6n educatia parintilor? programe de formare a formatorilor pentru educatia parintilor ('tern, N. N., #$*2). 8n scoala, cea mai ,una pregatire generala pentru 6ndatoririle parintesti consta 6ntr>un sistem de 6n5atam9nt armonios, care sa pregateasca pentru 6n5atarea continua si cola,orarea cu altii? la ele5ii mai mari pot fi introduse cursuri speciale, de educatie se&uala, de educatie familiala (Oscoala 5ietiiO). 8n educarea parintilor cu copii mici, un rol deose,it au institutiile de puericultura pentru 6ngri;irea medicala, fi=ica a copiilor? se impune cola,orarea educatori (psi(opedagogi) > parinti 6n adaptarea copiilor la gradinita si la scoala. 5H 8n ceea ce pri5este relatia scoala>familie se impun desc(ideri oferite parintilor pri5ind aspectele scolare, psi(opedagogice, pe l9nga aspectele medicale, ;uridice etc. 'e cunosc urmatoarele forme mai importante de organi=are (institutionali=ata) a educatiei parintilor si a cola,orarii scoala>familie: asociatii ale parintilor (si profesorilor) care au o larga li,ertate de initiati5a (au aparut pentru prima oara 6n 'tatele +nite ale Americii 6n secolul trecut)? scoli ale parintilor (initiate 6n %ranta 6n perioada inter,elica) si scoli ale mamelor (initiate 6n Lermania)? consilii de administratie scolara formate (e&clusi5 sau 6n ma;oritate) din parinti, cu rol informational, consultati5 si deci=ional (fiintea=a 6n "elgia, /anemarca, 1landa si 6n alte tari occidentale)? comitete de parinti pe clase si scoli, fara rol deci=ional, care spri;ina scoala 6n re=ol5area unor pro,leme (6n tarile est>europene). Pentru a 5alorifica a5anta;ul mass>mediei de a se adresa unui pu,lic larg, care are li,ertatea de a alege daca 6si 6nsuseste sau nu e&perienta propusa, 6n ma;oritatea tarilor occidentale e&ista re5iste si programe radio>:D destinate educatiei parintilor. 'e considera ca punctul c(eie 6l constituie programele de pregatire a formatorilor, a celor care 5or 6ndruma autoSeducatia parintilor? toate persoanele care prin profesia lor sunt 6n relatie cu copiii si familia (profesori, medici, ;uristi, preoti etc.) au ne5oie de o pregatire pe pro,leme ale educarii familiei. Anumite categorii de parinti pot fi folosite ca Oformatori 5oluntariO. 'e recomanda, 6n general, o restr9ngere a programului de educatie a parintilor pe pro,lemele ce satisfac ne5oile specifice (de regula, e&primate de parinti), 6m,in9ndu>se aspectele 6ngri;irii fi=ice, medicale, cu aspectele psi(osociale si psi(opedagogice. Programul tre,uie sa tina seama de reteaua institutiilor ce pot corela oferta cu cererea de educatie e&primata > ceea ce impune 6ntemeierea lui pe cercetari sistematice. +n 2aport asupra relatiilor dintre scoala si familie 6n tarile )omunitatii Europene (7ac,et(, Al., #$EH), ,a=at pe cercetari comparati5e, documentare si empirice (prin anc(eta de opinie cu c(estionare aplicate pe un lot de #*HH conducatori de institutii scolare) enumera patru moti5e pentru care scoala si familia se straduiesc sa sta,ileasca legaturi 6ntre ele: a. parintii sunt ;uridic responsa,ili de educatia copiilor lor (legislatia reflecta astfel li,ertatea parintilor de a>si creste copiii asa cum doresc? e&ista diferente 6ntre tari pri5ind: masura 6n care parintii pot alege 6ntre diferitele scoli si cursuri pe care sa le urme=e copiii lor? masura 6n care parintii tre,uie consultati de responsa,ilii scolari etc.)? ,. 6n5atam9ntul nu este dec9t o parte din educatia copilului? o ,una parte a educatiei se petrece 6n afara scolii? 55 c. cercetarile pun 6n e5identa influenta atitudinii parentale asupra re=ultatelor scolare ale ele5ilor, 6n special asupra moti5atiilor 6n5atarii, precum si faptul ca unele comportamente ale parintilor pot fi fa5ori=ate datorita dialogului cu scoala? d. grupurile sociale implicate 6n institutia scolara (6n special parintii si profesorii) au dreptul sa influente=e gestiunea scolara. 1,stacolele relatiei scoala>familie pot fi de ordin comportamental (6nt9lnite, at9t 6ntre parinti, c9t si la profesori si administratori scolari) sau de ordin material (relatia scoala>familie cere un surplus de efort material si de timp). /ificultatile pot re=ulta din ideile di5ergente pri5ind: responsa,ilitatea statului si a familiei pri5ind educatia copiilor? li,ertatea de alegere a scolii de catre parinti sau unicitatea 6n5atam9ntului? impactul mediului familial asupra re=ultatelor scolare ale copilului? randamentul pedagogic si datoria parentala? participarea parintilor la gestionarea si procesul deci=ional din institutia scolara. 'e considera, 6n general, ca pro,lema este de atitudine? este dificil de pretins, at9t la parinti, c9t si la profesori, ca relatia de cola,orare scoala>familie (nu)este doar un Odrept de optiuneO. 2eprosurile care li se fac parintilor pri5ind cola,orarea cu scoala sunt: apatia (nu 5in la reuniuni anuntate)? lipsa de responsa,ilitate (asteapta initiati5a profesorilor)? timiditate (lipsa de 6ncredere 6n sine)? participare cu ingerinte (critica cu impertinenta scoala)? preocupari e&cesi5e (e&clusi5e) pentru randamentul scolar (notele copilului)? rolul parental rau definit (nu 6nteleg corect functiile si rolurile 6n educatia copilului)? contacte limitate cu scoala (numai 6n situatii e&ceptionale, de cri=a 6n comportarea copilului)? conser5atorism (reactii negati5e la idei noi). 2eprosurile care li se fac profesorilor pri5ind cola,orarea cu familiile ele5ilor sunt similare (nu identice\), inclusi5 pri5ind: dificultati de a sta,ili relatia cu adultii (tratea=a parintii ca pe copii si nu ca parteneri 6n educatia copilului, deci=9nd autoritar la reuniunile cu parintii)? definirea imprecisa a rolului de profesor (oscilea=a 6ntre autonomia traditionala si perspecti5ele noi ale parteneriatului)? lipsa pregatirii pri5ind relatia scoala>familie. 8n conditiile unei societati democratice cu o economie de piata se pune si pro,lema: parintii si ele5ii sunt utili=atori (clienti) sau consumatori[ 'e e&prima urmatoarele puncte de 5edere: a. deoarece gu5ernantii finantea=a scoala 6n profitul pu,lic, gu5ernantii si electorii lor sunt clientii institutiei scolare? ,. deoarece parintii poarta responsa,ilitatea fundamentala a educatiei copilului (p9na la 59rsta de #< ani), iar scolile nu sunt dec9t ca sa>i a;ute, parintii tre,uie considerati clientii scolii, iar ele5ii drept consumatori? c. o atitudine intermediara considera parintii drept clienti ai scolii din punct de 5edere al copilului? colecti5itatea drept client al scolii su, ung(iul gestiunii 5< institutiei scolare si gu5ernul drept client al scolii 6n planul politicii generale a educatiei. 1 ,una parte din pro,lema se re=ol5a 6n masura 6n care parintii si profesorii dispun de mecanisme de e5aluare a acti5itatii scolare. /iscutiile (critice) ale specialistilor si politicienilor despre institutia scolara, protestele ele5ilor, studentilor si cadrelor didactice, alte tensiuni de acest gen au tendinta de a sla,i sustinerea parentala a scolii. 2elatia familie>scoala apare ;ustificata 6n masura 6n care resta,ileste 6ncrederea colecti5itatii 6n institutia educati5a. nformarea si formarea parintilor 6n ceea ce pri5este scolaritatea copilului presupune, cel putin, ca fiecare parinte sa cunoasca: o,ligatiile legale pri5ind educatia copilului? drepturile de care dispune pentru educatia copilului? importanta atitudinii lui pentru reusita scolara a copilului? metodele de cola,orare cu scoala. 8n acest scop este necesar un dialog 6ntre profesori si parinti? profesorii tre,uie sa primeasca o pregatire 6n materie de relatie cu parintii iar competenta lor 6n aceasta materie tre,uie considerata ca o aptitudine profesionala? parintii tre,uie sa fie pregatiti pentru a ;uca rolul lor educati5 6n cooperare cu profesorii? scolile tre,uie sa asigure (asociatiilor) parintilor asistenta necesara. )ooperarea profesor>parinte 6n ,eneficiul ele5ului indi5idual nu se poate su,stitui participarii parintilor la gestiunea scolii, din mai multe moti5e: parintii sunt responsa,ili legali ai educatiei copiilor lor, deci tre,uie sa ai,a posi,ilitatea de a influenta natura acestei educatii? modelele participati5e pot a;uta la coordonarea eforturilor educati5e si la orientarea adaptarii scolii la sc(im,arile din societate? este necesara o influentare pe plan local asupra re=ol5arii pro,lemelor locale si luarea deci=iilor la ni5elul cel mai de ;os cu putinta? este necesara contra,alansarea O6ndepartariiO (indiferentei) gu5ernamentale? cei care sunt afectati de o deci=ie tre,uie sa poata a5ea o influenta asupra ei? de=ec(ili,rele ,alantei grupurilor de interes tre,uie sa fie cori;ate autori=9nd persoanele interesate sa fie repre=entate dupa importanta implicarii lor 6n institutia scolara? participarea tre,uie sa faca apel la competentele locale? participarea poate stimula initiati5ele si ino5atiile. 8n numeroase tari repre=entantii parintilor 6n consiliile de administratie (gestiune) scolara sunt delegati de asociatiile de parinti, ceea ce le da un statut legal suplimentar de autoritate. +n minimum esential al participarii democratice la gestiunea scolii consta 6n instituirea prin lege a consiliului de administratie scolara, 6n care parintii sunt repre=entati corespun=ator, si au nu numai rol informational si consultati5, dar si rol deci=ional si de control. Pentru o cooperare eficace se considera necesara adoptarea unor comportamente corespun=atoare de catre mem,rii consiliului: comunicarea li,era de informatii? toleranta c9nd lim,a;ul profesional nu este 6nteles de nespecialisti (dintre parinti)? 6ncura;area 5* de=,aterilor pe pro,leme educationale ma;ore (si nu doar discutii pe pro,leme administrati5>gospodaresti)? considerarea reciproca a parintilor si profesorilor ca parteneri. +n rol deose,it, at9t pentru cola,orarea familie>scoala si participarea la gestiunea scolii, c9t si pentru educatia parintilor 6l au asociatiile de parinti, a caror finalitate este, 6n principiu, protectia copilului prin educatie. 'e pot deose,i asociatiile de parinti si dupa scopurile lor, astfel: ca grup de sustinere a scolii, 6n pro,leme needucationale? ca grup de cooperare care considera educatia ca un proces comun 6n care parintii si profesorii sunt parteneri, care decid 6mpreuna 5iitoarele programe? ca grup de aparare a intereselor care considera ca parintii au interese ce tre,uie promo5ate 6n raport cu interesele altor grupe. )ele mai frec5ente o,iecti5e ale asociatiilor nationale de parinti sunt: a) sensi,ili=area parintilor pri5ind drepturile si 6ndatoririle lor, influenta comportamentului lor asupra copilului? ,) informarea parintilor prin pu,licatii, radio si tele5i=iune pri5ind pro,lemele specifice? c) formarea parintilor prin cursuri destinate acestora, consultatii (la sediu, telefonic, prin pu,licatii) pe pro,leme de interes (medicale, ;uridice, psi(ologice etc.)? d) repre=entarea parintilor (repre=entantii sunt o,ligati sa apere interesele celor pe care 6i repre=inta, sa raporte=e periodic acestora pro,lemele de=,atute 6n consiliul de participare scolara). E&ista doua teorii importante pri5ind relatia scoala>familie: teoria profesionalismului care considera ca un element esential ser5iciul facut altora, fara a g9ndi la a5anta;e personale? criteriile acestei teorii sunt: competenta, ser5irea clientilor, un cod de etica profesionala? teoria sc(im,ului care considera actiunea umana 6n functie de un c9stig personal? se considera pri5ilegii traditionale ale profesorilor: un grad de autonomie, un salariu asigurat, o competitie restr9nsa. /in aceasta perspecti5a se pune 6ntre,area: ce c9stiga profesorul 6ntr>o cooperare cu familia[ 'e aprecia=a ca acest c9stig poate fi un statut re5alori=ator 6n oc(ii societatii? cooperarea cu familia poate fi un test profesional si poate fi considerata ca fac9nd parte din datoria profesionala a profesorului deoarece: parintii sunt clienti ai scolii? eficacitatea 6n5atam9ntului (e5aluata la scoli si profesori) poate fi ameliorata prin cooperarea 6ntre scoala si familie? parintii sunt responsa,ili legali de educatia copiilor lor si pot a5ea e&igente de a e5alua re=ultatele acti5itatii scolare. 8n acest conte&t se pune si pro,lema: de relatia cu familiile tre,uie sa se ocupe profesori speciali=ati sau toti profesorii[ 8n mai multe tari (6ntre care Anglia, /anemarca, %ranta) e&ista profesori speciali=ati (consilieri) care raspund de aceasta pro,lema. 'olutia ideala pare a fi: toti profesorii sa ai,a relatii o,isnuite de cola,orare cu familiile? 5E profesorii speciali=ati sa re=ol5e ca=uri particulare, dificile, sa efectue=e 5i=ite 6n familii, c9nd este necesar si sa organi=e=e reuniunile cu parintii. 'e pot deose,i trei etape 6n e5olutia relatiei familie>scoala: a. etapa scolii autosuficiente: scoala este considerata o institutie 6nc(isa, care nu influentea=a mediul familial si nu se lasa influentata de el. )aracteristicile etapei sunt: contactele cu parintii sunt rare, formale? parintii accepta ideea ca nu au nimic de 5a=ut despre ceea ce se 6nt9mpla 6n scoala? administratia alege scoala pentru copii? parintii nu participa la consiliile de administratie scolara? asociatiile de parinti nu sunt 6ncura;ate? formarea profesorilor negli;ea=a relatia 6ntre familie si scoala. ,. etapa de incertitudine profesionala: profesorii 6ncep sa recunoasca influenta factorilor familiali asupra re=ultatelor scolare dar parintii continua sa creada ca scoala este autosuficienta. )aracteristicile etapei sunt: tendinta de a creste acu=area familiei pentru proastele re=ultate scolare? administratia scolara are tendinta de a conser5a atitudinea din etapa anterioara? contactele formale, de rutina cu parintii continua? apar e&periente locali=ate pri5ind comunicarea cu parintii? apar organi=atiile 5oluntare de parinti? se constituie consilii de gestiune scolara, 6n care participarea parintilor are un rol minor, nedici=ional? formarea profesorilor a,ordea=a relatia familie>scoala ca o pro,lema de importanta secundara. c. etapa de de=5oltare a 6ncrederii mutuale: parintii si profesorii descopera 6mpreuna ca ne6ncrederea este putin c9te putin 6nlocuita cu 6ncrederea unora fata de altii. )aracteristicile etapei sunt: relatia cu familiile este din ce 6n ce mai 6ncura;ata de scoala? consiliul scolar include repre=entanti ai (asociatiilor) parintilor, cu rol deci=ional 6n toate pro,lemele educationale? organi=atiile de parinti sunt acceptate si 6ncura;ate 6n acti5itatea scolara? profesori speciali=ati (consilieri) tratea=a pro,lemele e&ceptionale ale cola,orarii cu familiile? organi=atiile de profesori recunosc statutul si rolul asociatiilor de parinti? administratorii si politicienii educatiei insista asupra importantei relatiei familie>scoala? formarea profesorilor a,ordea=a pro,lema relatiei cu familia, ca una din pro,lemele importante? se organi=ea=a cursuri pentru profesori si parinti. 'e pre5ede ca 6n tarile )omunitatii Europene sa se treaca la o noua etapa a cola,orarii scolii cu familia 6n care accentul este pus pe un anga;ament mutual clar sta,ilit 6ntre parinti si profesori, pe un Ocontract parentalO pri5ind copilul indi5idual? contractul 6ntre familie si scoala nu se mai considera doar ca un Odrept optionalO, ci ca un sistem de o,ligatii reciproce 6n cooperarea parintilor cu profesorii. )ercetarea noastra > tin9nd seama de principiile teoretice si orientarile metodologice recunoscute 6n domeniu > si>a propus ca o,iecti5e: fundamentarea conceptuala a educatiei parintilor? determinarea ne5oilor de educatie ale parintilor si a 5$ ofertei educationale 6n relatia scoala>familie? ela,orarea unor principii si metodologii pentru 6ntemeierea unor strategii alternati5e de educatie a parintilor? oferirea unor idei, propuneri pentru reforma 6n5atam9ntului (pri5ind legislatia, structurile, continuturile). Am 6m,inat documentarea pri5ind fundamentele teoretice (sociologice, a&iologice, ;uridice, psi(opedagogice) si principiile educatiei parintilor (inclusi5 principiile educatiei permanente si ale educatiei adultilor) cu cercetarea empirica prin anc(eta de opinie. a)ercetarea a fost initiata 6n la,oratorul Educatie Permanenta din nstitutul de 'tiinte ale Educatiei, de o ec(ipa de cercetare formata din La,riela Alecu, /an "adea, on )onstantinescu, Ale&andru 7odrescu, coordonata de autorul pre=entului studiu, la care cola,orea=a si cercetatoarea /idina 2ogo;ina de la nstitutul de )ercetari Pedagogice si Psi(ologice din )(isinau. A fost in5estigat un esantion de F500 su,iecti, ele5i de gimna=iu si liceu, parintii si profesorii lor, carora le multumim si pe aceasta cale. )asa )orpului /idactic "otosani a de5enit unitate>pilot.b Ce aflam 6n etapa 6n care prelucram datele culese pentru a determina ne5oile de educatie specifice, pe categorii de parinti, si oferta educationala posi,ila prin relatia scoala>familie (inclusi5 prin programe de formare a formatorilor pentru educatia parintilor, prin programe pentru parinti si pentru ele5i ca 5iitori parinti). Am initiat actiuni de informare si sensi,ili=are a parintilor si profesorilor pentru a 6ncepe organi=area primelor asociatii de parinti 6n 2om9nia. Propunem si pe aceasta cale factorilor de deci=ie parlamentara si gu5ernamentala 6ntarirea sistemului legislati5 si institutional pri5ind 6n5atam9ntul prin instituirea o,ligati5itatii legale de 6nfiintare a consiliilor de administratie (participare) scolara, 6n care repre=entantii (asociatiilor) parintilor sa capete o pondere sporita si rol deci=ional, precum si prin pre5ederea prin lege a spri;inirii de catre stat a organi=arii si functionarii asociatiilor de parinti, ca structuri educationale democratice. )ei care lucrea=a 6n scoala si raspund de destinele educatiei neamului pot 6ntelege > dincolo de marile dificultati si pri5atiuni generate de cei care Our=esc o ca,alaO, cum =icea e&ponentul spiritualitatii rom9nesti > conditionarea calitatii 5ietii fiecaruia de educatia oferita tinerilor si adultilor, copiilor si parintilor lor? aceasta 6n masura 6n care au doar ce5a mai multa competenta, ,una>5ointa si responsa,ilitate morala dec9t oricare... OadministratieO (de la care nici /umne=eu nu ar putea cere mai mult). " " L 1 L 2 A % E " 1 L A 2 /, L., cducation des adultes et mutations sociales. 2apport intdrimaire (#$E$> #$$0). 'tras,ourg, )onseil de l_Europe, )onseil de la )ooperation culturelle, #$$#. / A D E, 2.N. (su, redactia) si cola,oratorii, %undamentele educatiei permanete. "ucuresti, Editura /idactica si Pedagogica, #$$#. / 1 7 E C A ) N, A.7., )e eu_il faudrait enseigner. 8n: L_dcole des parents. nr. #0, Paris, <0 #$E$. E 7 C E ' ) +, 7., /e ,ine de rau. 8n 5ol. OCe e sila...O ('crieri politice). "ucuresti, Editura 'ocietatii 'oroc, #$$#. % 2 E 2 E, P., L_dducation: pratieue de la li,ertd. Paris, cditions du )erf, #$*#. Q A C :, m., :ratat de pedagogie. asi, Editura Agora, #$$2. 7 A ) " E : N, AL., (coordonator) si cola,oratorii, L_enfant entre l_dcole et sa famille. 2apport sur les relations entre l_dcole et la famille dans les pa.s des )ommunautds Europdennes. "ru&elles, )omisia comunitatilor europene, )olectia 'tudii, 'eria Educatie, nr. #F, #$EH. 1 ' : E 2 2 E : N, P., )opilul si familia. "ucuresti, Editura /idactica si Pedagogica, #$*F. ' : E 2 C, N.N., Educatia parintilor 6n lume. "ucuresti, Editura /idactica si Pedagogica, #$*2. Modulul 0 $SS-#DI$ LI #3ICI#1!I4$'#$ #D)C$7I#I $D)67I6&' Concepte de baz i cuvinte cheie: mass>media, produse formati5e ale mass> media Bibliografie: 'c(ifirne, )., (#$$*), ducaia adulilor n sc!i"#are, Ed. %iat Lu&, "ucure!ti +r,ans-., %r., (#$*5), (trad.), $idactica pentru aduli, E/P, "ucure!ti Kilson A., L., (2000), 9and#oo: o+ 1dult and Continuin, ducation, ;osse<-=ass Inc. Re$olu%! P!rl!#entulu Euro&e!n dn '( !nu!re )**+ &r,nd educ!%! !dul%lor- ncod!t. nu e/te &re! t0r$u /. 1n,e% Parlamentul European , avnd n vedere Comunicarea Comisiei intitulat "duca!ia adul!ilor" niciodat nu este prea trziu s nve!i" #COM2)**(3*('4$, avnd n vedere %ecizia nr& '()*+)**,+C a Parlamentului uropean -i a Consiliului din '. noiembrie )**, de stabilire a unui program de ac!iune n domeniul nv!rii continue 2'3 , avnd n vedere /ecomandarea )**,+0,)+C a Parlamentului uropean -i Consiliului din '1 decembrie )**, privind competen!ele cheie pentru nv!are continu 2)3 , avnd n vedere /ezolu!ia sa din )2 martie )**, privind provocrile demografice -i solidaritatea ntre genera!ii 253 , avnd n vedere concluziile Pre-edin!iei Consiliului uropean de la Lisabona din )2 -i )3 martie )***, avnd n vedere articolele '30 -i '.* din 4ratatul C, avnd n vedere poziia sa n prim lectur din ). septembrie )**( referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului uropean i al Consiliului privind producerea -i dezvoltarea de statistici n materie de educa!ie -i nv!are continu 243 , avnd n vedere poziia sa n prim lectur din )3 octombrie )**( referitoare la propunerea de <# recomandare a Parlamentului uropean i a Consiliului privind stabilirea Cadrului european de calificri pentru nv!are continu 263 , avnd n vedere /ezolu!ia sa din )( septembrie )**( privind eficien!a -i echitatea n sistemele europene de educa!ie -i de formare 2(3 , avnd n vedere /ezolu!iile sale din '2 martie )**( privind 5oaia de parcurs pentru egalitatea ntre femei -i brba!i )**,6)*'* 273 -i din )( septembrie )**( privind egalitatea ntre femei -i brba!i n 7niunea uropean 6 )**( 2+3 , avnd n vedere articolul 3. din /egulamentul su de procedur, avnd n vedere raportul Comisiei pentru cultur -i educa!ie -i avizele Comisiei pentru ocuparea for!ei de munc -i afaceri sociale -i Comisiei pentru drepturile femeii -i egalitatea ntre se8e #A(8*6*)9)**7$, 9& ntruct educa!ia adul!ilor devine o prioritate politic -i necesit programe concrete -i adecvate, precum -i vizibilitate, acces, resurse -i metode de evaluare: ;& ntruct educa!ia -i formarea sunt factori cruciali n realizarea obiectivelor <trategiei de la Lisabona privind intensificarea cre-terii economice, integrrii sociale -i cre-terea competitivit!ii: C& ntruct, pentru a atinge rata de participare stabilit n cadrul criteriului de referin! convenit de statele membre n cadrul procesului "duca!ie -i formare )*'*", ar mai trebui ncadra!i 3 milioane de adul!i n programele de nv!are continu: %& ntruct un sistem eficient de educa!ie a adul!ilor, cu priorit!i clare -i o punere n aplicare controlat, integrat n strategiile de nv!are continu, poate spri=ini integrarea lingvistic, social -i cultural a grupurilor e8cluse, cum ar fi imigran!ii -i romii, dintre care mul!i -i abandoneaz studiile prea timpuriu: & ntruct investi!iile n educa!ia adul!ilor mresc beneficiile sociale -i culturale ob!inute sub forma unui grad ridicat de bunstare -i mplinire individual -i a unei cet!enii active: 5& ntruct contribu!ia esen!ial a educa!iei adul!ilor, realizat prin dobndirea unor competen!e6cheie, =oac un rol central n capacitatea acestora de a se anga=a -i de a fi mobili pe pia!a muncii, precum -i n integrarea lor social: >& ntruct sunt necesare date fiabile pentru observarea, compararea -i evaluarea multiplelor op!iuni de educa!ie a adul!ilor n vederea elaborrii politicilor: ?& ntruct informa!ia despre sistemele de educa!ie a adul!ilor -i accesul la acestea difer considerabil de la un stat membru la altul: @& ntruct recunoa-terea -i validarea educa!iei formale, non6formale -i informale reprezint piatra de temelie a strategiei de nv!are continu: A& ntruct e8ist necesitatea stringent de a realiza legtura ntre educa!ia adul!ilor -i Cadrul european al calificrilor -i de a mri poten!ialul educa!iei adul!ilor n ceea ce prive-te competen!ele6cheie, precum -i competen!ele sociale -i personale, '& salut propunerea Comisiei cu privire la un plan de ac!iune pentru educa!ia adul!ilor: )& recunoa-te c sunt necesare msuri, la diverse niveluri, menite s promoveze, s consolideze -i s stabileasc dezvoltarea unei culturi a educa!iei, mai ales pentru adul!i, msuri n care trebuie s se implice <2 att statele membre, ct -i 7niunea uropean: 2& ndeamn statele membre s introduc o cultur a nv!rii continue, care s se a8eze, n special, pe educa!ia -i formarea adul!ilor, prin punerea n aplicare a unor politici -i ac!iuni menite s promoveze dobndirea de cuno-tin!e -i s transforme acest proces n unul mai atractiv -i mai accesibil, precum -i s aduc permanent la zi calificrile: 3& subliniaz importan!a egalit!ii ntre se8e n ceea ce prive-te programele legate de educa!ia permanent, astfel nct att brba!ii, ct -i femeile s poat profita n aceea-i msur de posibilit!ile oferite de o astfel de educa!ie: invit Comisia ca, n pregtirea educa!iei adul!ilor, s utilizeze toate instrumentele disponibile pentru controlul politicilor sensibile privind egalitatea ntre se8e, n cooperare cu @nstitutul uropean pentru galitatea dintre <e8e: mbuntirea motivaiei pentru participarea la educaia adulilor .& ndeamn s fie mbunt!it promovarea educa!iei adul!ilor, pentru a fi motivate mai multe persoane s se implice n aceast form de educa!ie: consider c educa!ia adul!ilor ar trebui s ocupe un loc central n politicile de promovare a unei culturi generale a educa!iei prin intermediul campaniilor n mass6media, serviciilor de informare, orientare -i consiliere -i, n special, prin intermediul serviciilor de informare, orientare -i consiliere viznd grupurile dezavanta=ate: consider c o astfel de promovare trebuie, pentru a putea fi eficient, s fie sus!inut de msuri politice active ale statelor membre, care s faciliteze compatibilitatea nv!rii cu via!a de familie -i cu cea profesional: ,& este de acord c liniile telefonice -i site6urile de internet speciale reprezint mi=loace foarte eficiente de promovare a educa!iei adul!ilor: (& consider c promovarea educa!iei prin mass6media n cadrul formrii generale -i profesionale are un rol decisiv n vederea rezolvrii problemei decala=ului digital dintre genera!ii: Datele statistice 1& este de prere c, pentru elaborarea, verificarea -i evaluarea politicilor n domeniul educa!iei adul!ilor, sunt necesare date statistice comparabile care ar oferi indica!ii -i ndrumri pentru programul integrat de nv!are continu: 0& consider c ancheta european privind educa!ia adul!ilor trebuie sus!inut ca mi=loc de colectare a informa!iilor comparabile privind educa!ia adul!ilor -i de promovare a unor concepte comune: '*& invit 7niunea uropean -i statele membre s ncura=eze schimbul de bune practici: Concilierea vieii profesionale, a vieii familiale cu nvarea continu i prezentarea eficient ''& reaminte-te obiectivele Consiliului uropean de la ;arcelona din '.6', martie )**) -i subliniaz progresele realizate de statele membre n direc!ia atingerii obiectivelor privind asigurarea de locuri la cre-e -i grdini!e -i educa!ie pre-colar, precum -i n stabilirea "zilei de ngri=ire a copilului -i a altor persoane dependente": subliniaz, n acela-i timp, c unele state membre au rmas mult n urm n ceea ce prive-te ndeplinirea obiectivelor de la ;arcelona: ')& subliniaz c pentru a concilia via!a familial, via!a profesional cu nv!area continu este nevoie nu numai de o mai mare fle8ibilitate n gestionarea timpului -i a spa!iului, ci -i de stimulente sociale, economice -i fiscale care s promoveze accesul adul!ilor la programe de formare -i educa!ie: '2& subliniaz faptul c se impune o mai bun utilizare a noilor tehnologii -i constat, n aceast privin!, c ar trebui ncura=at dezvoltarea accesului la internet, precum -i a programelor de integrare digital, pentru a rezolva problema decala=ului digital -i a stimula utilizarea unor noi surse de cuno-tin!e -i metode de <F studiu, precum programe de nv!mnt la distan! -i locuri de studiu -i c accesul la aceste facilit!i trebuie nlesnit tuturor: '3& subliniaz nevoia de a e8tinde accesul femeilor la noile tehnologii, inclusiv n cazul femeilor care triesc n zone ndeprtate -i rurale -i al femeilor n vrst, prin aceasta acordndu6le -anse egale de a fi competitive pe pia!a muncii: subliniaz, de asemenea, necesitatea de sus!inere a ini!iativelor de reducere a diferen!elor dintre brba!i -i femei n ceea ce prive-te calificrile tehnice -i -tiin!ifice: '.& atrage aten!ia asupra necesit!ii de a e8tinde facilit!ile publice -i private de ngri=ire a copiilor -i de a implica -i ncura=a anga=atorii, care ar putea oferi posibilit!i -i servicii de ngri=ire a copiilor n cadrul ntreprinderilor, pentru ca prin!ii, n special mamele, s -i reia activitatea profesional -i pentru ca ace-ti prin!i s aib -ansa s -i continue n acela-i timp educa!ia -i pe durata orelor de serviciu: subliniaz de asemenea nevoia de a furniza facilit!i publice mai bune n vederea asisten!ei persoanelor dependente -i a persoanelor n vrst: Solidaritatea dintre generaii (mpotriva "prpastiei dintre generaii" i dintre culturi ',& reaminte-te c schimbrile demografice vor reprezenta pentru statele membre o serie comple8 de provocri strns legate ntre ele, iar societ!ile noastre vor fi nevoite s dezvolte noi forme de solidaritate ntre culturi -i genera!ii: '(& propune, prin urmare, o mai bun transmitere -i un mai bun transfer al cuno-tin!elor, competen!elor -i e8perien!ei adul!ilor, n special ntre genera!ii, sub forma unor sisteme de stabilire a unui mentor care s acorde spri=in diverselor activit!i antreprenoriale -i me-te-ugre-ti: consider, de asemenea, c este important ca ace-ti mentori s fie ncadra!i ntr6o re!ea, prin intermediul creia s poat face schimb de informa!ii: '1& subliniaz importan!a unei abordri de "educa!ie n familie", n care prin!ii s fie motiva!i s nve!e din nou pentru a6-i putea a=uta copiii s reu-easc la -coal: '0& sus!ine dezvoltarea de programe pe baz de voluntariat privind rolul acestora n solidaritatea dintre genera!ii, precum -i n recunoa-terea e8perien!ei -i a calificrilor: )*& eviden!iaz necesitatea de a oferi, n cadrul mobilit!ii -i coeziunii sociale, mai ales emigran!ilor, posibilit!i fle8ibile pentru programe de educa!ie -i de formare, precum -i condi!ii adecvate pentru realizarea acestora: !mportana nvrii de limbi strine i nevoile speciale ale "grupurilor de risc" )'& consider c nfiin!area de centre na!ionale -i locale pentru sus!inerea imigran!ilor este un instrument6 cheie, cu a=utorul cruia pot fi puse la dispozi!ia acestora informa!ii utile -i li se pot oferi clarificri privind integrarea lor deplin n societate: ))& reitereaz importan!a unui spri=in mai puternic pentru cursurile de limbi strine, n special pentru cele adresate imigran!ilor -i importan!a ncura=rii nv!rii de limbi strine n rndul popula!iei n general: )2& sus!ine ideea nfiin!rii unor "evaluri ale competen!elor" pentru imigran!i, persoanele cu calificri reduse -i cele cu handicap: este de prere c, pe lng beneficiile economice, aceste "evaluri ale competen!elor" pot contribui, de asemenea, la reducerea rasismului, 8enofobiei, discriminrii -i e8cluderii: "ccesul la nvm#ntul superior )3& consider c accesul la nv!mntul superior ar trebui s fie oferit unui public mai larg, inclusiv adul!ilor cu e8perien! n munc -i persoanelor n vrst -i c, n acest scop, sistemele de nv!mnt ar trebui adaptate -i structurate ntr6un mod mai fle8ibil: -i c trebuie promovate msuri de infrastructur -i <H resurse de personal corespunztoare: ).& subliniaz c se impune modernizarea sistemelor de nv!mnt secundar pentru ca acestea s devin mai competitive, mai fle8ibile, mai accesibile -i mai eficiente: mbuntirea calitii, a metodelor pedagogice i a diversitii formelor de prezentare ),& subliniaz faptul c domeniul educa!iei adul!ilor necesit personal de nalt calitate: este de prere c ar trebui spri=inite programe specifice pentru cadrele didactice care lucreaz cu adul!ii -i ncura=eaz nfiin!area unor programe universitare care s duc la ob!inerea unei diplome n educa!ia adul!ilor: )(& sus!ine ac!iunile ce vizeaz intensificarea transferului de competen!e -i mrirea gradului de mobilitate n educa!ia adul!ilor, cum ar fi"
a$ punerea n practic -i e8tinderea Cadrului european al calificrilor -i a 7/BP9<<:
b$ recunoa-terea -i validarea deprinderilor de baz, competen!elor6cheie, educa!iei -i calificrilor formale, non6formale -i informale pentru a asigura transparen!a rezultatelor nv!rii, ceea ce va facilita recunoa-terea reu-itei educa!ionale -i tranzi!ia de la un parcurs educa!ional la altul: $erspective de ocupare a forei de munc )1& este de acord cu opinia potrivit creia educa!ia continu =oac un rol important n primul rnd pentru mrirea gradului de integrare social -i a -anselor de anga=are, precum -i pentru dezvoltarea personal, dep-irea disparit!ilor e8istente pe pia!a muncii -i realizarea obiectivului de la Lisabona privind ma=orarea ratei de anga=are a persoanelor cu vrsta mai mare de .* de ani, =ucnd un rol important -i pentru competitivitate: )0& subliniaz importan!a educa!iei adul!ilor pentru realizarea obiectivului privind crearea de locuri de munc mai bune n uropa, precum -i pentru ameliorarea calit!ii vie!ii -i promovarea dezvoltrii individuale, a mplinirii personale -i a cet!eniei active: atrage aten!ia asupra faptului c pentru ntreprinderi este important s poat prevedea noi competen!e -i cerin!ele de pe pia!a muncii, astfel nct con!inutul educa!iei pentru adul!i s reflecte cererea de competen!e: subliniaz faptul c con!inutul educa!iei trebuie adaptat la cerin!ele profesionale -i practice: subliniaz importan!a parteneriatului social n aceast privin!: 2*& relev c nv!area continu nu spore-te numai -ansele lucrtorilor de a se anga=a, ci -i capacitatea acestora de a se adapta -i mobilitatea lor geografic -i profesional, fapt important pentru func!ionarea pie!ei interne: subliniaz valoarea promovrii nv!rii unei a doua #-i a treia$ limbi pentru facilitarea unei mai mari mobilit!i a lucrtorilor: 2'& subliniaz faptul c nivelul sczut al calificrilor, care reprezint situa!ia actual a unei treimi din for!a de munc european #() milioane de lucrtori$, implic un risc de -oma= ridicat, iar prin formare persoanele -i men!in sau dobndesc competen!ele necesare pentru a se anga=a -i pentru a6-i mbunt!i calitatea muncii prestate: subliniaz importan!a recunoa-terii -i validrii calificrilor dobndite prin nv!are non6 formal -i informal, fapt ce ofer o baz pentru dezvoltarea nv!rii continue, att n cadrele na!ionale de calificare profesional, ct -i n Cadrul uropean al Calificrilor: 2)& subliniaz importan!a faptului ca to!i cet!enii s aib un acces egal -i posibilit!i egale de participare la programele de nv!are continu: regret, n acest conte8t, c persoanele a cror educa!ie ini!ial este de nivelul cel mai sczut, femeile, imigran!ii, persoanele vrstnice, persoanele din zonele rurale -i cele cu handicap particip, de obicei, cel mai pu!in: consider de asemenea c acestor categorii trebuie s li se ofere programe -i metode diferite -i adaptate& Cn acest conte8t, -i e8prim prerea c trebuie acordat o aten!ie deosebit educa!iei -i formrii lucrtorilor -i -omerilor n domeniul noilor tehnologii -i invit statele <5 membre s sus!in folosirea noilor tehnologii informa!ionale -i de comunica!ie n scopuri educa!ionale, dat fiind faptul c acestea =oac un rol esen!ial n asigurarea unor -anse egale pentru to!i, facilitnd participarea persoanelor la nv!are continu, -i s asigure accesul la promovri -i finan!ri specifice pentru persoanele a cror educa!ie este de nivelul cel mai sczut: 22& subliniaz importan!a educa!iei adul!ilor, inclusiv n domeniile limbilor strine -i competen!elor profesionale, pentru integrarea migran!ilor, precum -i pentru mrirea -anselor de anga=are, ameliorarea participrii la pia!a for!ei de munc -i consolidarea integrrii sociale a acestora: 23& subliniaz importan!a implicrii active a partenerilor sociali -i a altor pr!i interesate, inclusiv a BD>6 urilor active n domeniul social, ntruct anga=atorii -i anga=a!ii nu pot s ac!ioneze la acela-i nivel dect prin parteneriate sociale func!ionale: consider c n statele membre fr o structur de parteneriat social dezvoltat, crearea acesteia ar trebui spri=init: 2.& subliniaz importan!a 5ondului <ocial uropean #5<$ -i a altor fonduri structurale pentru atingerea obiectivului privind nv!area continu pentru to!i -i insist ca fondurile structurale s fie monitorizate, pentru a se asigura alocarea mai multor fonduri persoanelor care au cea mai mare nevoie de nv!are continu: regret faptul c, n anumite state membre, se acord prioritate -i finan!are insuficiente pentru mrirea accesului adul!ilor la nv!are continu, mai ales n cazul lucrtorilor mai n vrst -i al persoanelor mai pu!in calificate: invit statele membre s foloseasc mai activ fondurile structurale, mai ales 5<: invit Comisia s consolideze programele specifice din acest domeniu: 2,& subliniaz c mbunt!irea modului de desf-urare a activit!ilor de educa!ie a adul!ilor, furnizarea de informa!ii -i nlesnirea combinrii vie!ii profesionale cu via!a de familie sunt esen!iale pentru cre-terea gradului de participare -i au un efect de ncura=are atunci cnd sunt completate de stimulente& remarc faptul c printre msurile menite s promoveze desf-urarea eficient a nv!rii continue se numr disponibilitatea loca!iilor de studiu, facilitarea nv!rii la locul de munc prin adaptarea programului de lucru, e8isten!a structurilor de ngri=ire a copiilor la nivel local, a serviciilor de nv!mnt la distan! pentru persoanele cu handicap sau pentru persoanele vulnerabile din zone ndeprtate, a informa!iilor -i serviciilor de orientare n ceea ce prive-te msurile de nv!are continu -i posibilit!ile de anga=are, a programelor personalizate -i a regimurilor de predare fle8ibile: subliniaz faptul c asemenea msuri trebuie, de asemenea, recunoscute la nivel general -i ar trebui s contribuie la promovarea profesional: 2(& ndeamn statele membre s adopte msurile necesare pentru abordarea ratei sczute de anga=are printre lucrtorii mai n vrst, n special cei care au avut parcursuri profesionale atipice sau nu au calificri n domeniul 4@C, -i s asigure condi!iile necesare pentru prestarea serviciilor de nv!are continu la toate nivelurile pentru a facilita progresul n sfera ocupa!ional, fie c este vorba de prima anga=are, de revenirea la via!a profesional sau de dorin!a de prelungire a vie!ii profesionale: consider nu mai pu!in important ca ntreprinderile s fie ncura=ate -i s fie create stimulente n acest sens pentru a anga=a sau a pstra pe posturi anga=a!ii mai n vrst pe perioade mai lungi, deoarece, de regul, ace-tia sunt foarte competen!i, e8perimenta!i, de ncredere -i foarte bine pregti!i: 21& invit statele membre s asigure c lucrtorii care sunt obliga!i s6-i schimbe profesia dup un accident de munc sau o boal pot participa la cursuri de formare continu -i -i pot mbunt!i perspectivele profesionale: 20& ncura=eaz statele membre s ofere stimulente economice -i de alt natur att lucrtorilor, pentru a le asigura o via! profesional mai ndelungat, ct -i anga=atorilor, ca ace-tia s anga=eze -i s pstreze lucrtorii mai n vrst, prin crearea unor posibilit!i de nv!are continu -i prin mbunt!irea condi!iilor de munc -i a calit!ii muncii: 3*& invit Comisia s garanteze c fiecare stat membru ia msurile =uridice -i financiare necesare pentru a oferi acces la nv!are continu tuturor anga=a!ilor -i persoanelor n cutarea unui loc de munc: %inanarea 3'& invit investitorii s -i concentreze aten!ia asupra dezvoltrii unor programe, competen!e -i calificri << care s le permit femeilor s dobndeasc competen!e de baz n domeniul managerial -i n cel antreprenorial -i s -i mbunt!easc calificrile pentru a putea accede la func!ii de conducere: 3)& invit la rspndirea larg -i la sus!inerea, prin avanta=e fiscale, a practicii n cadrul creia anga=atorii finan!eaz -i organizeaz formarea anga=a!ilor lor, deoarece calificrile -i competen!ele anga=a!ilor reprezint un aspect central al inova!iei, productivit!ii -i competitivit!ii: 32& consider c educa!ia adul!ilor ar trebui s ating n toate sectoarele niveluri ridicate de calificare, prin intermediul unor activit!i educa!ionale -i culturale -i a unor modele de formare de calitate care s garanteze adaptarea cuno-tin!elor -i capacit!ilor oamenilor la condi!iile n schimbare pe care trebuie s le ndeplineasc profilurile profesionale, precum -i la organizarea muncii -i metodele de lucru: 33& ndeamn la coordonare, cooperare, eficien! -i transparen! ntre msurile legislative -i cadrele institu!ionale, re!elele -i parteneriatele de organisme sau asocia!ii implicate n domeniul educa!iei adul!ilor, prin utilizarea resurselor financiare locale, regionale, na!ionale -i europene #publice sau private$: 3.& consider c este esen!ial s se ofere stimulente financiare pentru a permite un acces gratuit la formare -i educa!ie, precum -i la beneficiile cone8e: subliniaz c astfel de stimulente financiare ar putea fi oferite sub forma unor stimulente fiscale, indemniza!ii, subven!ii, cofinan!are sau reducere a cotelor de impozitare sau de asigurri sociale pentru anga=atorii care creeaz condi!ii de lucru favorabile educa!iei adul!ilor: 3,& recunoa-te importan!a formrii la locul de munc -i subliniaz c trebuie s fie prioritare ntreprinderile mici -i mi=locii, microntreprinderile -i ntreprinderile nou nfiin!ate, deoarece acestea dispun de cele mai pu!ine mi=loace financiare pentru a6-i putea forma anga=a!ii: 3(& ncura=eaz anga=atorii, n cadrul responsabilit!ii sociale a ntreprinderilor, s finan!eze programe de formare profesional care s promoveze nv!area continu, n special pentru personalul feminin, n vederea e8tinderii vie!ii profesionale active a acestora -i a sporirii -anselor femeilor de a participa la pia!a muncii -i a evolua pe plan profesional: o o o 31& ncredin!eaz Pre-edintelui sarcina de a transmite prezenta rezolu!ie Consiliului, Comisiei -i guvernelor -i parlamentelor statelor membre& 2'3AB L 2)(, )3&''&)**,, p& 3.& 2)3AB L 203, 2*&')&)**,, p& '*& 253AB C )0) , '&')&)**,, p& '2'& 2434e8te adoptate, P(:;A2)**73*4**& 2634e8te adoptate, P(:;A2)**73*4(5& 2(34e8te adoptate, P(:;A2)**73*4'7& 2734e8te adoptate, P(:;A2)**73**(5& 2+34e8te adoptate, P(:;A2)**73*4)5& Modulul 0I <* #D)C$7I$ %'&3#SI&1$6= C&1!I1)= M C&%&1#1!= $ #D)C$7I#I $D)67I6&' Concepte de baz i cuvinte cheie: formarea profesional continu, lifelong learning Bibliografie: Antonesei, L., (2005), Polis i Paideia. apte studii despre educaie, cultur i politici educative, Ed. Polirom, a!i Plosca, 7., 7oi!, A., (200#), Consiliere privind cariera, Ed. /acia, )lu;>Capoca ducatia pe tot parcursul vietii 6 o prioritate a sistemelor de invatamant globale Cerintele noului secol au ridicat peste tot in lume intrebari precum: Npana candN si Nprin ce metodeN invatam< De la angaEatori9 autoritati si pana la fiecare individ in parte9 raspunsul pare sa fie unanim: invatarea permanenta nu mai e un lu;9 ci o conditie necesara pentru adaptarea la cerintele profesionale9 sociale9 economice si informationale mereu in schimbare> n ultimii ani, educatia pe tot parcursul 5ietii (life long learning) a de5enit o prioritate a sistemelor de in5atamant la ni5el glo,al. )(iar daca rolul educatiei de ,a=a, formale, ramane esential, in5atarea permanenta, impreuna cu educatia nonformala, 5in sa personali=e=e si sa de=5olte aptitudini cat mai aproape de cerintele pietei si societatii, pe de o parte, si priceperea si sufletul celui care in5ata, pe de alta parte. %rogramele europene de invatare pe tot parcursul vietii )omisia Europeana a reunit initiati5ele sale pri5ind educatia si formarea su, o singura um,rela > Programul de in5atare pe tot parcursul 5ietii. Acesta are patru su,programe > )omenius (pentru in5atamantul preuni5ersitar), Erasmus (pentru in5atamantul superior), Leonardo da Dinci (pentru educatie si formare profesionala) si Lrundt5ig (pentru educatia adultilor) > si ofera persoanelor de orice 5arsta oportunitati de a studia oriunde in Europa. ncepand cu perioada de finantare 200*>20#F, un program trans5ersal completea=a aceste patru su,programe, printre acti5itatile c(eie ale acestuia numarandu>se: cooperarea in domeniul politicii, lim,ile straine, te(nologiile informationale si de comunicare, diseminarea si e&ploatarea eficienta a re=ultatelor proiectelor. Aean 7onnet este un alt program prin care e&ecuti5ul european incura;ea=a predarea, reflectia si de=,aterile pe tema procesului de integrare europeana in cadrul institutiilor de in5atamant superior din lume, tot pentru perioada 200*>20#F. Prioritatea centrala a Programului de n5atare pe tot Parcursul Dietii este sa intareasca contri,utia adusa de educatie si formarea profesionala in atingerea o,iecti5ului Lisa,ona de transformare a +niunii Europene Oin cea mai competiti5a economie ,a=ata pe cunoastere din lume, capa,ila de o crestere economica dura,ila insotita de o crestere <E cantitati5a si calitati5a a numarului locurilor de munca si de o mai mare coe=iune socialaO, potri5it unui document al )omisiei Europene. Scurt istoric: +AA. > )ooperarea pri5ind politicile europene in domeniul educatiei si formarii profesionale a inceput odata cu adoptarea )artii Al,e pri5ind educatia si formarea profesionala UA preda si a in5ata G spre societatea cunoasterii4, prin care +niunea Europeana se autodefineste ca indreptandu>se spre o societate care in5ata, ,a=ata pe do,andirea de noi cunostinte si pe in5atarea pe tot parcursul 5ietii. /ocumentul a fost pu,licat c(iar inainte de lansarea in #$$<, a Anului European al n5atarii pe tot parcursul 5ietii. +AA? > apare o comunicare a )omisiei > Pentru o Europa a cunoasterii G care leaga o,iecti5ul in5atarii pe tot parcursul 5ietii cu propunerile de programe pri5ind educatia si formarea in perioada 2000 G 200<. Ianuarie (BBB > Programul 'ocrates a demarat su,programul Lrundt5ig care 5i=ea=a educatia adultilor. 1oiembrie (BB/ > Apare _Programul de in5atare pe tot parcursul 5ietii 200*>20#F_. Coul program reuneste fostele programe 'ocrates si Leonardo da Dinci. Comenius )omenius este prima componenta a Programului de n5atare pe :ot Parcursul Dietii. 'e adresea=a institutiilor de in5atamant preuni5ersitar de stat si pri5ate (de la gradinite la scoli postliceale) si tuturor celor care isi desfasoara acti5itatea in acest sector: ele5ilor, tuturor categoriilor de personal didactic, precum si autoritatilor locale, asociatiilor de parinti sau 1CL>urilor care acti5ea=a in domeniul educational. )omenius spri;ina financiar reali=area de parteneriate scolare, proiecte de formare a personalului didactic, retele de parteneriat scolar, precum si participarea la stagii de formare initiala si continua pentru cresterea calitatii si consolidarii dimensiunii europene in educatie. #rasmus Programul Erasmus este destinat in5atamantului superior si are printre o,iecti5ele c(eie cresterea calitatii si 5olumului mo,ilitatilor studentilor si a cadrelor didactice in Europa, cooperarea multilaterala intre institutiile de in5atamant superior din Europa, precum si marirea gradului de transparenta si compati,ilitate intre in5atamantul superior si calificarile profesionale o,tinute in Europa. 6eonardo da 0inci <$ Programul Leonardo da Dinci 5i=ea=a cooperarea transnationala in domeniul formarii profesionale a fortei de munca. 'copul sau este acela de a creste calitatea sistemelor si practicilor de formare profesionala, de a asigura instrumente moderne si noi a,ordari in formarea profesionala pe parcursul 5ietii. 2rundtvig Programul Lrundt5ig isi propune sa ofere alternati5e educationale si sa im,unatateasca accesul celor care, indiferent de 5arsta, doresc sa do,andeasca noi competente prin forme de educatia adultilor. Lrundt5ig 5ine in intampinarea ne5oilor de predareSin5atare ale adultilor si se adresea=a institutiilor sau organi=atiilor care asigura sau facilitea=a educatia acestora. 1rice organi=atie din domeniul educatiei adultilor, din sistemul formal, nonformal sau informal poate sa participe la programul Lrundt5ig. Adultul, in sensul programului Lrundt5ig, este o persoana de peste 25 de ani, sau un tanar su, aceasta 5arsta, care nu mai este cuprins in sistemul formal de educatie. Programele europene de educatie, formare profesionala si tineret sunt gestionate in 2omania de Agentia Cationala pentru Programe )omunitare in /omeniul Educatiei si %ormarii Profesionale (ACP)/E%P) din su,ordinea 7inisterului Educatiei si )ercetarii. n5atarea pe tot parcursul 5ietii ia di5erse forme, ea desfasurandu>se atat in, cat si in afara sistemelor traditionale de educatie si formare. Punctul forte al programelor de in5atare permanenta este faptul ca plasea=a responsa,ilitatea indi5idului in centrul procesului de in5atare. Lucru 5ala,il si pentru educatia nonformala, care se regaseste ca metoda de formare in cadrul unor acti5itati ale programelor europene de in5atare pe tot parcursul 5ietii. /e altfel, cele trei concepte formal, informal si nonformal se completea=a reciproc in cadrul programelor de in5atare continua. Pe scurt, daca educatia formala, oficiala, are loc intr>o institutie de in5atamant > scoala, facultate, etc, iar educatia informala repre=inta influentele spontane sau neorgani=ate din mediu, familie, grup de prieteni, mass media etc. asupra indi5idului, educatia nonformala 5ine sa personali=e=e si sa de=5olte, acasa, la locul de munca, in comunitate, si, uneori, c(iar la scoala, in afara curriculei oficiale, acele competente, aptitudini, cunostinte pe care fiecare le simte mai aproape de suflet . Altfel spus, educatia formala creea=a ,a=a, dupa care aceasta poate fi personali=ata prin educatia non>formala, in timp ce educatia informala este mult mai pre=enta decat am,ele. #ducatia nonformala /esi se regasesc ca metoda de formare si in programele mentionate mai sus, in special in cadrul programului )omenius, care este destinat in5atamantului preuni5ersitar, *0 acti5itatile de in5atare nonformala sunt la ele acasa in cadrul programului european :ineret in Actiune, si el aflat su, um,rela ACP)/E%P. Educatia nonformala are loc, asa cum spune si denumirea, in afara mediului formal, in afara a ceea ce se intampla la scoala, la uni5ersitate sau alte programe acreditate de formare. Este fle&i,ila, dar urmareste o serie de o,iecti5e de in5atare, fapt ce il moti5ea=a si il responsa,ili=ea=a pe cel care in5ata. /e altfel, acesta este implicat in mod direct si acti5 in procesul de educatie nonformala. OEa este o forma de educatie care are o,iecti5e de in5atare e&plicite. Pentru ca am 5a=ut ca e&ista a,ordari, inclusi5 intr>una dintre propunerile de lege din codul educational, unde era definita ca nea5and o,iecti5e de in5atare, ceea ce contra5ine cum5a tuturor definitilor educatiei nonformale care sunt date in alte tariO, spune Andrei Popescu, directorul programului european :ineret in Actiune din cadrul ACP)/E%P. O+neori mi se pare un pic fortata aceasta demarcare. Asta este educatie formala, asta non> formala si asta informala. mportant este la final sa 5edem care este metoda cea mai potri5ita pentru fiecare, pentru ca sunt oameni care in5ata foarte ,ine daca au un program standardi=at, daca e&ista o a,ordare academica, ca sa spun asa, altii care in5ata mai ,ine daca au posi,ilitatea sa se e&prime, sa fie ce5a mai creati5i. Cu cred ca e&ista o teorie general 5ala,ila care sa spuna: asta>i mai ,una, asta>i mai proastaO, a adaugat el. n functie de specificul fiecarei tari, ea poate acoperi programe educationale care sa contri,uie la alfa,eti=area adultilor, la educatia de ,a=a pentru cei care au parasit sistemul formal de educatie, la im,unatatirea a,ilitatilor de 5iata si la locul de munca, precum si la cultura generala. )onform 'tandardului nternational de )lasificare in Educatie (')E/ #$$*), apro,at de +CE')1, programele de educatie nonformala nu sunt o,ligate sa urme=e un sistem gen Oscara in trepteO si pot a5ea durate 5ariate. /aca pentru unele tari europene educatia nonformala este o componenta a politicilor educationale, e&ista si state unde initiati5ele pe aceasta tema 5in cu precadere din mediul pri5at sau 1CL si unde a,ia incep sa prinda contur strategii pri5ind relatia formal> nonformal>informal. La ni5el european au e&istat mai multe initiati5e, incepand cu 'trategia de la Lisa,ona, prin care s>au punctat cate5a pre5ederi generale pri5ind depasirea ,arierelor dintre educatia formala si nonformala, recunoasterea formelor de educatie nonformala si recunoasterea faptului ca aceasta creste sansele tinerilor de a>si de=5olta noi competente si gasi un loc de munca. nsa, mai sunt pasi de facut pentru a fi unitar definita la ni5elul statelor mem,re. n 3ranta, spre e&emplu, acti5itatile e&tracurriculare sunt e&trem de ,ine de=5oltate c(iar de catre stat. *# n 6ituania, educatia nonformala este 5a=uta de catre autoritati drept componenta prin care se formea=a persoane inteligente, creati5e si capa,ile de a 5eni cu solutii fe=a,ile si de a se implica in 5iata pu,lica. &landa are si ea o traditie indelungata in acest domeniu. 7ulte dintre acti5itatile tinerilor din timpul li,er se desfasoara in parteneriat cu scoala. %olonia are o strategie natioanala pentru tineret, pentru perioada 200F>20#2, educatia nonformala fiind o componenta importanta a acesteia. n 'omania, conceptul de educatie nonformala nu a fost inca definit intr>o formula care sa fie uni5ersal acceptata si recunoscuta. )u toate acestea, acti5itatile care pun accent pe de=5oltarea unor a,ilitati personale si profesionale in afara cadrului oficial incep sa capete amploare, in special in randul tinerilor, fiind o c(estiune relati5 noua. n alte tari se adresea=a tuturor categoriilor de 5arsta. O'unt multe tari care au destul de ,ine de=5oltate programe de educatie non>formala adresate in special celor care au iesit din campul muncii, pensionarilor, pentru ca este o forma prin care oamenii pot sa>si puna in comun niste e&periente. E o forma prin care se simt utili societatii. Partea asta merge mana in mana si cu partea de 5oluntariatO, e&plica directorul :iA. La ni5el comunitar educatia nonformala este reali=ata de catre formatori, facilitatori, 5oluntari care au o,tinut competente, a,ilitati si certificate pentru domenii di5erse in care s>au instruit. n pre=ent, principalii furni=ori de educatie nonformala si pe tot parcursul 5ietii in 2omania sunt: programele europene speciali=ate, 1CL>urile si unele companii prin programele lor de )'2. Aici pot fi mentionate companii precum 'DE)1 2omania, 7icrosoft 2omania sau 1racle 2omania. Ln<8ur utle- )omisia Europeana > Educatie f :raining 7inisterul Educatiei > Educatie continua si strategii pentru de=5oltare in cariera didactica 7inisterul Educatiei > 'trategii pentru in5atare pe tot parcursul 5ietii %onduri europene > P1' /2+ +CE')1: Con>formal education European Association for Leisure :ime nstitutions of )(ildren and Jout( +Q Jout( > Conformalit. 1pen Education )entre %oundation > :raining educators for non>formal education Jout( Partners(ip > )o.ote (Pu,licatie sustinuta de )omisia Europeana si )onsiliul Europei) Modulul 0II )!I6I4$'#$ 1&I6&' !#51&6&2II I13&'$7I&1$6# LI $6# C&)1IC='II 81 3&'$'#$ %'&3#SI&1$6= C&1!I1)= Concepte de baz i cuvinte cheie: te(nologii de acces, platforme de comunicare, curs on>line *2 Bibliografie: 'c(ifirne, )., (#$$*), ducaia adulilor n sc!i"#are, Ed. %iat Lu&, "ucure!ti largi populaiei rm9n e&clu!i de +:LMA2EA 7E:1/1L1LE )17+C)A:DE )A2E 8C)+2AAEAM] PA2:)PA2EA )17+C:]0L12 E/+)A01CALE LA P21)E'E "AMA:E PE :) E&ist numeroase pu,licaii care su,linia= importana conte&tului educaional !i social 6n procesul de ela,orare !i de introducere al noilor :) 6n centrele E"A. /e multe ori succesul acestei ino5aii depinde de conte&tul organi=aiei educaionale respecti5e !i de resursele umane e&istente 6n cadrul acesteia. Adulii implicai 6n E"A !i care 5or utili=a aceste noi :) de o,icei sunt con!tieni de procesele lor de 6n5are. 8n acest conte&t la ela,orarea noilor metodologii educaionale ,a=ate pe :) este foarte important luarea 6n considerare a opiniilor acestor aduli. Participarea lor este asigurat prin aplicarea unor metodologii communicati5e. Proiectul U1= Ca"pus. Co"uniti 5irtuale de educaie de #a% a adulilor n uropa> de la 6nceput s>a ,a=at pe principiile metodologiei communicati5e, care a permis o comunicare continu 6ntre urmtoarele sectoare: managementul proiectului, implementarea softului educaional (platform 5irtual de 6n5are), crearea coninuturilor digitale, formare, promo5area introducerii :) 6n centrele educaionale. %rincipii generale pentru utilizarea metodologiilor comunicative Dialogul egalitar este posibil de realizat i toat lumea este capabil s utilizeze !IC> Adulii 6n general sunt con!tieni de scopurile lor proprii indiferent de ni5elul educaiei primite. Na,ermas (#$E*>#$E$) a formulat teoria competiiei communicati5e. )onform acestei teorii fiecare persoan este capa,il s comunice !i prin urmare s genere=e diferite aciuni. 2eferitor la aceste a,iliti comunicati5e, 6ntr>un dialog egalitar, contri,uiile persoanelor nu se ,a=ea= pe criterii de ierarc(ie !i autoritate, de e&emplu acest lucru nu depinde de statutul persoanei care face parte din dialog, ci de 5aliditatea argumentelor aduse. 8n acest conte&t este posi,il ca principala ,arier al acestui dialog egalitar de multe ori se consider a fi terminologia specific folosit de fiecare mem,ru al grupului, de e&.: profesori, profesioni!ti :, etc. Pentru eliminarea acestei ,ariere este necesar ca toate persoanele s a;ung la un consens prin adoptarea unui lim,a; comun. ... $doptarea unui dialog egalitar "ntre participani9 profesioniti i oameni care contribuie cu idei la realizarea proiectului> Adoptarea unui lim,a; comun, mai apropiat (pe 6nelesul tuturor) !i fr e&presii te(nice 5a pune fiecare persoan 6ntr>o po=iie egalitar !i a!a fiecare 5a contri,ui cu ideile sale pe parcurs. >>> Intensificarea proeminenei participanilor "n testarea i "n evaluarea tehnologiilor i a resurselor pentru strOngerea celor mai bune contribuii. Este necesar iniierea diferitelor te(nici, care reali=ea= nu numai interacii 6ntre oameni !i programe, dar accentuea= 6n mod egal dialogul dintre profesioni!ti !i ceilali participani. ... 2arantarea prezeneiFactivitii participanilor "n toate domeniile: management i luarea deciziilor> La proiectele te(nologice este necesar, ca participanii s urmreasc !i s contri,uie la managementul proiectului? 6n a!a fel 5or reu!i s adapte=e proiectul ne5oilor lor, precum !i s iniie=e crearea unei atitudini po=iti5e fa de :) 6n centre E"A. ... 3acilitarea crerii grupurilor interactive i multidisciplinare pentru a pregti mai multe proiecte legate de !IC> Este important ca proiectele :) s fie cunoscute 6n toate comunitile educaionale. E&periena !i cuno!tinele acestor oameni implicate 6n aceste proiecte este o posi,ilitate pentru a 6m,ogi proiectul !i nu o ameninare. 8n acest seroiectului 31= Ca"pus )omuniti *F *irtuale de ducaia de =a% a 1dulilor n uropa> este crearea unor )17' 7@:E 6n ca=ul fiecrui partener format din aduli participani !i profesori responsa,ili de diferite acti5iti ale proiectului. Aceste comisii mi&te au un rol fundamental pe parcursul procesului de e5aluare !i de testare. P21)E'E E/+)A:DE 8C :) 8C E"A /e=5oltarea cuno!tinelor!i competenelor :) 6n E"A au fost identificat ca una dintre cele mai importante puncte pentru introducerea softPare>elor !i coninuturilor digitale la centrele E"A. 7i;loacele :) pot fi foarte ,une (a5ansate) dar nu au nici un rost dac oamenii nu le pot folosiSaplica 6n mod corespun=tor. 8n plus, muli profesori de la E"A nu au cuno!tine te(nologice, adulii(cursanii) deseori nu !tiu prea mult despre te(nologia informaional. Pe l9ng acesta e&ist !i o lips de materiale !i instrumente educaionale la centrele E"A. E"A tre,uie s ia 6n considerare dou o,iecti5e de ,a=: #. 7oti5area personalului organi=aiei cu scopul ca aceste persoane s>!i 6m,unteasc cuno!tinele digitale. %olosirea noilor aplicaii, cum ar fi mediul 5irtual de 6n5are precum !i nternetul, nu ar tre,ui s fie o pro,lem. Este necesar includerea unei perioade educaionale mai lung pentru a 6m,unti cuno!tinele digitale 6n organi=aia respecti5. 2. :ransformarea noilor mi;loace ((ardPare !i softPare) 6n mi;loace educaionale folosite de ctre profesori !i cursani 6n procesul normal de 6n 6n5areSpredare. Scopul i caracteristicile educaiei !IC a. 1 6ntre,are de mare importan. Educaia :) este necesar tuturor studenilorScursanilor !i nu ar tre,ui ca numai e&perii : !i profesorii s fie interesai de aceast tem. #ducaia !!C trebuie s fie parte integrant educaiei "n cadrul centrelor #B$> ,. Educaia :) tre,uie adoptat la ni5elul celor care o folosesc, cu materiale corespun=toare, 6ntr>un lim,a; corespun=tor, 6n module structurate care sunt adaptate ne5oilor cursanilor. c. %le&i,ilitate 6n cadrul organi=aiei. Acest lucru face posi,il, ca programele !i acti5itile s fie c9t mai di5erse, 6n5area s fie posi,il cu a;utorul computerului !iSsau 6n grup 6n perioade de timp fle&i,ile. d. Educaia practic Educaia ): tre,uie s fie una practic, de aceea organi=area tre,uie s asigure resurse suficiente pentru ca practica s fie posi,il de reali=at. e. Educaia continu ): n>ar tre,ui s fie predat numai la 6Cceput. )ursaniiSele5ii tre,uie s ai, posi,ilitatea de a folosi (a face e&erciii cu) ceea ce au 6n5at !i s re=ol5e pro,lemeSe&erciii pe tot parcursul procesului de 6n5are. f. 'c(im,ul de roluri Profesorii 6!i pierd rolul de protagonist !i tre,uie s ai, un alt rol pentru a crea un mediu dinamic de 6n5are. Profesorii nu sunt numai resurse de cuno!tine. :oate cuno!tinele cu care contri,uie cursanii, precum !i toate deci=iileS(otr9rile, care afectea= munca grupului, tre,uie discutate !i luate 6n considerare. /e e&lu 6n cadrul proiectului UCo"uniti virtuale de educaia de #a% a adulilor n uropa> instruirile 6n )ampus au fost efectuate form9nd grupuri concentrice cu aduli cu diferite stiluri de 6n5are !i a59nd diferite a,iliti de utili=are a computerului: > prima grup: persoane instruite de coordonatorul proiectului !i de tutor > a doua grup: persoane instruite de profesor > a treia grup: persoane instruite de participani 6n )ampus (moderator) 8ntre aceste grupuri tre,uie s e&iste legturi interrelaionale !i la un moment dat tutorulSprofesorulSmoderatorul tre,uie s predea contrulul procesului de 6n5are adultului participant. Includerea proceselor participative "n educaia !IC Aceast mi&are a rolulilor !i faptul c oricine din grup sau instituie poate contri,ui cu ceea ce !tie mre!te interaciunea profesor>student comparati5 cu ceea tradiional. Acest lucru 6m,unte!te !i accelerea= procesul de 6n5are. *H 'tudenii 5or de5eni actorii !i productorii educaiei lor, !i nu 5or fi numai simpli consumatori. Acest lucru 6m,oge!te procesul de 6n5are cu dou aspecte fundamentale, mre!te moti5aia !i d sens 6n5rii > 5a fi mai simplu ca studeni s utili=e=e cuno!tinele c(iar !i 6n afara de centru, 6n 5iaa pri5at. Aceast metod se consider fiind una dintre cele mai ,une metode 6n predarea :), pentru c suportul grupului accelerea= dep!irea fricii de a se atinge de un computer pentru muli oameni. PLA:%127E /E 8CD]0A2E D2:+ALE 8C E"A Definirea platformei de "nvare virtuale "n #B$ 1 platform de 6n5are 5irtual poate fi definit ca un spaiu comun de 6n5are 5irtual, care poate fi accesat de la orice P) prin nternet. Acest spaiu 5irtual poate s repre=inte organi=aia noastr, !i 6n principiu ne permite urmtoarele: a. Participarea la managementul !i organi=area al acestei entiti. ,. )omunicarea cu toate persoanele care sunt implicate 6n organi=area acestui spaiu. c. )onsultarea diferitelor materiale educaionale create !i selectate de profesori !i aduli studeni participani 6n E"A. +na dintre principalele re=ultate ale U1= Ca"pus )omuniti *irtuale 1dult =asic ducation Co""unities In urope> se consider a fi ela,orarea unei platforme de 6n5are 5irtuale cu implicarea (6n procesul de=5oltrii) comunitii E"A !i pentru E"A. /e!i de=5oltarea acestei platforme G conin9nd materiale de in5are digitale G 6n sine este o aciune ino5atoare, cea mai important contri,uie a proiectului este aplicarea metodologiei care 6ncura;ea= participarea acti5 a adulilor pe parcursul 6ntregului proces de de=5oltare !i de implementare a campusului 5irtual 6n centrele educaionale. Cerine principale pentru platforme de "nvare virtuale "n #B$ Z %latformele de "nvare virtuale trebuie s rspund la nevoile adulilor participani "n #B$> Adulii participani la E"A sunt aduli cu caracteristici !i ne5oi speciale. /e e&emplu, ace!ti aduli pot a5ea pro,leme 5i=uale. este important ca grafica platformei 5irtuale s 6nt9mpine aceste e5entuale incon5eniente prin asigurarea mrimii potri5ite a literelor utili=ate Z %latformele de "nvare virtuale nu trebuie s presupun bariere pentru nimeni> /e!i centrele E"A pot oferi materiale de 6n5are 6n domeniul utili=rii :) la ni5el de ,a=, aceste informaii nu pot pre5eni cel mai puternic impediment 6nt9lnit 6n r9ndul adulilor: frica de utili=area te(nologiilor informaionale. /in acest moti5 formarea iniial a adulilor pri5ind utili=area platformei de 6n5are 5irtuale este e&trem de important. %latformele de "nvare virtuale trebuie s "ncuraEeze "nvarea cu participare colaborativ "ntre Pprotagonitii: diferitelor comuniti educaionale. )9te5a e&emple: implementarea unui forum pentru studenii care studia= diferite !tiine? crearea unor Ucomisii4 formate de profesori !i aduli. )tilizarea metodologiilor pedagogice mi;te CPblendedlearning:D. +na dintre cele mai mari temeri ale introducerii 6n5rii Uonline4 6n E"A armoni=area claselor online cu cele tradiionale. %oarte muli dintre participani s>au confruntat cu aceast pro,lem. /in acest moti5 este foarte important ca 6n E"A materialele de 6n5are tradiionale s fie complementate cu cele 5irtuale !i 5ice 5ersa. Pe l9ng acesta este foarte important e&istena atmosferei plcute, prietenoase 6n aceste medii de 6n5are, atmosfer care caracteri=ea= 6n principiu organi=aiile E"A. )tilizarea mediului CplatformeiD virtuale de "nvare i a coninuturilor ei depinde de posibilitile fiecrei organizaii educaionale. %iecare centru E"A tre,uie s conceap !i s planifice utili=area mediilor 5irtuale de 6n5are pentru a rspunde necesitilor sale concrete. Pe parcursul implementrii unei platforme de 6n5are 5irtuale 6ntr>un centru E"A tre,uie selectate seciunile !i grupurile, structura, caracteristicile accesrii ei, instrumentele fiecrui grup, etc. Aceste medii de 6n5are tre,uie s ai, incorporate urmtoarele seciuni pentru: a. #ducaie !i acumulare de cunotine. ,. %osibilitatea participrii colaborative la acest mediu M lucru care spriEin crearea comunitilor 5irtuale formate de persoane crora le place s lucre=e 6mpreun, s participe la *5 de=,ateri !i s decid asupra temelor !i curriculei centrului. +n ,un e&emplu ar fi spaiul 5itual comun care poate fi accesat de comisii mi&te formate din profesori !i profesioni!ti :. +n alt e&emplu ar fi spaiul 5irtual destinat managementului documentelor 6ncrcate 6n platforma 5irtual de diferite centre E"A, procese 5er,ale ale !edinelor sau alte informaii accesi,ile pentru toi participani. c. unca echipei de proiect: foarte multe medii educaionale sunt finanate din fonduri pu,lice !i pri5ate? prin urmare, campusul 5irtual tre,uie s asigure spaiu 5irtual 6n care ec(ipa de proiect 6!i poate desf!ura acti5itile de proiect. d. Clas virtual: aici fiecare persoan poate s accese=e documentele !i materialele pu,licate 6n cadrul campus>ului. 8n acest fel, participanii 5or fi moti5ai de e&emplu de materialele digitale de 6n5are 6n domeniul ):. e. $dministrare !i management: un sistem de management pentru 6nregistrri 6n aceste medii, lista participanilor, profesorilor !i 5oluntarilor, cutie po!tal pentru propuneri, etc. >>> %articipanii "n mediul de "nvare virtual trebuie s aib control9 "n orice moment9 asupra propriului lor proces de "nvare i asupra e;perienelor de acumulare de cunotine. Acesta necesit un spri;in puternic din partea corpului profesoral, mai ales 6n fa=ele iniiale ale introducerii culturii digitale. :otodat este recomandat s e&iste un spaiu fi=ic cu calculatoare pentru folosin pu,lic 6n centrele E"A !i dac este posi,il s e&iste o persoan de5otat care s spri;ine participanii !i s>i a;ute 6n acumularea cuno!tinelor te(nologice. ... $tOt mediul de "nvare virtual cOt i coninutul digital dezvoltat pentru #B$ trebuie s se desfoare "n cadrul unor licene care permit educaia gratuit 6n a!a fel 6nc9t toate centrele care doresc s poat ,eneficia, nu numai de a5anta;e ci s poat contri,ui la 6m,untirea platformei (mediului) 5iitoare (de=5oltare de softPare !i coninut , locali=are etc.) precum !i la 6mprt!irea resurselor cu alte organi=aii ale E"A. /EMD1L:A2EA )1C0C+:+2L12 /L:ALE E&ist c9te5a coninuturi digitale adresate acelor oameni care nu au cuno!tine anterioare despre te(nologia informaiei calculatoarelor. /in aceast cau= !colile E"A nu numai c tre,uie s>!i de=5olte propriile lor materiale dar tre,uie s fie ec(ipate cu resurse !i instrumente digitale, dac doresc s introduc te(nologia informaiei calculatoarelor 6n practica lor =ilnic. %rincipii de baz pentru digitalizarea coninutului "n #B$ /in o,ser5aiile participanilor !i a profesioni!tilor 6n cadrul proiectului 3A"E )ampus. )omuniti Dirtuale de Educaie de "a= a Adulilor 6n Europa4 am acumulat criterii solide !i coerente care ne pot orienta c9tre ela,orarea coninutului digital pentru E"A. )ele mai importante criterii sunt: >>> $tractiv> 8n primul r9nd coninutul digital tre,uie s fie moti5ator, tre,uie s 6ndeplineasc necesitile de 6n5are a studenilor. 8n al doilea r9nd planificarea este important. )9nd lucrm 6n faa calculatorului imaginile !i culorile adec5ate sunt importante. >>> 6imbaEul i modelarea simpl. Participani la E"A accentuea= c doresc coninut digital, care este foarte u!or de 6neles !i acesta 6n sine nu se refer numai la coninutul materialului ci !i la 5oca,ularul legat de na5igare !i posi,ilitatea de utili=are a programului, de e&emplu un ,uton cu instrucia 36ntoarcere4 este u!or de 6neles de un e&pert 6n te(nologia informaiei calculatoarelor sau cine5a o,i!nuit cu calculatoare dar poate fi de ne6neles pentru un adult care se afl 6ntr>un stadiu iniial al 6n5rii. /e aceea coninutul digital tre,uie adresat acelor oameni care nu au cuno!tine anterioare de te(nologia informaiei calculatoarelor 6n a!a fel 6nc9t s nu fie ne5oie de prea multe instruciuni. >>> 3le;ibilitatea. Este folositor 6n de=5oltarea materialelor !i coninuturilor cu diferite ni5ele de fle&i,ilitate, materiale, s ai, o parte teoretic !i una practic !i utili=atorii s poat descrca fi!iere, s le imprime !i s le citeasc. >>> 1avigarea. E"A tre,uie s foloseasc te(nologie pentru a o,ine o fle&i,ilitate mai mare !i o autonomie mai crescut 6n procesul de 6n5are a studenilor si deoarece adulii care 6n5a, *< sunt capa,ili s decid !i s diri;e=e propriul lor proces de 6n5are. /in aceast cau= participanii care nu sunt familiari=ai cu te(nologia informaiei calculatoarelor tre,uie s de5in capa,ili s cercete=e !i s gseasc materiale !i coninuturi cu u!urin, fr a;utor. 7aterialele tre,uie s fie ,ine organi=ate, u!or de gsit iar na5igarea tre,uie s fie intuiti5. Beneficiile includerii proceselor participative "n digitizarea coninutului )onclu=iile ma;ore ale proiectului E"A )ampus sunt, c folosirea metodologiei care 6ncura;ea= participarea celor ce 6n5a 6n crearea coninutului digital, garantea= gradul cel mai 6nalt de folosin pentru utili=atorii finali. Participarea celor ce 6n5a este un a5anta; mare pentru te(nicieni de la ,un 6nceput care, fr 6ndoial, 6m,untesc calitatea produsului urmrind necesitile grupului. 7ai mult se 6m,unte!te interacti5itatea 6ntre coninut !i utili=ator, deoarece utili=atorul 6n5a s>l modifice sau s>l prelucre=e. )oninutul digital !i softPare>ul proiectat cu utili=area unor metodologii participati5e este plin de semnificaie !i 6neles pentru participanii E"A. 7aterialele nu sunt simple e&erciii care tre,uie terminate 6n timpul cursului, cei care 6n5a se identific cu materialele. Pe l9ng acestea metodologia participati5 6ncura;ea= coe=iunea deoarece este mai u!or de 6n5at dac procesul de 6n5are este 6mprt!it cu ali studeni E"A. +n alt re=ultat foarte important pentru E"A este c o,ser5aiile utili=atorilor !i includerea opiniei lor 6n procesul de de=5oltare !i 6n5are permit e&tragerea unor criterii pentru utili=area !i ela,orarea coninutului digital care poate fi o ,a= pentru de=5oltarea directi5elor de calitate 6n formarea te(nologiei informaiei calculatoarelor 6n E"A. /'E7CA2EA 8C )EC:2ELE E"A 1rgani=aiile E"A ce planific implementarea :) cu scopuri educati5e, se confrunt cu o pro5ocare deoarece acestea de asemenea necesit adoptarea procesului de 6n5are>predare. /in aceast cau= de=5oltarea unor instrumente solide cum ar fi mediile 5irtuale de 6n5are 6n E"A tre,uie s fie 6nsoite de eforturi intensi5e de diseminare !i de implementare 6n centrele de educaie. Diseminarea i implementarea necesit urmtoarele aciuni De a informa i a forma. Este foarte important ca 6ntreaga comunitate educaional s cunoasc !i s 6n5ee cum s foloseasc te(nologia informaiei calculatoarelor sau a noilor instrumente pe care 5or s le implemente=e 6n centrele lor. :oat lumea tre,uie s fie con!tient de acesta iar oamenii tre,uie s se auto educe. Acesta implic aciuni de toate tipurile de la utili=area instrumentelor 6n clas sau pre=entarea lor cultural 6n spaiile pu,lice ale !colii !i organi=area unor =ile, sptm9ni etc. de informare pentru planificarea sesiunilor specifice de formare pentru a 6n5a folosina programelor. Crearea unui sens> )rearea unui sens este un ni5el mai profund de anga;ament care tre,uie s fie adoptat de 6ntreaga comunitate educaional. :re,uie s fie con5in!i de ,eneficiul !i de importana noilor instrumente de 6n5are. )rearea sensului este o,inut prin folosirea metodologiei participati5e inclu=9nd toi oamenii comunitii, profesori, 5oluntari, studeni, etc. Ei tre,uie s participe 6n toate aspectele procesului de implementare: luarea deci=iilor, proiectare, creare, educaie !i diseminare a acelor te(nologii care sunt adoptate de !coli. ncluderea tuturor actorilor u!urea= implementarea noilor te(nologii !i procese deoarece arat importana !i scopul pe care noile te(nologii le au pentru centre, pentru 6n5are pentru de=5oltarea personal a fiecrui participant. !ransferul la o alt comunitate: )eea ce s>a o,ser5at 6n proiectul A"E )ampus este, c atunci c9nd participanii creea= un sens pentru noile de=5oltri, sunt con!tieni de importana e&tinderii proiectului dincolo de !coli. Participanii au trit 6n mod clar e&periena ,eneficiilor noilor instrumente care contri,uie la o serie de ino5aii 6n centru !i 5or s 6mprt!easc acestea cu alte centre !i comuniti. Crearea reelelor> Doina din partea centrelor de a crea reea, de a lucra cu alte instituii sau ri este o consecin a creri sensului. E&ist dorina e&tinderii proiectului. 1amenii care au ** participat 6n comunitatea educaional au de5enit con!tieni de faptul c pentru a continua procesul de 6n5are !i ino5are este esenial 6mprt!irea acestuia cu ali oameni 6n aceea!i situaie. 1PCLE PA2:)PA0L12 LA E"A )9nd oamenii implicai 6n acti5itatea educaional, cadrele didactice, studenii !i cola,oratorii au trit e&periena de a participa !i de a ela,ora un proiect ca 3A"E )ampus. )omuniti de Educaie de "a= Dirtual a Adulilor 6n Europa4, 6n comun, comentariile lor arat importana continurii lucrrii 6n crearea de metodologii !i instrumente care sunt adoptate necesitilor lor !i c le conectea= la lumea digital 6n care trim. 8n general, diseminarea 6n centre tre,uie s fie adaptat la condiiile fiecrui centru. Este important conceperea planului de diseminare de la 6nceputul proiectului. mplicarea utili=atorilor finali 6n aceste aciuni asigur diseminarea la un ni5el mai ad9nc, 6n r9ndul comunitilor E"A !i facilitea= crearea sensului ideologic. UEducaia !i formarea sunt mi;loace indispensa,ile pentru promo5area coe=iunii sociale, ceteniei acti5e, de=5oltrii personale !i profesionale, adapta,ilitii !i gradului de anga;are a forei de munc. (...) :re,uie s permit participanilor ac(i=iionarea de cuno!tine destule pentru a a5ea un rol acti5 6n societatea informaional !i pe piaa muncii.4 9otr?rea Conciliului (niunii uropene din 2@ iunie 2002 U)ampusul este o surs a,solut necesar pentru !coal, deoarece a;ut toat lumea 6n a a5ea acces la noile te(nologii !i la un spaiu unde s 6n5eeO. O Pentru !coal !i studeni campusul tre,uie s funcione=e ,ine, participanii introduc lucrrile lor !i le pot trimite de acas. Este mult mai folositor > noi 6n campus am e&pus multe lucrri !i am plasat anunuri, cea mai mare diferen este c te poi conecta de acas.4. O Pentru mine este folositor pentru c, atunci c9nd m conecte= sunt con!tient de lucrurile care se afl aici, dac nu, tre,uie s cari cu tine toat =iua calendarul 6n ,u=unar. Ci5elele iniiale se pot folosi 6n campus. )eea ce contri,uie la acestea este c intr 6n lumea actual !i eu cred c le ofer mai mult agilitate mental, lucrul pe calculator este ca un ;oc !i le place pentru c iu,esc lucrurile noi.O U/eoarece lucrm de mai muli ani cu cei care 6n5a pe nternetSconectat 6n direct, am aflat c totu!i au ne5oie de un spaiu fi=ic de a se 6nt9lni !i de a primi instruciuni cu pri5ire la folosirea aspectelor emoionale, este foarte important implicarea oamenilor 6n te(nologia informaiei calculatoarelor !i 6n 6n5area pe internet 6n general.4 Modulul 0III ,'A+UAR, 1& ,DUCAIA ADU+I+-R Concepte de baz i cuvinte cheie: ne5oi de formare, programe de formare a adulilor, e5aluare instituional Bibliografie: )alder, A., (#$$5), Pro,ra""e valuation and Aualit<, Qogan Page, Londra Lugel, L., (2002), Betode de lucru n educaia adulilor, Ed. Kaldpress, :imi!oara 'a5a, '., (200F), )eorie i practic n educaia la distan, E/P, "ucure!ti +ngureanu, /.,(200#), )eoria i practica evalurii n educaie, Ed. 7irton,:imi!oara Schema logic a modului: E5aluarea ne5oilor de formare a adulilor E5aluare de ne5oi la ni5el de comunitate Etape specifice 'trategii de identificare a ne5oilor E5aluarea ne5oilor la ni5el de organi=aie 'trategii de identificare a ne5oilor Ci5eluri de e5aluare *E E5aluarea programelor de formare a adulilor G strategii de optimi=are Coninutul informaional detaliat I> #valuarea nevoilor de formare a adulilor I>+> #valuare de nevoi la nivel de comunitate 8n general, a e5alua ne5oi (de formare, de 6n5are, de de=5oltare etc.) 6nseamn a surprinde acele arii la ni5elul crora apar discrepane 6ntre ceea ce este !i ceea ce ar tre,ui s fie, a defini natura !i importana acestor discrepane !i a propune planuri de aciune care s conduc spre reducerea diferenelor surprinse. Principalele o,iecti5e ale e5alurii de ne5oi constau 6n identificarea pro,lemelor e&istente la ni5el de comunitate !i impun parcurgerea urmtoarelor etape: a) e&plorarea situaiei curente ,) e5aluarea propriu>=is c) utili=area ,a=ei de date o,inute din etapele anterioare, pentru a sta,ili prioritile, pentru a considera alternati5ele, pentru a de=5olta un plan de aciune !i implementa soluii. 'copurile pe care o instituie ofertant de ser5icii educaionale le urmre!te atunci c9nd demarea= un astfel de program sunt: a o,ine informaii referitoare la importana !i generalitatea ne5oilro e&istente 6n comunitate sau 6n organi=aie? a>!i e5alua sistematic propria ofert !i a proiecta noi programe. )ompple&itatea datelor o,inute 6n urma procesului de e5aluare a ne5oilor poate fi util (Bueene., #$$H): a) celor care ofer ser5icii educaionale adulilor? ,) celor care ofer consiliere !i consultan adulilor, dar !i organi=aiilor? c) celor implicai 6n politica deci=ional pri5ind formarea adulilor, astfel 6nc9t s facilite=e accesul la programele de pregtire, recunoa!terea competenelor do,9ndite prin urmarea acestora: d) adulilor, care au !ansa de a con!tienti=a oportunitile de formare pe piaa muncii, de a>!i aprecia ni5elul de pregtire 6n raport cu ali aduli sau de a>!i urmri reali=area planului de de=5oltare personal !i profesional? e) celor de la ni5el academic, preocupai de procesul 6n5rii la 59rsta adult. +>+> #tape specifice Pa!ii de urmat 6ntr>un proces de identificare !i e5aluare de ne5oi se sta,ilesc 6n funcie de: cine solicit acest demers, pentru ce anume se solicit o e5aluare de ne5oi sau cine !i c9t plte!te pentru derulareaprocesului de e5aluare. )affarella (2002) pre=int un modelde proiectare a unui proces de e5aluare a ne5oilor structurat pe #0 pa!i, dup cum urmea=: a) deci=ia de a conduce o e5aluare de ne5oi? ,) identificarea persoanelor care 5or fi implicate 6n diferitele etape ale procesului, urmat de de=5oltarea unui plan managerial? c) determinarea conte&tului care a generat necesitatea declan!rii procesului, a scopului 5i=at !i a o,iecti5elor? d) sta,ilirea logisticii necesare, a personalului cu care se lucrea=, a ,ugetului disponi,il !i a termenelor>limit? *$ e) alegerea respondenilor 6n cadrul procesului de e5aluare a ne5oilor, astfel 6nc9t s fie repre=entati5i? f) selectarea metodelor !i a te(nicilor care 5or fi utili=ate pentru colectarea de date? g) colectarea datelor? () anali=a cantitati5 !i calitati5 a datelor recoltate !i interpretarea lor? i) sortarea !i prioriti=area ne5oilor identificate? ;) comunicarea re=ultatelor. 8ntregul demers este util pentru ca oferta de programe s fie 6n concordan cu ne5oile reale, fr a se irosi resurse ce practic nu e&ist. +>(> Strategii de identificare a nevoilor E&ist o mare di5ersitate de metode !i te(nici care pot fi utili=ate 6n 5ederea recoltrii de informaii 6n cadrul procesului de e5aluare a ne5oilor. 'pecific pentru ne5oile de la ni5elul comunitii, ar fi: a) studiul indicatorilor de la ni5elul comunitii > documente !i rapoarte pu,lice > statistici descripti5e ,) anali=a structurii de putere din comunitate, sau radiografierea sistemului managerial c) forumurile comunitare ce constau 6n 6nt9lniri pu,lice 6n care re=idenii au oportunitatea de a>!i e&prima prerile aferente ne5oilor !i ser5iciilor din cadrul comunitii. d) studiile panel, ca studii longitudinale 6n care se lucrea= cu acela!i grup de respondeni 6n diferite momente, pentru a surprinde sc(im,rile? e) anc(eta la ni5el decomunitate, util 6n surprinderea aspectelor legate de comportamente !i interaciuni sociale, a relaiilor dintre diferite microgrupuri, a mo,ilitii populaiei? f) metoda /elp(i, ca e&erciiu de comunicare 6n grup, urmrind o,inerea de date de un numr de e&peri din diferite =one geografice, utili=9nd o serie de c(estionare, fiecare deri59nd din rspunsurile c(estionarului precedent. Cu se poate lua o deci=ie pe ,a=a informaiilor o,inute dintr>o singur surs !i, de aceea, este indicat utili=area de strategii comple&e, 6m,in9nd selecti5 !i constructi5 metode !i te(nici anterior amintite. I>(> #valuarea nevoilor la nivel de organizaie /e=5oltarea resurselor umane a de5enit o preocupare din ce 6n ce mai important pentru organi=aie. "rads(aP (#$E*) 5or,ea despre H tipuri de ne5oi: normati5e, comparati5e, resimite !i e&primate. Ce5oile normati5e sunt cele care descriu diferenele dintre standardele sta,ilite !i ni5elul e5aluat al cuno!tinelor, deprinderilor sau a,ilitii de a reu!i. Ce5oile comparati5e re=ult 6n urma comparaiilor dintre ni5elurile cuno!tinelor, deprinderilor, performanelor etc.anumitor indi5id=i sau grupuri, 6n care un termen al comparaiei este folosit ca standrad pentru rapoartare.Ce5oile resimite sunt cele pe care persoana le con!tienti=ea=, dar nu 5or,e!te despre ele, iar atunci c9nd 5er,ali=ea=,elede5in ne5oi e&primate. Potenialele arii unde pot fi regsite toate aceste ne5oi sunt repre=entate de cuno!tine, deprinderi, atitudini !i a,ilitatea de a reu!i. +n ni5el de ,a= al cuno!tinelor este a,solut necesar 6ntr>o profesie pentru a reu!i. Aici se poate e5alua compre(ensiunea, reactuali=area, aplicarea. E0 /eprinderile constau 6n aplicarea practic a informaiilor teoretice, e5ideniind ceea ce persoana !tie s fac!i pot fi surprinse cu a;utorul pro,elor practice. E5aluarea atitudinilor unei persoane, la fel ca !i sc(im,area acestora este un demers comple& !i dificil. A,ilitatea de a reu!i face referire la aplicarea unei serii de cuno!tine !i deprinderi la situaii specifice, reclam9nd g9ndire critic. (>+> Strategii de identificare a nevoilor nformaiile pri5ind ne5oile de 6n5are ale anga;ailor pot fi o,inute din surse multiple. Alegerea lor se face dup: > gradul de implicare al adultului > operaionalitatea structurilor manageriale > timpul reclamat prin comple&itatea procesului de identificare a necesitilor de formare > gradul de familiari=are cu metodele respecti5e, 6n ca=ul persoanelor rspun=toare cu derularea procesului > costurile pe care le presupun metodele !i te(nicile pentru care s>a optat 6n procesul de e5aluare a necesitilor de instruire > rele5ana !i gradul de cuantificare a datelor o,inute, pentru a putea con5inge managementul companiei, prin date o,iecti5e, c ne5oile e&ist cu ade5rat !i c se impun deci=ii 6n fa5oarea satisfacerii lor prin programe de training. (>(> 1iveluri de evaluare /incolo de aceste criterii, e&ist speciali!ti care pre=int metodele !i te(nicile de identificare a ne5oilor de 6n5are 6n funcie de ni5elul la care se reali=ea= identificarea acestora, dup cum urmea=: A) Anali=a la ni5el organi=aional: #. anali=a documentelor e&istente 6ntr>o organi=aie G planuri de acti5itate, statistici de personal, proiecte financiare etc. 2. inter5iuri reali=ate la plecare personalului din organi=aie F. anc(ete atitudinale ") Anali=a la ni5el ocupaional sau al postului: #. anali=a postului 2. anali=a critic a acti5itii F. planificarea acti5itii H. anc(ete pe ,a= de c(estionare, inter5iuri 5. focus>group )) Anali=a la ni5el indi5idual, personal #. o,ser5area anga;atului pe post 2. simularea performanelor F. anali=a produselor acti5itii H. e5aluarea reali=at de ctre super5i=ori 5. incidentele critice <. pro,e psi(ometrice *. c(estionare de autoe5aluare E. plan de de=5oltare personal Acest proces comple& al identificrii !i anali=ei ne5oilor de 6n5are !i formare este ,ine s fie reali=at la toate cele trei ni5eluri. II> #valuarea programelor de formare a adulilor M strategii de optimizare E# Pedagogia adulilor reclam o e5aluare procesual, efecti5, a programelor de formare dedicate cursanilor, difereniindu>se net de e5aluarea didactic prin urmtoarele particulariti: > precedarea !i succedarea o,ligatorie a e5alurii din timpul derulrii stagiului de formare de o e5aluare iniial, respecti5 final? > o fle&i,ilitate !i o conte&tuali=are mult sporite? > primodial pentru e5aluatori rm9ne natura conduitei terminale a cursantului adult? > interes sporit pentru e5aluarea grupului de apartenen? > acordarea de rele5anma&im autoe5alurii. )a aspecte de e5aluat, includem aici e5aluarea pentru asistarea 6n5rii, e5aluarea programului !i a produselor sale finale. 'eaman !i %ellen= (#$E$) considerau c, 6n ca=ul procesului formati5 specific educaiei adul*ilor, e5aluarea presupune e5aluarea cursantului adult, e5aluarea formatorului, e5aluarea situaiei de predare>6n5are !i e5aluarea coninutului de 6n5at.F I0> Bibliografia obligatorie: Antonesei, L., (#$$<), Paideia. Cunda"entele culturale ale educaiei, Ed. Polirom, a!i Antonesei, L., (2005), Polis i Paideia. apte studii despre educaie, cultur i politici educative, Ed. Polirom, a!i "oeru, ., (coord.), (#$$5), Introducere n educaia adulilor, Ed. %iat Lu&, "ucure!ti )orne., 2., Aen-ins, 2., (#$$F), Counsellin, in ,eneral Practice, 2outledge, London Ellis A, Narper 2.A.(200*) .&!id pentru o via raional . )lu;>Capoca .Editura 2:' sac, ., (2000), 6n cutarea "odelului paideic, Ed. )asa )rii de Itiin, )lu;>Capoca Qidd, A.2., (#$E#), (trad.), Cu" nva adulii, E/P, "ucure!ti 1ffer, 7., (2002), (tili%area Internetului n educaia adulilor, nstitutul Caional pentru Educaie !i )onsiliere pri5ind )ariera, disponi,il on>line: (ttp:SSPPP.guidanceforum.netSpagesSres^generalSnternet^Luide^ro.pdf Plosca, 7., 7oi!, A., (200#), Consiliere privind cariera, Ed. /acia, )lu;>Capoca 'cli!, C., (#$$*), Politica cultural i politica educaional 5 la noi i n lu"e, AC+P, "ucure!ti 'c(ifirne, )., (#$$*), ducaia adulilor n sc!i"#are, Ed. %iat Lu&, "ucure!ti +r,ans-., %r., (#$*5), (trad.), $idactica pentru aduli, E/P, "ucure!ti Dineanu, C. (#$$E) G ducaia adulilor,E/P.2A, "uc. Kilson A., L., (2000), 9and#oo: o+ 1dult and Continuin, ducation, ;osse<-=ass Inc. IK> Bibliografia opional: )ross,Q.P. (#$E#) G 1dult as Dearnes, Aosse.> "ass, 'an %racisco, (ttp:SSgPis.circ.gPu.eduSgtipScross.(tml /unn, 2. , /unn, Q. (#$$$) G )!e Co"plete &uide to t!e Dearnin, 7trate,ies, .'., "oston Lolu, P. (#$E5) G Invare i de%voltare, E'E, "uc. QnoPles, 7.(#$EH) G )!e 1dult Dearnes, A Ceglected 'pecies ( F rd Ed.), :@ Lull Pu,lis(ing, Nuston, (ttp:SSgPis.circ.gPu.eduSgtipS-noPles.(tml E2 LoPe,N.(#$*E) M Introducere n psi!olo,ia nvrii la aduli, E/P,"uc. 7rgineanu, C.(#$*F) G Condiia u"an, E', "uc. 7rgineanu, C.(#$$$) M Psi!olo,ia persoanei,E', "uc. Ceac!u, . (#$$0) G Betode i te!nici de nvare e+icient, E'E, "uc. Ceac!u, . (#$$0) M Instruire i nvare, E', "uc. 2ogers,).2. (#$<$) M Creedo" to Dearn,1N 7errill, )olum,us, (ttp:SSgPis.circ.gPu.eduShtipSrogers.(tml 'c(iopu, +., Der=a, E., (#$E#) G Psi!olo,ia v?rstelor, E/P,"uc. 'tnciulescu, E., 2002. $espre tran%iie i universitate, Ed. Polirom, a!i iii N.L. nr. 522S0E.05.200F pentru apro,area normelor metodologice de aplicare a pre5ederilor 1rdonanei Lu5ernului nr. #2$S2000 pri5ind formarea profesional a adulilor iii 12/1CAC0A Lu5ernului 2om9niei nr. #2$SF#.0E.2000 pri5ind formarea profesional a adulilor, apro,at prin Legea nr. F*5S##.0<.2002 iii 7etodologia certificrii formrii profesionale a adulilor > apro,at prin nr. 1.7. 525FS#<.#0.200F EF