Defintie Istoric Etiologie Simptome Manifestarile procesului epimiologic Diagnostic clinic Diagnostic de laborator Date epidemiologice Profilaxie si combatere Tratament Concluzie
Definitie Tuberculoza este o infecie cronic, recurent, care afecteaz mai frecvent plmnul. Stadiile evolutive sunt: infecie primar, infecie latent, infecie recrudescent. Dup infecia primar, la vrful plmnului rmn cicatrici nodulare sau calcificri i/sau adenopatie hilar rezidual calcificat. Din aceste sedii TBC se poate activa la orice vrst producnd localizri pulmonare sau n alte organe (rinichi, ganglioni limfatici, oase lungi, vertebre). Frecvent activarea survine la1-2 ani de la infecia iniial sau este favorizat de boli i tratamente imunodepresoare, silicoz, etilism, stress.
Tuberculoza (abrev. TBC) se refer la o b oal provocat de Mycobacterium tuberculosis, M bovis, M africanum; de obicei infectarea se produce prin inhalarea microorganismelor din picturile eliminate de ctre bolnavii de tuberculoz. Mycobacerium poate rezista n aer o perioad mai mare de timp i de aceea poate crete riscul rspndirii bolii. Incidena cazurilor variaz n funcie de vrst, sex i statutul socioeconomic. O inciden crescut s-a observat la persoanele infectate cu HIV, la persoanele de culoare i hispanice. Probabilitatea transmiterii infeciei depinde in mare msur de imunitatea persoanei respective, nivelul de expunere precum i de virulena tulpinii bacteriene. Dac este tratat adecvat, tuberculoza cauzat de tulpini chimiosensibile este curabil n toate cazurile. Dac nu este tratat, boala poate fi fatal n decurs de 5 ani n mai mult de jumtate din cazuri. Cea mai rspndit form a bolii este tuberculoza pulmonar. n popor, ea este cunoscut i ca boala de plmni.
I storic Faptul c tuberculoza este una dintre cele mai vechi boli ce au afectat umanitatea a fost demonstrat prin identificarea tuberculozei vertebrale la mumiile egiptene. Grecii denumeau aceast boal phthisis (consumare), subliniind aspectul dramatic de emaciere general, asociat cazurilor cronice netratate, n timpul revoluiei industriale i n perioada de urbanizare corespunztoare din secolele al aptesprezecelea i al optsprezecelea, tuberculoza a devenit o problem de proporii epidemice n Europa, cauznd cel puin 20% din totalul deceselor din Anglia si ara Galilor n 1650. Pe Coasta de Est a Statelor Unite, rata mortalitii anuale prin tuberculoz la nceputul secolului al nousprezecelea a fost de 400 la 100 000 locuitori. Etiologia infecioas a tuberculozei a fost controversat pn la descoperirea bacilului tuberculozei, de ctre Robert Koch, n 1882. mbuntirea condiiilor socioeconomice i izolarea pacienilor contagioi n sanatorii a avut un impact favorabil asupra epidemiologiei tuberculozei n prima jumtate a secolului al douzecilea. Rata mortalitii n Europa si Statele Unite a nceput s scad cu cteva decenii nainte de introducerea medicamentelor antituberculoase, la mijlocul secolului. Infecia ncepe din momentul ptrunderii bacteriei n alveole, infectarea macrofagelor alveolare, acolo unde bacteria se multiplic exponenial. Bacteria este transportat in ganglionii limfatici, iar de aici prin sistemul circulator ajunge n organele corpului, acolo unde potenial se poate dezvolta: plmni, ganglionii limfatici periferici, creier, oase i rinichi. Astfel apar diferitele tipuri ale tuberculozei: tuberculoza extrapulmonar, genitourinar, meningita tuberculoas, tuberculoza miliar, peritonita tuberculoas, pericardita tuberculoas, limfadenita tuberculoas, tuberculoza osteoarticular, gastrointestinal, hepatic.
Etiologie Mycobacterium tuberculosis i mai rar Mycobacterium bovis, bacili din genul Mycobacterium; Rezist o perioad lung de timp n aer i n praful din ncperi, mai ales n condiii de uscciune; Aciunea direct a soarelui i omoar n 24-30 h; prin fierberea laptelui sunt distrui n 5 minute, la 100<sup>0</sup>C; fenolul 2% omoar bacilii din sput n 24h. Simptome Daca in organism este prezenta forma latenta a tuberculozei, nu exista simptome si aceasta nu poate fi raspandita altor persoane. Daca exista forma activa a tuberculozei, exista simtome si infectia poate fi raspandita. Tipul simptomelor sunt in concordanta cu tipul de tuberculoza fie pulmonara (cel mai comun), fie in alta parte a corpului (tuberculoza extrapulmonara). De asemenea pot exista alte afectiuni cu simptome asemanatoare cu cele ale tuberculozei cum ar fi pneumonia si cancerul pulmonar. Simptomele formei active ale TBC
Simptomele tuberculozei active apar treptat si se desfasoara pe o perioada de cateva saptamani sau luni. Pot exista cateva simptome usoare fara ca pacientul sa banuiasca prezenta infectiei.
Simptomele obisnuite sunt: - tuse insotita de mucus gros, cateodata cu sange (sputa) pe o durata de aproximativ doua saptamani - batai rapide ale inimii (tahicardie) - gat marit de volum (afectarea ganglionilor limfatici din aceasta regiune)
Alte simptome pot fi: - febra, frisoane si transpiratii in timul somnului - oboseala si slabirea fortei fizice - pierderea poftei de mancare si pierdere in greutate fara motive explicabile - scaderi ale amplitudinii respiratiei, dureri in piept.
Simptomele formei active ale TBC cu alta localizare decat cea pulmonara
Simptomatologia infectiei in alte locuri decat plamanii variaza in functie de locul infectiei. Infectia de obicei ramane in plamani, dar bacteria poate migra prin intermediul circulatiei sangvine in diferite regiuni ale organismului.
Debutul infectiei poate fi atat de usor, incat poate fi nesesizat de pacient. La o persoana care are un sistem imun sanatos (neafectat de alte boli/infectii), organismul lupta impotriva bacteriei incapsuland-o (invelind-o) in niste formatiuni foarte mici numite tuberculi. Bacteria ramane in viata, dar nu se poate inmulti sau raspandi in restul corpului sau catre alte persoane. Acest stadiu corespunde tuberculozei latente si multe persoane nu il depasesc.
Un rezultat pozitiv la testul de tuberculina, este modul in care multe persoane descopera ca au forma latenta de TBC. Este nevoie de 48 de ore dupa test pentru ca reactia sa aiba loc, ceea ce este semnalat printr-o umflatura rosie in locul unde acul a strapuns pielea. Sau poate fi efecuat testul de sange QuantiFERON-TB Gold care ofera rezultatul in aproximativ 24 de ore.
Daca sistemul imun al unei persoane devine incapabila de a preveni inmultirea bacteriei, tuberculoza devine activa. Din pacientii cu TBC latenta, 5% (una din douazeci de persoane) vor dezvolta tuberculoza activa in timp de doi ani de la infectia initiala.
Pacientii care prezinta TBC latenta risca sa dezvolte forma activa in conditiile in care: -au o afectiune/infectie care slabeste sistemul imun, cum ar fi HIV, unele cancere sau diabetul netratat -au acces slab la ingrijiri medicale, cum sunt cersetorii, muncitorii in diferite domenii sau consumatorii de alcool si droguri -urmeaza un tratament indelungat cu corticosteroizi -prezinta un sistem imun slabit cum sunt varstnicii, nou nascutii, femeile care tocmai au nascut, persoanele care au suferit un transplant de organ si care iau medicamente pentru prevenirea respingerii lor -au o boala pulmonara cronica cauzata de inhalarea diverselor prafuri (silicoza) -sunt cu 10% sub limita de greutate normala.
Simptomele tuberculozei pulmonare
Tuberculoza pulmonara activa este contagioasa. TBC se raspandeste cand o persoana care prezinta boala expira bacteria si o alta persoana o inhaleaza din aer. Bacteria tuberculozei poate ramane in aer pentru mai multe ore. Tusea, stranutul, rasul si cantatul elibereaza mai mule bacterii decat respiratul in sine.
TBC este mult mai probabil de a se raspandi in urmatoarele conditii: 1. In cazul oamenilor care traiesc in medii aglomerate. TBC se poate raspandi cu usurinta in azile, spitale, adaposturile pentru oamenii strazii, scoli, cazarme si penitenciare 2. In cazul celor care traiesc intr-o casa unde deja exista un bolnav de TBC. Acesta este un factor care creste posibilitatea de a contacta boala. TBC nu se raspandeste prin manipularea obiectelor atinse de o persoana infectata.
In general, dupa doua saptamani de tratament cu antibiotice nu este posibila transmiterea infectiei catre alte persoane. Oprirea tratamentului medicamentos, poate cauza intarzierea vindecarii si de asemenea reaparitia. In aceste cazuri este necesara reinceperea tratamentului. Reaparitiile pot surveni la 6 - 12 luni de la intreruperea tratamentului.
De asemenea, neadministrarea tratamentului pana la capat (oprirea lui intr-un anumit punct), poate duce la dezvoltarea capacitatii bacteriei de a dezvolta rezistenta, facand tratamentul mai dificil.
Fara tratament, forma activa a tuberculozei poate produce complicatii serioase, cum ar fi: - cavitati sau buzunare in parenchimul pulmonar. Aceste zone bolnave ale plamanului, pot cauza sangerari si pot cauza suprainfectii cu alte tipuri de bacterii si formarea de abcese (cavitati pline cu puroi) - un orificiu care se formeaza intre caile aeriene apropiate (fistula bronho- pleurala) - dificultati in respiratie din cauza cailor aeriene blocate.
Cum sa stiu daca am tuberculoza? Consultati medicul de familie care va decide daca trebuie sa consultati un specialist pneumoftiziolog. Dupa examenul medical acesti specialisti va pot recomanda la nevoie sa faceti astfel de investigatii ca: examenul microscopic al sputei pentru prezenta bacililor Koch, radiografia cutiei toracice, proba cutanata Mantoux si alte investigatii. Este foarte important sa urmati aceste sfaturi pentru a afla cat mai devreme daca aveti tuberculoza, caci tratamentul la timp sporeste sansele de vindecare. Netratata, tuberculoza nu se vindeca. Ba mai mult, este mortala. Nu trebuie sa va inspaimante diagnosticul de tuberculoza! Tratata, tuberculoza este una dintre cele mai vindecabile boli infectioase. Cu cat boala este depistata mai devreme, cu atat tratamentul este mai efficient. Cea mai buna metoda de prevenire a tuberculozei este tratarea corecta a persoanelor bolnave. Bacilul Koch este foarte sensibil la lumina si de aceea aerisirea spatiilor in care ne petrecem timpul este o metoda simpla, dar eficienta de prevenire a bolii
Manifestarile procesului epidemiologic Boala are rspndire universal, cu evoluie endemic, morbiditatea fiind n cretere,n ultimii ani; incidena la 100.000 locuitori a ajuns de la valori de 50-60, n anii 80, la valori de peste 100 de cazuri, n 1995-1998. Morbiditatea predomin n mediul urban i la sexul masculin. DIAGNOSTIC CLINIC Tuberculoza pulmonar Tuberculoza pulmonar apare mai ales prin reactivarea focarelor nodulare din apexul pulmonar, de unde se rspndete pe cale bronic i mai rar prin receptarea unei noi infecii. Simptomatologia este tears, chiar absent. Tusea este prezent, dar intermitent, uor de atribuit unei viroze sau fumatului. La nceput expectoraia este redus, mucoas, de culoare galben sau verzuie, mai ales matinal. Pe msur ce boala progreseaz tusea devine mai persistent i expectoraia mai abundent. n fazele iniiale, dispneea apare n cazul unui pneumotorax sau a unei pleurezii, iar n fazele tardive este dependent de extinderea leziunilor. Hemoptizia caracterizeaz tuberculoza pulmonar dup o evoluie prelungit. La copii, adenopatia hilar, poate sugera diagnosticul n prezena tusei iritative. Fr tratament infecia evolueaz spre tuberculoz miliar, meningit sau menigo-encefalit. Boala este mult mai sever la pacienii imunosupresai. La vrstnici infecia se poate reactiva att la nivel pulmonar, ct i renal, osos, meningean, cu simptomatologie clinic redus, ceea ce face ca diagnosticul s fie stabilit cu ntrziere. Pleurezia tuberculoas apare prin rupturi ale leziunilor pulmonare situate n vecintatea pleurei. Lichidul pleural este serocitrin i conine puini germeni, dar frecvente limfocite. Tuberculoza extrapulmonar meningita TBC; tuberculoz renal; peritonit TBC; pericardit TBC; TBC ganglionar; TBC osoas i articular; TBC gastrointestinal; TBC hepatic; TBC miliar. Meningita TBC Simptomatologia neurologic se instaleaz insidios, pe fondul impregnaiei bacilare. Debutul este prelungit, cu febr sau subfebriliti, cefalee, ameeli. n perioada de stare, la sindromul de iritaie meningean, care poate fi incomplet sau slab exprimat se adaug semne de afectare a nervilor oculomotori (ptoz palpebral, strabism etc.). Tabloul clinic este completat de modificrile LCR sugestive meningitei tuberculoase (LCR clar hipertensiv, cu proteinorahie mult crescut, glicorahie i clorurorahie sczut i care scad n dinamic n absena tratamentului specific; elementele celulare sunt reprezentate de limfocite mici, n numr de zeci, sute). Lsat n eprubet la temperatura camerei, LCR face vl din care se poate evidenia bacilul Koch n bacterioscopia direct. Cultura pe mediul Lowenstein se pozitiveaz la 6-8 sptmni.
Diagnostic de laborator A. Diagnostic bacteriologic Produsele patologice recoltate sunt: sputa, lichidul pleural, urina, LCR, aspiratele de mduv osoas, lichidul de ascit, fragmentele de ganglioni. Recoltarea produselor patologice: sputa se recolteaz spontan, dup o prealabil asepsie a cavitii bucale cu ser fiziologic, sau prin aspirarea secreiilor din arborele bronic; lichidul pleural se recolteaz numai de ctre medic prin puncie pleural; urina se recolteaz n caz de suspiciune de tuberculoz renal, dimineaa, din prima miciune, dup o toalet extern riguroas. Eliminarea bacililor fiind intermitent, se recomand ca recoltarea s se repete n decurs de cteva zile. Nu se face examinarea urinei de 24 ore i nu se administreaz bolnavului cu o zi nainte antibiotice i vitamina C; LCR se recolteaz prin puncie subdural, n scopul precizrii diagnosticului de meningit tuberculoas; aspiratele de mduv osoas, precum i fragmentele de chiuretaj bioptic din leziunile osoase sunt examinate n cazul stabilirii diagnosticului de tuberculoz osoas; lichidul de ascit, fragmente de peritoneu, ganglioni mezenterici, se recolteaz prin intervenie chirurgical, n cazul tuberculozei abdominale, peritoneale, intestinale; fragmentele de ganglioni sau chiar ganglioni ntregi (axilari, cervicali, inghinali, etc.) n tuberculoza ganglionar. n cazul n care nu este posibil prelucrarea imediat a produselor patologice, ele vor fi conservate, n bune condiii, timp de 24-48 ore, cu excepia urinei care se conserv la + 4<sup>0</sup>C. 1. Examenul direct const fie, n examinarea frotiurilor, colorate Ziehl-Neelsen, fie direct din produsul ca atare, fie dup o prealabil omogenizare i concentrare a acestuia cu NaOH. Bacilii apar sub form de bastonae subiri, curbai, de culoare roie, dispui sub form de grmezi sau mperechiai caracteristic n unghi, rar izolai. ntruct, prin evidenierea unor bacili nu se poate identifica specia M. tuberculosis, rezultatul va fi exprimat n bacili acido-alcoolo rezisteni. Un rezultat negativ se poate da numai dup examinarea a minim 100 cmpuri microscopice. Bacilii pot fi vizualizai i prin examenul microscopic n lumin UV, utiliznd tehnica de colorare la rece cu un amestec de auramin-rhodamin. Bacilii vor aprea fluoresceni pe fondul negru al preparatului. 2.Izolarea. nsmnarea produselor patologice pe medii de cultur solide (Lowenstein-Jensen), dup o prealabil decontaminare (tratare cu NaOH care distruge flora asociat) permite efectuarea unor teste biochimice de identificare, precum i determinarea sensibilitii germenilor la tuberculostatice. Multiplicarea mycobacteriilor in vitro fiind lent, apariia coloniilor pe mediul de cultur survine dup un timp de incubare de minim 14 zile (maxim 4 sptmni). 3. Identificarea coloniilor de mycobacterium tuberculosis se face pe baza caracterelor culturale, i prin teste enzimatice (testul catalazei, testul niacinei, testul peroxidazei, testul la tuberculostatice). B. Inoculare la oarece pentru probele care conin un numr mic de bacili (LCR). C. Testul la tuberculin n absena cicatricei vaccinale, reacia pozitiv traduce infecia bacilar; n prezena cicatricei vaccinale: a.copiii precolari (0-5 ani) cu reacie tuberculinic de 10-14 mm (induraie dur sau foarte consistent, necroz, flictene sau reacie general) sau cu reacie mai mare de 15 mm se controleaz prin radiografii, b.copiii i tinerii cu reacii tuberculinice de 10-19 mm (induraie dur sau foarte consistent, necroz, flictene sau reacie general) sau reacie mai mare de 20 mm se controleaz prin radiofotografii. D. Noi metode rapide de diagnostic PCR detecteaz ADN de M.tuberculosis n LCR; amplificarea ARN ribozomal; ELISA detecteaz antigenele specifice n LCR, detectarea acidului tuberculostearic i mycolic.
Date epidemiologice Factorii epidemiologici principali 1. Sursa de infecie bolnavii cu tuberculoz pulmonar deschis, activ; cei cu tbc extrapulmonar sunt contagioi numai dac prezint cale de eliminare; infectaii inaparent. 2. Transmiterea: contact direct, prelungit cu bolnavul (intrafamilial); aerian, prin picturi sau nuclei de pictur; prin consum de lapte sau preparate din lapte contaminate, insuficient prelucrate termic; prin obiecte contaminate cu secreii (sput), provenite de de la bolnavi cu leziuni deschise (rar). 3. Receptivitate general; perioada de 6-12 luni de la infecie, este cea mai cu risc de dezvoltare a bolii clinic manifeste. Riscul de dezvoltare a bolii este mai mare la copiii pn la 3 ani, scade la copilul mare i crete din nou la adolescent i adultul tnr. Reactivarea infeciei latente apare deobicei la vrstnici. Susceptibilitatea la boala este crescut n caz de: silicoz, diabet, gastrectomii, alcoolism, imunodepresie .
Profilaxie i combatere Conform calendarului Organizatiei Mondiale a Sanatatii, anual, pe data de 24 martie in lume este marcata Ziua Mondiala de combatere a tuberculozei, ce are drept scop de a informa populatia privitor la riscul acestei maladii si importanta masurilor de prevenire.
Tuberculoza ca boala contagioasa si sociala reprezinta o problema serioasa a sanatatii publice in intreaga lume - anual se inregistreaza peste 3 mln de decese din cauza tuberculozei. In total sint infectati cu tuberculoza o treime din populatia globului pamintesc.
Conform prognozelor, in urmatorii 10 ani vor fi infectati inca 200 mln persoane sanatoase, dintre care la 90 mln se va dezvolta tuberculoza, iar aproximativ 30 mln bolnavi vor deceda din cauza tuberculozei. Cea mai mare incidenta de tuberculoza se inregistreaza in tarile slab dezvoltate 80% din toate cazurile inregistrate anual.
In Republica Moldova se atesta o stabilizare privind imbolnavirea cu tuberculoza. Conform datelor preliminare oferite de IMSP Institutul de Ftiziopneumologie Chiril Draganiuc, in anul 2008 au fost inregistrate cu 389 cazuri de tuberculoza mai putin decit in anul 2007. Totodata, au fost depistate cu 214 cazuri mai putine de bolnavi primar inregistrati si cu 175 mai putine cazuri de recidiv.
La copii in virsta 0-17 ani, in anul precedent au fost inregistrate cu 44 cazuri mai putine decit in anul 2007.
Medicii atentioneaza ca tuberculoza poate fi prevenita prin aplicarea masurilor de profilaxie. Prima masura de profilaxie este vaccinarea nou-nascutilor, copiilor si adolescentilor, conform schemei de vaccinare.
Tuberculoza poate fi prevenita printr-un mod de viata sanatos, alimentatie bogata in proteine si vitamine; asigurarea unor conditii igienice corespunzatoare acasa si la locul de munca; respectarea unui regim sanatos de munca si odihna; evitarea fumatului, abuzului de alcool si consumului de droguri, a factorilor stresanti; evitarea incaperilor aglomerate si insuficient ventilate; prezentarea la controale medicale periodice.
Totodata, persoana ce prezinta semne de boala trebuie izolata intr-o odaie separata, bine ventilata si trebuie de consultat imediat medicul de familie. Depistarea maladiei la stadiu incipient mareste semnificativ sansele unui tratament eficient. Trecerea timpului permite bolii sa avanseze si sa se agraveze, ceea ce poate cauza complicatii grave.
Semnele tuberculozei sunt: tuse cu sputa mai mult de 3 saptamini; febra timp de o saptamina fara o cauza evidenta, frisoane; hemoptizie (sputa cu singe eliminata prin tuse); dureri in regiunea cutiei toracice; scadere brusca in greutate; pierderea poftei de mincare; oboseala; dispnee la efort fizic; transpiratii excesive, mai ales noaptea.
In perioada aparitiei simptomelor bolnavii sunt foarte contagiosi, de aceea adresarea imediata la medic poate impiedica infectarea altor persoane.
Aplicarea corecta a tratamentului si urmarea de catre pacient a tuturor recomandarilor medicului duce la vindecare definitiva.
Tratamentul tuberculozei este gratuit pentru toate categoriile populatiei.
1. Msuri fa de izvorul de infecie -depistare: ancheta epidemiologic, clinic, examene de laborator; -izolarea cazurilor, obligatoriu n spital pn la negativarea produselor patologice (cel puin microscopic, 2 luni consecutiv); -declarare nominal, lunar; -contacii, vor fi investigai prin IDR la PPD, 2 uniti, la copii i tineri pn la 20 ani; cei cu reacie pozitiv vor fi investigai radiologic, iar cei cu reacie negativ vor fi revaccinai; contacii aduli, vor fi investigai radiologic, iar la cei suspeci se va face i examen bacteriologic al sputei. 2. Msuri fa de cile de transmitere: -se vor lua msuri de dezinfecie periodic n focarele n care exist bolnavi care nu pot fi izolai n spitale i terminal la domiciliu n caz internare sau deces. 3. Msuri fa de receptivi: -vaccinare cu BCG, la nou-nscui, fr testare la tuberculin i revaccinare la clasa VIII i la 18 ani, dup testare (vezi capitolul imunizri). -chimioprofilaxie cu HIN (Izoniazid), timp de 6-9 luni, n doz de 300mg/zi la adult i 10mg/kg la copii, doz unic dimineaa. -Este indicat la : -copiii contaci (0-5 ani) ai bolnavilor eliminatori de bK, cu reacii la tuberculin de peste 10mm; -la cei ntre 6-20 ani, cu reacie peste 20mm, dar fr cicatrice vaccinal; -la cei cu test la tuberculin cu conversie de la negativ la pozitiv; -la cei cu cicatrice vaccinal prezent, dar la care reacia la tuberculin este flictenular sau necrotic, nsot de febr, cu dimensiuni de peste 20mm la copilul de 1-5 ani i de peste 30 mm, la cel de 6-20 ani; -la pacieni infectai cu HIV, cu test 10mm; -la bolnavii cu insuficien renal cronic, la gastroctemizai, la pacieni cu tratament imunosupresor, contaci. -Se vor respecta examenele radioscopice periodice efectuate cu diverse ocazii (cstorie, angajare, etc) i se va insista i pe msuri de educaie sanitar a populaiei. 5 lucruri pe care nu le stiai despre TBC 1. TBC este contagioasa si se raspandeste prin aer. Daca nu se trateaza, fiecare persoana cu TBC activa poate imbolnavi in medie alte 10-15 persoane in fiecare an. 2. Peste 2 miliarde de oameni poarta virusul TBC. Asta inseamna o treime din populatia lumii. 1 din 10 dintre acesti oameni se imbolnavesc de TBC. 3. 1,77 milioane de oameni au fost rapusi de TBC in 2007, cei mai multi in tarile in curs de dezvoltare din Africa si Asia. Asta inseamna 4800 de oameni in fiecare zi. 4. Au fost raportate 9,27 de milioane de cazuri noi in 2007. 5. Exista o forma de TBC rezistenta la tratamentul standard cu medicamente de prima linie. 511 000 de cazuri au fost raportate in 2007, in special in China, India si Rusia. Mai mult, a aparut si o alta forma de TBC rezistenta si la tratament cu medicamente de a doua linie! Aceasta a fost raportata in peste 50 de tari.
Factori de risc
Exist anumii factori de risc, ce favorizeaz dezvoltarea bolii, n general prin scderea imunitii: diabetul zaharat, bolile cronice renale, hepatitele cronice, alcoolismul, tratamentul cu chimioterapice, imunosupresoare, corticosteroizi. Unele boli pulmonare, ca silicoza sau BPCO (bronhopneumopatia cronic obstructiv), se asociaz, de asemenea, n proporie mai mare cu tuberculoza. De asemenea, factorii sociali sunt i ei importani n rspndirea bolii: asistena medical precar, condiiile insalubre de locuit, aglomeraia i malnutriia jucnd un rol negativ.
Tratament Chimioterapia tuberculozei a devenit posibil prin descoperirea streptomicinei la mijlocul anilor 1940. Studiile clinice aleatorii au indicat faptul c administrarea streptomicinei la pacienii cu tuberculoz cronic a redus mortalitatea i a condus la vindecare ntr-un numr de cazuri. Totui, monoterapia cu streptomicin a fost frecvent asociat cu dezvoltarea rezistenei la streptomicin, nsoit de eecul tratamentului. Odat cu descoperirea acidului para-amino-salicilic (PAS) i a izoniazidei, a devenit o axiom faptul c vindecarea tuberculozei necesit administrarea concomitent a cel puin doi ageni la care microorganismul s fie sensibil. Mai mult, studiile clinice mai vechi au demonstrat c a fost necesar o perioad mai lung de tratament - adic 12-24 luni - pentru a preveni recurena tuberculozei. Introducerea rifampicinei la nceputul anilor 1970 a iniiat era chimioterapiei eficiente cu durat scurt, cu o durat a tratamentului mai mic de 12 luni. Descoperirea faptului c pirazinamida, care a fost utilizat pentru prima dat n anii 1950, amplifica potena regimurilor cu izoniazid/ rifampicin, a condus la utilizarea unei cure de 6 luni cu acest regim de trei medicamente, ca tratament standard.
Medicamente. Cinci medicamente majore sunt considerate agenii de prima linie n tratamentul tuberculozei (vezi capitolul 170 pentru o discuie mai detaliat): izoniazid, rifampicin, pirazinamida, etambutolul i streptomicin (tabelul 171- 1). Primele patru, ce sunt administrate de obicei oral, sunt bine absorbite, cu concentraii serice maxime la 2- 4 ore i eliminare aproape complet n 24 ore. Aceti ageni sunt recomandai pe baza activitii lor bactericide (capacitatea de a reduce rapid numrul microorganismelor viabile), a activitii de sterilizare (capacitatea de a omor toi bacilii i astfel de a steriliza organul afectat, msurat prin capacitatea de a preveni recderile) i a ratei sczute de inducere a chimiorezistenei. Datorit unui nivel sczut al eficienei i a gradului mai ridicat de intoleran i toxicitate, unele medicamente din linia a doua sunt utilizate doar pentru tratamentul pacienilor cu tuberculoz rezistent la medicamentele din prima linie, n acest grup sunt incluse medicamentele injectabile, cum sunt kanamicina, amikacina i capreomicina i agenii cu administrare oral: etionamida, cicloserina i PAS. Recent, antibioticele chinolonice au fost adugate acestei liste; dei ofloxacina este n general recomandat, sparfloxacina i levofloxacina au fost mai active n studiile experimentale. Alte medicamente din linia a doua includ clofazimina, amitio-zona (tiacetazona), utilizat larg cu izoniazid n rile mai puin bogate, dar care nu este comercializat n America de Nord sau Europa i amoxicilina/acid clavulanic. Derivaii de rifampicin cu aciune prelungit sunt de asemenea n evaluare pentru tratamentul tuberculozei, incluznd rifabutinul, care este utilizat pentru profilaxia bolii cu CMA la pacienii cu SIDA i este probabil activ mpotriva unor bacili tuberculoi cu rezisten de nivel sczut la rifampicin, i rifapentin, ce poate fi eficient atunci cnd este administrat doar o dat pe sptmn.
Concluzie Intr-un fel sau altul fiecare dintre noi se intalneste inevitabil in timpul vietii cu tuberculoza. Fiecare organism reactioneaza insa la acest fapt in mod diferit. Unii se imbolnavesc, altii se opun activ infectiei, iar o a treia categorie nici macar nu observa agresorul. Totul depinde de rezervele interne, de sistemul imunitar, de capacitatea de a se opune agentului patogen al bolii. Un mod de viata sanatos poate sa va protejeze de imbolnavire. Vaccinarea prin vaccin BCG, o alimentatie rationala, echilibrata, bogata in vitamine, evitarea fumatului, abuzului de alcool, droguri, respectarea igienei sunt determinante in prevenirea bolii. Boala poate fi prevenita daca evitam sa ne aflam in incaperi aglomerate, prost ventilate. Cand tusiti acoperiti gura si nasul cu o batista sau servetel de hartie, recomandati si altora sa faca acest lucru. Nu permiteti nimanui sa va tuseasca in fata. Atunci cand o ruda sau persoana apropiata prezinta semnele de boala organizati izolarea acestuia intr-o odaie separata, bine ventilata si sfatuiti-l sa consulte cat mai curand medicul de familie. Nu uitati tuberculoza poate fi tratata si tratamentul este gratuit in Moldova! Conform calendarului Organizatiei Mondiale a Sanatatii, anual, pe data de 24 martie in lume este marcata Ziua Mondiala de combatere a tuberculozei, ce are drept scop de a informa populatia privitor la riscul acestei maladii si importanta masurilor de prevenire.
Tuberculoza ca boala contagioasa si sociala reprezinta o problema serioasa a sanatatii publice in intreaga lume - anual se inregistreaza peste 3 mln de decese din cauza tuberculozei. In total sint infectati cu tuberculoza o treime din populatia globului pamintesc.
Conform prognozelor, in urmatorii 10 ani vor fi infectati inca 200 mln persoane sanatoase, dintre care la 90 mln se va dezvolta tuberculoza, iar aproximativ 30 mln bolnavi vor deceda din cauza tuberculozei. Cea mai mare incidenta de tuberculoza se inregistreaza in tarile slab dezvoltate 80% din toate cazurile inregistrate anual.
In Republica Moldova se atesta o stabilizare privind imbolnavirea cu tuberculoza. Conform datelor preliminare oferite de IMSP Institutul de Ftiziopneumologie Chiril Draganiuc, in anul 2008 au fost inregistrate cu 389 cazuri de tuberculoza mai putin decit in anul 2007. Totodata, au fost depistate cu 214 cazuri mai putine de bolnavi primar inregistrati si cu 175 mai putine cazuri de recidiv.
La copii in virsta 0-17 ani, in anul precedent au fost inregistrate cu 44 cazuri mai putine decit in anul 2007.
Medicii atentioneaza ca tuberculoza poate fi prevenita prin aplicarea masurilor de profilaxie. Prima masura de profilaxie este vaccinarea nou-nascutilor, copiilor si adolescentilor, conform schemei de vaccinare.
Tuberculoza poate fi prevenita printr-un mod de viata sanatos, alimentatie bogata in proteine si vitamine; asigurarea unor conditii igienice corespunzatoare acasa si la locul de munca; respectarea unui regim sanatos de munca si odihna; evitarea fumatului, abuzului de alcool si consumului de droguri, a factorilor stresanti; evitarea incaperilor aglomerate si insuficient ventilate; prezentarea la controale medicale periodice.
Totodata, persoana ce prezinta semne de boala trebuie izolata intr-o odaie separata, bine ventilata si trebuie de consultat imediat medicul de familie. Depistarea maladiei la stadiu incipient mareste semnificativ sansele unui tratament eficient. Trecerea timpului permite bolii sa avanseze si sa se agraveze, ceea ce poate cauza complicatii grave.
Semnele tuberculozei sunt: tuse cu sputa mai mult de 3 saptamini; febra timp de o saptamina fara o cauza evidenta, frisoane; hemoptizie (sputa cu singe eliminata prin tuse); dureri in regiunea cutiei toracice; scadere brusca in greutate; pierderea poftei de mincare; oboseala; dispnee la efort fizic; transpiratii excesive, mai ales noaptea.
In perioada aparitiei simptomelor bolnavii sunt foarte contagiosi, de aceea adresarea imediata la medic poate impiedica infectarea altor persoane.
Aplicarea corecta a tratamentului si urmarea de catre pacient a tuturor recomandarilor medicului duce la vindecare definitiva.
Tratamentul tuberculozei este gratuit pentru toate categoriile populatiei.
OMS, impreuna cu institutiile publice din intreaga lume a declansat a ampla campanie de lupta sub sloganul: "Prin tratament m-am vindecat de tuberculoza. Numai asa te vindeci si tu!" impotriva acestei "maladii a saraciei si mizeriei", declarand tuberculoza "urgenta mondiala"