ACTIVITATEA DE CONSILIERE

Planificarea activitatilor
In organizarea si in desfasurarea activitatii se impune necesitatea planificarii, ca o componenta
esentiala a unui management eficient. Indiferent de marime, planificarea poate adduce multe
avantaje.
Daca nu reusesti sa planifici, iti planifici nereusita (Kotler).Planificarea determina oamenii sa
gandeasca sistematic la ce s-a intamplat , la ceea ce se intampla, precum si la ceea ce se va intampla
in viitor. De asemenea, planificarea poate oferi solutii pentru rezolvarea prolemelor aparute in
cadrul activitatii, poate asigura o utilizare rationala a resurselor.
Desi planificarea presupune rigoare, ea nu inseamna o lipsa de fle!iilitate, ci dimpotriva, evitarea
improvizatiilor si asigurarea resurselor necesare utilizarii oportunitatilor oferite de mediu sau
diminuarii amenintarilor sale.
"dul#ii sunt pu$i %n fa#a unor situa#ii de alegeri succesive incomparail mai frecvente dec&t tinerii.
'pre deoseire de adul#i %ns(, copiii $i tinerii pot apela la p(rin#i sau profesori pentru a alege rutele
optime de educa#ie $i formare %n acord cu aptitudinile $i interesele lor (dar nu %n pu#ine cazuri,
adul#ii apropia#i iau decizii %n locul acestora).
"dul#ii activi pe pia#a muncii sunt adesea trata#i %n termeni de capital uman, %n accep#iunea de
resurse umane e!istente de care dispune o unitate economic(, institu#ie, o %ntreag( comunitate sau o
na#iune.
'peciali$tii voresc $i de meta-capital uman, no#iune care se refer( la aptitudinea, capacitatea sau
ailitatea managerial( a celor %ndrept(#i#i s( ia decizii cu privire la utilizarea eficient( a resursele
umane deja e!istente.
)odelele sociale dominante *cer adultului s( ai( maturitate, capacitate de anticipare a actelor
sale, eficien#( $i responsailitate prin asumarea consecin#elor deciziilor personale.
Principalele alternative la care adul#ii treuie s( fac( fa#(, prin luarea de decizii ra#ionale $i ma!imal
profitaile sunt cele legate de+
- locul de munc( $i %nv(#area $i formarea profesionala continu( ,
- ascensiunea social( $i profesional(,
- familie (so# - so#ie, copii),
- locuin#(, unuri de consum de folosin#( %ndelungat(,
- via#( social( (prieteni, statut $i rol %n comunitate),
- timp lier, vacan#e, proiecte personale etc.
Managementul timpului
)anagementul timpului incepe cu managementul propriei persoane, principala cauza a esecului
fiind lipsa autoisciplinei. .n aspect pozitiv al managementului timpului este faptul ca aceste
ailitati pot fi invatate. Investind putin timp si efort in ac/izitionarea acestor aptitudini, vei deveni o
persoana mai eficienta si mai productiva, nu doar pe plan profesional, ci si in viata de zi cu zi.
Time management presupune un set de reguli care treuie sa fie respectate+ stailirea unei rutine
zilnice, valorificarea momentelor in care te simti plin energie si stailirea pauzelor pentru
momentele de energie scazuta, respectarea termenelor limita, rezolvarea prolemelor importante,
omiterea c/estiunilor neimportante, fi!area unor perioade de timp grupate pentru finalizarea
activitatilor gruparea activitatilor similare, aordarea unei situatii in ansamlu, fara sa te pierzi in
detalii, alocarea unei perioade mai mari de timp decat estimat initial, pentru fiecare sarcina, pentru
situatiile neprevazute.
Ce este timpul?
- 0impul este principala noastr( resurs( $i este important s( o folosim integral
- 0impul este o resurs( pe care nu o putem modifica. 1dat( consumat( nu o putem recupera
2
- 0o#i avem aceea$i cantitate de timp care ne st( la dispozi#ie
- 3elul %n care %l folosim este singurul lucru care difer(.
Metoe e eficienti!are a utili!"rii timpului
1.Organizarea
2.Prioritizarea
3. Planificarea
- stailirea scopurilor,
- stailirea agendei, calendarului,
- definirea termenelor si priorit(#ilor,
- asigurarea suportului logistic-secretariat,
- organizarea unui sistem func#ional
Aspecte negative ale utilizarii timpului :
2. %nt&lnirea nu are un scop precis,
4. la %nt&lnire particip( prea multe pers,
5. %nt&lnirea nu are o agend(, sau aceasta nu este ine %ntocmit(,
6. participan#ii la %nt&lnire nu sunt preg(ti#i pentru aceasta,
7. nu este acordat un timp limitat pentru durata intalnirii ,
Aspecte pozitive ale utilizarii timpului :
2. scop crediil, u$or de %n#eles,
4. crearea unui plan al $edin#ei,
5. stailirea orei de %ncepere $i de terminare a $edin#ei,
6. preg(tirea din timp a $edin#ei,
7. conduc(torul se asigur( de respectarea duratei $i agendei $edin#ei,
8. toate ac#iunile treuie s( fie e!plicate, desemnate $i aproate.
Consilierea carierei
Consilierea carierei # scurt emers istoric
Consilierea carierei a devenit un proces de o importan#( practic( deoseit( datorit( implica#iilor pe
care le are %n diferite domenii+ educa#ie, munc(, economie, s(n(tate, cultur(, comer#, servicii etc.
Implicit, %n plan $tiin#ific, consilierea carierei are o sfer( na#ional( din ce %n ce mai larg(, dar
include $i alte sfere mai restr&nse.
De fapt, preocuparea pentru consilierea carierei s-a e!tins (dac( se face referire la via#a individului)
plec&nd de la apogeul perioadei active, %n amele sensuri+ %napoi c(tre pre$colaritatea $i %nainte
c(tre v&rsta senectu#ii.
9onceptul de adult acoper( un grup #int( al popula#iei cu v&rste cuprinse %ntre 2: $i 87 de ani (v&rsta
adult( t&n(r(+ 2:-57, v&rsta adult( propriu-zis(+ 57-7;, v&rsta adult( t&rzie+ 7;-87).
"ceast( grup( de v&rst( confer( consilierii carier( caracteristici specifice, comparativ cu consilierea
care se adreseaz( altor categorii+ copil(ria, adolescen#a, senectutea.
<a %nceputul secolului al ==-lea, %n cadrul primei tendin#e (primul val, Plant, 2>>5), activitatea
de orientare %n domeniul educa#ional $i voca#ional (%n spa#iul european) era denumit( generic
orientare $colar( $i profesional(, termen care a fost preluat $i de ?om&nia $i utilizat ca atare at&t
%nainte, c&t $i dup( cel de-al doilea r(zoi mondial.
Definitii
Carier$ *succesiune de profesii, %ndeletniciri $i pozi#ii pe care le are o persoan( %n decursul
perioadei active de via#(, inclusiv func#iile pre-voca#ionale (cum sunt cele de elevi $i studen#i, care
se preg(tesc pentru via#a activ() $i post-voca#ionale (pensionarii care pot avea rol de suplinitori,
colaoratori etc.) (@utnaru, 2>>>).
4
"ctivit(#ile profesionale $i pozi#iile ocupate de o persoan( %ntr-o organiza#ie determin( atitudinile,
cuno$tin#ele $i competen#ele dezvoltate de aceasta de-a lungul timpului (A(/(ianu, 4;;;).
Cariera acoper( $i identific( diferite roluri %n care individul este implicat (elev, angajat, memru al
comunit(#ii, p(rinte etc.), modul %n care ac#ioneaz( %n familie, $coal( $i societate $i suita de etape
prin care poate trece %n via#( (c(s(torie, pensionare etc.), toate acestea considerate ca un tot unitar,
indiviziil (Big(u, 4;;2).
Cariera profesional reprezint( evolu#ia profesional( a unui individ pe parcursul %ntregii
sale vie#i. Cn cadrul aceleia$i profesii, %n cariera unei persoane se pot %nscrie specializ(ri,
perfec#ion(ri sau promov(ri profesionale.
Cariera poate fi privit i su! aspect economic" sociologic sau psi#ologic.
'u aspect economic, cariera const( %ntr-o secven#( de pozi#ii profesionale ocupate de o persoan(,
ca urmare a preg(tirii $i meritelor sale profesionale.
'u aspect sociologic, reprezint( o succesiune de roluri jucate de o persoan(, fiecare dintre ele st&nd
la aza celui ce urmeaz(.
'u aspect psi/ologic, alegerea de roluri $i succesul %n e!ercitarea lor depind de aptitudinile,
interesele, valorile, treuin#ele, e!perien#a anterioar( $i aspira#iile persoanei %n cauz( (3I)"D,
2>>:).
Consilierul de formare profesionala
'pecialistul care ajut( tinerii $i adul#ii *s( se %n#eleag( mai ine $i s( se evalueze, s( comunice
eficient cu al#ii, s( elaoreze planuri cu privire la propria carier( $i la formarea adecvat( necesar(,
s( ai( %n vedere cariere alternative, s( fac( fa#( cu succes diferitelor ostacole pentru a-$i c&$tiga
locul %n societate $i pe pia#a muncii (Big(u, 4;;2).
In aordarea diferitelor te/nici si metode de evaluare, consilierul de formare profesionala va lua in
calcul si tipul de personalitate umana a tanarului sau adultului cu care va parcurge procesul de
consiliere.
Tipuri de personalitati umane si caracteristicile acestora
Sangvinicul
Personalitatea sangvinica este caracterizata prin spontaneitate, optimism, entuziasm, energie la cote
ma!ime, fle!iilitate in modul de gandire, cautarea de nou, impulsivitate si curiozitate. 0oate aceste
trasaturi sunt asociate cu anumite gene influentate de nivelul de dopamina. 1amenii sangvinici au
de oicei fete e!presive. 9uvintele lor preferate sunt EEaventuraEE, calatorie,EEenergieEE.
Flegmaticul
Personalitatile de tip flegmatic sunt in principal definite prin aptitudinile lor sociale, capacitatea de
a-si e!prima sentimentele si a citi alte persoane dupa e!presiile fetei si limajul corpului.
3legamticii se pricep de minune sa faca legatura intre fapte si au capacitatea de a vedea Fimaginea
de ansamluF a unei proleme sau situatii. Gi au o mare capacitate de empatie, de a-i ingriji pe
ceilalti, sunt agreaili si e!presivi din punct de vedere emotional. .nele dintre aceste trasaturi de
personalitate sunt legate de estrogen, care este prezent atat la femei, cat si la arati. Din punct de
vedere fizic, flegmatici au pielea neteda, uze pline, fata rotunda si nas mic. 9uvintele lor preferate
sunt FpasiuneF, FpasionalF, FsensiilitateF si FdulceF.
Colericul
0ipul coleric este asociat cu nivelul de testosteron din organism, care, de asemenea, este prezent la
arati si femei. 9olericii sunt oameni directi, concentrati asupra sarcinii pe care o au de indeplinit,
duri, analitici, logici si au o mare capacitate de a elaora strategii. 'unt foarte curajosi si le place
competitia. 3izic, ei au adesea ma!ilare patrate, pometi mari si fruntea mare.
3olosesc des cuvinte caFinteligentaF,FamitieF,FprovocareF.
5
Melancolicul
9ei care apartin tipului melancolic, tind sa fie calmi, loiali si ordonati. )elancolicii sunt precauti si
se poarta intotdeauna dupa normele conventionale ale societatii. "cest tip de personalitate este legat
de nivelul de serotonina. 9uvintele preferate ale melancolicilor sunt FfamilieF, FloialF, FrespectF,
FgrijaF, FvaloriF si FmoralF.
Te%nici e invatare specifice aultilor
Stiluri e &nv'tare
1amenii tind sH prefere anumite moduri de %nvHtare, cunoscute su numele de stiluri de %nvHtare.
3ormatorii ar treuie sH fie constienti de faptul cH %n orice moment al formHrii, %n salH e!istH o
serie de stiluri de %nvHIare.
Doi psi/ologi ritanici, Dr. Peter AoneJ si Profesor "lan )umford au identificat patru stiluri
principale de %nvHtare care corespund cu fiecare etapH din ciclul de %nvHtare e!perientialH al lui
Kol.
Activistii
"ctivistii se implicH pe deplin si oiectiv %n noi e!periente. <e place sH trHiascH aici si acum si sH se
lase condusi de e!perientele imediate. 'unt desc/isi, lipsiti de scepticism, lucru care %i determinH sH
devinH entuziasti oric&nd se %nt&lnesc cu un lucru nou. 0rHiesc dupH filozofia+ *Koi %ncerca orice o
datH.
"u un program zilnic foarte %ncHrcat si %ncearcH sH atace diverse proleme prin rainstorming. De
%ndatH ce entuziasmul provocat de o activitate se epuizeazH, se grHesc sH caute o altH e!perientH.
0ind sH fie atrasi de e!perientele noi dar se plictisesc %n momentul implementHrii si consolidHrii pe
termen lung. De oicei, sunt viata si sufletul petrecerilor si cautH sH facH acele activitHti care au o
legHturH directa cu ei %nsisi.
Teoreticienii
0eoreticienii adapteazH si integreazH oservaIiile %n teorii comple!e dar foarte logice. Gi analizeazH
prolemele pe o linie verticalH logicH, pas cu pas si asimileazH lucruri disparate %n teorii coerente.
0ind sH fie perfectionisti si nu se opresc p&nH c&nd lucrurile nu sunt aranjate ine si se %ncadreazH
%ntr-o sc/emH raIionalH.
<e place sH analizeze si sintetizeze. <e place sH emitH prezumtii, principii, teorii de azH, modele si
sisteme de g&ndire, *dacH sunt logice, sunt une.
CntreHrile pe care si le pun cel mai frecvent sunt+ *"re sensL, *9um se potriveste acest lucru cu
celHlaltL, *9e prezumtii de azH pot formulaL.
0eoreticienii au tendinta de a fi detasati, analitici si dedicati unei oiectivitHti rationale mai degraH
dec&t oricHrui lucru suiectiv sau amiguu. PreferH sH e!tindH orice certitudine si se simt
inconfortail c&nd se confruntH cu judecHti suiective, g&ndire lateralH si cu orice lucru care nu este
fi!.
(anitorii
M&nditorilor le place sH stea si sH mediteze la e!periente dar si sH le oserve din diferite ung/iuri.
Gi adunH informatii, prima datH direct de la sursH, apoi si de la altii si preferH sH le *rumege ine
%nainte de a formula orice concluzie. 9el mai mult conteazH adunarea si analiza riguroasH a datelor
si evenimentelor, deci tind sH am&ne c&t mai mult posiil formularea unor concluzii definitive.
6
3ilozofia lor spune cH treuie sH fii precaut si sH nu lasi nici un lucru necercetat. *.itH-te %nainte sH
sari, *M&ndeste-te mult la ceea ce faci. 'unt oameni g&nditori cHrora le place sH analizeze toate
perspectivele si implicatiile posiile %nainte de a face orice miscare.
PreferH sH ocupe un loc %n spate, la %nt&lniri si discuIii. <e place sH oserve modul de actiune al
oamenilor. Ci ascultH pe altii si asteaptH sH vadH directia discutiilor %nainte sH facH orice oservaIie.
"tunci c&nd spun sau fac ceva, se azeazH pe o imagine de ansamlu care include trecutul dar si
prezentul, oservaIiilor altora dar si ale lor.
Pragmaticii
Pragmaticilor le place sH %ncerce idei si te/nici pentru a verifica dacH functioneazH practic. Gi cautH,
%n mod pozitiv, idei noi si profitH de prima ocazie pentru a e!perimenta practic respectivele lucruri.
<e place sH facH diverse lucruri si actioneazH rapid si cu %ncredere c&nd este vora de idei care %i
atrag. Du le place *vora %n gol si tind sH-si piardH rHdarea %n cadrul discuIiilor desc/ise.
'unt oameni de esentH practicH si cu picioarele pe pHm&nt si le place sH ia decizii practice si sH
rezolve proleme. Pragmaticii considerH cH prolemele si oportunitHtile sunt *provocHri.
3ilozofia lor este+ *%ntotdeauna e!istH o cale mai unH si *dacH functioneazH, atunci acel lucru este
un.
)ariere e invatare
1rice sesiune sau curs este un proces idirectional, necesit&nd implicare activH at&t din partea
facilitatorului c&t si din partea participantilor. <ipsa participHrii totale a memrilor grupului se poate
datora unui numHr de factori, multi dintre ei put&nd fi evitati dacH ar fi fost luati %n considerare %n
stadiul de planificare a sesiunii. )ai jos sunt descrise c&teva ariere de %nvHtare de care un
facilitator treuie sH fie constient
N Participantii simt c materialul nu este relevant
"ceastH arierH nu ar treui sH e!iste dacH oiectivele sesiunii sunt e!plicate-stailite de comun
acord de la un %nceput si afisate de-a lungul %ntregii sesiuni.
N Participantii nu stiu cu sigurant ce s fac
.n facilitator treuie sH e!plice cu claritate grupului cerintele fiecHrei activitHti, si sH verifice cH toti
participantii au %nteles, furniz&ndu-le ocazii de a pune %ntreHri. Gste necesar de asemenea ca
facilitatorul sH oserve grupul pentru a acorda sprijin celor %ncH nesiguri.
N Participantii se simt prost / nu au ncredere n ei
.nele persoane pot %nt&mpina dificultHti atunci c&nd doresc sH cearH e!plicatii suplimentare pentru
clarificare si au sentimentul cH toata lumea, cu e!ceptia lor, stie ce sH facH. <ucrul %n grupuri
restr&nse %i pune %n situatia de a participa cu o constiintH de sine diminuatH. Gste necesar ca
facilitatorul sH modifice componenta grupurilor pentru a oferi fiecHruia %n parte ocazia de a
contriui.
N ncpere lipsit de confort / zgomot / distragerea atentiei
Gste necesar ca facilitatorul sH verifice locatia %nainte de %nceperea sesiunii, pentru a se asigura cH
este confortailH si dotatH cu facilitHti corespunzHtoare pentru participanti, de e!emplu+ e!istenta
unor toalete dezafectate, zgomotul sistemului de ventilatie, etc.
3acilitatorul ar treui de asemenea sH %ntree managerul locatiei respective dacH anumite activitHti
ce se desfHsoarH acolo %n timpul seminarului ar putea distrage atentia participanIilor. ?epetHm,
pregHtirea si planificarea sunt esentiale.
N Participanii se simt presati / simt c se merge prea repede
7
Cn timpul sesiunii, facilitatorul treuie sH verifice dacH ritmul cursului este potrivit pentru toti
participantii. 1amenii %si pierd interesul dacH simt ca nu pot face fatH ori au pierdut firul discutiei.
9a atare, planul sesiunii treuie sH permitH timp pentru reflectii, oservatii sau %ntreHri.
N Se vor!este prea mult
3acilitatorul treuie sH furnizeze o cominaIie de activitHtisOi informatii, pentru a veni %n
%nt&mpinarea diferitelor stiluri de %nvHtare e!istente %n cadrul unui grup. .nii participanti preferH sH
se concentreze pe teorie si sH ia notite, %n timp ce altii preferH sH se implice activ si sH colaoreze cu
ceilalti %n %ndeplinirea sarcinilor.
N "#pirarea timpului
Daca sesiunea se %nc/eie %nainte ca participantii sH fi atins toate oiectivele stailite pentru acea
sesiune, ei ar putea pleca cu un sentiment de frustrare si insatisfactie. De asemenea, este improail
sH e!iste timp pentru a evalua sesiunea %mpreunH cu participantii. Pentru a evita aceste lucruri,
facilitatorul treuie sH proiecteze %n prealail un g/id sau plan al sesiunii, cuprinz&nd timpul alocat
fiecHrui e!ercitiu - suiect, si sH conducH sesiunea astfel %nc&t limitele de timp sH fie respectate.
Te%nici si metoe e evaluare folosite in procesul e consiliere
Cn activitatea de consilierea carierei - ca mijloace ajut(toare %n acest proces - identific(m
c( sunt utilizate teste, c/estionare sau inventare+
2. de aptitudini (intelectuale, verale, numerice, de ra#ionament, vitez( a
reac#iilor, pentru eviden#ierea talentelor speciale etc.),
4. de personalitate,
5. de interese $i nevoi speciale,
6. despre valori $i atitudini,
7. de evaluare a ac/izi#iilor academice (deprinderi $i stiluri de %nv(#are),
8. de rela#ionare interpersonal(,
P. cu privire la imaginea de sine,
:. cu privire la luarea deciziei,
>. pentru dezvoltarea carierei (antrenarea - maturizarea pentru luarea deciziei),
2;. pentru categorii speciale de popula#ii.
Testul este o modalitate de m(surare - evaluare sistematic( $i oiectiv( a unor e$antioane de
comportament (din ariile+ aptitudini, tr(s(turi de personalitate, atitudini, cuno$tin#e etc.) ale
indivizilor prin oferirea de r(spunsuri corecte sau incorecte la anumite sarcini de lucru. "ceste
secven#e fi!e de caracteristici personale investigate sunt considerate a fi relevante pentru definirea
$i identificarea respectivelor aspecte la diferite persoane.
$nventarele standardizate sunt, de asemenea, mijloace oiective de m(surare ale unor segmente
comportamentale ale indivizilor, %ns( r(spunsurile suiec#ilor nu sunt considerate une sau eronate,
ci sunt apreciate prin compararea cu cele ale altor indivizi, care constituie, astfel, o norm( de grup
(@roQn $i @rooRs, 2>>2). Practica activit(#ii de consiliere arat( c(, %n cele mai multe cazuri,
consilierii utilizeaz(
inventare de interese $i aptitudini $i, mai pu#in, teste psi/ologice de performan#( $i de personalitate.
De fapt, alansul %ntre un tip de instrumente $i altul vine din rolul asumat de consilier %n activitatea
sa+ este acesta centrat pe sprijinirea indivizilor %n dezvoltarea carierei lor $i luarea deciziilor sau pe
interpretarea informa#iilor despre ace$tia, cu o finalitate, %ns(, tot %n eneficiul clien#ilor s(i. Dup(
cum se oserv(, finalit(#ile sunt identice, dar c(ile prin care se ajunge la acestea sunt diferite %n
situa#ii particulare.
$at ce pot face inventarele %i testele psi&ologice n procesul de consilierea carierei'
2. identific( ariile de interese - preferin#e din sfera ocupa#iilor,
4. identific( aptitudinile, ailit(#ile, deprinderile, c&t $i nivelurile de performan#( ale acestora, utile
%n diferite arii ocupa#ionale,
8
5. identific( aspecte ale personalit(#ii compatiile sau nu cu anumite domenii ocupa#ionale,
6. identific( - %n cazul celor deja angaja#i - cauzele insatisfac#iei sau lipsa de progres profesional,
7. identific( locajele personale $i stereotipurile e!istente %n luarea deciziilor din domeniul
ocupa#ional al clien#ilor etc.
Interpunerea %ntre consilier $i client a testelor $i inventarelor nu este scutit( de critici.
Printre acestea, cele mai pertinente se refer( la faptul c(+
a. actul de consiliere nu presupune testare, cu necesitate,
. evaluarea prin teste se interpune - ruiaz( rela#ia consilier - client,
c. testele sporesc dependen#a clien#ilor de sursele e!terne de luarea deciziei sau de auto-evaluare,
auto-conducere, inser#ie socio-profesional( auto-asumat(,
d. testele nu sunt infailiile $i sunt, adesea, *responsaile de categorisire cultural( $i de gen,
e. unele rezultate la testele psi/ologice $i inventare au, pentru anumite categorii de clien#i, un
impact negativ, %i descurajeaz(, le afecteaz( negativ imaginea de sine %n loc s( le-o %mun(t(#easc(
etc.
'e poate oserva cu u$urin#( c( multe din oserva#iile de mai sus vizeaz(, totu$i, modul nepotrivit
de utilizare %n consiliere a rezultatelor testelor $i inventarelor administrate clien#ilor $i nu
instrumentele %n sine.
Sine, %n consecin#(, de consilier modul %n care se aleg testele $i inventarele potrivite pentru fiecare
client $i categoriile de proleme pe care le are, de felul %n care se administreaz( aceste instrumente
$i, mai ales, de modalitatea %n care se interpreteaz( rezultatele, c&t $i de normele de etic(
profesional( pe care acesta le aplic( %n practic(.
Cn fond, consilierul folose$te anumite teste $i inventare pentru a ajuta clien#ii s( se auto-cunoasc(,
s(-$i auto-evalueze resursele personale, s(-i fac( pe ace$tia ap#i de auto-decizie $i planificarea
carierei personale.
Cu alte cuvinte( amintitele instrumente de evaluare pot s)i a*ute pe clien+i n'
2. cunoa$terea mai deplin( a aptitudinilor personale, ailit(#ilor, deprinderilor
sau cuno$tin#elor,
4. g(sirea filierei de educa#ie $i formare profesional( %n consens cu proiectele $i resursele lor cu
privire la carier( %n conte!te concrete de via#(,
5. identificarea alternativelor ocupa#ionale complementare structurii lor de interese, aptitudini $i
caracteristici dominante de personalitate,
6. conturarea pozitiv( $i realist( a imaginii de sine,
7. identificarea cauzelor, natura $i amploarea arierelor - locajelor decizionale %n aria ocupa#iilor,
8. maturizarea decizional( $i a autonomiei %n planificarea dezvolt(rii carierei,
P. compensarea lipsei de informa#ii, a informa#iilor incomplete sau eronate $i atenuarea
stereotipurilor cu privire la lumea muncii,
:. identificarea surselor de insatisfac#ie profesional(, a incompatiilit(#ii sau dificult(#ii de
rela#ionare social( $i de asumare a diferitelor roluri etc.
9onsilierii utilizeaz( teste psi/ologice $i inventare, %n principal, %n dou( cazuri+
>. atunci c&nd vor s( economiseasc( timp, %n cazul c( sunt numero$i clien#i care %i solicit(,
2;. c&nd vor s( compenseze lipsa de informa#ii despre noii clien#i.
Despre mul#i clien#i, consilierul poate o#ine suficiente informa#ii cu prilejul primei %nt&lniri prin
interviul care are lor %n astfel de situa#ii. "cest lucru este valail %n cazul persoanelor mai avizate cu
domeniul consilierii, %n aceste situa#ii, evaluarea prin teste psi/ologice $i inventare este
neeconomic( %n termeni de timp, informa#ii noi o#inute sau costuri.
"l#i clien#i cer %n mod direct $i e!plicit s( fie evalua#i prin teste psi/ologice $i nu au o imagine de
sine une conturat( sau proiecte alternative pentru dezvoltarea carierei nici m(car vag conturate.
"ceste persoane au $i cele mai nerealiste a$tept(ri din partea testelor psi/ologice $i inventarelor
administrate, c&t $i din partea consilierilor la care au apelat.
,rientativ( iat care ar fi pa%ii pe care consilierul tre!uie s se asigure c i)a urmat n acest
proces'
2. a ales cel mai potrivit instrument care poate avea ma!im de impact %n rezolvarea prolemelor
clientului,
P
4. a fost %n#eles pe deplin de c(tre suiect scopul testului $i-sau inventarului care urmeaz( a fi
administrat, sarcinile pe care le are de %ndeplinit, modul de completare, a$tept(rile pe care poate s(
le ai(,
5. a verificat la sf&r$itul administr(rii instrumentului c( toate datele cerute au fost oferite de suiect,
6. a luat note personale asupra comportamentului clientului pe durata administr(rii testului,
7. a efectuat %n mod riguros verificarea r(spunsurilor, confruntarea cu grilele de r(spuns, codarea,
sumarea rezultatelor (la suteste),
8. a raportat acurat performan#ele la etaloane,
P. a rev(zut datele o#inute $i a preg(tit clientul pentru interpretarea rezultatelor (%n aceea$i $edin#(
sau %n alta, de preferat).
Iat( $i c&teva %ntre(ri care se pot pune clien#ilor de c(tre consilier %nainte de %nceperea interpret(rii
rezultatelor+
9e p(rere ave#i despre testL ,9e performan#e crede#i c( a#i o#inutL,9um vi s-au p(rut condi#iile de
testareL 9e %ntre(ri v-au atras aten#ia $i a$tepta#i s( v( clarifice %ntre(rileL
:. a o#inut toate informa#iile pentru a %n#elege performan#ele la proele administrate %n %n rela#ie cu
via#a real( a clientului (cu un anumit nivel de educa#ie, mediu socio-cultural $i economic, gen,
anumite caracteristici de personalitate etc., acela$i scor nu are %n mod mecanic, aceea$i semnifica#ie,
indiferent de clientul care le-a o#inut),
>. a integrat toate informa#iilor pe care le are despre client (educa#ie, familie, e!perien#( personal(
etc.) %ntr-un talou interpretativ dinamic, realist, totodat(, %n procesul propriu-zis de interpretare
consilierul treuie s(+
- utilizeze %n oferirea e!plica#iilor un limaj nu foarte te/nic, %nc(rcat cu termeni psi/ologici de
specialitate, care pot fi necunoscu#i sau cunoscu#i eronat - %n mod vag de clien#i,
- ai( o atitudine de neutralitate *inevoitoare $i s( nu *cosmetizeze rezultatele la anumite
suteste+ unii suiec#i vor fi surprin$i de capacitatea testului $i consilierului de a dezv(lui anumite
lucruri foarte personale din via#a lor sau vor fi contraria#i de anumite performan#e sau e$ecuri
- fie con$tient de atitudinea clien#ilor fa#( de *posiilit(#ile testelor psi/ologice $i inventarelor de a
le *rezolva prolemele personale, s( %i sprijine s( ai( a$tept(ri realiste (de e!.+ %ncredere e!agerat(
din nevoia clientului de r(spunsuri sau solu#ii magice, scepticism sau negativism din cauza
dificult(#ilor de introspec#ie sau ca mecanism de ap(rare etc.).
Practica a dovedit c( %n activitatea de informare, consiliere $i orientare pentru carier( clien#ii solicit(
$i accept( o aordare mai larg( a prolemelor lor $i nu se cantoneaz( strict doar la c/estiuni legate
de alegerea unei ocupa#ii. "cest fapt %i determin( pe consilieri s( admit( faptul c( indivizii consider(
- a$a cum este $i firesc, de altfel - c( diferitele roluri pe care le %ndeplinesc simultan $i-sau alternativ
de-a lungul vie#ii alc(tuiesc un continuu %n care se implic( pe deplin, cu toat( fiin#a $i su toate
aspectele personalit(#ii lor. Din aceste considerente, consilierii treuie s( %n#eleag( %n e!ercitarea cu
succes a profesiei interac#iunile intra-personale ale %ndeplinirii diferitelor roluri de c(tre individ %ntr-
o situa#ie concret( de via#(.
Informa#iile *te/nice, minimale, de az( care %nso#esc orice test psi/ologic de calitate
vizeaz(+
a. fielitatea (relia!ilit$)+ se refer( la lipsa erorilor de m(surarea %n evaluarea psi/ologic(,
apreciat( prin consisten#a intern( a testului $i constan#a %n timp a scorurilor o#inute %n urma re-
aplic(rii testului, coeficientul de fidelitate (care la cele mai multe dintre testele de calitate are valori
cuprinse %ntre ;,:;-;,>;) se estimeaz( prin+
2. consisten+a intern a instrumentului, care rezult( dintr-un calcul statistic de corela#ie $i se
apreciaz( a fi ridicat dac( toate sarcinile - itemii testului m(soar( aceia$i variail( psi/ologic(,
verificarea se poate face $i prin metoda administrrii %umt&ilor testului $i calcularea coeficien#ilor
de corela#ie ale scorurilor celor dou( p(r#i ale testului,
4. sta!ilitatea n timp a performan#elor o#inute de clien#i $i se apreciaz( prin re-aplicarea testului
psi/ologic (test-retest) dup( un anumit interval de timp (cele dou( p(r#i treuie s( con#in( acela$i
num(r de itemi $i de dificultate ec/ivalent(, iar selec#ia se poate face aleg&nd itemii numerota#i cu
numere f(r( so#, de e!emplu), un coeficient de stailitate a scorurilor este considerat a fi un cu c&t
se situeaz( mai aproape de 2.
:
. valiitatea (validit$)+ este cea mai important( calitate a unui test $i se refer( la adecvarea
con#inutului testului la prolema investigat( (cu alte cuvinte, se poate r(spunde pozitiv la %ntrearea+
m(soar( testul cu adev(rat ceea ce inten#ioneaz( - pretinde c( m(soar(L). "ceast( calitate a unui test
este necesar( pentru c( %n multe situa#ii m(surarea direct( a caracteristicilor
psi/ologice nu este posiil( (de e!.+ interesele, atitudinile, tr(s(turile de personalitate, etc.
G!ist( trei categorii mai importante de teste de validitate+
validitatea de con+inut+ se refer( la propor#ia de itemi ai testului care sunt semnificativi -
relevan#i pentru a acoperi oiectivul m(sur(rii psi/ologice (cazurile cele mai frecvente sunt ale
testelor de cuno$tin#e academice),
validitatea criterial se refer( la furnizarea de dovezi - predic#ii cu privire la e!isten#a unei
rela#ii %ntre rezultatul la test $i un anumit comportament, luat drept criteriu (de e!.+ %n situa#ia %n care
avem de evaluat performan#a %n munc(, prolema este s( includem %n testul respectiv acei itemi care
s( ne asigure c( evalu(m e!act acele aspecte care definesc respectivul criteriu), se identific( %n
aceast( situa#ie, dou( tipuri de validitate criterial(+ predictiv +i concurent, %n func#ie de rela#ia
temporal( %ntre rezultatele la test $i confirmarea %n realitate a m(sur(torilor efectuate,
validitatea de construct se refer( la gradul %n care un test prin itemii s(i m(soar( o anumit(
tr(s(tur( psi/ologic( dorit( a fi evaluat( (constructul - conceptul reflect( %n acest caz
opera#ionalizarea unui anumit cadru psi/ologic teoretic, pe aza c(ruia se dezvolt( testul).
c, o*iectivitatea+ se refer( la acea calitate a testului care permite o#inerea de rezultate similare %n
urma administr(rii proei de c(tre diferite persoane (testele relativ *imune la suiectivitatea
persoanei care calculeaz( scorurile sunt cele ce solicit( suiec#ilor r(spunsuri cu alegere multipl(,
cum ar fi adev(rat - fals sau cele cu un r(spuns scris, predeterminat), necesar administrrii, u$urin#a
%n#elegerii de c(tre indivizii testa#i a instruc&iunilor de completare, timpul redus pentru scorare i
interpretare).
d. caracterul practic al testului se refer( la calit(#ile acestuia %n utilizarea cotidian( a evalu(rilor
psi/ologice+ economic (e!ist( materiale reutilizaile+ grile, testul %n sine, aparatele, manualele, foile
de r(spuns), timpul scurt necesar administrrii, u$urin#a %n#elegerii de c(tre indivizii testa#i a
instruc+iunilor de completare- timpul redus pentru scorare %i interpretare.,
Cn ceea ce prive$te persoanele c(rora li se administreaz( teste psi/ologice, inventare, c/estionare
etc. consilierul efectueaz( evalu(rile pentru a afla ceea ce pot face acestea (datorit( calit(#ilor
personale %nn(scute sau %nv(#(rii) $i ce le place s fac (interese, motiva#ii, atitudini). ?ela#ia %ntre
aceste aspecte ale personalit(#ii individului este o alt( c/estiune+ amele componente sunt, %n mod
reciproc, condi#ia necesar( (dar nu suficient() %n asigurarea succesului la locul de munc(. Gste cazul
aici s( consemn(m c( atunci c&nd vorim despre munc(, %n sens larg, ne referim la activit(#ile care
pot fi dominant manuale - fizice sau intelectuale, desf($urate pentru a primi un salariu sau alte
forme de recompensare material(, moral( sau financiar( pentru rezultatele o#inute, efortul depus
sau timpul alocat. 9ategoriile de activit(#i vizate $i cu caracter de munc( sunt+ %n %ntreprinderi $i
institu#ii pulice sau private, %n gospod(rie, voluntare - caritaile, activit(#ile de %nv(#are $i formare
etc..
Desigur, evaluarea clien#ilor are o justificare suplimentar( dac( procesul consilierii carierei implic(
sau impune acest lucru $i prin defini#ia majoritar acceptat( de practicienii si teoreticienii
domeniului.
-Consilierea carierei semnific procesul de compati!ilizare ma#im ntre resursele(cerin+ele(
aspira+iile sau interesele personale ale unui individ %i oferta real din domeniul educa+iei(
formrii %i integrrii socio)profesionale. Consilierea carierei este un serviciusocial care ini+iaz o
a!ordare &olistic a individului( continu( fle#i!il %i de)a lungul tuturor ciclurilor vie+ii
personale /finalizarea studiilor formale( ncadrarea n munc(inser+ia social( asumarea de
roluri comunitare( sc&im!area slu*!ei( sc&im!areastatutului familial( recalificarea( pensionarea
etc.0 %i su! toate aspectele semnificative alevie+ii %i rolurilor asumate n %coal( profesie( via+
social sau comunitar( familie( timpli!er etc. %i care se concretizeaz n servicii de informare(
consiliere %i orientare oferite solicitan+ilor de ctre consilieri profesioni%ti acredita+i1 /2igu(
34450.
>
Cn consecin#(, consilierea carierei este o component( de az( a serviciilor de informare, consiliere $i
orientare care au menirea s( sprijine integrarea socio-profesional( a popula#iei de toate v&rstele, prin
procese de %nv(#are $i consiliere continue.
)ult( vreme, %n materie de evaluare $i e!aminare psi/ologic( %n scopul consilierii carierei (sau al
orient(rii $colare $i profesionale, %n sens mai restr&ns), aptitudinile $i tr(s(turile de personalitate au
fost considerate decisive.
9ercet(ri recente atrag aten#ia asupra faptului c( oamenii sunt fiin#e cu comportamente ocupa#ionale
comple!e $i nu un puzzle de caracteristici independente, c( ace$tia au e!perien#e de via#( unice, un
fond ereditar irepetail, valori, aspira#ii $i atitudini cristalizate %n conte!te diferite ale e!isten#ei lor,
c( %n via#a socio-profesional( %ndeplinesc simultan sau succesiv roluri diferite, altele dec&t cele
strict legate de ocupa#ie sau profesie etc. "stfel, evaluarea $i e!aminarea psi/ologic( vor treui s( ia
%n considerare $i influen#a altor aspecte precum familia, conte!tul educa#ional, comunitatea, modul
de petrecere a timpului lier, #o!!$-uri, func#ii pulice asumate voluntar sau alte roluri %ndeplinite
de-a lungul vie#ii etc. %n consilierea $i dezvoltarea carierei.
Gvaluarea cu finalit(#i de consilierea carierei are specificul $i instrumentele ei %n func#ie de clien#i,
care pot fi+
2. copii, elevi, studen#i (%n $coli pulice sau private, de mas( sau speciale etc.),
4. adul#i+
5. angaja#i la firme pulice sau private sau care au propria afacere,
6. care vor s(-$i sc/ime locul de munc(,
7. care vor s(-$i sc/ime profesia,
8. care sunt inclu$i %n programe de formare continu(,
P. $omeri,
:. imigran#i etc.
Aerr $i 9ramer (2>>8) fac o clasificare a tipurilor de e!amin(ri realizate %n scopul consilierii
carierei %n func#ie de finalit(#ile acestui proces. "stfel, el identific( e!amin(ri cu finalitate+
a. discriminativ(,
. predictiv(,
c. de monitorizare,
d. evaluativ( propriu-zis(.
3iecare din aceste forme de e!aminare este important( $i util( - %n diferite situa#ii T %n sprijinirea
individului %n procesul de auto-cunoa$tere, informare, consiliere $i orientare+
2. e/aminarea preictiv" va facilita anticiparea cu privire la poten#ialul clien#ilor %n planul
efectelor educa#iei, form(rii $i muncii, %n cel al moilit(#ii ocupa#ionale, pe scara pozi#iilor
sociale sau performan#elor posiile pe care le pot atinge. 'e r(spunde la urm(toarele
%ntre(ri ale clien#ilor+ 9e este posiil s( realizez %n viitorL )erit( s( fac investi#ii personale
%n aceast( direc#ieL Cn ce direc#ie voi avea succesL
4. e/aminarea iscriminativ" va aspira spre judecarea cu prec(dere a calit(#ilor $i
performan#elor indivizilor %n rela#ie cu anumite interese, valori $i preferin#e pentru anumite
ocupa#ii $i c&t sunt ei de compatiili cu anumite medii de munc( %n care se practic( acele
ocupa#ii. 'e r(spunde la urm(toarele %ntre(ri ale clien#ilor+ 'unt potrivit pentru aceast(
ocupa#ieL
5. )i se potrive$te acest mediu de munc(L )( pot adapta $i voi fi eficient %n aceast(
ocupa#ieL
"mele forme de e!aminare prezentate anterior ofer( r(spunsuri clien#ilor despre
*con#inutul alegerilor lor (*alegerea unei ocupa&ii 'nsemn alegerea modului de
implementare a imaginii de sine )
6. e/aminarea f"cut" &n scopul monitori!"rii ofer( informa#ii despre starea de preg(tire a
clien#ilor pentru a face alegeri %n planul ocupa#iilor, maturizarea lor pentru demararea unui
proiect personal %n planul dezvolt(rii carierei, despre calitatea deciziilor $i direc#ia
opiniilor cu privire la munc(, aici sunt implicate variaile cristalizate sau %n curs de
stailizare de natur( cognitiv" $i moral#atituinal". "ceste e!amin(ri permit a se oferi
clien#ilor modele de ac#iune %n alegerea ocupa#iei, %i *%nva#( s( fie independen#i, s(
2;
aleag( %ntre alternative egale, cu alte cuvinte se vizeaz( *procesualitatea alegerii
ocupa#ionale,
7. e/aminarea f"cut" &n scopul evalu"rii interven#iilor %n direc#ia consilierii carierei vizeaz(
m(surarea nivelului atins %n realizarea oiectivelor consilierii $i orient(rii carierei. 'unt
avute %n vedere rezultatele diferitelor programe care ac#ioneaz( %n aria consilierii carierei,
efectele strategiilor $i proiectelor de ac#iune %n c&mpul inform(rii, consilierii $i orient(rii, la
nivel individual, institu#ional $i social.
?ezultatele evalu(rilor de calitate f(cute %n scopul consilierii carierei ar treui s( confirme (m(car %n
linii mari) *(nuielile sau opiniile clien#ilor cu privire la imaginea de sine, interesele $i aptitudinile
lor sau alte aspectele vizate de teste sau c/estionarele de interese folosite, orice conflict evident %n
acest sens ar treui s( trezeasc( aten#ia sau scepticismul consilierului asupra instrumentului utilizat,
administr(rii sau interpret(rii.
9ercet(rile centrate pe valorile importante pentru indivizi $i care sunt legate de procesul muncii
(Katz, 2>>5) au dus la identificarea a zece valori de az( ce se pot constitui drept repere %n luarea
deciziei $i clarificarea op#iunilor persoanelor atunci c&nd acestea sunt puse %n situa#ii de alegeri
ocupa#ionale. "utorul men#ionat a alc(tuit un e!erci#iu - utilizail %n format electronic - de
clarificare a valorilor personale ale clien#ilor legate de lumea muncii cunoscut su numele de 'IMI
P<.' (($stem for )nteractive *uidance)nformation).
Cele 01 valori e *a!" care alc"tuiesc SI(I PL2S sunt urm"toarele$
2. 6enit ridicat # un anumit c&$tig salarial - ca rezultat al pl(#ii muncii depuse T este necesar fiec(rei
individ. .n salariu considerat ca un poate fi foarte diferit %n viziunea unei persoane sau alteia.
4. Prestigiu - anumite ocupa#ii ofer( celor care le practic( un anumit prestigiu printre semeni. "cest
fenomen este variail %n func#ie de conte!tual economic $i cultural sau recunoa$terea social( a
importan#ei profesiei, etc.
5. $ndependen+ - cei care e!ercit( anumite ocupa#ii au o mai mare sau mic( independen#( %n modul
de %ndeplinire a sarcinilor de serviciu, %n luarea deciziilor etc.
6. 7 a*uta pe al+ii - unora le place s(-$i dedice prin ocupa#ia lor o parte mai mare din activitate
ajutor(rii semenilor (%n domeniul+ educa#iei, s(n(t(#ii, asisten#ei sociale etc.).
7. Siguran+ - aceast( valoare se refer( la siguran#a - stailitatea locului de munc(, c&t $i ale
veniturilor salariale (c/iar dac( e!ist( riscul ca acestea s( fie mai mici dec&t %n alte sluje).
8. 8iversitate - varietatea con#inutului muncii %n diferite ocupa#ii este e!trem de mare, unele
persoane consider( a fi important s( efectueze munci care nu sunt monotone, repetitive sau doar cu
sarcini de e!ecu#ie.
P. Conducere # pentru unele persoane este important ca %n cadrul ocupa#iei pe care o e!ercit( s(
ai( posiilitatea de a conduce pe al#ii, a lua decizii, asum&ndu-$i responsailitatea pentru
activitatea sa $i a celorlal#i.
:. 7 face munca dorit - pentru unii cel mai important este de a e!ercita o profesie e!act %n
domeniul lor de interes (te/nologie, art(, cercetare, informatic( etc.), valori cum sunt cele
men#ionate mai sus r(m&n&nd pe planul doi.
>. Timp li!er - pentru anumite persoane timpul lier care le r(m&ne dup( serviciu este foarte
important $i, %n aceast( situa#ie, pot accepta munci neinteresante, o sluj( %n regim de timp par#ial
de lucru, cu vacan#e lungi $i repetate, cu program variail etc. (9lasificarea activit(#ilor de timp
lier+ jocuri, sport, activit(#i %n cadrul naturii, colec#ii, construc#ii, art( $i muzic(, activit(#i de
educa#ie, distrac#ie $i cultur(, activit(#i voluntare %n cadrul unor organiza#ii etc.).
2;. 7nga*are imediat - unele persoane consider( a fi mai important s( aleag( o ocupa#ie care duce
la angajarea imediat(, dec&t s( fac( demersuri personale %n acest scop (uneori %ndelungate $i %nso#ite
de e$ecuri) sau s( se implice %n efectuarea de studii $i form(ri suplimentare care le-ar spori
angajailitatea.
Cn mod evident, la acele persoane care au r(spunsuri clare la categoriile de proleme prezentate mai
sus, le va fi mai u$or s( ia decizii %n planul dezvolt(rii carierei, acest fapt %nseamn( alegerea lier( a
22
valorilor personale $i nu su presiune e!tern(, cunoa$terea implica#iilor acestor alegeri (care duc la
renun#(ri $i avantaje), ac#ionarea pentru punerea lor %n practic(.
Kapes, )astie $i U/itfield (2>>6) stailesc c&teva *principii de az( ale dezvolt(rii carierei care se
refer( la+
2. dezvoltarea carierei este un proces continuu( o succesiune de alegeri, aceste sc/im(ri %n
planul alegerilor $i focarelor de interese profesionale sunt generate de sc/im(rile care apar at&t %n
plan personal (datorit( educa#iei, form(rii, e!perien#ei acumulate, accesului la noi informa#ii), c&t $i
%n cel al mediilor de munc( (progresul economic, social, te/nologic),
4. luarea deciziei %i planificarea dezvoltrii carierei este un proces care poate fi nv+at %i aplicat
de)a lungul vie+ii3 pentru aceasta este necesar a fi parcurse etape precum+ identificarea prolemei,
culegerea de informa#ii, emiterea de alternative, evaluarea op#iunilor $i dezvoltarea de planuri de
ac#iune,
5. n alegerea carierei sunt implica+i factori multipli+ interese, aptitudini, ac/izi#ii $colare,
deprinderi, nevoi, valori, imagine de sine, al#i factori suiectivi,
6. e#perien+a anterioar influen&eaz nevoile i interesele actuale+ recunoa$terea $i valorificarea
ac/izi#iilor anterioare valoroase este important( pentru dezvoltarea carierei,
7. conte#tul social influen+eaz opiniile indivizilor+ a$tept(rile colegilor, profesorilor, p(rin#ilor,
rudelor, altor persoane semnificative sau societatea %n general pot avea un impact semnificativ %n
conturarea deciziilor cu privire la carier(,
8. mitul unei singure -profesiei potrivite1 este pgu!itor %i ine#act+ orice persoan( poate avea
succes $i satisfac#ii profesionale %n mai multe ocupa#ii sau domenii profesionale,
P. imaginea de sine pozitiv( realist %i ncrederea n for+ele proprii are o importan+ particular
n conturarea op+iunilor %i dezvoltarea carierei unei persoane9
:. %ansa poate fi -pregtit1 %i nu doar a%teptat9 atitudinea personal( activ( m(re$te
proailitatea de succes %n dezvoltarea carierei.
Clien+ilor le pot fi oferite urmtoarele perspective ale muncii'
- crearea de locuri de munc( personale,
- angajarea cu norm( %ntreag( sau par#ial(,
- munc( %n regim de lucru continuu (%n ture),
- angajarea cu program fle!iil,
- angajarea cu timp de lucru suplimentar,
- angajarea %n mai multe sluje,
- angajarea la companii diferite (din care una de noapte),
- loc de munc( %mp(r#it alternativ %ntre dou( persoane,
- angajare pentru c&teva zile din s(pt(m&n( (pentru pensionari, $omeri cu $omeri cu
v&rste de peste 7; ani),
- munca la domiciliu,
- angajare temporar(, %n perioade de v&rf,
- angajare sezonier(,
- angajare pe dou( locuri de munc( %n aceea$i institu#ie (de e!.+ portar $i gradinar )
9onsilierul ar treui s( posede cuno$tin#e temeinice despre +
- metodele, te/nicile $i instrumentele de evaluare a unor caracteristici $i tr(s(turi individuale ale
clien#ilor, precum+ aptitudinile, tr(s(turile de personalitate, interese $i valori din sfera profesional(,
ac/izi#ii $colare $i practice de munc(,
- stiluri personale de %nv(#are $i decizie, imaginea de sine, #o!!$-uri, maturitate %n alegerea
carierei, medii de munc(, roluri sociale etc.,
- condi#iile concrete ale diferitelor medii de munc(+ sarcini, norme, program, cerin#e de calitate,
dominan#a fizic( sau psi/ic( %n munc(,
- caracteristicile poten#iale ale clien#ilor+ conte!t socio-cultural, medii de reziden#(, specifice de
gen, stereotipuri cu privire la munc( $i pozi#iile sociale, tipuri de dizailit(#i $i fondul restant ce
poate fi educat - format - antrenat pentru munc( a acestor persoane,
24
- utilizarea te/nologiilor informatice $i de comunicare (0I9) %n evaluarea %n scopul consilierii
carierei,
- aptitudini de evaluarea %n consens cu procedurile stailite de autorii instrumentelor de evaluare,
- ailitatea de a scora $i interpreta rezultatele o#inute %n urma administr(rii instrumentelor de
evaluare, c&t $i de a oferi clien#ilor concluzii pe %n#elesul lor,
- ailitatea de a alege instrumentele $i te/nicile adecvate prolematicii $i specificului fiec(rui client
%n vederea evalu(rii sale realiste $i conte!tualizate $i cu o finalitate productiv( pentru acesta.
Gste util de precizat %n acest cadru c( procesul prezent(rii rezultatelor la teste - inventare -
c/estionare - proe de cuno$tin#e etc. administrate clien#ilor treuie s( parcurg(, %n general,
urm(torii pa$i+
dezvoltarea unui raport cu clientul centrat pe %ncredere, colaorare, interes pentru
prolemele acestuia $i rezolvarea lor %n comun,
reamintirea conte!tului %n care a fost administrat instrumentul de evaluare $i a st(rii
personale %n care s-a aflat clientul (afectiv, fizic etc.),
identificarea factorilor perturatori care au intervenit (eventual) %n timpul evalu(rii, c&t $i a
dificult(#ii proei %n sine (limaj, tipuri de sarcini impuse de itemii testului, modul de
marcare a r(spunsurilor etc.),
rememorarea scopului evalu(rii $i a tipurilor de itemi la care s-au cerut r(spunsuri,
precizarea semnifica#iei proceselor psi/ice investigate, clarificarea unor concepte utilizate.
8ezvoltarea carierei (%ntr-o prim( accep#iune) presupune c( %n succesiunea posturilor ocupate %ntr-
un anumit domeniu a e!istat nu numai un proces de cre$teri cantitative, ci $i de natur( calitativ(, %n
planul e!perien#ei acumulate, pe aza preg(tirii profesionale $i aptitudinilor demonstrate la locul de
munc(.
Dezvoltarea carierei semnific( toate aspectele vie#ii umane aflate %n devenire $i cu o dinamic(
specific( %n diferite planuri, adic(+
- autocunoa$terea $i formarea deprinderilor de rela#ionare interpersonal(,
- educa#ia $i formarea profesional( ini#ial(,
- asumarea de roluri %n via#(,
- modul de integrare, tr(ire $i planificare a diferitelor evenimente ale vie#ii
-"duca+ia pentru carier include suiecte care nu sunt, aparent, legate de e!ercitarea unei profesii,
precum+ via#a de familie, petrecerea timpului lier, cre$terea $i educarea copiilor, economie
familial(, c/estiuni legate de valori $i calitatea vie#ii, modul de a face fa#( situa#iilor dramatice din
via#(+ decese, divor#, cataclisme naturale, $omaj, privarea de liertate etc. (Big(u, 4;;2).
-"duca+ia pentru carier se refer( la ac/izi#ionarea deprinderilor care-l vor face pe individ capail
s( ia acele decizii cu privire la carier( %ntr-o manier( satisf(c(toare pentru sine, s( le poat( pun( %n
practic(, s( fie capail s( se auto-evalueze $i s( constate unde se afl( acum $i unde vrea s( ajung(
%n viitor (Big(u, 4;;2, apud Uatts, 2>>5).
-"duca+ia %i orientarea pentru carier presupun oferirea de mijloace $i sprijin indivizilor pentru ca
ei s( aplice cuno$tin#ele ac/izi#ionate %n circumstan#ele reale ale pie#ei muncii $i s( fie capaili s( ia
o decizie de alegere a carierei, a viitorului lor profesional (Big(u, 4;;2).
Managementul carierei %$i propune s( realizeze oiective care #in de+ etapele dezvolt(rii carierei,
planificarea carierei, responsailit(#ile angajatului $i ale managerului %n dezvoltarea carierei, rolul
consilierii %n orientarea carierei etc.
?aportul sferelor no#ionale ale celor doi termeni este de incluziune, consilierea carierei constituind,
par#ial, unul din elementele managementului carierei.
"stfel, procesul de consiliere va fi direc#ionat adecvat %n func#ie de etapa, tipul $i pozi#ia persoanei
%n cadrul organiza#iei, iar planul de ac#iune %ntocmit %n urma unor sesiuni de consiliere va face parte
integrant( din fi$a de planificare a carierei (ca instrument de operare %n managementul carierei).
Planificarea carierei este procesul prin care angaja#ii %$i evalueaz( punctele forte, sl(iciunile,
oportunit(#ile de dezvoltare %n cadrul organiza#iei $i stailesc oiective $i planuri prin care s(
orienteze propriile cariere %n direc#ia dorit(.
Din perspectiv( organiza#ional(, planificarea carierei prezint( trei oiective majore+
25
- satisfacerea permanent( a nevoilor imediate $i de viitor ale angaja#ilor,
- mai una informare a personalului despre direc#iile poten#iale ale carierei lor %n cadrul firmei,
- integrarea angaja#ilor %n planurile de dezvoltare a organiza#iei (A(/(ianu, 4;;;).
1 punte de leg(tur( %ntre rolul consilierului %n carier( $i cel al managerului este responsailitatea
acestuia din urm( de a e!ercita uneori $i atriu#ii de consilierea carierei angaja#ilor s(i+
- suger&nd activit(#i de preg(tire necesare acestora,
- propun&nd strategii potrivite pentru promovare,
- sprijinind angaja#ii s( identifice $i dep($easc( ostacolele ce pot ap(rea la sc/imarea actualei
pozi#ii,
- ajut&nd angaja#ii s( identifice resursele care s( le permit( dezvoltarea %n carier(.
9ariera unui angajat poate continua pe aceea$i pozi#ie sau poate fi marcat( de treceri succesive pe
diverse trepte %n ierar/ia organiza#iei, %n func#ie de capacitatea angajatului $i de oportunit(#ile
e!istente.
"tapele dezvoltrii carierei sunt: e!plorarea, %ncercarea, stailizarea, men#inerea, criza mijlocului
de carier(, sc/imarea postului, declinul, succesiunea $i parcurgerea acestor etape nu este imuail(.
:."#plorarea %ncepe foarte devreme, c/iar din copil(rie $i const( %n identificarea $i clarificarea
intereselor - posiilit(#ilor proprii pentru a putea fi ulterior dezvoltate de-a lungul carierei.
3.Perioada de ncercare presupune, de oicei, traversarea mai multor posturi, care permite
acumulare de e!perien#( necesar( %n etapele urm(toare. 0endin#a angajatului %n aceast( c(utare este
aceea de a se stailiza %n cadrul unei companii (firme, institu#ii) conform aspira#iilor $i
competen#elor sale.
5.Sta!ilizarea este perioada %n care angajatul %$i poate proiecta cariera pe termen lung pentru c(
locul de munc( pe care se afl( deja %i ofer( siguran#( $i stailitate. Preocuparea principal( devine
acum promovarea rapid( $i ridicarea statutului profesional.
;.Men+inerea este faza %n care angajatului (care are deja un rol %n organiza#ie), i se cer performan#e
mai %nalte $i sarcini suplimentare (de pild(, mentorat %n rela#iile cu colegii mai tineri).
Cn jurul v&rstei de 6; ani, evenimentele ce sunt legate de familie $i aspira#iile financiare sporite
genereaz(, uneori, criza mi*locului de carier, c&nd angajatul este presat s(-$i sc/ime locul de
munc(.
4<scrucea carierei1 sau sc&im!area major( a profesiei se manifest( fie printr-o %ntoarcere la
etapa e!ploratorie %n vederea lans(rii %ntr-o nou( carier(, fie sc/imarea de statut profesional,
eventual trec&nd prin faza de platou.
=.Platoul carierei este definit ca punctul unei cariere individuale %n care perspectiva unei noi
avans(ri este foarte mic(.
>.8eclinul se caracterizeaz( prin reducerea interesului fa#( de munc(, diminuarea eforturilor
prestate $i preg(tirea pentru pensionare.
Psi&ologia carierei este o disciplin( de sine st(t(toare conturat( ca urmare a comple!it(#ii sarcinii
de a o#ine $i de a corela informa#iile psi/ologice despre individ cu cele despre profesii.
Consilierea carierei semnific( procesul de compatiilizare ma!im( %ntre resursele, cerin#ele,
aspira#iile, valorile $i interesele unui individ $i oferta real( din domeniul educa#iei, form(rii $i
integr(rii socio-profesionale.
?ealitatea social(, noile dinamici ale pie#ei for#ei de munc(, dezvoltarea economic( sau ofertele de
educa#ie $i formare fac opera#ional, dau con#inut $i utilitate conceptului e consiliere de)a lungul
ntregii vie+i. 9u necesitate, %n acest caz, vor fi aordate aspecte ce #in cont de dezvoltarea
individului %n timp (pe plan psi/ologic, al intereselor, deprinderilor do&ndite datorit( %nv(#(rii
ini#iale, continue $i e!perien#ei muncii) $i de cele intervenite pe plan social, te/nologic, economic,
organiza#ional etc. "ceasta presupune o a!ordare glo!al a individului" continu" fle+i!il i
derulat de-a lungul tuturor ciclurilor vie&ii personale (finalizarea studiilor formale, %ncadrarea %n
munc(, inser#ia social(, asumarea de roluri comunitare, sc/imarea slujei, sc/imarea statutului
familial, recalificarea, pensionarea etc.).
26
Consilierea carierei este un serviciu social care ini&iaz o a!ordare glo!al a individului" su! toate
aspectele semnificative ale vie&ii i rolurilor asumate 'n coal" profesie" via& social sau
comunitar" familie" timp li!er etc. i se materializeaz prin toate categoriile de servicii de
informare" consiliere i orientare oferite solicitan&ilor de ctre consilieri.
Procesul consilierii carierei implic(, totodat(, o raportare permanent( la realitatea ofertei colare (%n
termeni de num(r de locuri %n diferite tipuri de $coli $i niveluri, c&t $i la re#eaua teritorial( a
acestora), la dinamica dezvoltrii socio-economice 'n plan local" regional" na&ional i european, la
evolu&ia cererii pie&ei for&ei de munc pe termen mediu $i lung, dinamica profesiilor %n diferite
ramuri ale economiei sau la rute profesionale speciale, precum $i la unele categorii de nevoi
particulare ale unor grupuri (persoane defavorizate, marginalizate sau discriminate pe criterii de
v&rst(, se! sau orientare se!ual(, apartenen#( etnic(, ras(, cultur( .
, list a unora dintre activit+ile tipice de consilierea carierei cuprinde'
programele de consiliere $i orientare incluse %n curriculum-ul na#ional de la diferite cicluri
$i clase,
consiliere $i orientare individual(, a cuplurilor sau de grup pentru luarea deciziei cu privire
la educa#ie, formare, rut( profesional(, inser#ie social(, via#( cotidian(,
activit(#i specifice de cunoa$tere a lumii muncii (din diferite domenii $i ramuri economice),
activit(#i de (auto)evaluare - testare a deprinderilor, aptitudinilor, ailit(#ilor, intereselor
profesionale, cuno$tin#elor, valorilor personale etc.,
informarea, consilierea $i orientarea persoanelor adulte pentru una lor inser#ie socio-
profesional(, sc/imarea locului de munc(, formare continu(, reintegrare $colar-
profesional(,
utilizarea poten#ialului comunit(#ii de consilierea carierei persoanelor deja ocupate %n
munc(, a e!pozi#iilor, t&rgurilor de locuri de munc(, ale organiza#iilor - institu#iilor pulice
$i private din domeniu etc. pentru facilitarea op#iunilor $i deciziei indivizilor cu privire la
dezvoltarea propriei cariere,
consilierea carierei la distan#( prin e-mail, ,e! site-uri accesiile prin )nternet, telefon,
ec/ipamente audio-video, alte tipuri de servicii on-line sau difuzarea de materiale tip(rite.
Cn termeni de 4pia+ a consilierii carierei5 pentru adul#i putem identifica, pe de o parte, o ofert
reprezentat( de+
2. g/iduri, informa#ii situate %n ,e! site-uri pe )nternet, ro$uri, pliante, c(r#i, postere, ziare
specializate, anun#uri din ale ziare etc. care ofer( informa#ii cu privire la locurile de munc(, sfaturi
pentru demararea unor ini#iative personale din domeniul serviciilor sau altor domenii economice,
oferte de educa#ie $i formare profesional( continu(, prin utilizarea acestor resurse se pot o#ine
informa#ii $i nu propriu-zis consiliere,
4. institu#iile (pulice $i - sau private) care ofer( servicii de informare, consiliere $i orientare pentru
toate categoriile de clien#i $i nevoi specifice ale acestora,
5. institu#iile (pulice $i - sau private) care au oferte de educa#ie $i formare continu( $i servicii de
informare, consiliere $i orientare,
6. institu#iile care ofer( informare, consiliere $i orientare, plasarea for#ei de munc( (%n special a
$omerilor) $i mai pu#in au %n vedere pe cei care vor s(-$i sc/ime locul de munc(, s( se recalifice
etc.$i, pe de alt( parte, o cerere reprezentat( de+
7. persoane tinere care intr( pentru prima dat( pe pia#a muncii $i au nevoie de servicii de informare,
consiliere $i orientare,
8. adul#i $omeri care vor s( se angajeze,
P. persoane angajate care vor s(-$i sc/ime profesia sau locul de munc(, cele care, pentru a evita
$omajul sau pentru promovare sunt dispuse s( se angreneze %n stagii de formare continu(, care au
nevoie de consiliere pentru (re)orientare profesional( %n meserii apropiate,
:. alte categorii de adul#i afla#i %n diferite situa#ii defavorizate+ cu /andicap, femei, minoritari etnici,
refugia#i, cu calificare redus(, mame singure etc.
27
Pentru majoritatea acestor categorii de solicitan#i apelarea la serviciile de informare, consiliere $i
orientare este voluntar(, dar pentru c&teva categorii de persoane este recomandat( sau c/iar
oligatorie (pentru $omeri sau cei ce eneficiaz( de serviciile de asisten#( social().
Cn aceast( *pia#( a consilierii carierei treuie #inut permanent cont $i de alte elemente esen#iale %n
finalizarea cu succes a jocului cerere - ofert(+ angajatorii $i serviciile informare, consiliere $i
orientare oferite de consilierii carierei din institu#iile de profil.

Politici %i finalit+i ale consilierii carierei adul+ilor
Principalele priorit(#i ale politicilor aplicate %n aria consilierii carierei adul#ilor pot viza categorii de
oiective precum+
2. egalitatea $anselor de acces la oferta de educa#ie $i formare (ini#ial( $i continu(),
4. acces nediscriminatoriu pe pia#a for#ei de munc(,
5. ec/itate $i pace social(,
6. gestionarea ra#ional( a resurselor umane,
7. participare la via#a comunitar( $i educa#ie civic(,
8. reducerea sau %nl(turarea inegalit(#ilor ce #in de+ gen, v&rst(, statut marital, etnie etc.
Cn corela#ie cu cele de mai sus, ritmul sc/im(rilor economice $i sociale pune %n fa#a adul#ilor (deja
angaja#i %n munc( sau nu) sarcini noi de educa#ie, formare, actualizare a cuno$tin#elor la intervale
din ce %n ce mai reduse.
8in aceast perspectiv( adul+ii au nevoie s fie informa+i despre'
a. noile cerin#e ale locurilor de munc( (%n termeni de ailit(#i $i competen#e de az( necesare),
. oferta de educa#ie $i formare continu( e!istent(, dinamica ofertei pie#ei muncii (stailitatea -
moilitatea locurilor de munc(),
c. institu#ii pulice $i private care ofer( servicii de informare, consiliere $i orientare,
d. mecanismele pie#ei for#ei de munc(, economiei, vie#ii sociale care au ecou asupra locurilor de
munc(, dezvolt(rii carierei personale $i ocupa#iilor, %n general.
Cn ciuda declara#iilor cu privire la politicile $i serviciile de informare, consiliere $i orientare, pu#ine
#(ri au inclus %n legisla#ie, %n mod e!plicit, oiectivele $i finalit(#ile acestor demersuri.
Sunt evidente pentru institu+iile statului( dar %i pentru individ( avanta*ele serviciilor de
informare( consiliere %i orientarea adul+ilor'
a. scurtarea duratei $omajului,
. sporirea angajailit(#ii persoanelor care contacteaz( aceste servicii,
c. stimularea independen#ei %n decizie $i a spiritului antreprenorial,
d. g(sirea unui loc de munc( adecvat, cu efecte pozitive pentru dezvoltarea carierei, satisfac#iei
muncii $i eficien#ei profesionale,
e. reducerea conflictelor de munc(,
f. sporirea fle!iilit(#ii, adaptailit(#ii $i moilit(#ii for#ei de munc(,
g. *corectarea deciziilor gre$ite din *istoria recent( sau mai %ndep(rtat( a indivizilor cu privire la
momentele decisive pentru cariera lor (alegerea $colii, profesiei, stilului de via#(, locului de munc(
etc.).
8in perspectiva politicilor pie+ei muncii consilierea carierei adul+ilor contri!uie la'
a. sporirea calit(#ii resurselor umane $i, implicit, a eficien#ei $i eficacit(#ii acestora pe pia#a muncii,
. facilitarea demersurilor indivizilor pentru a se implica profesional %ntr-o mai mare m(sur( %n
acord cu interesele, aptitudinile sau calit(#ile personale,
c. %ncurajarea moilit(#ii profesionale $i teritoriale a for#ei de munc(,
d. sprijinirea indivizilor %n planificarea dezvolt(rii profesionale %n func#ie de evolu#ia pie#ei muncii
%n anumite domenii.
9onsilierea carierei este, %n multe situa#ii $i o interfa#( %ntre sistemul de educa#ie $i formare $i cel al
pie#ei muncii, pe care %ncearc( %n mod dinamic s( le sincronizeze.
@alansul %ntre cele dou( sisteme de consilierea carierei (re#eaua )inisterului Gduca#iei $i cea a
)inisterului )uncii, de regul() duce la focalizarea fie pe+
28
a. asigurarea accesului la educa#ie $i formare (ini#ial( $i continu() pentru toate categoriile de
indivizi,
. reducerea aandonului $colar $i a repeten#iei,
c. comaterea p(r(sirii $colii f(r( nici o calificare,
d. consiliere $i orientare pentru dezvoltarea competen#elor de munc( ale resurselor umane sau pe:
1. creterea ratei de anga%are a for&ei de munc tinere-
2. dezvoltarea anga%a!ilit&ii tuturor categoriilor de clien&i-
3. reducerea oma%ului sau a duratei acestuia-
.. sporirea contri!u&iei acestor servicii la sta!ilitatea relativ a pie&ei muncii-
/. sporirea mo!ilit&ii for&ei de munc 'n plan local 0'ntre diferite domenii economice1" regional"
na&ional" european-
2. creterea independen&ei individului fa& de sistemele de asisten& i spri%in social"
3. dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale etc.
9onsilierea carierei poate fi $i un instrument e!trem de util al sistemului de educa#ie $i programelor
de reform( $i dezvoltarea acestora prin faptul c(+
a. furnizeaz( informa#ii - %n urma contactului cu eneficiarii serviciilor de informare, consiliere $i
orientare - despre nevoile, cerin#ele sau aspira#iile lor %n materie de ofert( de educa#ie $i formare,
!. faciliteaz( accesul tinerilor la moduri alternative de planificarea $i dezvoltarea carierei,
c. normalizeaz( tranzi#ia c(tre pia#a muncii,
d. ofer( un feed!ac4 necesar institu#iilor de %nv(#(m&nt $i formatorilor cu privire la competen#ele de
az(, deprinderile $i ailit(#ile cerute de pia#a dinamic( a muncii,
e. %i face pe indivizi capaili de ini#iativ(, ap#i de a lua decizii cu privire la formarea lor continu( $i
dezvoltarea carierei personale.
1 no#iune c/eie a strategiei %n acest domeniu este cea de dezvoltare a anga*a!ilit+ii indivizilor
prin consilierea carierei.
"cest lucru este posiil prin informare adecvat(, personalizat(, de %ncredere, %nalt semnificativ(,
dezvoltarea atitudinilor active cu privire la cariera personal(, interven#ia timpurie (%nainte de ivirea
prolemelor sau crizelor personale - sociale), dezvoltarea capacit(#ii de adaptare la situa#ii noi de
munc(, de lucru %n grup, de comunicare eficient(, de sporire a %ncrederii %n sine, de utilizare a
te/nologiilor de informare $i comunicare etc. Gvaluarea %ndeplinirii acestor cerin#e $i a calit(#ii
serviciilor de consilierea carierei este f(cut(, de regul(, de consilierii %n$i$i, de clien#i sau de
autorit(#ile competente ale domeniului. Procesul implic( raportarea la o serie de indicatori de natur(
calitativ( (de e!emplu, satisfac#ia clien#ilor) $i cantitativ( (de e!emplu, num(rul de eneficiari ai
serviciilor respective), care permite aprecierea gradului de apropiere a muncii consilierului de
oiectivele, programele $i politicile promovate %n acest domeniu, dar $i de nevoile clien#ilor.
Te&nologiile informatice %i de comunicare n consilierea carierei
'e poate distinge deja %n multe #(ri dezvoltate economic $i cu o infrastructur( a te/nologiilor
informatice $i de comunicare, de asemenea dezvoltat(, tendin#a de a oferi pentru adul#i servicii de
informare, consiliere $i orientare %n regim de *auto-utilizare, mai ales pentru acele categorii de
persoane cu un nivel de educa#ie mai %nalt $i care sunt alfaetizate func#ional %n utilizarea )nternet-
ului.
Cn fapt, se parcurg, dup( caz, urm(toarele situa#ii+
- auto-informare,
- asisten#( pentru auto-informare,
- consiliere $i orientare intensive pentru adul#ii cu proleme $i ariere personale %n demersurile
dezvolt(rii carierei sau %n g(sirea unei sluje.
Cn scopul m(ririi accesului persoanelor adulte la %ntreaga ofert( de servicii de informare, consiliere
$i orientare" utilizarea te#nologiilor informatice i de comunicare este esen&ial.
Aceasta presupune 'n termeni practici urmtorii pai:
2. e!isten#a azei te/nice necesare,
4. alfaetizarea func#ional( pentru utilizarea acestora,
5. crearea azelor de date %n acord cu nevoile clien#ilor su form( de ,e! site-uri tematice (locuri de
munc(, oferta de educa#ie $i formare+ con#inut $i institu#ii, instrumente de (auto)evaluare etc.),
2P
6. asigurarea %ntregului proces cu speciali$ti %n domeniu care s( creeze aceste site-uri %n mod
profesionist, s( le actualizeze %n permanen#( cu informa#ii $i s( investig/eze nevoile dinamice ale
utilizatorilor,
7. dezvoltarea $i diversificarea ofertei de servicii de informare, consiliere $i orientare
complementare+ consilierea carierei prin telefon, prin e-mail, materiale tip(rite trimise prin po$t(,
8. dezvoltarea de servicii pentru a asigura ec/itatea accesului la astfel de date a tuturor categoriilor
poten#iale de utilizatori.
)ilan6ul competen6elor
O pro*lem" e/trem e actual" este cea legat" e -atestarea1 competen+elor do!?ndite prin
e#perien+a de munc.
)ul#i adul#i leag(, adesea, angajailitatea $i competitivitatea lor pe pia#a for#ei de munc( de nivelul
de studii ini#iale atins la %nceputul carierei $i ignor( e!perien#a $i noile competen#e $i deprinderi de
activitatea performant( %n diferite locuri de munc( ac/izi#ionate prin practica muncii.
"dul#ii, %n general, fac o net( distinc#ie %ntre %nv(#are (%nv(#area continu(, perfec#ionare, re-orientare
profesional( - prin stagii de formare, practic( $i %nv(#are suplimentar() $i munc(.
Cn acela$i timp, adul#ii sunt ne%ncrez(tori %n a accepta c( e!perien#a de munc( este do&ndit( tot %n
urma unui proces de %nv(#are (prea pu#in diferit(, ca mecanisme psi/ologice implicate, de %nv(#area
$colar().
@ilan#ul, validarea, atestarea acestor noi competen#e valoroase $i %n alte conte!te de munc( necesit(
un mecanism ine pus la punct (cadru legislativ, institu#ii, speciali$ti implica#i %n procesul de
evaluare etc.) $i care dau adul#ilor ce doresc s( parcurg( acest demers de evaluare argumente
suplimentare pentru sporirea angajailit(#ii $i competitivit(#ii lor pe pia#a muncii.
*@ilan#ul competen#elor este un mijloc de evaluare $i atestare a activit(#ii profesionale $i ac/izi#iilor
do&ndite ca urmare a activit(#ii directe de munc(. Pentru individ, ilan#ul competen#elor reprezint(
prilejul de cunoa$tere a resurselor $i aptitudinilor profesionale, care-i pot justifica demersurile de a
face noi proiecte cu privire la carier(, de a se preg(ti suplimentar, de a valida printr-o procedur(
oficial( de recunoa$tere e!perien#a $i deprinderile avute sau de a demara un proces de reconversie
profesional(.
Cn mod concret, %n procesul %ntocmirii unui ilan# al competen#elor unei persoane se parcurg
urm(toarele etape+
a. informarea detaliat( a eneficiarilor - persoane sau %ntreprinderi - despre con#inutul $i justificarea
acestui demers,
. informarea comisiei de evaluare asupra conte!tului $i condi#iilor de munc( ale clientului,
c. evaluarea aptitudinilor, deprinderilor, ailit(#ilor, competen#elor generale $i specifice, e!perien#ei
clientului,
d. analiza sistemului personal de interese, atitudini $i motiva#ii,
e. determinarea poten#ialelor c(i de evolu#ie profesional(,
f. identificarea posiilit(#ii de creionare a unui nou proiect de dezvoltare a carierei clientului,
eventual, de demarare de noi stagii de formare,
d. stailirea etapelor de punere %n practic( a proiectelor cu privire la carier(
Managementul +i accesul la informa6ii
1 alt( prolem( e!trem de important( este cea legat( de asigurarea accesului la informa&ii a
persoanelor adulte care au nevoie de aceste date, %n termeni de adecvare, calitate relevant(,
%ncredere, consisten#(, completitudine, aplicailitate, actualitate etc. ale acestora %n raport cu nevoile
dinamice ale utilizatorilor.
1ferirea de informa#ii adul#ilor nu %nseamn( $i rezolvarea prolemelor lor, ci presupune $i o
atitudine activ( a acestora %n a %ntreprinde ceva pentru ei %n$i$i+ c(utare, formare, educa#ie, practic(
etc., acest proces se deruleaz( %n timp. Gste de presupus c( %n acest interval adultul are+
- nevoi, interese $i preferin#e (manifeste sau latente) staile,
- informa#ii suficient de variate care se pot constitui %n alternative reale %n procesul contur(rii
deciziei cu privire la carier(,
2:
- disponiilitatea clientului %n plan intelectual, al voin#ei $i motiva#iei de a se angaja %n acest proces,
- o imagine clar( despre viitorul s(u %n planul dezvolt(rii carierei (inclusiv proiectat( %n succesiuni
temporale),
- posiilitatea personal( de a ac#iona, de a se implica activ %n propria inser#ie socio-profesional(,
utiliz&nd toate resursele de care dispune.
Procesul consilierii derulat n scopul lurii deciziei cu privire la carier de ctre adul+i presupune
parcurgerea unor etape sau e!isten#a anumitor categorii de informa#ii+
- luarea %n considerare a sistemului lor de interese( preferin+e sau aspira+ii, faptul %nseamn( c(
acestea sunt deja cristalizate, staile, consistente, realiste $i ra#ionale, toate ca efect al %nv(#(rii
$colare, e!perien#ei sociale $i de munc(. Cn aceast( situa#ie simpla oferire de informa#ii pentru a
contura interese de munc( staile nu este suficient(, ci sunt necesare stagii de practic( $i munc( %n
cursul form(rii profesionale %n diferite sectoare ale activit(#ii umane. 9onfigurarea acestor interese
este str&ns legat( de imaginea de sine $i structura particular( a personalit(#ii individului. " pune %n
rela#ie aceste aspecte suiective ale individului cu realitatea pie#ei muncii este tocmai esen#a muncii
consilierului.
- 1 cuprinz(toare list5 de alternative reale cu privire la inser&ia socio-profesional a adul&ilor
poate s( nu fie considerat( ca atare de ace$tia dac( variantele de dezvoltarea carierei nu sunt %n
consens cu structura lor de interese, aptitudini, cuno$tin#e de az( sau ac/izi#ionate prin e!perien#a
de munc( sau cu a$tept(rile %n planul dezvolt(rii personale. "cest fapt %nseamn(, totodat(, c( simpla
listare de informa#ii c(tre utilizatori nu este suficient( $i se va dovedi mai productiv ca aceste date
s( fie prelucrate, clasificate, decodate, f(cute accesiile $i inteligiile diferitelor categorii de nevoi
reale ale utilizatorilor+ unii sunt interesa#i, mai ales, de salarii sau programul de lucru, al#ii de
perspectivele de dezvoltare personal(, de posiilit(#ile de ascensiune profesional(, de condi#iile
te/nice $i umane de lucru etc. $i, de aceea, anumite alternative se vor dovedi, %n fapt, de neacceptat,
neatractive sau acceptaile doar %n anumite condi#ii. .n aspect demn de luat %n seam( %n acest
proces %l reprezint( stereotipurile sociale cu privire la munc(. 1ferta pie#ei for#ei de munc( va fi
judecat( prin aceast( prism( de o parte important( de indivizi, iar alternativele %n mod real oferite
de pia#( vor fi considerate acceptaile %n m(sura %n care concord( cu aceste imagini ve/iculate
social %n mod majoritar.
- Cantitatea de informa+ii reale %i direct utiliza!ile despre anumite alternative posiil a fi alese
drept c(i de dezvoltare a carierei sau, altfel spus, de acceptare a unei anumite sluje, are importan#(
decisiv( %n luarea deciziei. Informa#iile incomplete, neactualizate sau prea generale vor crea
confuzie, vor genera atitudini ezitante $i vor face procesul lu(rii deciziei anevoios, %ndelungat,
e!cesiv de duitativ $i generator de tensiuni psi/o-afective cu %nc(rc(tur( negativ(. Gducarea
clien#ilor pentru evaluarea alternativelor i %udecarea pro!a!ilistic a oportunit&ilor" a ofertelor de
inser#ie socio-profesional( este mai mult dec&t un simplu deziderat.
- <uarea %n considerare %n planificarea carierei a dimensiunii timp este de prea pu#ine ori luat( %n
calcul de eneficiarii serviciilor de informare, consiliere $i orientare sau de c(tre consilieri. 9ei mai
mul#i dintre indivizi scurtcircuiteaz( aceast( dimensiune, o ignor( sau nu %i acord( suficient(
importan#(. Cn timp se realizeaz( educa#ia $i formarea profesional(, se dezvolt( competen#ele de
az( $i deprinderile de munc(, evolueaz( lumea profesiilor, se sc/im( e!igen#ele angajatorilor sau
oferta pie#ei for#ei de munc(. Prezentul, %n anumite cazuri, este ignorat, viitorul fiind permanent %n
prim plan. 3aptul nu este nicidecum r(u, cu condi#ia ca $i prezentului s( i se acorde importan#a ce i
se cuvine+ viitorul profesional este i o consecin&5 a prezentului" %n termeni de investi#ie %n
educa#ie, formare, dezvoltarea ailit(#ilor $i aptitudinilor personale, maturizarea general( sau
structurarea unei personalit(#i orientate spre activitate.
- Indivizii nu pot fi considera#i %n actul consilierii $i orient(rii doar su aspecte ce se refer( la
aptitudini, competen#e, deprinderi, nivel de educa#ie sau interese profesionale declarate, ci $i %n ceea
ce prive$te nevoile i aspira&iile latente" ne-e+primate %nc(, dar spre care tind cu putere dac( li se
ofer( ocazia, $ansa sau mediul prielnic de manifestare. "ceste tendin#e latente cu referin#( la sfera
carierei se pot dovedi surprinz(tor de motivante %n sine $i moilizatoare %n plan psi/o-afectiv $i
energetic. "proape orice individ poate identifica %n via#a sa profesional( cel pu#in c&teva situa#ii de
alegeri greite sau op&iuni fericite datorate %nt&mpl(rii sau inspira#iei. .nii accept( aceast( istorie
2>
personal(, catalog&nd-o ca lips( de $ans(, soart(, noroc etc., iar al#ii lupt( pentru a corecta erorile
decizionale din trecut. Decunoa$terea consecin#elor deciziilor face parte din procesul educ(rii $i
inform(rii depline a clien#ilor consilierii.
- Procesul consilierii carierei nu semnific( doar o ofert larg de informa&ii menite s( faciliteze
luarea deciziei %n plan personal $i profesional. )nforma&iile pot fi asimilate i interpretate 'n moduri
diferite de persoane cu diferite niveluri de educa#ie, de o anumit( v&rst(, gen, mediu socio-
economic $i cultural de provenien#( sau apartenen#( familial(. Dormele de grup sau stereotipurile
ve/iculate $i acceptate de anumite categorii de persoane (din mediul rural, grupuri minoritare) sunt
/ot(r&toare %n utilizarea ofertei de informa#ii colectate $i preg(tite de c(tre consilieri pentru
utilizatori concre#i. "ltfel este receptat( informa#ia care provine de la p(rin#i sau prieteni, %n
compara#ie cu cea oferit( de institu#ii, persoane necunoscute sau furnizate prin ,e! site-uri pe
)nternet, ro$uri $i ziare. .nele dintre stereotipurile comune cu privire la munc sunt cele legate de+
- munca la negru5 'n strintate sau 'n &ar este avanta%oas pentru c( salariul este mai mare
(nefiind impozail), c/iar $i f(r( carte de munc( (ignor&ndu-se lipsa protec#iei sociale, a asisten#ei
medicale, a vec/imii pentru pensie, c&t $i ilegalitatea unei astfel de op#iuni),
- un loc de munc !un se ocup prin pile5 sau pag5 $i nu conteaz( prea mult calit(#ile
personale $i preg(tirea $colar( (fiind destui oga#i analfae#i),
- cei care desfoar activit&i pe cont propriu fur sau, altfel spus, din munc( cinstit( nu se face
avere,
- doar persoanele artoase" !une de gur i cu tupeu reuesc $i nimeni nu mai apreciaz( ast(zi
modestia, tenacitatea $i con$tiinciozitatea.
Desigur, sunt destule cazuri care pot fi date ca e!emple ce confirm( aceste situa#ii, %ns(, cu o
majoritate semnificativ(, alta este regula+ conteaz( educa#ia, aptitudinile personale, ini#iativa,
loialitatea $i majoritatea angajatorilor e!act acest lucru caut(.
Cn acela$i timp, dac( oferta de informa#ii vizeaz( prioritar anumite categorii de clien#i sau este direct
destinat( unor utilizatori locali sau regionali, ea nu se va dovedi, desigur, suficient de adecvat( altor
categorii de eneficiari $i, cu at&t mai pu#in, pentru utilizarea la scar( na#ional(.
Pe de alt( parte, %n m(sura %n care informa#iile sunt colectate %n scopul unei oferte care s( satisfac(
un num(r c&t mai mare de utilizatori, acestea sf&r$esc prin a fi e!cesiv de generale $i, inevitail,
insuficient de complete pentru cazuri sau nevoi personale concrete, adic( inutile.
Din cele de mai sus, se poate trage concluzia c( cea mai eficient( strategie %n managementul
informa#iilor este centrarea pe nevoile clien&ilor $i nu focalizarea pe resursele de informare,
consiliere $i orientare de care dispun consilierii.
Informa#iile clasificate deja $i care r(spund e!act unor nevoi identificate de consilieri ca frecvente,
prioritare sau particulare $i precizate de clien#ii %n$i$i vor fi de mare impact decizional $i psi/ologic.
9entrarea pe resursele e!istente, pe tipurile $i categoriile de informa#ii g(site $i cu niveluri variaile
de comple!itate, actualitate, completitudine etc. este un demers mai facil pentru consilier, dar nu $i
pentru client $i f(r( ma!im( utilitate pentru acesta. Prolema cea mai comple!( este cum %i
sprijinim sau stimul(m pe clien#ii adul#i s(-$i identifice nevoile (reale, de perspectiv(, situa#iile
favoraile) %n materie de dezvoltare personal( $i a cariereiL
.nii dintre ei o pot face singuri dac( sunt solicita#i sau g/ida#i minimal %n acest sens, al#ii treuie
sprijini#i, moiliza#i $i stimula#i %ntr-un mod mai sistematic $i consecvent.
?ela#ia nevoi - resurse este o succesiune $i nu o alternativ(.
6odalitatea de livrare5 a informa&iei este cov&r$itoare ca importan#( dac( se dore$te s( se o#in(
un impact semnificativ %n planul dezvolt(rii carierei. "ceasta treuie adaptat( formei dominante de
receptare de c(tre popula#ia #int( $i cu impact ma!im %n planul dezvolt(rii carierei+
- %n form( electronic (pentru eneficiari persoane tinere sau pentru cei cu nivel %nalt de studii),
- %n form( tiprit pe suport /&rtie (pentru persoane tinere sau adulte cu nivel mediu sau %nalt de
studii),
- oral (pentru persoane tinere $i adulte cu nivel mediu sau redus de educa#ie, cu tradi#ii comunitare
sau de grup pentru oralitate, minorit(#i etnice $i religioase, imigran#i, persoane cu un statut socio-
economic redus).
4;
Pe de alt( parte, e+cesul de informa&ii face pe unii indivizi (din cauza unui mecanism psi/ologic de
protec#ie) s( nu le mai *oserve, s( nu le mai *recunoasc( printre altele dac( nu sunt oferite %n
forme familiare sie$i (pentru a fi internalizate) $i deja catalogate ca utile (pentru luarea deciziei,
dezvoltarea sau orientarea carierei, perfec#ionarea personal(, g(sirea unei sluje).
.tilizarea informa#iilor %n luarea deciziei (de e!emplu) presupune o succesiune de procese care
vizeaz(+ receptarea, decodarea, interpretarea, aprecierea consisten#ei, utilit(#ii $i importan#ei pentru
sine a acestor date.
"t&t pentru tineri, c&t $i pentru adul#i, oferta simpl( de informa#ii este insuficient( pentru a se
contura o decizie cu privire la educa#ie $i formare ini#ial( $i continu(, a g(si un loc de munc( sau a
se proiecta o rut( de dezvoltarea carierei adecvat( e!igen#elor personale. "ceast( oserva#ie este
valail( $i %n alte situa#ii de 42 atur economic, politic, cultural sau social. De fapt, ailitatea
de a institui un management personal profitail al informa#iilor este una dintre cele mai c(utate
aptitudini, al(turi de cuno$tin#ele de specialitate, ailit(#ile de comunicare, utilizarea te/nologiilor
informatice $i de comunicare etc.
7actorii +i mecanismele lu"rii eci!iei cu privire la carier"
Ponderea i efectul influen&elor comunitare i parentale %n alegerea anumitor filiere de dezvoltarea
carierei sunt, f(r( %ndoial(, puternice. 'tatutul p(rin#ilor, crediilitatea necondi#ionat( cu care sunt
*investi#i de copii, leg(turile afective intra-familiale etc. sunt factori esen#iali care determin( ca
sfaturile acestora s( ai( rezonan#( $i impact %n alegerea carierei de c(tre urma$i.
Cn cazul persoanelor adulte, se p(streaz( amprenta p(rin#ilor %n alegerea filierei de dezvoltarea
carierei, la care se adaug(, %ns(, categoriile de influen#e e!ercitate de grupul de prieteni mai
apropia#i, cercul de cuno$tin#e din $coal(, activit(#ile de loisir sau de la locul de munc( $i, apoi,
comunitatea %n ansamlul ei. Dormele comunitare ac#ioneaz( puternic $i %n multiple planuri asupra
idealurilor personale $i cu privire la carier(, influen#&nd stilul general de via#(.
Du %n toate cazurile tipurile de influen#e parentale sunt enefice, ne referim la situa#iile c&nd, social
$i cultural, familiile nu au un nivel corespunz(tor de cultur(, educa#ie $i aspira#ie sau %n#elegerea
rela#iilor sociale $i muncii nu este corect( $i realist(. Du %ntotdeauna p(rin#ii %n$i$i sunt cu adev(rat
modele de realizare personal( $i profesional( pentru copiii lor. Cn aceste situa#ii, influen#a p(rin#ilor
va fi negativ( sau, dac( influen#ele e!terne vor fi suficient de puternice, aceasta va fi negat(,
refuzat(.
"t&t p(rin#ii cu statut socio-cultural $i economic sc(zut, c&t $i cei cu statut ridicat pot face presiuni
asupra copiilor s( le urmeze cariera, sau, dimpotriv(, dar din motive diferite, s( aordeze o alt(
filier( de dezvoltare personal( $i profesional(. 'erviciile de consilierea carierei pot ac#iona %n aceste
situa#ii %n mod compensatoriu sau pentru a oferi suficiente date pentru conturarea lierei decizii a
fiec(ruia.
9onsilierea carierei, %n general, respectiv furnizarea de asisten& psi#ologic" informare i orientare
cu privire la carier( nu inten#ioneaz( s(-l ajute pe individ s( ia *marea $i singura decizie, ci se
dore$te prin acest proces preg(tirea individului pentru succesiuni de !une decizii 'n diferite
segmente ale vie&ii personale i profesionale.
9/iar dac( unele decizii pot fi eronate sau inactuale, acestea pot fi corectate sau complet sc/imate
%n situa#ii noi.
0otdeauna, pentru orice situa#ie sau prolem( e!ist( solu#ii $i alternative.
Dezvoltarea personal( $i a carierei tocmai acest aspect tinde s( semnifice+ %nv(#area individual(
pentru decizii succesive %n timp, %n permanen#( %mun(t(#ite, realiste $i anticipative.
Pe de alt( parte, o decizie nu poate fi catalogat( ca un( sau rea, corect( sau eronat( %n sine, ci
treuie judecat( %n func#ie de cantitatea $i calitatea informa#iei de care dispunea individul, de
conte!tul %n care a fost luat( /ot(r&rea $i de aptitudinea (e!ersat(, sprijinit(, educat() de a lua
decizii.
42
)aturizarea, dezvoltarea e!perien#ei personale, conturarea unei imagini sau identit(#i de sine
pozitive $i realist fundamentate etc. sunt tot at&#i factori ce definesc procesul (continuu $i nu
episodic) dezvolt(rii capacit(#ii de a lua decizii cu privire la carier( %n acord cu *realitatea intern( $i
e!tern( individului.
0oate aord(rile procesului lu(rii deciziei recunosc faptul c( /ot(r&rea cu privire la studii, stilul de
via#( $i cariera ce va fi urmat( este de o natur( diferit( %n compara#ie cu alegerea unui oiect sau
produs dintr-o ofert(, oric&t de ogat( (%ntr-un magazin, de e!emplu).
"legerile cu privire la carier( implic( individul profund $i su multiple aspecte, identitatea $i
personalitatea sa %n ansamlu (%n plan psi/o-afectiv, atitudinal, volitiv $i motiva#ional).
Pentru o deplin( %n#elegere a fenomenului, treuie amintit c( orice individ, privit din diferite
ung/iuri, are *diferite identit(#i+ unele #in de gen, grup etnic, iar altele de mediul social, familial,
comunitar sau profesional. Cn acela$i timp, identitatea unui individ este o rezultant( a e!perien#ei,
%nv(#(rii, modelelor $i influen#elor sociale $i nu un *dat. Cn acest fel, a alege, a formula o decizie cu
privire la (viitoarea) carier( %nseamn( re-formularea identit(#ii %n termenii celei spre care se tinde.
1ri, acest proces presupune o decizie e!trem de important(, serioas( $i implic( o angajare gloal( a
personalit(#ii individului.
Con6inutul serviciilor e consilierea carierei aul6ilor
Metoologia consilierii
Persoanele tinere care sunt pe cale de a se angaja pentru prima dat( au nevoie s( fie consiliate cu
privire la modul de derulare a unui interviu, alc(tuirea unui 9urriculum Kitae (9K), proele practice
de lucru cerute, procedurile angaj(rii de pro( sau definitive, oliga#iile $i drepturile angaja#ilor
(concediu de odi/n(, medical, carte de munc(, formare continu( etc.). Vi adul#ii care nu au fost
niciodat( angaja#i, care %$i sc/im( locul de munc( sau au fost concedia#i au nevoie de consiliere
personal( pentru redactarea unui 9K, o evaluare pentru inventarierea aptitudinilor, ailit(#ilor $i
deprinderilor de munc( utile %n noi situa#ii de activitate, de o preg(tire pentru prezentarea la interviu
sau la proele de lucru.
Desigur, un consilier pe proleme de dezvoltarea carierei personale la adul#i nu este un agent de
plasare a for#ei de munc(, dar nici un simplu ofertant de informa#ii neutre, disparate.
9a regul( general(, %n rela#iile cu clien#ii adul#i %n procesul de consiliere, majoritatea speciali$tilor
din acest domeniu se a!eaz( pe aord(ri care merg de la atitudini dominant pasive spre cele gloal
active+
simpla oferire de informa#ii generale clien#ilor, colectate din diferite surse $i livrate %n diferite
forme (electronic(, scris(, oral(),
*pre-prelucrarea informa#iei, %n sensul catalog(rii acesteia dup( anumite criterii, ad(ugarea de
comentarii $i adnot(ri ale datelor $i asigurarea accesului lier al pulicului,
oferirea unor sugestii, la cerere, cu privire la alternativele cele mai favoraile, %n diferite
conte!te, pentru persoanele solicitante,
oferirea $i interpretarea informa#iilor %n cadrul unui proces de tip acces total la informa#ii $i
contact fa#(-%n-fa#(,
furnizarea de informa#ii structurate, %n conformitate cu sistemul de interese $i tr(s(turi de
personalitate ale clien#ilor (eviden#iate %n $edin#e speciale de evaluare), a!ate pe nevoi particulare
pentru a le face ma!imal compatiile cu nevoile acestora,
evaluare $i demersuri %n sensul auto-cunoa$terii, amelior(rii imaginii de sine (prin consiliere
psi/ologic( $i cu privire la carier(),
preg(tirea $i sprijinirea nemijlocit( pentru interviu (dac( este cerut( de clien#i), proele de lucru,
angajarea propriu-zis(,
consiliere pentru dezvoltarea carierei (re)planificarea personal( a priorit(#ilor, (re)orientare (%n
cazul unor alegeri nerealiste), rezolvarea unor situa#ii de criz( sau a prolemelor individuale, f(r(
leg(tur( direct( cu cariera profesional( a solicitan#ilor.
44
.nii consilieri consider( c( anumite situa#ii dintre cele prezentate mai sus nu fac parte, cu
necesitate, din oliga#iile lor profesionale, iar %ndeplinirea acestora ar fi doar un gest de un(voin#(
$i nu o sarcin( de serviciu, fapt care nu este pe deplin adev(rat.
Cn oricare din aceste situa#ii, consilierul poate fi, %n m(sur( variail(, mai *lieral sau mai
*directiv, %n func#ie de caracteristicile eneficiarilor serviciilor sale sau situa#iile specifice de pe
pia#a for#ei de munc(.
9u siguran#( c( acei consilieri care-$i desf($oar( activitatea %n agen#iile sau serviciile de plasarea
for#ei de munc( adulte au o alt( imagine despre oliga#iile lor profesionale. )ai mult, %n unele
situa#ii, consilierii din aceste agen#ii intervin %n favoarea clien#ilor, pentru a le spori competitivitatea
$i, deci, angajailitatea, prin simularea unor situa#ii de interviu, e!ersarea unor sarcini de munc(,
%nv(#area - actualizarea unor deprinderi noi de activitate cerute de poten#ialul loc de munc(,
ameliorarea *aspectului persoanei puse %n situa#ie de angajare (aspect fizic %ngrijit, comportament
de rela#ionare - comunicare civilizat(, contactarea $efilor $i colegilor, primirea $i e!ecutarea
sarcinilor de serviciu, punctualitatea, calitatea muncii, loialitatea, ini#iativa).
.n aspect ignorat sau pentru care nu e!ist( mecanisme realiste de urm(rire se refer( la impactul
consilierii i orientrii efectuate de consilier, clien#ii fiind elevii care continu( studiile (dup(
%nv(#(m&ntul secundar, de e!emplu, sau se angajeaz(), fie adul#ii care au eneficiat de serviciile de
informare, consiliere $i orientare.
9e decizii (noi $i mai potrivite) iau ace$tia ca urmare a contactului cu un consilierL
9&#i %$i g(sesc un loc de munc( %ntr-un timp mai scurt ($i cu c&t mai redus) datorit( e!isten#ei
serviciilor de informare, consiliere $i orientareL
9e se %nt&mpl( cu persoanele care n-au apelat la astfel de serviciiL
9um se asigur( %n practic( tranzi#ia de la consilierea pentru educa#ie spre consilierea pentru via#a
profesional( - munc(L
Cn ceea ce prive$te adul#ii, sunt, totu$i, prea pu#ine prilejuri formale $i informale de a le oferi
asisten#(, consiliere $i orientare cu privire la carier(. <a re#eaua institu#ional( e!istent( adul#ii
apeleaz( doar ca o ultim( solu#ie, atunci c&nd, %nt&mpl(tor, afl( de aceast( ofert( sau sunt *trimi$i
%n mod special la aceste servicii (cei afla#i, de e!emplu, %n $omaj de lung( durat(, descuraja#i, pu#in
califica#i).
Cntreprinderile, cel mai adesea, nu au o politic( sau un plan minimal de dezvoltare a resurselor
umane proprii+ stagii de perfec#ionare - actualizare a cuno$tin#elor, stagii de preg(tire pentru a face
fa#( situa#iilor de re-te/nologizare, re-orientare $i formare %n domenii apropiate pentru cei care
urmeaz( s( fie disponiiliza#i etc. Doar marile %ntreprinderi au unele preocup(ri %n aceast( arie.
1ferta %n e!ces de for#( de munc( - inclusiv %nalt calificat( - %i face pe patroni s( considere inutile
astfel de preocup(ri, ajung&ndu-se ca inclusiv procesul de selec#ie a personalului nou angajat s( fie
delegat unor agen#ii specializate.
Dici institu#iile ofertante de cursuri de formare continu( nu-$i e!tind, %n mod sistematic, aria de
preocup(ri spre consilierea carierei adul#ilor (nici %naintea demar(rii form(rii - pentru a vedea c&t de
potrivit( sau justificat( este aceasta cu resursele personale $i cerin#ele pie#ei muncii - $i nici dup(
terminarea acestor module de formare - pentru a g(si un loc de munc( asolven#ilor %n consens cu
noul nivel de calificare atins).
'erviciile de consilierea carierei din agen#iile de plasare a for#ei de munc( au %n oiectiv, aproape
e!clusiv, popula#ia aflat( %n $omaj $i, %n special, $omaj de lung( durat(. 9onsilierea %n aceste cazuri,
%n cele mai une situa#ii, se a!eaz( pe facilitarea plas(rii persoanei solicitante %ntr-un loc de munc(,
dac( este posiil, %n specialitatea sa ori una apropiat(.
G!plor(ri mai %n detaliu ale intereselor clien#ilor adul#i, un ilan# al competen#elor, re-inventarierea
aptitudinilor, cuno$tin#elor, ailit(#ilor, deprinderilor etc. r(m&n doar deziderate $i, %n prea pu#ine
cazuri, se pune %n mi$care %ntregul arsenal de metode, te/nici $i instrumente ale consilierului pentru
fiecare persoan( solicitant( de servicii de informare, consiliere $i orientare. 9are sunt, %n aceste
situa#ii, implica#iile pentru adul#i ale unor servicii de consiliere pentru carier( incomplete, care vin
cu %nt&rziere sau de care unii nici nu eneficiaz(L
9ele mai frecvente situa#ii sunt+
45
g(sirea unei sluje care nu este %n deplin acord cu aspira#iile, interesele $i nivelul de competen#( -
e!perien#( a clientului,
prelungirea duratei $omajului pentru cei care sunt deja %n $omaj (uneori de lung( durat(),
descurajarea %n a mai c(uta o sluj( sau aandonarea uneia g(site, dar nepotrivite $i la care
persoana nu poate face fa#(,
apelarea la alternative personale de informare, moiliz&ndu-se cuno$tin#ele, prietenii etc. care
*rezolv( situa#ia, dar nu %ntotdeauna %ntr-un mod potrivit, profesionist, cu perspective de dezvoltare
reu$it( a carierei.
9onsilierii carierei pot ini#ia, %n func#ie de condi#iile locale (apreciate din punct de vedere economic,
social $i cultural, ocupa#ional), diferite ac#iuni care s( vizeze lumea muncii, comunitatea, institu#iile
administrative, %ntreprinderile economice, $coala etc. "cestea au menirea, cu sprijinul mijloacelor
media, s sporeasc vizi!ilitatea" s informeze popula&ia despre e!isten#a acestor servicii de
informare, consiliere $i orientare, de oiectivele $i finalit(#ile lor, de avantajele ce pot fi o#inute $i
riscurile la care se e!pun dac( le ocolesc oferta.
3(r( %ndoial( c( mediul educativ ofer( cele mai frecvente prilejuri de informare, consiliere $i
orientare a viitoarei for#e de munc( aflat( %n formare ini#ial(, dar $i celor care $i-au finalizat stagiile
de educa#ie $i formare mai de timpuriu $i acum au nevoie de astfel de servicii treuie s( li se ofere
posiilitatea de a eneficia de ele.
9u foarte rare e!cep#ii, nici c/iar adul#ii nu au suficiente informa#ii despre caracteristicile locului de
munc( pentru acele domenii apropiate - cone!e cu propria profesie sau meserie.
Imaginile lor despre locurile de munc( %n care ar putea face fa#( cu o preg(tire suplimentar( minim(
sau un stagiu scurt de informare - formare %n cazul concedierii, restructur(rii sau propriei voin#e de
sc/imare sunt lacunare, sc/ematice $i, uneori, eronate. Dici rezultatele auto-evalu(rilor pentru a
anticipa posiilitatea de a ocupa un loc de munc( %n domeniile cone!e cu actuala profesie sau
meserie nu sunt pe de-a %ntregul pozitive $i realiste.
"ceste constat(ri ale consilierilor din agen#iile de plasare a for#ei de munc(, spun destul de mult
despre nevoia de consiliere a adul#ilor, dar $i despre activit(#ile modeste derulate %n prezent de
ace$tia.
G!perien#a de munc( nu furnizeaz( cu necesitate informa#ii relevante $i despre altele, %ns(
cunoa$terea direct( $i %n#elegerea din interior de c(tre persoanele adulte a rela#iilor de munc(, a
oliga#iilor $i drepturilor salaria#ilor etc. este evident superioar( c/iar $i fa#( de cea a tinerilor *ine
informa#i de c(tre serviciile de informare, consiliere $i orientare.
Din p(cate, multe din interven&iile din sfera consilierii carierei adul&ilor sunt dominant de tip
remedial" de ac&iune post-factum $i care urm(resc un scop imediat+ angajarea, diminuarea ratei
$omajului.
Vi serviciile pentru adul&ii anga%a&i sunt reduse, c/iar dac( declarativ oferta pare divers(. .n
angajat adult nu reprezint( o *urgen#( su nici un aspect pentru furnizorii de consilierea carierei
sau plasatorii de for#( de munc(.
Pentru multe categorii de adul#i, %n realitate, ofertele de informare $i consiliere vizeaz(, aproape
e!clusiv+
anume ofert( de formare (a!at(, %n principal, pe cererea angajatorilor) sau destinat(, de
regul(, celor care urmeaz( s( fie concedia#i, disponiiliza#i, trecu#i %n $omaj te/nic etc.,
anumit( gam( de informa#ii generale, centrat( pe date despre locurile de munc( vacante,
destinate celor afla#i, %n special, %n $omaj de lung( durat(,
servicii de mediere pentru angajare ($i nu consiliere pentru dezvoltarea carierei).
Gste semnificativ $i treuie semnalat c(, practic, nu e!ist( preocup(ri pentru consilierea
persoanelor pensionate pentru limit de v7rst" din motive medicale" invalide (%n urma unor
accidente de munc() etc., fapt cu at&t mai necesar cu c&t la nivelul %ntregii Gurope se constat( o
sporire a speran#ei de via#( $i %m(tr&nirea popula#iei ca urmare a sc(derii ratei de cre$tere
demografic(.
Partenerii sociali cu poten6ial &nalt e spri8inire a serviciilor e informare- consiliere +i
orientarea aul6ilor sunt sindicatele %i patronatul,
46
9&t prive$te implicarea 'n informarea" consilierea i orientarea carierei adul&ilor i a altor
parteneri sociali" al#ii dec&t statul, cum ar fi sindicatele $i patronatul, demersurile acestora sunt
con%uncturale" colaterale" marginale sau nesistematice.
8iderii sindicali ($i sindicatele %n ansamlul lor) sunt pu#in implica#i $i interesa#i s( pledeze pentru
consilierea carierei adul#ilor, pentru informarea, consilierea $i orientarea memrilor organiza#iilor
lor, %n a-i ajuta s( se dezvolte pe plan profesional prin %nv(#are continu(, re-orientare, reactualizarea
cuno$tin#elor, atestarea e!perien#ei de munc( etc., ei fiind, aproape %n totalitate, centra#i pe
revendic(ri salariale sau o#inerea unor avantaje populiste pentru memrii de sindicat, pe
organizarea de proteste %mpotriva celor mai multe dintre m(surile de rentailizare a muncii,
rete/nologizare sau restructurare economic(, astfel, ei scap( din vedere virtu#ile pentru viitor ale
%nv(#(rii $i form(rii permanente, ale unor politici %n domeniul resurselor umane proiectate spre
eficien#(.
Organiza&iile patronale semnaleaz(, de asemenea, c( cei mai mul#i patroni nu au o politic( ine
definit( %n domeniul resurselor umane %n cadrul %ntreprinderii lor, prefer&nd utilizarea %n situa#ii
conjuncturale diferite, mai degra(, la angaj(ri noi dec&t la folosirea resurselor de personal deja
angajat $i care, cu pu#ine investi#ii %n %nv(#area continu(, care ar duce la formarea de noi competen#e
non-cognitive, %n special) $i neincluse %n %nv(#area formal(, ar putea s( %ndeplineasc( cu u$urin#(
sarcinile noi de produc#ie ce se ivesc %n timp.
Dici anga%atorii nu sunt interesa#i s( investeasc( %n preg(tirea resurselor umane de care dispun, cu
e!cep#ia c&torva domenii particulare, pentru c( e!ist( o supraofert( de for#( de munc(, rezultat( prin
disponiiliz(ri (ca efect al restructur(rii economice), privatizare, re-te/nologizare, preg(tire
profesional( de o mai un( calitate a tinerilor %n $coli $i facult(#i etc.
(erviciile private de consilierea carierei sunt %n e!tindere ca arie de aordare profesional( $i %n
proces de sporire continu( a calit(#ii ofertei de informare, consiliere $i orientare. Cn prezent, aceste
servicii sunt %nc( dominant a!ate pe descoperirea, consilierea $i plasarea for#ei de munc( %nalt
calificat( $i pentru posturi e!trem de competitive.
De dat( recent( este $i faptul c( unele asocia&ii profesionale au deutat %n oferirea $i a anumitor
servicii de informare, consiliere $i orientare. 9&teva firme private ofer( servicii de consilierea
carierei on-line la distan#(, prin Internet sau telefon.
9tilizarea te#nologiilor informatice i de comunicare 'n consilierea adul&ilor este deja opera#ional(
$i %n ?om&nia prin numeroasele programe dedicate domeniului consilierii carierei, acestea con#in
instrumente de evaluare $i c/estionare de interese profesionale $i, pe aza acestora, furnizarea unui
profil $i, implicit, recomandarea anumitor familii de profesii, meserii, ocupa#ii, func#ii considerate
compatiile cu aceste profile ocupa#ionale largi.
)nstrumentele de consilierea carierei precum 9lasificarea 1cupa#iilor din ?om&nia, profilele $i
standardele ocupa#ionale, site-uri de informare, evaluare etc. sunt jaloane semnificative ale
dezvolt(rii sistemului $i diversific(rii serviciilor de consilierea carierei.
Persist(, %n ciuda unor proiecte precum )nformarea i Consilierea Carierei (Proiect finan#at de
Muvernul ?om&niei $i @anca )ondial() o insuficient( continuitate de metode $i activit(#i %ntre
serviciile de informare, consiliere $i orientare oferite de institu#iile ce apar#in domeniului educa#iei
$i muncii. Bustificat( p&n( la un punct, prin specificul oiectivelor (educa#ie $i formare profesional(,
pe de o parte $i plasarea for#ei de munc(, formarea continu( a adul#ilor, pe de alt( parte), aceast(
particularitate treuie dep($it( c&nd este vora de consilierea dezvolt(rii carierei, v(zut( ca un
continuu de etape, stadii, roluri $i status-uri pe care un individ le *%ndepline$te %n via#(.
Activitatea de educa&ie i formare din coal alternant cu activit&ile practice derulate 'n diferite
institu&ii (poten#iale angajatoare a for#ei de munc( nou preg(tite) diminueaz( considerail *distan#a
(mai degra( resim#it( %n plan psi/ologic) dintre $coal( $i munc(, face *tranzi#ia mai pu#in
dramatic(. "ceast( 'nv&are de tip dual are puternice valen#e $i %n consilierea carierei adul#ilor,
luarea deciziei $i %n#elegerea mecanismelor pie#ei muncii.
Cn prezent, %n #ara noastr(, din cauza unor %nc(rc(turi negative ce vin din trecutul apropiat $i care le-
a deturnat sensul, activit&ile voluntare de interes comunitar ale tinerilor $i, mai ales, ale adul#ilor
sunt sporadice $i aproape nepopulare.
47
9u toate acestea, %n viitor, va treui ac#ionat pentru a face din voluntariat un instrument de educa#ie
pentru munc(, un mijloc de cunoa$tere a realit(#ilor economice $i sociale, de sporirea angajailit(#ii
for#ei de munc(, de facilitare a comunic(rii $i integr(rii sociale $i profesionale.
)odul de implicare %n activit(#ile voluntare poate viza ariile+ civic(, social(, cultural(, ecologic(,
sanitar(, comunitar( $i %n definitiv, utiliza %n eneficiul clientului adult multitudinea de e!perien#e
de via#(, cuno$tin#e, contacte sociale efectiv realizate etc., ceea ce face din consiliere $i orientare un
act viu, dinamic, finalizat cu o reu$it(.
3ormula adoptat( de cele mai multe #(ri %n ceea ce prive$te modul de organizare 'n plan teritorial a
serviciilor de informare" consiliere i orientarea adul&ilor este un sistem descentralizat de institu#ii
$i servicii (%n scopul sincroniz(rii depline a acestora cu nevoile clien#ilor), dar cu e!isten#a unui
nucleu de coordonare metodologic(, actualizarea surselor na#ionale de informare necesare
consilierii carierei, elaor(rii de instrumente unitare de lucru, asigurarea mi$c(rii asociative,
asigurarea coeren#ei politicilor %n domeniu etc.
Cn acela$i timp, c&teva principii fundamentale contureaz( organizarea sistemului de consilierea
carierei+
dac( e!ist( un cadru organizat pentru a oferi informa#ii $i sprijin pentru dezvoltarea carierei %n
$coli, treuie s( e!iste $i un sistem e!tern acestor institu#ii pentru cei care nu au eneficiat de
educa#ia furnizat( prin sistemul formal sau cei care au nevoie de astfel de servicii,
%n perspectiva nevoii cresc&nde de %nv(#are - formare continu(, serviciile de informare, consiliere
$i orientare sunt necesare %n toate momentele evolu#iei personale $i profesionale a adul#ilor,
accesul la serviciile de informare, consiliere $i orientare treuie s( fie deplin pentru toate
categoriile de eneficiari poten#iali pentru a nu se genera defavorizare $i e!cludere social( sau
privare de informa#ii. Con&inutul serviciilor de informare" consiliere i orientare este diferit din
perspectiva actorilor $i eneficiarilor acestora+
pentru institu&iile colare este important s( eneficieze de aceste servicii pentru a spori calitatea
educa#iei $i form(rii (din motive de prestigiu profesional $i social) $i pentru completarea locurilor
disponiile cu elevi deja foarte competitivi,
pentru individ (t&n(r sau adult) este important s( eneficieze de aceste servicii %n scopul
identific(rii traseului optim de via#( personal( $i dezvoltare profesional(, judecat prin satisfac#iile
individuale, materiale, sociale anticipate,
pentru anga%ator a eneficia de serviciile de informare, consiliere $i orientare semnific( g(sirea
for#ei de munc( apt( s( r(spund( ma!imal nevoilor sale $i care treuie s( fie %nalt eficient(,
adaptail( $i imediat utilizail( (f(r( investi#ii din partea sa %n formare $i practic(),
pentru societate, %n ansamlul ei, aceste servicii reprezint( un mecanism de asigurare a
prosperit(#ii generale din punct de vedere socio-economic $i cultural, prin utilizarea ra#ional( $i
deplin( tuturor resurselor umane disponiile, un mijloc de instaurare a ec/it(#ii sociale, dar $i o cale
prin care, eventual, pot fi servite anumite interese sau priorit(#i na#ionale strategice.
Tipuri e consiliere
'c/im(rile rapide ale societ(#ii au determinat apari#ia de noi cerin#e pentru activitatea de
consiliere, acestea vizeaz( te/nologiile informatice $i de comunicare, auto-administrarea unor
metode $i te/nici de evaluare personal(, multiculturalitatea, gloalizarea etc.
Kiteza $i num(rul sc/im(rilor influen#eaz(, desigur $i nevoile de consiliere ale indivizilor+ ace$tia
se confrunt( cu proleme de dispari#ie - apari#ie a unor ocupa#ii, solicitarea unor noi competen#e la
locul de munc(, moilitatea profesional( $i teritorial( a for#ei de munc(, riscul $omajului.
Vi pia#a muncii este supus( unor transform(ri structurale %n raport cu care at&t angaja#ii, c&t $i
angajatorii treuie s( se preg(teasc( pentru a le face fa#(.
9onsilierul treuie s( se adapteze acestor sc/im(ri sociale, s( g(seasc( metode noi de interven#ie $i
asisten#(, iar rolul acestuia s( fie reconsiderat.
Cn aceste condi#ii, consilierea tradi+ional %ncepe s( fie devansat( de consilierea procesual,
Dup( criteriul istoricit(#ii (coroorat cu dinamica activit(#ii), %ntre cele dou( tipuri de consiliere apar
diferen#e notaile.
Consilierea tradi+ional'
48
- are caracter predominant secven#ial,
- se acord( de %ndat( ce este necesar, de cele mai multe ori printr-o singur( $edin#(,
- clientul este considerat ca un *caz $i conteaz( num(rul de cazuri rezolvate,
- se desf($oar( %ntr-un spa#iu specific,
- confer( consilierului rolul de e!pert care testeaz( clien#ii $i-i *sorteaz( %n concordan#( cu anumite
ocupa#ii,
- responsailitatea este distriuit( %n mod egal %ntre consilier $i client.
Consilierea procesual'
- are caracter dinamic, continuu,
- au loc (de oicei) mai multe $edin#e $i este o activitate pe termen lung,
- prolema clientului este considerat( ca un proces %n desf($urare,
- se desf($oar( %n spa#ii mai pu#in conven#ionale, at&t %n interiorul cainetului, c&t $i %n e!terior %n
locurile unde clien#ii solicit( asisten#(,
- clientul devine e!pertul, iar consilierul do&nde$te rolul de tutor, de *process-leader,
- responsailitatea revine %n %ntregime clientului %n ceea ce prive$te decizia, iar consilierul este
responsail din punct de vedere profesional pentru modul cum coordoneaz( *procesul consilierii.
'e recurge, %n consecin#(, din ce %n ce mai frecvent la termenul de consiliere tutorial" derivat de la
rolul de tutor5" care revine consilierului. Procesul semnific(+
- p(streaz( *firul ro$u pe durata *parteneriatului cu clientul,
- secondeaz( clientul %n derularea etapelor prolemei sale,
- furnizeaz( eneficiarului informa#ii $i sprijin ori de c&te ori are nevoie,
- sumarizeaz( periodic atingerea oiectivelor,
- urm(re$te clientul p&n( la solu#ionarea prolemei sale (angajare, sc/imarea locului de munc(,
promovare %n carier( etc.),
- recurge la noi resurse din re#ea $i suplimenteaz( asisten#a atunci c&nd este cazul.
)etodele consilierii tutoriale sunt asem(n(toare celor din consilierea constructivist (de la care, de
altfel, %mprumut( $i unele etape). Cn aceast( situa#ie, consilierul+
- ofer( permanent clientului sprijin $i repere de orientare,
- %l ajut( la identificarea sarcinilor $i scopurilor %n %ntocmirea planului de ac#iune,
- pune %ntre(ri $i cere r(spunsuri,
- %ntrevede posiilit(#i,
- constituie o resurs( %n momente dificile,
- poate coordona rela#iile $i grupurile %n mod constructiv,
- asist( clientul %n ec/ilirarea cerin#elor vie#ii profesionale cu cele personale $i cu timpul lier,
- stimuleaz( motiva#ia interioar(,
- pune la dispozi#ia clientului instrumente pentru ca %n perspectiv( acesta s( devin( capail s( se
ajute singur.
Cn func#ie de domeniu, e!ist( mai multe tipuri de consiliere, care, de cele mai multe ori, se
completeaz( %n activitatea practic(.
Consilierea voca+ional urm(re$te dezvoltarea capacit(#ii de planificare a carierei. "ceast( form(
de consiliere este, de cele mai multe ori, asimilat( consilierii carierei" atunci c&nd se acord( elevilor
$i asolven#ilor ciclurilor de %nv(#(m&nt terminale.
Consilierea educa+ional ofer( repere psi/o-educa#ionale pentru s(n(tatea mintal(, emo#ional(,
fizic(, social( $i spiritual( a copiilor $i adolescen#ilor. 9onsilierea educa#ional( este $i un proces
intensiv de acordare a asisten#ei psi/o-pedagogice elevilor, studen#ilor $i celorlalte persoane
implicate %n procesul educa#ional (profesori, p(rin#i $i autorit(#i $colare). Cn cadrul grupurilor
$colare, consilierea reprezint( o form( particular( de interac#iune $i influen#are care contriuie la
omogenizarea grupului de elevi (0om$a, 2>>>).
4P
9onsilierea educa#ional( se a!eaz( pe unitatea triadic( familie - elev - $coal( $i este preocupat( de
realizarea unei armonii %ntre cei trei termeni ai rela#iei, %n vederea unei educa#ii eficiente $i a
dezvolt(rii optime a personalit(#ii copilului.
Consilierea suportiv ofer( sprijin emo#ional $i psi/ologic $i implic( discu#ii ale consilierului cu
clientul. Principala misiune a consilierului este aceea de a utiliza c&t mai mult posiil ascultarea
activ( $i de a sus#ine afectiv clientul.
Consilierea pentru dezvoltare personal este o form( de consiliere psi/ologic( %n care prolemele
psi/ice nu sunt v(zute %n termeni de tulurare $i deficien#(, ci %n parametrii nevoii de
autocunoa$tere, de %nt(rire a eu-lui, de dezvoltare personal( $i de adaptare, formeaz( ailit(#i $i
atitudini care permit o func#ionare personal( fle!iil( $i eficient(. 'uccesul acestui gen de consiliere
presupune implicarea activ( $i responsail( a amelor p(r#i %n realizarea unei alian#e autentice,
azat( pe respect $i %ncredere reciproc( (@(an, 4;;2).
Consilierea de criz asigur( asistarea psi/ologic( a persoanelor %n dificultate. "ceasta implic(
metode, te/nici $i cuno$tin#e de specialitate $i se azeaz( pe interven#ia %n stare de criz(, care se
situeaz( %ntre consiliere $i psi/oterapie (Auer, 2>>6).
Criza - %n acest conte!t - este definit( ca situa#ia %n care o persoan( se confrunt( cu un ostacol %n
atingerea unui scop important al vie#ii sale, ostacol ce pare imposiil de dep($it utiliz&nd metode
uzuale de solu#ionare.
"cest tip de consiliere-interven#ie este urgent, intens $i de scurt( durat( $i %$i propune nu numai
alinarea suferin#elor, ci $i prevenirea consecin#elor negative din punct de vedere social, psi/ologic,
medical, are la az( urm(toarele principii+
- evitarea pericolului ac#iunilor $i deciziilor ireversiile, precum $i a unor atitudini $i conduite
neadecvate,
- identificarea conflictului $i confruntarea clientului - pacientului cu acesta,
- sus#inerea pacientului %n continuarea tratamentului datorit( unei rela#ii de %ncredere stailit( rapid
cu consilierul-terapeut,
- centrarea pe prolema urgent( a clientului,
- utilizarea unor metode fle!iile $i pragmatice,
- apelarea, %n caz de necesitate, la tratament medicamentos, ajutorul persoanelor apropiate $i
asisten#( social(.
Consilierea pastoral este un tip de consiliere religioas(, un proces de asistare psi/ologic( realizat
de c(tre preot %n comunitatea sa religioas( (@(an, 4;;2). 'copurile consilierii pastorale constau %n+
- acordarea de asisten#( persoanelor descurajate,
- dezvoltarea toleran#ei %n rela#iile cu semenii,
- acordarea de asisten#( %n autocunoa$tere, %n#elegerea propriului comportament potrivit principiilor
ilice,
- acceptarea responsailit(#ilor $i do&ndirea maturit(#ii confesionale (DeRoven, 2>>P).
Consilierea informa+ional este un tip de interven#ie prin care se ofer( informa#ii pe domenii - teme
specifice, %n cazul c&nd aceste informa#ii, completate de metode $i te/nici de specialitate, sunt
furnizate cu ajutorul te/nologiei informatice, se poate vori de un nou tip de consiliere+ consilierea
on-line, computerizat sau asistat de calculator.
Consilierea marital este o form( de asisten#( psi/ologic( acordat( familiei, care, spre deoseire de
terapia marital(, poate fi considerat( mai limitat( ca scop, deoarece pune %n discu#ie numai un
conflict particular legat de prolemele imediate ale familiei, poate fi orientat( c(tre o sarcin(
specific(, de e!emplu, cre$terea unui copil. )ul#i autori consider( di/otomia terapie - consiliere
marital( ca fiind artificial(, deoarece sunt mai multe asem(n(ri dec&t deoseiri, amele forme
pun&nd accent pe ajutorarea partenerilor %n a face fa#( mai eficient prolemelor de cuplu.
Consilierea psi&ologic" %n literatura actual(, este definit( ca un demers organizat, structurat,
dispun&nd de mijloace $i te/nici specifice %n cadrul c(ruia un consilier atestat acord( asisten#( $i
sprijin unor persoane normale psi/ic, dar aflate %ntr-un moment de dificultate, de impas e!isten#ial.
"cest tip de defini#ie pare a rezolva %ntr-o manier( foarte simpl( prolema interferen#ei cu sfera de
4:
con#inut a psi/oterapiei+ psi/oterapia se adreseaz( st(rilor de disconfort psi/ic, iar consilierea,
normalit(#ii.
"ctivitatea de consilierea carierei adul#ilor este considerat(, %n acela$i timp, o m(sur( activ( de
comatere a $omajului, al(turi de mediere, consultan#( %n afaceri, ocupare $i formare - recalificare -
reconversie - dezvoltare a resurselor umane.
"nalizat( %n acest conte!t, consilierea carierei adul#ilor se delimiteaz( de medierea muncii, cu care
se %nt&lne$te %n c&teva puncte, #in&nd de con#inutul serviciilor acordate clientului $i de metodele
utilizate. Medierea desemneaz( ansamlul activit(#ilor de corelare a cererii $i ofertei de for#( de
munc( de pe pia#(, %n scopul angaj(rii unei persoane pe un loc de munc( nou creat sau lier.
'erviciile de mediere se acord( ofertan#ilor $i solicitan#ilor de for#( de munc(. 9u acest prilej, se
dau informa#ii $i se poart( discu#ii cu privire la+
- locurile de munc( vacante $i condi#iile necesare pentru ocuparea lor,
- programele de ocupare la nivel local $i posiilit(#ile de acces la acestea,
- evaluarea preg(tirii $i aptitudinilor solicitantului unui loc de munc(,
- oferte de preg(tire profesional( (inclusiv recalificare) pentru ocuparea posturilor de munc(
vacante.
9oncluzia la care s-a ajuns %n aceast( privin#( este c( serviciile e!istente de orientarea carierei
adul#ilor mai au, totu$i, un caracter limitat $i fragmentat, f(r( s( fie conectate la dinamica pie#ei
muncii $i unde sectorul pulic este sla dezvoltat $i sus#ine %nc( di/otomia pulic-privat. .nul
dintre aspectele cele mai sensiile ale consilierii carierei adul#ilor $i, %n acela$i timp, o prolem( cu
care se confrunt(, %n special, #(rile cu o economie ine dezvoltat( este sectorul a$a-numitei *v&rste a
treia $i fenomenul de %m(tr&nire a resurselor umane (pentru acest segment de popula#ie nu s-au
dezvoltat %nc( servicii de consiliere adecvate).
"naliza privind ini#iativele interna#ionale care se refer( la cadrul de dezvoltare a consilierii carierei
adul#ilor demonstreaz( c( procesul de orientare pe tot parcursul vie#ii este indisoluil conectat la
evolu#ia pie#ei muncii $i la caracteristicile acesteia. 3aptul c( adul#ii sunt direct implica#i %n acest
sector denot( necesitatea de a dezvolta servicii de consiliere %n domeniu, mai degra( dec&t la
nivelul educa#iei.
Ini6iative &n omeniul consilierii carierei aul6ilor &n Europa
'itua#ia consilierii carierei adul#ilor din 6area :ritanie este una dintre cele mai relevante su acest
aspect, nu numai datorit( preocup(rii constante pentru acest domeniu, ci $i gra#ie e!isten#ei unei
structuri care se ocup( de analiza, conceptualizarea $i diseminarea e!perien#elor acestei #(ri+ ;#e
<ational )nstitute for Careers =ducation and Counselling - DI9G9 (Institutul Da#ional de Gduca#ie
$i 9onsilierea 9arierei). "$a cum reiese din uletinele informative ale institu#iei men#ionate,
esen#ial( pentru politica adoptat( de aceast( #ar( %n consilierea $i orientarea carierei adul#ilor este
comunitatea local. ?olul sporit al comunit(#ilor locale este justificat prin avantajele pe care le
ofer( (Adult *uidance in Communit$ (ettings, 2>>:)+
aordare centrat( pe client,
fle!iilitate,
amplasarea serviciilor %ntr-un mediu familiar, neperceput ca agresiv,
acces lier de tip *u$( desc/is(,
lipsa constr&ngerii temporale,
e!isten#a unor servicii de consiliere - orientare disponiile %n permanen#(.
1rientarea %n cadrul comunit(#ii presupune o palet( larg( de activit(#i+ de la oferirea de informa#ie la
mediere, referirea la alte servicii, consiliere. "stfel, acest tip de suport comunitar este organizat %n
re#ea $i denot( o aordare gloal(, r(spunz&nd unor nevoi diferite ce #in de dezvoltarea personal( a
individului, %ns( poate c( cel mai important aspect ce treuie avut %n vedere este organizarea pe az(
de voluntariat a acestor servicii. 9a e!emple de ini#iative %n acest domeniu men#ion(m+
;#e 6atson <eig#!ouring Pro%ect (2>>;), care const( %n desc/iderea unui centru de consultan#(
(advice centre) $i care a dus la sc(derea ratei $omajului, dezvoltarea unei re#ele de sprijin $i sporirea
4>
capacit(#ii indivizilor de a se ajuta singuri (finan#are prin parteneriat pulic-privat %ntre diverse
companii $i organiza#ii, inclusiv autorit(#i locale $i =uropean (ocial >und).
;#e 8in4 Pro%ect, ce const( %n sprijinirea celor f(r( loc de munc( prin orientare voca#ional(,
dezvoltare personal(, a ailit(#ilor func#ionale, ini#ierea %n te/nici de c(utare a unui loc de munc(
etc. (finan#are local( $i =uropean (ocial >und).
;#e C#esterton Communit$ College Outreac# )nitiative, care furnizeaz( informa#ii la nivel local,
servicii de orientare $i activit(#i de %nv(#are pentru femei, cu focalizare pe persoanele f(r( un loc de
munc(, f(r( calificare, cu venit redus, singure $i cu copii sau provenind din diverse grupuri etnice
minoritare.
"ccentul pe dezvoltarea de strategii locale %n consilierea $i orientarea carierei adul#ilor a
reprezentat, pentru )area @ritanie, oiectul unui proces de consultare la nivel na#ional $i care a avut
ca rezultat, %n 2>>8, dezvoltarea unui model na#ional structurat pe dou( niveluri+
e!isten#a unui serviciu na#ional de orientare pentru adul#i, care s( ofere informa#ii $i consiliere
gratuit $i pe az( de standarde comune,
un serviciu e!tins, care s( ofere facilit(#i suplimentare, organizat contra cost pentru cei ce au
posiilitatea de a pl(ti.
Preocuparea manifestat( pentru promovarea $i organizarea serviciilor de consilierea adul#ilor a
identificat e!isten#a unor pro!leme specifice, din perspectiva utilizatorului, legate, %n special, de
percep#ia pulic( $i de accesul la aceste servicii.
'trategiile adoptate %n eficientizarea serviciilor de consilierea adul#ilor au %n vedere angrenarea
diferi#ilor actori sociali care sunt implica#i %n via#a profesional( a adul#ilor. "stfel, un rol important
%n sprijinirea acestor servicii revine sindicatelor, ce pot oferi o imagine detaliat( a nevoilor cu care
se confrunt( at&t angaja#ii, c&t $i angajatorii $i pot promova cel mai ine conceptele de *%nv(#are
permanent( $i orientare profesional(.
.n studiu efectuat %n anul 2>>: arat( c( sindicatele joac( un rol important %n acest domeniu, prin+
2. dezvoltarea unui climat de %ncredere %n jurul serviciilor de consiliere $i sus#inerea crediilit(#ii
acestora,
4. accesul $i comunicarea cu indivizi $i comunit(#i unde e!ist( ariere culturale sau de alt( natur(,
5. identificarea nevoilor de %nv(#are ale angaja#ilor,
6. posiilitatea de a negocia accesul la servicii de consiliere pentru adul#i,
7. dezvoltarea de parteneriate cu angajatorii pentru organizarea unor astfel de servicii,
8. accesul la informa#ii $i resurse relevante de pe pia#a muncii.
1 alta ini#iativ( , a fost adoptat( %n (uedia - ;#e Adult =ducation )nitiative, care a dezvoltat un
program compre/ensiv de educa#ie a adul#ilor cu o durat( de 7 ani. Principalul grup #int( este
reprezentant de adul#ii $omeri $i care nu $i-au completat educa#ia sau formarea profesional(. De$i %n
cadrul acestei ini#iative accentul e!plicit cade pe educa#ie, orientarea $i consilierea profesional(
reprezint( componenta intrinsec( a acestei strategii. "stfel de servicii sunt, %n special, oferite %n
cadrul sistemului educa#ional, cel mai ine reprezentate %n *9omitetele )unicipale de Gduca#ie a
"dul#ilor (Adult =ducation Committees), urmate de *9entrele locale de informare (8ocal
)nformation Centres - )nfote4) $i de agen#iile de ocupare (=mplo$ment Offices).
Pentru a concluziona succinta trecere %n revist( a ceea ce se %nt&mpl( pe plan interna#ional %n aria
politicilor privind consilierea carierei adul#ilor, vom spune c( unul dintre impedimentele realiz(rii
unei imagini compre/ensive a domeniului const( %n diseminarea lacunar( a e!perien#elor acumulate
$i pulic(rii de rapoarte pe aceast( tem(. Putem %ns( identifica unele aspecte semnificative $i care
reprezint(, %n egal( m(sur(, at&t tendin#ele din domeniu, c&t $i amenin#(rile la adresa acestuia. Gste
vora, %n principal, de+
2. l(rgirea no#iunii de orientare $i a tipului de e!pertiz( inclus(,
4. punerea accentului pe comunit(#ile locale,
5. implicarea de noi actori (sindicatele, agen#iile de voluntariat, organiza#iile din sectorul civil),
6. dezvoltarea de re#ele $i parteneriate.
5;
"stfel, dat fiind c( prolemele legate de dinamica $i fluctua#iile pie#ei muncii afecteaz( societatea
ca %ntreg $i nu numai anumite segmente ale acesteia, faptul c( adul#ii se g(sesc %n fa#a unor situa#ii
profesionale din ce %n ce mai dificile $i mai instaile, limiteaz( capacitatea de r(spuns a serviciilor
pulice tradi#ionale de consilierea carierei adul#ilor (reprezentate de oficiile de $omaj - agen#iile de
ocupare). <ipsa unui loc de munc( nu mai este o prolem( individual(, ci una pulic(, social(, ceea
ce e!plic( punerea %n aplicare de diverse politici pulice adoptate pentru comaterea acestui
fenomen $i crearea de strategii $i sisteme de sprijin pentru adul#ii direct implica#i %n tot spa#iul
european.
Ini6iative rom9ne+ti &n omeniul consilierii carierei aul6ilor
9omparativ cu aceast( tendin#( interna#ional(, situa#ia din ?om7nia reflect( o %nt&rziere a %n#elegerii
acestui proces $i dimensiunii acestuia, cauzat( de noutatea reprezentat( de economia de pia#( pe
plan na#ional $i, implicit, insuficienta familiarizare cu tendin#ele $i efectele acesteia.
"stfel, principalele servicii de consilierea adul#ilor %n ?om&nia sunt concentrate %n dou( direc#ii+
2. Centrele de $nformare %i ,rientare /C$,0 din cadrul universit(#ilor, finan#ate de )inisterul
Gduca#iei $i
4. 7gen+iile /2ude+ene0 de ,cupare a For+ei de Munc /72,FM0( din suordinea "gen#iei
Da#ionale de 1cupare a 3or#ei de )unc( ("D13)). 9I1 sunt finan#ate de la ugetul )inisterului
Gduca#iei, iar adul#ii c(rora li se adreseaz( sunt reprezenta#i de studen#i, acestea ofer(, %n special,
consiliere $i orientare educa#ional(, pu#in corelat( cu pia#a muncii $i care acoper( numai popula#ia
inclus( %n centrele universitare.
Pe de alt( parte, "gen#iile de 1cupare sunt agen#ii teritoriale cu acoperire na#ional(, dar care se
adreseaz(, %n principal, $omerilor $i %n cadrul c(rora activitatea de consiliere $i orientare este
stipulat( de prevederile *<egii nr. P8 - 28 ianuarie 4;;4, privind sistemul asigur(rilor pentru $omaj
$i stimularea ocup(rii for#ei de munc(. "stfel, informarea $i consilierea profesional( reprezint( o
m(sur( *de cre$tere a $anselor de ocupare a persoanelor %n c(utarea unui loc de munc( $i se ofer(
gratuit, de c(tre personal specializat. De asemenea, legea prevede c( aceste servicii pot fi oferite $i
de *alte centre $i furnizori de servicii din sectorul pulic sau privat, acredita#i, care %nc/eie contracte
cu agen#iile pentru ocuparea for#ei de munc(. 'e creeaz( astfel premisele pentru dezvoltarea de
parteneriate pulic - privat $i sunt %ncurajate ini#iativele %n acest domeniu. Prolema principal( a
societ(#ii rom&ne$ti %n domeniul furniz(rii de servicii de orientare $i consilierea carierei adul#ilor
r(m&ne faptul c( acestea nu se adreseaz( unei categorii largi de poten#iali eneficiari $i anume
adul#ii afla#i %n alte situa#ii profesionale de sc/imare ($i nu $omeri).
Dac( facem o compara#ie %ntre tendin#ele pe care le-am identificat pe plan interna#ional (l(rgirea
conceptului de orientare profesional(, accentul pe comunit(#ile locale, implicarea de noi actori,
re#ele $i parteneriate) $i evolu#ia %n plan na#ional, oserv(m c( este creat conte!tul pentru a face
transferaile unele practici acumulate %n aceast( direc#ie, c/iar dac( perspectivele par a fi diferite.
O alt" recomanare vi!ea!" &nt"rirea re6elei e euca6ie a aul6ilor ($i, implicit, de orientare $i
consilierea carierei) $i elaorarea unui program similar Adult =ducational *uidance )nitiative. .n
rol important %n aceast( direc#ie l-ar putea avea e!isten#a unei organiza#ii profesionale puternice $i
ine organizat( a consilierilor $i practicienilor orient(rii, care s( func#ioneze ca un centru de
e!celen#( %n aceast( arie. Prolema principal( %ns( este reprezentat( de crearea unor posiilit(#i de
finan#are a ini#iativelor din domeniu, %n special, prin creare de programe na#ionale care s( ofere
grant-uri pentru dezvoltarea de proiecte ce se pot constitui ulterior ca une practici adecvate
conte!tului rom&nesc.
3(r( %ndoial( c( toate aceste oiective $i interese nu pot fi acoperite, %n mod simultan $i integral,
numai de serviciile de informare, consiliere $i orientare.
Conclu!ii
"$a-zisele *deprinderi ale secolului al @@)-lea, cum sunt cele de comunicare, de rezolvare a
prolemelor $i de ra#ionament, dar $i multe altele, care se refer( la utilizarea te/nologiilor
informatice $i de comunicare, la gestionarea timpului, informa#iilor $i resurselor materiale, umane,
52
financiare, alc(tuiesc nucleul *tare al portofoliului fiec(rui individ care intr( competitiv pe pia#a
for#ei de munc(.
Cn condi#iile actuale, c/iar $i numai men#inerea standardelor actuale de dezvoltare socio-economic(
$i cultural( a unei #(ri presupune o continu( investi#ie %n resursele umane (%n cadrul formal, informal
$i non-formal de educa#ie $i formare), cre$terea economic( $i %n plan social $i cultural, desigur
presupune investi#ii suplimentare, rafinarea metodelor, mijloacelor $i politicilor de dezvoltare a
resurselor umane.
Glementele actuale cu titlu de *valoare ad(ugat( %n consilierea carierei sunt+
consilierea $i orientarea fiec(rei persoane c(tre ocupa#iile ce-i sunt potrivite,
derularea unui proces de educa#ie $i formare care s( con#in( elemente de %nv(#are orientate spre
lumea ocupa#iilor $i valorificarea resurselor fiec(rei discipline $colare %n aceea$i direc#ie,
%narmarea indivizilor cu instrumente $i informa#iile necesare care s( le permit( alegeri ra#ionale
din %ntreaga gam( de alternative e!istente,
integrarea %nv(#(rii continue %n cotidian, %n via#a personal( $i profesional( a fiec(ruia,
democratizarea accesului la serviciile de informare, consiliere $i orientare pentru toate
categoriile de nevoi %n plan personal care au ca finalitate una integrare socio-profesional(.
Cn orice societate democratic( $i lieral(, politicile %n domeniul resurselor umane - %n ceea ce
prive$te aria consilierii carierei - treuie s( vizeze cu necesitate dezvoltarea capacit&ii personale
de a lua decizii $i ini#ierea unui traseu personal de integrare socio-profesional. Pentru aceasta,
serviciile de informare, consiliere $i orientare oferite de consilieri treuie s( ai( %n aten#ie nevoile
reale ale clien#ilor. Cn consecin#( $i resursele de care dispune consilierul (diferite categorii de
informa#ii, instrumente psi/ologice de evaluare, alte metode $i te/nici specifice consilierii carierei)
treuie susumate aceleia$i priorit(#i+ plierea pe nevoile clien&ilor.
Pentru ca informa&iile oferite tinerilor sau adul#ilor s( serveasc( nevoilor acestora $i s( le fie utile $i
cu impact ma!im %n dezvoltarea carierei, acestea treuie s( fie actuale, e!acte, impar#iale - neutre,
sigure, direct accesiile, de %ncredere, consistente $i pre-clasificate dup( anumite criterii. Persoanele
tinere $i adulte treuie s( con$tientizeze c( dinamica pie#ei muncii, actual( $i de perspectiv(,
implic( 'nv&are continu" mo!ilitate ocupa&ional" ini&iativ personal" comunicare"
antreprenoriat" asumarea de roluri sociale %n cadrul comunit(#ii.
Cn aceast( situa#ie, a!ordrile de tip constructivist 'n activitatea serviciilor de informare" consiliere
i orientare pentru dezvoltarea carierei individului sunt cele mai recomandate. "cestea presupun
sprijinirea clien#ilor s(-$i construiasc( propria imagine $i identitate %n consens cu structura lor de
personalitate, cu aptitudinile, afectivitatea sau sistemul de interese %n plan profesional cu rol reglator
$i de anticipare a stilului de via#( pe care doresc s( $i-l asume %n societate. 0otodat(, o aordare
constructivist( presupune deplasarea accentului serviciilor de informare, consiliere $i orientare spre
activit(#ile practice, %ncurajarea realiz(rii de contacte e!ploratorii directe, de e!perien#e nemijlocite
(inclusiv de munc(), toate menite s( duc( la %n#elegerea societ(#ii, mecanismelor sociale $i ale pie#ei
muncii $i la stimularea independen#ei personale %n dezvoltarea carierei. "ord(rile constructiviste se
aseam(n( cu cele non-directive, cu deoseirea c( primele incit( $i sprijin( permanent individul s(-$i
ia soarta %n propriile m&ini, pentru a se implica %n construirea unui traseu de dezvoltare a carierei %n
consens cu nevoile sale (inclusiv latente). "ccentul a fost pus pe testarea psi/ometric(, consilierului
revenindu-i rolul de e!pert-evaluator ce urm(rea s( pun( un diagnostic, prin orientare se %n#elegea,
mai ales, selec#ia $i stailirea ocupa#iei ce i se potrivea suiectului testat.
1cupa#ia era relativ simplu de ales, se f(cea pentru o via#( $i venea %n %nt&mpinarea nevoilor pie#ei
muncii. "ceast( situa#ie s-a prelungit p&n( la sf&r$itul anilor W8;, c&nd societatea industrial( a luat
amploare.
Cn anii WP; societatea industrial( t&rzie impune consilierii noi cerin#e+ nevoia de autorealizare,
aprofundarea ailit(#ilor de consiliere, do&ndirea de noi competen#e.
<a utilizarea test(rii psi/ometrice e!cesive $i a metodelor mecaniciste, reac#ia s-a manifestat prin
al doilea val, care readuce individul %n centrul actului orient(rii. Cn aceast( situa#ie, consilierea se
centreaz( pe client, iar ponderea activit(#ii se comut( de la sensul de orientare la cel de consiliere %n
scopul des(v&r$irii carierei clientului.
54
1dat( cu al treilea val, principiile economiei de pia#( sunt implementate %n diferite domenii ale
vie#ii sociale, inclusiv %n consilierea $i orientarea $colar( $i profesional(. "ctivitatea de orientare -
consiliere %n carier( %ncepe s( fie marcat( de concuren#a serviciilor pl(tite de informare, consiliere $i
orientare.
De afl(m la momentul lans(rii *societ(#ii serviciilor, care marc/eaz( anii W:; %n Guropa $i se
caracterizeaz( prin sc/imarea repetat( a locului de munc(, accelerarea dezvolt(rii carierei %n
paralel cu dezvoltarea personal(, care reclam( servicii de consiliere diferen#iat(.
9el de al patrulea val, consilierea verde, readuce %n prim plan prolemele de etic( $i cele ale
mediului (uman $i natural). 9lientul este ajutat s( reflecteze asupra impactului pe care alegerea
carierei sale %l are din punct de vedere ecologic gloal. 9onceptul de consiliere do&nde$te un
caracter umanist, etic, educativ.
Perioada anilor W>; este supranumit( *societatea informa#ional(, ca urmare a e!tinderii
te/nologiilor informatice $i de comunicare, precum $i dominan#ei lor %n coordonarea tuturor
domeniilor sociale.
9onsilierea %n carier( devine indispensail( majorit(#ii indivizilor afla#i %n perioada de via#( activ(.
9ompeten#ele consilierului devin din ce %n ce mai specializate, cazurile clien#ilor sunt privite %n
derulare procesual( pentru c( dificultatea solu#ion(rii lor determin( re-orient(ri, sc/im(ri
dramatice de carier( $i asistarea clien#ilor pe perioade de timp mai %ndelungate. Orientare-
reorientare- selec6ie profesional"
,rientarea profesional este o activitate azat( pe un sistem de principii, metode $i procedee de
%ndrumare a persoanei c(tre o profesie sau un grup de profesii, %n conformitate cu aptitudinile,
%nclina#iile $i interesele sale $i, pe de alt( parte, %n func#ie de perspectivele pie#ei for#ei de munc( $i
dinamica sferei ocupa#ionale.
Prin orientare profesional( se urm(re$te g(sirea pentru fiecare individ a ocupa#iei potrivite,
respectiv asigurarea unui dulu acord %ntre posiilit(#ile individuale $i e!igen#ele profesiilor $i %ntre
aspira#iile individului $i nevoile societ(#ii (@utnaru, 2>>>).
<e)orientarea profesional semnific( sc/imarea op#iunii ini#iale pentru o anumit( profesie, din
motive suiective (progresul %nregistrat pe linia preg(tirii generale sau de specialitate, sc/imarea
perspectivei, a aspira#iilor $i intereselor persoanei, conturarea unor noi pasiuni, corectarea unor
decizii gre$ite luate la o v&rst( fraged( sau su presiunea unor factori e!teriori etc.) sau motive
oiective (evolu#ia profesiilor, fluctua#ia locurilor de munc(, dinamica for#ei de munc(, degradarea
poten#ialului aptitudinal din cauza unor oli, accidente, uzur( prematur(, vicii, contraindica#ii
medicale etc.). "ceast( ac#iune este necesar( pentru a restaili ec/ilirul dintre om $i activitatea sa
profesional(, implic&nd ideea sc/im(rii profesiei (@utnaru, 2>>>).
<e)orientarea profesional are loc %n momentul %n care, din diferite motive (insatisfac#ie
profesional(, imposiilitatea g(sirii unui loc de munc(, dorin#a de c&$tig material), o persoan(
decide s(-$i aandoneze profesia $i s( se preg(teasc( pentru alta, s( se recalifice profesional.
"legerea unei forme de %nv(#(m&nt sau a unei profesii $i, cu at&t mai mult, sc/imarea acestora
reprezint( decizii importante %n via#a unei persoane, cu repercusiuni majore asupra viitorului s(u
profesional (Klein, 4;;2).
Prevederile ,@A :3B/3444( repu!licata privind formarea profesionala a adultilor
- In sensul prezentei ordonante, adultii sunt persoanele care au varsta la care pot staili raporturi de
munca si pot participa la programe de formare profesionala, in conditiile legii.
- "dultii au drepturi egale de acces la formare profesionala, fara discriminari pe criterii de varsta,
se!, rasa, origine etnica, apartenenta politica sau religioasa.
- 'ocietatile comerciale, companiile si societatile nationale, regiile autonome si alte unitati aflate
su autoritatea administratiei pulice centrale sau locale, unitatile si institutiile finantate din fonduri
ugetare si e!traugetare, denumite in continuare angajatori, vor lua toate masurile sa asigure
conditii salariatilor pentru a avea acces la formare profesionala. Drepturile si oligatiile ce revin
angajatorilor si salariatilor in perioada in care salariatii participa la programele de formare
profesionala vor fi prevazute in contractul colectiv sau, dupa caz, in contractul individual de munca.
Persoanele aflate in cautarea unui loc de munca pot participa, in conditiile legii, la programele de
55
formare profesionala organizate de "gentia Dationala pentru 1cuparea 3ortei de )unca sau de alti
furnizori de formare profesionala autorizati, in conditiile legii.
Formarea profesionala a adultilor are ca principale o!iective'
a) facilitarea integrarii sociale a indivizilor in concordanta cu aspiratiile lor profesionale si cu
necesitatile pietei muncii,
) pregatirea resurselor umane capaile sa contriuie la cresterea competitivitatii fortei de munca,
c) actualizarea cunostintelor si perfectionarea pregatirii profesionale in ocupatia de aza, precum si
in ocupatii inrudite,
d) sc/imarea calificarii, determinata de restructurarea economica, de moilitatea sociala sau de
modificari ale capacitatii de munca,
e) insusirea unor cunostinte avansate, metode si procedee moderne necesare pentru indeplinirea
sarcinilor de serviciu.
3ormarea profesionala a adultilor se organizeaza a prin programe de initiere, calificare, recalificare,
perfectionare, specializare, definite astfel+
a) initierea reprezinta doandirea uneia sau mai multor competente specifice unei calificari conform
standardului ocupational sau de pregatire profesionala,
) calificarea( respectiv recalificarea, reprezinta pregatirea profesionala care conduce la doandirea
unui ansamlu de competente profesionale care permit unei persoane sa de
sfasoare activitati specifice uneia sau mai multor ocupatii,
c) perfectionarea, respectiv specializarea, reprezinta pregatirea profesionala care conduce la
dezvoltarea sau completarea cunostintelor, deprinderilor sau competentelor profesionale ale unei
persoane care detine deja o calificare, respectiv dezvoltarea competentelor in cadrul aceleiasi
calificari, doandirea de competente noi in aceeasi arie ocupationala sau intr-o arie ocupationala
noua, doandirea de competente fundamentale-c/eie sau competente te/nice noi, specifice mai
multor ocupatii.
.
Programele de formare profesionala cuprind( in principal( urmatoarele elemente'
a) o!iectivele programului de formare profesionala e!primate in competentele profesionale ce
urmeaza sa fie doandite de fiecare persoana care urmeaza programul,
) durata de pregatire pentru realizarea oiectivelor propuse,
c) numarul minim si ma#im de participanti pentru un ciclu sau o serie de pregatire,
d) calificarea persoanelor cu atri!utii de instruire teoretica si practica( denumite in continuare
formatori9
e) programa de pregatire9
f) mi*loacele si metodele prin care se asigura transmiterea si asimilarea cunostintelor si formarea
deprinderilor practice necesare ocupatiei respective,
g) dotarile( ec&ipamentele si materialele necesare formarii9
/) procedura de evaluare in conformitate cu oiectivele specifice programului de formare
profesionala.
Programa de pregatire poate fi structurata pe module cuantificate in credite transferaile.
3urnizorii de formare profesionala care organizeaza programe si pentru persoane cu nevoi speciale
vor adapta programele in mod corespunzator in vederea asigurarii accesului egal si
nediscriminatoriu al acestor categorii de persoane la formarea profesionala.
Prevederile Codului Muncii cu privire la formarea profesionala '
Formarea profesionala a salariatilor are urmatoarele o!iective principale'
a) adaptarea salariatului la cerintele postului sau ale locului de munca,
) otinerea unei calificari profesionale,
c) actualizarea cunostintelor si deprinderilor specifice postului si locului de munca si perfectionarea
pregatirii profesionale pentru ocupatia de aza,
d) reconversia profesionala determinata de restructurari socioeconomice,
56
e) doandirea unor cunostinte avansate, a unor metode si procedee moderne, necesare pentru
realizarea activitatilor profesionale,
f) prevenirea riscului somajului,
g) promovarea in munca si dezvoltarea carierei profesionale.
"ngajatorii au oliga#ia de a asigura participarea la programe de formare profesional( pentru to#i
salaria#ii, dup( cum urmeaz(+
a) cel pu#in o dat( la 4 ani, dac( au cel pu#in 42 de salaria#i,
) cel pu#in o dat( la 5 ani, dac( au su 42 de salaria#i.
9/eltuielile cu participarea la programele de formare profesional(, se suport( de c(tre angajatori.
Notiuni e mar:eting personal
a, INTOCMIREA CV#2L2I
Practic nu e/ista o reteta e completare a unui CV,
3iecare treuie sa-l adapteze atat la pregatirea profesionala proprie, cat si la cerintele locului de
munca (postului) pentru care candideaza.
E/ista- &nsa- anumite reguli generale ce tre*uie respectate,
Pre!entarea atelor personale e ientificare$
numele si prenumele,
data si locul nasterii,
adresa la domiciliu,
numarul de telefon la care puteti fi contactat,
starea civila
numarul copiilor.
Partile distincte ale 9K-ului nu se numeroteaza .
Stuiile,
<a acest punct se vor descrie, %n ordine cronologica inversa,enumirea scolilor a*solvite- anul
a*solvirii- calificarea o*&nita- meia e a*solvire (daca considerati ca merita sa fie
mentionata).
'e mentioneaza si cursurile de calificare" recalificare" perfectionare" specializare" dar numai cele
care sunt direct legate de locul de munca FtintitF si care pot sa va mareasca sansele otinerii locului
de munca pentru care candidati.
Prezentarea fiecarei forme de %nvatamant se va face din rand nou.
E/perienta profesionala,
9unoscand particularitatile locului de munca FtintitF, la acest punct se vor enumera %n ordine
cronologica (sau dupa importanta) toate locurile de munca avute anterior, pun%nd accentul pe
e!perienta din domeniul respectiv.
Daca anterior nu ati mai lucrat %n domeniul respectiv, atunci veti scoate %n evidenta calitatile
profesionale si ailitatile personale, pentru a crea o imagine clara si potrivita a personalitatii
dumneavoastra.
Daca acesta este primul loc de munca, atunci veti pune %n valoare ailitatile personale, energia,
dorinta %ntemeiata de a lucra %n acest domeniu, e!emplificata cu realizari din perioada scolara sau
studenteasca.
<a toate aceste informatii se vor face precizari referitoare la+ perioada de angajare, denumirea
firmei- scolii, meseria- functia, succese si reusite (%n caz de necesitate).
Informatii suplimentare,
<a acest punct se vor face mentiuni referitoare la nivelul de cunoastere a unei limi straine,
aillitatile de e!plorare a P9, conducerea automoilului, disponiilitatatea de a lucra peste program,
disponiilitatea de a face deplasari %n alte localitati etc.
57
Recomanari$
0, Sa fie scurt si e/plicit,
<u va apucati sa va scrieti auto!iografia A
'crieti ceea ce este cel mai important sa stie cel care va citi.
?ezumati punctele principale ale activitatii dumneavoastra profesionale si prezentati-va realizarile
si e!perienta intr-un numar redus de cuvinte.
>olositi fraze scurte.>iti concis.
0ineti la indemana doua versiuni ale 9K-ului+ una de o pagina, pentru situatiile in care concizia va fi
apreciata si una mai lunga (4-5 pagini) pentru acelea cand treuie sa furnizati mai multe detalii.
;, Sa ai*a un aspect atragator,
)esajul care treuie sa iradieze din 9K-ul dumneavoastra cind va fi in mainile celui care face
angajarile treuie sa fie <Repre!int un profesionist<,
>olositi #artie standard" A." de calitate !una" al!a sau de o culoare pastel" discreta 0gal!en-pai e
una din cele mai indicate1. ;ipariti-l pe o imprimanta %et sau laser. Cerneala neagra e cea mai
potrivita. <u a!uzati de fonturi speciale sau artificii grafice" vor strica impresia. >iti so!ru dar nu
monoton.
=, Scrieti o scurta nota referitoare la o*iectivele umneavoastra,
'puneti in ma!im trei propozitii scurte ce doriti sa realizati in mod special, ce va anima sa solicitati
postul.
>, Capitolele care tre*uie sa fie e!voltate$
'tudii.
9ursuri speciale.
Domenii de interes profesional.
<imi straine.
G!perienta.
"ilitati si realizari.
Pulicatii, articole, conferinte.
Distinctii, premii.
"sociatii profesionale.
Date personale.
?eferinte.
Puteti include si alte teme, in masura in care reprezinta puncte forte si tintesc scopul
dumneavoastra. 1rganizati-va astfel temele incit sa scoata in evidenta calitatile si sa estompeze
punctele slae.
?,Stuii,
Gnumerati diplomele, institutiile si perioadele incepind cu cea mai recenta scoala asolvita - cea mai
importanta diploma. Pe cel ce va citi il va interesa mult mai putin ce scoala generala ati urmat decit
ce facultate ati asolvit, de e!emplu.
.surati-i parcurgerea 9K-ului, incepind cu ce e mai important.
= recomanda!il sa mentionati toate cursurile relevante si c#iar de mai mica importanta daca au
legatura directa cu activitatea ceruta in postul respectiv. ?eferiti-va numai la cursurile in urma
carora ati o!tinut o diploma" atestat" acreditare.
@, E/perienta,
Gnumerati institutiile in care ati lucrat, functiile avute si data angajarii, in ordine cronologica.
)entionati orice e relevant, c/iar daca a fost jumatate de norma sau c/iar voluntariat. )entionati
orice promovare in functie, va scoate in evidenta capacitatea de asumare a unor grade de raspundere
superioare. Daca e!ista perioade de somaj, nu le citati, dati doar datele e!acte in dreptul fiecarei
functii.
A, A*ilitati si reali!ari,
Descrieti realizarile folosind cuvinte dinamice +proiectat"condus" redus" simplificat.
'coateti in evidenta ceea ce ati realizat, nu ceea ce aveti posiilitatea sa realizati.
58
In loc de FPot administra eficient un ugetF spuneti F ?educind ugetul cu 2;X prin reducerea
c/eltuielilor in departamentul !, am realizat o crestere a profitului de 27XF. Gnumerati realizarile
referitoare la functiile mentionate in capitoul FG!perientaF.
B, Pu*licatii- articole- conferinte,
9alitatile de comunicare sunt destul de rar intilnite si foarte apreciate in prezent. Du uitati sa uzati
de acest punct in favoarea dumneavoastra.
C, Referinte,
Potentialii dumneavoastra superiori nu au nevoie sa li se spuna ca va pot cere referinte. Daca veti
prezenta o lista de nume, verificati daca numerele de telefon si adresele sunt la zi. Du mentionati o
persoana inainte de a o intrea daca e dispusa sa va acorde o recomandare pozitiva in caz ca i se va
cere. Du mentionati o persoana care v-ar aduce laude neconvingatoare.
Tineti minteD
9urriculum Kitae pentru angajator este un prim contact cu dvs., de aceea nu se recomanda ca 9K sa
fie %ntocmit de catre o alta persoana.
Desi pentru moment se poate atinge scopul dorit - AN(AEAREA, timpul poate sa va aduca si
surprize neplacute CONCEDIEREA
Scrieti cel putin oua Curriculum Vitae,
'crieti unul traitional, folosind ideile prezentate anterior si altul original, care sa reflecte stilul
dumneavoastra personal.
'c/imati ordinea temelor, laudati-va, folositi o /irtie de culoare tipatoare, dactilografiati-l pe o
masina de scris vec/e, faceti orice altceva va trece prin cap. 3olositi versiunea aceasta cind simtiti
instinctiv ca va va folosi. 0estati efectul, imunatatiti-l pe parcurs Intocmiti versiuni diferite pentru
diferite domenii si situatii.
Rugati cel putin oua persoane sa citeasca versiunea finala,
Du va pierdeti timpul cu cei care nu au calitatile necesare acestui fapt sau cei care nu au simt critic.
Du trimiteti niciodata un curriculum vitae cu greseli de ortografie, dactilografiere sau de orice alta
natura.
Nu atasati o carte e vi!ita sau o fotografie,
Keti da impresia ca sunteti pretentios.
Atasati intoteauna o scrisoare e intentie,
In felul acesta veti solicita efectiv postul dorit si va veti e!pune motivele pentru care doriti acest
post.
), INTOCMIREA SCRISORII DE INTENTIE
Ce tre*uie sa contina o scrisoare e intentie F
'crisoarea de intentie are, ca mesaj, solicitarea efectiva a joului dorit. G!plica in cuvinte putine si
ferme+
de ce doresti respectivul loc e munca,
care sunt principalele tale aptitudini ce te recomanda pentru 8o*,
ce doresti sa realizezi in cadrul companiei,
ce anume din activitatea-prestigiul firmei te-a determinat sa aplici pentru 8o*,
Increderea ca vei primi joul sau, cel putin, vei fi invitat la un interviu de angajare, treuie
manifestata printr-o fraza in finalul oricarei scrisori e intentie, in care inviti angajatatorul sa te
contacteze.
1rice scrisoare e intentie treuie sa fie personalizata, in functie de companie si de jo. 3oloseste
unul dintre moelele e scrisoare e intentie puse la dispozitie de MG8o*, insa modifica anumite
sintagme sau paragrafe in functie de e!perienta ta, aptitudini si joul tintit de tine.
G!ista candidati care se intreaa ce pot scrie intr-o scrisoare e intentie daca nu au e!perienta in
munca.
0ocmai pentru o astfel de situatie este foarte utila o scrisoare e intentieY
5P
pentru a compensa lipsa de e!perienta dintr-un CV, redacteaza o scrisoare de intentie in care
punctezi aptitudinile tale, energia si entuziasmul, eventualele stagii de practica sau pur si
simplu cursuri urmate care iti pot fi utile la 8o*,
o scrisoare e intentie ofera o mai mare liertate de e!primare decat un 9K si iti permite sa
atragi atentia angajatorului.
c, TEHNICI DE PREIENTARE LA 2N INTERVI2
Z&metul, tonusul vioi, FpoftaF permanenta de viata, optimismul, privirea FlimpedeF si
desc/isa, postura dreapta (c/iar FsemeataF, dar nu cu . Fnasul pe susF Y . si-sau rigida) a corpului, cu
alte cuvinte FaerulF proaspat si sanatos, datator de sperante si denot&nd %ncredere de sine (si,
nicidecum, acel tip de F%ncrezutF at&t de FfamiliarF si . dezagreail Y .), constituie tot at&tea cerinte
de aza ale FprezenteiF noastre FsceniceF atunci c&nd va treui sa FatacamF momentele interviului
%n acelasi conte!t, va fi imperativ necesar si sa stim sa+
J fim FcurtenitoriF (dar nu, lingusitori), amaili si mereu la dispozitia interlocutorului, las&ndu-ne,
uneori, mai ales atunci c&nd simtim ca situatia o impune, c/iar putin (aparent) e!ploatati Y , - -
apelam si utilizam, eficient, at&t te/nicile de comunicare (%ntrearile, ascultarea activa, reformularile
si relansarile etc.), c&t si cele 2; elemente de aza ale mecanicii e+primarii (volumul, deitul,
articularea, infle!iunea, intonatia, accentul, ritmul, mimica si gesturile, privirea, pauzele), [ vorim
cu ma!imum de seriozitate, nelas&nd loc nici unor neclaritati, confuzii, si-sau FinterpretariF,
sa spunem, %ntotdeauna, adevarul si sa fim c&t se poate de sinceri, fara teama de a risca si-sau de a
pierde ceva Y .,
[ ne controlam stressul, an!ietatea, emotiile etc,
[ comunicam non-veral (mare atentie la mimica faciala, la postura corpului si, %n mod deoseit, la
cea a ratelor si a picioarelor, la sensul si semnificatia deplasarii privirii- etc.),
[ acceptam ca decizia finala apartine, %n e!clusivitate, intervievatorului si nu noua Y . Decizia
noastra poate %ncepe sa aia caracter de valailitate numai dupa ce ne-a fost comunicat punctul de
vedere al intervievatorului si am primit oferta de angajare. 'uliniem acest lucru deoarece, nu %n
putine situatii, candidatii respinsi recurg la cele mai Fneortodo!eF, Fne-catoliceF, duioase etc.
FmetodeF pentru a reinfluenta decidentii si-sau (c/iar) pentru a se razuna pe cei care au facut parte
din comisie.
Indiferent de faptul ca este vora despre una sau mai multe runde ale interviului, durata
fiecarei %ntrevederi se %ncadreaza, de regula, %n ma!imum 5; - 6; minute.
Cn fata noastra se vor putea afla, (tot) de regula, trei persoane, care vor avea ca sarcina
interpretarea urmatoarelor trei roluri 0atitudini1 esentiale+
J rolul ama!ilului3
J rolul agresivului3
J rolul indiferentului,
De asemenea, din motive strict suiective, este recomandail ca din comisia de intervievatori
sa faca parte at&t femei, c&t si arati, pentru a se elimina eventualele (si, pe alocuri, normalele)
suspiciuni legate de alegerea unei candidate mai Foac/eseF si-sau a unui candidat mai Fc/ipesF Y . %n
acest conte!t, este recomandail ca, prioritar, %ntrearile mai FdelicateF sa fie formulate %n inom
Ffemeie-femeieF si Farat-aratF, mai ales %n situatii-limita impuse candidatilor si-sau %n
Fmomente-c/eieF ale interviului.
7ma!ilul din comisia de intervievatori va fi, %ntotdeauna, sur&zator, inevoitor si %ntru-totul de
acord cu tot ceea ce vom spune . Du ne va contrazice su nici un motiv si ne va %ncuraja, %ntotdeauna,
aproator, denot&nd un pozitivism adeseori alarmant Y . ?eactiile sale verale vor fi, de regula,
e!emplificate prin e!primari de genul+ BAveti" indu!ita!il" perfecta dreptate A .B, BAsa este" sunt total
de acord cu punctul dumneavoastra de vedere A .B, BConstat" cu ma+ima satisfactie" ca avem puncte
de vedere comune si" adeseori" identice A =ste c#iar impresionant sa mai poti 'nt7lni si astfel de
5:
oameni A.B. %n ceea ce priveste comportamentul sau nonveral, Ama!ilul va da, permanent, aproator
din , fiecare element constituent al mimicii si gesturilor sale transform&ndu-se %ntr-un veritail imold
pentru a continua sa vorim (ca de/, . Fzicem ine ce zicem Y .F) . De va %ntrerupe foarte rar, eventual
pentru a sulinia ca . nici el, ca si noi, nu este de acord cu cutare sau cu cutare punct de vedere, iar noi
avem perfecta dreptate atunci c&nd ne e!primam dezacordul fata de asemenea situatii cel putin
inadmisiile, trenante si c/iar peniile Y . Du vom putea oserva nici cea mai mica si-sau
semnificativa FumraF de dezacord pe c/ipul sau 'n si prin vorele si atitudinile sale, totul relev&ndu-
ne, finalmente, succesul total pe care %l %ntrezarim Y . %ntrearile la care va apela, prioritar, vor fi de tip
orientat, pentru a primi raspunsuri favoraile si, de regula, cu caracter afirmativ . %n fata acestui
FpersonajF va treui sa dam dovada, constant, de ma!imum de Fstap&nire de sineF, dovedind, mai
presus de orice, ca stim FlectiaF si nimic, dar asolut nimic nu ne va putea aate de la drumul nostru
FtriumfalF viz&nd %ndeplinirea scopurilor si-sau a oiectivelor propuse. <a amailitate vom raspunde,
%n mod oligatoriu, cu amailitate (atentie, %nsa, la e!cesele de amailitate Y .), fiind capaili sa
raspundem, astfel, pe oricare dintre canalele preferaile de comunicare ale interlocutorului Y .
7gresivul este, cu siguranta, cel mai interesant, dar si cel mai, contestat si FnesuferitF rol
(cel putin pentru intervievat). Agresivul ne va putea pune (si are dreptul, prin statusul si rolul care i-
au fost conferite Y) cele mai indiscrete %ntreari, dupa cum va putea adopta cele mai FofensiveF
atitudini comportamentale . 'pre e!emplu, ne poate pune %ntreari de genul+ BCe credeti ca va
diferentiaza de ceilalti candidati CB (raspunsul recomandail a fi utilizat poate avea forma+ BPoate
doar mai puternica dorinta de a reusi si 'ncrederea 'n mine A Dar" deoarece nu 'i cunosc" nu pot
formula un raspuns e+act la aceasta 'ntre!are A ?am7ne ca diferentierile sa fie facute de
dumneavoastra" urmare a testarii fiecaruia dintre noi A .B), B<u credeti ca sunteti prea t7nara
pentru a ocupa un post de o asemena importanta CAA . 6ai mult" daca sunt mai atent (sic YYY. -
n.a.)" constat ca sunteti si fata si necasatorita A . Peste un an sau doi va veti casatori" veti face unul
sau doi copii si . adio A . Cred" mai degra!a" ca doriti sa va %ucati cu noi si sa va gasiti" prin
intermediul firmei noastre" o rampa de lansare pentru viitoarele activitati A .B(%ntr-o astfel de
situatie, este recomandaila adoptarea urmatorului comportament+ calm, stap&nire de sine si
perfecta utilizare a te/nicilor de comunicare. Sa nu uitam ca la o agresiune nu se raspunde(
niciodata( cu o agresiune C . Drept urmare, putem raspunde, spre e!emplu, %n maniera urmatoare+
BCred ca am gresit venind la interviu A . (unt" realmente" surprinsa sa constat ca a!ia acum
realizati faptul ca sunt fata si" a!solut sincer" nu 'mi amintesc impunerea" prin anuntul
dumneavoastra" a vreunei restrictii referitoare la se+ul candidatilor. 6ai mult" casatoria si copiii
constituie pro!leme e+tra-profesionale si strict private" asa ca nu vad de ce si" mai ales" cum
asemenea situatii pot impieta asupra rezultatelor mele profesionale A . Dar" pentru a reveni la
su!iectul desc#is de dumneavoastra referitor la . - . si se continua cu prolematica supusa initial
discutiei profesionale . - ), BCam ce salariu ati astepta de la noi CA .B (la o asemenea %ntreare, multi
candidati comit eroarea fundamentala de a preciza o anumita suma, fie %n valuta, fie - cam rar - %n lei Y
. .n raspuns de genul+ B3/E FGlunaB sau B1EEE leiGlunaB dulat de motivatia B. Da" cred ca mi-ar fi
suficient pentru a duce un trai decent A .B nu poate dec&t sa genereze . FavalansaF de %ntreari care
urmeaza+ BDe ce at7t si nu mai mult sau mai putin CAB, B<u credeti ca va su!apreciati cer7nd doar
at7t CAC . B, etc. Prin asemenea genuri de raspunsuri, candidatii vor releva accentul prioritar pe care %l
acorda satisfacerii doleantelor personale, %n detrimentul intereselor firmei solicitatoare. Iar
interpretarile care vor urma sunt facil previziile Y . Cn sc/im, daca vom formula un raspuns %n forma+
BPentru 'nceput" sunt convins ca veti fi de acord cu suma de . - se precizeaza nivelul orientativ
e!istent pe piata fortei de munca %n momentul respectiv - " suma care sa poata corespunde
'ndeplinirii sarcinilor mele de serviciu si care" ulterior" sa se transforme dintr-un cost 'ntr-o investitie
pentru firma dumneavoastra A =vident ca" dupa o perioada de pro!a a carei durata o apreciati
oportuna" 'n functie de aportul meu la realizarea o!iectivelor ec#ipei din care voi face parte" vom
putea renegocia termenii salariali A . 6ai ales ca" sunt convins" din acel moment" transformarea
costului salarial 'n investitie se va fi produs de mult A .B, sansele noastre de reusita vor fi induitail si
sustantial majorate .). %n concluzie, Agresivul treuie FtratatF cu calm, c/iar cu foarte mult calm si
stap&nire de sine, raspunsurile noastre respect&ndu-ne, fidel, personalitatea si fiind formulate functie
5>
de elementele certe pe care le cunoastem aferent conditiilor de desfasurare a concursului pentru
ocuparea postului. 'iguranta denotata prin raspunsurile noastre va fi de natura sa modifice, foarte
cur&nd, atitudinea agresiva a interlocutorului nostru . Gvident, totul va fi, finalmente, %n avantajul
nostru Y .
$ndiferentul este, uneori, rolul cel mai ingrat Y . "cest FpersonajF va avea, permanent, cu totul
alte preocupari . %si va sterge lentilele oc/elarilor, va rasfoi o agenda sau c/iar un ziar (revista), %si va
FstudiaF ung/iile, va privi spre (sau pe) fereastra, va sta de vora cu unul dintre colegi, va m&zgali ceva
pe /&rtiile aflate %n fata si, mai ales, nu va fi deloc atent la ceea ce spunem Y . F?olulF )ndiferentului va fi
impecail interpretat de un memru al comisiei si va avea, %n e!clusivitate, scopul de a ne demotiva.
Dar, %n finalul interviului, nu va treui sa fim deloc mirati daca )ndiferentul va fi persoana care ne va
pune cele mai multe %ntreari, reamintindu-ne, cu ma!ima fidelitate, e!primari pe care le-am formulat
pe parcursul derularii %ntrevederii. ?eactiile sale, (aparent) asolut spontane, vor fi, %n marea lor
majoritate, de genul relansarilor , mai ales al celor urmate de tacere+ B. Ce spuneati despre . CA .B, B. (a
'ntelegem ca sunteti unica persoana capa!ila sa demonstreze ca . CA .B, etc. 3ata de un asemenea
comportament, va treui sa dam, din nou, dovada de tact si, mai ales, de . Fnervi de otelF si stap&nire de
sine. ?aspunsurile noastre vor treui strict orientate catre FsustantaF elementelor solicitate de
intervievator, neocolind, su nici o forma, scuza si-sau prete!t, FmiezulF prolemei.
1 data interviul terminat, nu va fi deloc nici oportun si nici FpoliticosF sa %i %ntream pe memrii
comisiei daca ne pot spune ceva (B. A fost !ine CAA . Cum m-am prezentat CA .B) sau daca, %n ma!imum
doua-trei zile vom sti rezultatul (BHa rog frumos sa 'mi dati macar un raspuns de principiu" pentru ca mai
am si alte oferte AAAB . CCC .). Ka fi, %n sc/im, politicos si util sa ascultam (activ) tot ceea ce ni se va spune
si, eventual, daca nu ni se va preciza o pro!ima data pentru contactare, sa punem o %ntreare alternativa
(spre e!emplu+ B6i-ati permite" fara nici cea mai mica intentie de va deran%a" sa va sun spre sf7rsitul
saptam7nii viitoare" eventual vineri" 'ntre orele 11"./ si 12"3E" pentru a sta!ili pro!lemele pe care
urmeaza sa le solutionam" 'n continuare C .B). De asemenea, este util sa multumim intervievatorilor pentru
timpul acordat si sa nu recurgem la nici un element FflatantF (de genul+ B=+perienta dumneavoastra"
demonstrata de profesionalismul grandios cu care m-ati tratat astazi" la interviu" se constituie 'ntr-un
moment crucial al activitatii si vietii mele AB, B<imic si nimeni nu m-ar fi putut convinge" cu at7ta
elocventa" de maretia si relevanta unor asemenea momente A Parca totul a fost desprins dintr-un
!asm A .BCn acelasi conte!t, desi unii autori ne-o recomanda, apreciem ca e!pedierea unor scrisori de Bvie
si eterna recunostinta si multumire pentru atentia" spri%inul si cooperarea acordate cu prile%ul interviului
din data de .B nu poate fi dec&t cel putin jenanta si peniila prin ridicolul situatiei generate si, mai ales,
implicate Y
Cn concluzie, este asolut recomandail sa fim si sa ram&nem noi %nsine, ine%nteles, %nsa, fac&nd
dovada unei adaptailitati ma!ime, la orice gen de situatie . "ceasta, cu at&t mai mult cu c&t, o data
angajati, %ntreaga noastra viitoare activitate va fi desfasurata pentru unul si acelasi interlocutor+
CD$"ET@D.
NOTI2NI DE ANTREPRENORIAT
LE(ISLATIE
I, 7ormalitati privin inregistrarea si functionarea societatilor comerciale- persoanelor fi!ice-
asociatii familiale- societati cooperative
9omertul este e!ercitat de catre persoane fizice sau persoane juridice care sunt sau nu
comercianti. Daca insa faptele de comert sunt efectuate ca profesie oisnuita, in nume si pe cont
propriu, persoana respectiva devine comerciant.
Definitia comerciantului
6;
9odul comercial nu defineste notiunea de comerciant, ci se limiteaza sa arate cine poate fi
comerciant. Potrivit art. P 9od comercial, Fsunt comercianti aceia care fac fapte de comert, comertul
ca o profesiune oisnuita si societatile comercialeF. ?eglementarea legala are o dula
semnificatie.
In primul rand, conceptul juridic infatiseaza doua categorii de persoane care pot fi calificate
comercianti+
a) persoanele fizice, titulare ale unor intreprinderi, in sensul de organizatie comerciala si
investite cu o raspundere patrimoniala nemarginita,
) persoanele juridice, numite societati comerciale, avand ca scop o activitate comerciala ce
face parte din actele oiective de comert enumerate de art. 5 9od comercial si, de regula,
responsailitate marginita la patrimoniul social, in unele completata prin e!tindere, susidiara cu
aceea nemarginita a asociatilor.
Inregistrarea societatilor comerciale (<egea 52-2>>; privind societatile comerciale)
'u ce forma se pot efectua acte de comert+
K Societate comerciala
K Persoana fi!ica autori!ata
K Asociatie familiala
K Societate cooperative
1 societate comerciala se poate constitui su diferite forme+
K Societate in nume colectiv
K Societate in comanita simpla
K Societate pe actiuni
K Societate in comanita pe actiuni
K Societate cu raspunere limitata
Cum se constituie o societate comercialaF
Primul pas este realizarea actului constitutiv al societatii.
3orma autentica este necesara doar in urmatoarele cazuri+
N Printre unurile suscrise ca aport este un teren
N 'e constituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla
N 'e constituie o societate pe actiuni prin suscriptie pulica
Ce tre*uie sa contina actul constitutive pentru societatea in nume colectiv- in comanita
simpla sau cu raspunere limitata+
# numele si prenumele, codul numeric personal, locul si data nasterii, domiciliul si
cetatenia asociatilor persoane fizice, denumirea, sediul si nationalitatea asociatilor persoane
juridice, numarul de inregistrare in registrul comertului sau codul unic de inregistrare, potrivit legii
nationale, la societatea in comandita simpla se vor arata asociatii comanditari, asociatii comanditati,
precum si reprezentantul fiscal, daca este cazul
# forma, denumirea, sediul si, daca este cazul, emlema societatii
# oiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale
# capitalul social suscris si cel varsat, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, in numerar
sau in natura, valoarea aportului in natura si modul evaluarii, precum si data la care se va varsa
integral capitalul social suscris. <a societatile cu raspundere limitata se vor preciza numarul si
valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atriuite fiecarui asociat
pentru aportul sau,
# asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati,
62
persoane fizice ori juridice, puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le e!ercite impreuna sau
separat
# partea fiecarui asociat la eneficii si la pierderi
# sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara
personalitate juridica -, atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru
infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare
# durata societatii
# modul de dizolvare si de lic/idare a societatii.
Ce tre*uie sa contina actul constitutive pentru societatea pe actiuni sau in comanita pe
actiuni$
# numele si prenumele, codul numeric personal, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia
asociatilor persoane fizice, denumirea, sediul si nationalitatea asociatilor personae juridice, numarul
de inregistrare in registrul comertului sau codul unic de inregistrare, potrivit legii nationale, la
societatea in comandita pe actiuni se vor arata asociatii comanditari si asociatii comanditati, precum
si reprezentantul fiscal, daca este cazul
# forma, denumirea, sediul si, daca este cazul, emlema societatii
# oiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale
capitalul social suscris si cel varsat. <a constituire, capitalul social suscris, varsat de
fiecare actionar, nu va putea fi mai mic de 5;X din cel suscris, daca prin lege nu se prevede altfel.
?estul de capital social va treui varsat in termen de 24 luni de la inmatriculare
# valoarea unurilor constituite ca aport in natura in societate, modul de evaluare si numarul
actiunilor acordate pentru acestea
# numarul si valoarea nominala a actiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau la
purtator. Daca sunt mai multe categorii de actiuni, se vor arata numarul, valoarea nominala si
drepturile conferite fiecarei categorii de actiuni
# numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia administratorilor,
persoane fizice, denumirea, sediul si nationalitatea administratorilor, persoane juridice, garantia pe
care administratorii sunt oligati sa o depuna, puterile ce li se confera si daca ei urmeaza sa le
e!ercite impreuna sau separat, drepturile speciale de reprezentare si de administrare acordate unora
dintre ei. Pentru societatile in comandita pe actiuni se vor indica comanditatii care reprezinta si
administreaza societatea
# numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia cenzorilor, persoane
fizice, denumirea, sediul si nationalitatea cenzorilor, persoane juridice
# clauze privind conducerea, administrarea, functionarea si controlul gestiunii societatii de
catre organele statutare, controlul acesteia de catre actionari, precum si documentele la care acestia
vor putea sa aia acces pentru a se informa si a-si e!ercita controlul
# durata societatii
# modul de distriuire a eneficiilor si de suportare a pierderilor
# sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara
personalitate juridica -, atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru
infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare
# avantajele rezervate fondatorilor
# actiunile comanditarilor in societatea in comandita pe actiuni
# operatiunile inc/eiate de asociati in contul societatii ce se constituie si pe care aceasta
urmeaza sa le preia, precum si sumele ce treuie platite pentru acele operatiuni
# modul de dizolvare si de lic/idare a societatii
9omerciantii, inainte de inceperea comertului, precum si alte persoane fizice sau juridice,
prevazute in mod e!pres de lege, inainte de inceperea activitatii acestora, au oligatia sa ceara
inmatricularea in registrul comertului, iar in cursul e!ercitarii si la incetarea comertului sau,
dupa caz, a activitatii respective, sa ceara inscrierea in acelasi registru a mentiunilor privind actele
si faptele a caror inregistrare este prevazuta de lege.
64
Prin inregistrare se intelege atat inmatricularea comerciantului si inscrierea de mentiuni,
precum si alte operatiuni care, potrivit legii, se mentioneaza in registrul comertului.
Care sunt pasiiF
Dupa inc/eierea actului constitutiv, oligatoriu pentru infiintarea unei societati comerciale,
fondatorii societatii-administratorii-imputernicitul acestora va cere inmatricularea societatii
comerciale in registrul comertului in a carei raza teritoriala isi are sediul societatea comerciala.
Care sunt actele necesare inmatricularii &n registrul comertuluiF
Du este necesar sa depuneti avizele sau autorizarile te/nice.
Daca toate cerintele legale au fost indeplinite, judecatorul delegat va autoriza constituirea
societatii si va dispune inmatricularea in ?egistrul 9omertului, in termen de 7 zile de la indeplinirea
acestor conditii.
Inmatricularea va fi efectuata in termen de 46 de ore de la pronuntarea deciziei de catre
judecator.
Potrivit legii societatilor comerciale, cererea de %nmatriculare va fi insotita de urmatoarele
documente+
# "ctul constitutiv al societatii
# Dovada efectuarii varsamintelor
# Dovada sediului declarat si a disponiilitatii firmei
# "ctele privind proprietatea asupra aporturilor in natura, iar in cazul in care printre ele
figureaza si imoile, certificatul constatator al sarcinilor da care sunt grevate
# "ctele constatatoare ale operatiunilor inc/eiate in contul societatii si aproate de asociati
# Declaratia pe proprie raspundere a fondatorilor, administratorilor si a cenzorilor ca
indeplinesc conditiile prevazute de legea 52-2>>; privind societatile comerciale
Persoanele fizice si asociatiile familiale (<egea 5;;-4;;6 privind autorizarea persoanelor
fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent).
"sociatia familiala se infiinteaza prin actul de vointa a unei persoane fizice si este alcatuita
din memrii de familie ai acesteia.
9are sunt conditiile care treuie indeplinite in vederea autorizarii unei persoane fizice sau a
asociatiei familiale+
N Karsta de 2: ani impliniti (28 ani in cazul memrilor asociatiei familiale)
N 'tare de sanatate corespunzatoare desfasurarii activitatii
N 9alificarea-e!perienta profesionala necesara
N Du au fost condamnati penal pentru savarsirea unei infractiuni sanctionate de legile
financiare, vamale sau cele care privesc disciplina financiar-fiscala
"utorizarea ca persoana fizica sau asociatie familiala necesita depunerea la primaria
competenta (in a carei raza teritoriala se va desfasura activitatea) a urmatoarelor documente+
# cerere-tip, in cazul asociatiei familiale treuie sa contina semnaturile tuturor memrilor
asociatiei
# rezervarea denumirii la oficiul registrului comertului
# certificatul de cazier fiscal al persoanei solicitante, respectiv al fiecarui memru al
asociatiei familiale, in original
# copii de pe actele de identitate
# in cazul desfasurarii activitatii in conte!tul dreptului de stailire - actele din care sa rezulte
domiciliul sau resedinta
# certificatul medical pentru persoana fizica, respectiv pentru fiecare memru al asociatiei
familiale, prin care se atesta ca starea sanatatii le permite desfasurarea activitatii pentru care se
solicita autorizatia, elierat de medicul de familie sau de o unitate sanitara
# declaratia-tip pe propria raspundere ca indeplineste conditiile de functionare prevazute de
legislatia specifica in domeniul sanitar, protectiei mediului, protectiei muncii si apararii impotriva
incendiilor, reglementarile specifice protectiei consumatorului pentru activitatea desfasurata,
precum si normele de calitate a produselor si serviciilor puse pe piata
65
# autorizatie sanitara veterinara emisa de directia sanitar-veterinara si pentru siguranta
alimentelor judeteana, respectiv a municipiului @ucuresti, pentru comertul cu ridicata al animalelor
vii, comertul cu ridicata al carnii si produselor din carne, precum si pentru comertul cu ridicata al
produselor lactate, oualor, uleiurilor si produselor comestiile
# copii de pe documentele care dovedesc pregatirea profesionala sau, dupa caz, e!perienta
profesionala, pentru desfasurarea activitatii pentru care se solicita autorizarea
In cazul in care pentru practicarea unor activitati economice, ocupatii sau meserii sunt
prevazute, prin acte normative, cerinte de pregatire profesionala si-sau de atestare
specifice,persoana fizica sau, dupa caz, reprezentantul asociatiei familiale treuie sa depuna dovada
indeplinirii cerintelor respective. Glierarea autorizatiei de catre primarie se face in termen de 2;
zile de la depunerea cererii.
Inregistrarea persoanelor fi!ice- a asociatiilor familiale si a persoanelor 8uriice in
Registrul Comertului
Inmatricularea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale in ?egistrul 9omertului se face
pe aza autorizatiei emise de primaria competenta, fara a fi necesara pronuntarea judecatorului.
9onform <egii nr. 5;;-4;;6, cade in oligatia primariilor otinerea cazierului fiscal si a
dovezii rezervarii denumirii firmei si depunerea autorizatiei, in copie certificata, la oficiul
registrului comertului.
9are sunt documentele care treuie depuseL
N 9erere de inregistrare - persoane fizice
N "ne!a 2 - reprezentant memri
N "ne!a 4 - inregistrare fiscala
N 9erere verificare disponiilitate si-sau rezervare firma persoane fizice
9ertificatul de inregistrare fiscala este emis in termen de P zile de la depunerea, de catre
primarie, a actelor necesare.
'ocietatile cooperative treuie sa urmeze aceeasi pasi ca si societatile comerciale in ceea ce
priveste inregistrarea in ?egistrul 9omertului.
II, 7unctionarea societatilor comerciale
Organele societatii comerciale
Potrivit legii, e!ista trei organe cu atriutii specifice in functionarea societatii, in realizarea
oiectului de activitate al acesteia si scopului fi!at prin actele constitutive+
N adunarea generala, organ colectiv care e!prima vointa sociala
N administratorii, organ de gestiune si e!ecutie a /otararilor adunarii generale
N cenzorii, organ de control al actelor de gestiune
"dunarea generala este organul institutional cu o competenta deplina in cadrul societatii
comerciale. Aotararile sale e!prima vointa societatii comerciale, distincta de cea a asociatilor,
atriut al unei persoane juridice distincte, cu patrimoniu propriu.
"dministratorii reprezinta organe de gestiune curenta sau, dupa caz, de control si decizie, in
limita puterilor conferite de actul constitutiv sau de adunarea generala, care aduc la indeplinire
actele de vointa sociala ale adunarilor generale.'pre deoseire de adunarea generala, un organ fara
rezonanta in raporturile cu tertii, o entitate oarecum astracta, care se manifesta in general in cercul
inc/is al societatii, in relatiile interne, toata raspunderea conducerii societatii apasa pe
administratori .
Cn ceea ce priveste cenzorii, acestia nu sunt un organ de decizie. Gi verifica numai daca cei
ailitati sa faca acte juridice respecta legea. Kerificarile lor nu sunt pur contemplative. Gle se
finalizeaza in rapoarte prin intermediul carora cenzorii informeaza asociatii, in adunarile generale
sau pe administratori, in sedintele consiliului de administratie, cu cele constatate. In situatii
66
e!ceptionale sunt ailitati si oligati sa convoace adunarea generala, iar atunci cand se impune,
impreuna cu administratorii, sa numeasca un administrator provizoriu.
Pe de alta parte, nu e mai putin adevarat ca cenzorii nu sunt memri ai vreunui organ de
conducere, ci ai unui grup de supraveg/ere si control si nu e!ercita vreo atriutie de conducere a
societatii comerciale.
Moificarea actului constitutive
Imprejurari, de regula de natura economica, pot determina in anumite cazuri si conditii
modificari ale societatii in cursul vietii sale sociale, realizaile juridic prin modificarea actului
constitutiv.
9ontractul de societate fiind opera vointei asociatilor e!primata in armonie cu principiul
liertatii conventiilor, el poate fi modificat tot prin vointa comuna a asociatilor. )odificarea actului
constitutiv este dominata de principiul simetriei actelor juridice care cere ca actul juridic
modificator sa indeplineasca aceleasi conditii de forma si de fond care s-au cerut indeplinite de
actul juridic modificat la momentul perfectarii.
"ctul constitutiv poate fi modificat din punct de vedere juridic prin vointa comuna a tuturor
asociati lor cu respectarea conditiilor de forma si de fond care s-au cerut indeplinite la perfectarea
lui.
Moificarea actului constitutiv al societatii comerciale
"numite nevoi ale societatii comerciale pot impune necesitatea maririi capitalului social al
acesteia fata de cel avut in vedere la constituirea societatii. "ceste nevoi pot consta in dorinta
asociatilor de a dezvolta activitatea societatii, prin cresterea fortei financiare, sau de a inlatura unele
dificultati, prin fonduri care sa contriuie la redresarea societatii. Pentru societatea comerciala,
procurarea de fonduri anesti sau a unor unuri necesare activitatii pe calea maririi capitalului
social este mai putin impovaratoare decat imprumutul ancar sau emiterea de oligatiuni. In aceste
conditii, majorarea capitalului social devine un mecanism cu metode variate de functionare, folosit
de societate in scopul rezolvarii unor situatii financiare dificile, dar si in scopul consolidarii pozitiei
sale, sau pentru a reflecta contail fenomene financiare oiective, cum este deprecierea monetara .
)otivatia reducerii capitalului social se regaseste in ratiunea de a fi a capitalului+ mijloc de
realizare a oiectului de activitate comerciala si garantie a creditorilor sociali.
)ajorarea capitalului social poate avea loc in primul rand prin suscrierea de noi aporturi in
numerar si-sau in natura. De asemenea, majorarea capitalului social mai este posiila prin
incorporarea in capitalul social a rezervei statutare, legiuitorul neadmitand si posiilitatea
incorporarii rezervei legale, precum si prin incorporarea eneficiilor realizate de societate sau a
primelor de emisiune.
G!ista situatii %n care treuie efectuata nu o marire, ci o reducere a capitalului social al
societatii.
?educerea capitalului social poate fi motivata nu numai de pierderile sociale, care reflecta
dificultatile prin care trece societatea, dar si de faptul ca, in raport cu volumul afacerilor, capitalul
social este prea mare. 9oncordanta, in acest caz, intre oiectul de activitate propus si efortul
financiar si material necesar concretizarii lui se realizeaza prin reducerea capitalului social.
III, Planul e afaceri
Planul de afaceri este o metoa antreprenorial#manageriala e proiectare si promovare
a unei afaceri noi sau e e!voltare semnificativa a unei afaceri e/istente, pornind de la
identificarea unei oportunitati economice, prin care se determina oiectivele de realizat, se
demonstraza si structureaza principalele resurse si activitati necesare, demonstrand ca aceasta este
profitaila. Gl va cuprinde ansamlul de elemente constitutive ale proiectului si
punerea lor in concordanta cu factorii e!terni cum ar fi piata, datele financiare, clientela,
67
comunicarea, profilul si e!perienta dvs. profesionala, etc.
Planul e afaceri este recomandat pentru oricine doreste sa inceapa o afacere. Gl treuie sa
fie vazut ca un manual de pilotaj, documentul de referinta in urmarirea evolutiei ideii dvs. de
afaceri. 0reuie sa contina oiectivele proiectului si mijloacele necesare pentru a le indeplini.
Gsential in afacerea dumneavoastra nu este trecutul ci viziunea pentru urmatorii cinci ani si,
in detaliu, pentru primii trei ani.
)ulti intreprinzatori considera gresit ca planul de afaceri se realizeza numai in momentul
cand este solicitat de un potential finantator (e!. anca). .n plan de afaceri este insa util nu numai
finantatorilor intreprinzatorului ci mai ales intreprinzatorului insusi, redactarea sa fiind unul din
primii pasi in initierea oricarei afaceri.
G!ista mai multe elemente care fac necesara elaorarea planului de afaceri. "cestea ar fi
urmatoarele+
a) in primul rand, planul de afaceri este un mi8loc e autoeificare, pentru cei ce comanda
si-sau realizeaza planul de afaceri, asupra profitailitatii si viailitatii demersului antreprenorial de
valorificare a oportunitatii economice. "ltfel formulat, elaorarea planului de afaceri asigura un
control al starii de sanatate a demersului intreprenorial avut in vedere. Du de putine ori elaorarea
planului de afaceri arata ca afacerea dorita nu este profitaila, impiedicandu-ne astfel sa facem
greseala foarte costisitoare de a demara activitati care nu vor fi profitaile si de a aloca resurse care
nu se vor recupera, reprezentand pierderi.
) este un instrument e previ!ionare a afacerii. Prin planul de afaceri se stailesc
oiectivele de realizat, durata si succesiunea activitatilor necesare, dimensiunea resurselor alocate si
principalii parametri ai afacerii respective (de marReting, financiari, te/nici, de personal,
manageriali, etc). 'e jongleaza astfel in mod riguros constructia afacerii pentru a fi profitaila.
c) este un instrument ma8or in finantarea intregii afaceri. Prin intermediul sau se
dimensioneaza resursele finanicare necesare demararii si finalizarii actiunii intreprenoriale.
9oncomitent, planul de afaceri prin toate elementele incorporate, ofera argumente necesare
convingerii furnizorilor de fonduri sa se implice in operationalizarea sa. "cestia ar putea fi+ ancile,
fondurile de risc sau investitorii pe piata de capital. "stfel, din analizele incorporate, planul va arata
ca veniturile generale sunt superioare c/eltuielilor, iar cas/-floQ-ul satisface atat cerintele finantarii
activitatilor curente, cat si returnarii fondurilor imprumutate in perioadele stailite. Planul de afaceri
indica cu destul de mare precizie investitia initiala necesara, in ce se va investi si cum va fi
recuperata investitia. In acest fel se reduce semnificativ riscul aparitiei unor proleme cu cas/-floQ
T ul (flu!urile de numerar), una din cauzele principale de esec in primele etape de functionare ale
noilor afaceri. In plus, intreprinzatorul poate alege cele mai avantajoase surse de finantare.
)ai mult, un plan de afaceri ine realizat creste crediilitatea intreprinzatorului in fata
investitorilor si partenerilor de afacere. De foarte multe ori, intreprinzatorul este inclinat sa
priveasca foarte optimist afacerea pe care vrea sa o initieze. Pentru investitor, afacerea este
interesanta numai daca asigura recuperarea, suficient de rapida, a investitiei initiale si otinerea
unui profit. Intreprinzatorul care adopta o optica similara va realiza planul de afaceri astfel incat+
N Sa fie orientat spre piata+ oricat de novator este produsul realizat, o afacere reuseste
atunci cand realizeaza vanzari, iar pentru aceasta, identificarea precisa a nevoilor clientilor
potentiali este esentiala. Intreprinzatorul treuie sa poata sa faca 2-4 lucruri foarte ine, iar afacerea
sa treuie sa se concentreze pe realizarea lor atunci cand e!ista o oportunitate clara de afaceri.
N Sa oveeasca interesul clar al clientilor+ dincolo de parerea personala despre produsul
realizat, este necesara o evaluare oiectiva a interesului manifestat de clientii potentiali. In acest
scop pot fi foarte utile testele practice realizate preliminar de-pe cativa clienti.
N Sa se *a!e!e pe previ!iuni realiste+ intreprinzatorul treuie sa fie atent ca optimismul
sau sa nu se transfere fara argumente solide asupra estimarilor privind evolutia afacerii. In acest fel,
cresc sansele de atingere a oiectivelor propuse si crediilitatea in fata investitorilor.
d) este o *a!a pentru organi!area- cooronarea si controlul proceselor implicate de
demersul antreprenorial de valorificare a oportunitatii economice.
e) reprezinta un foarte important mi8loc eucational pentru personalul implicat, incepand
cu intreprinzatorul. Participarea la elaorarea planului de afaceri cu informatii si apoi studierea
68
acestuia contriuie la invatarea mai una a afacerii, la insusirea si utillizarea unor concepte si
te/nici manageriale, de marReting, financiare, etc.
Procesul comple! de auto-evaluare a intreprinzatorului, a resurselor de care dispune acesta
si a ideii de afacere necesar pentru realizarea unui un plan de afaceri face mai usoara evitarea unor
erori frecvente. "cestea sunt+
N aptitudinile si ailitatile personale sau calificarea profesionala ale intreprinzatorului sunt
insuficiente,
N lipsa unei strategii clare de piata,
N cunoasterea insuficienta a competitorilor,
N organizarea interna a firmei defectuoasa,
N dependenta e!cesiva de anumiti furnizori,
N capacitate insuficienta de recrutare si selectie a personalului,
N necunoasterea reglementarilor legale relevante,
N resurse financiare insuficiente ,
N evaluare gresita a c/eltuielilor de functionare a afacerii,
N supraestimarea capacitatii de a realiza profit,
N profitailitate prea redusa pentru a permite ramursarea creditelor,
N politica imprudenta in domeniul investitiilor,
N calculatie gresita a costurilor,
N contailitate necorespunzatoare si incompleta,
N necunoasterea oligatiilor fiscale,
N alegere neadecvata a partenerilor de afaceri,
N alegerea necorespunzatoare a amplasamentului afacerii.
f) ca o sinteza, planul de afaceri, in ansamlul sau, constituie unul intre cele mai
complete si eficace instrumente manageriale pentru intreprin!atori si manageri. Gl constituie
un veritail g/id decizional si de actiune in aza careia se proiecteaza si implementeaza
componentele principale ale mecanismelor manageriale aferente proceselor de valorificare a
oportunitatilor economice.
)ulti consultanti, avocati, consilieri si c/iar finantatori considera ca reali!area planului e
afacere este cea mai importanta etapa in procesul e lansare a unei noi afaceri (sau de
dezvoltare a unei afaceri e!istente).
Intocmirea unui plan de afaceri coerent necesita un timp si un efort important, inclusiv
pentru persoanele care au e!perienta in domeniu. "ceasta in primul rand ca el reprezinta o /arta a
viitoarei afaceri, imunatatind sansele intreprinzatorului de a atinge tinta propusa.
Du e!ista o formula magica in elaorarea planului de afaceri. Gl treuie sa fie insa un
instrument de lucru simplu- sugestiv si pragmatic. In acest fel intreprinzatorul demonstreaza ca are
o perceptie gloala asupra afacerii, ca intelege toate aspectele ei, atat cele te/nice cat si cele
financiare sau de resurse umane. Gl demonstreaza mediului e!terior (dar si celui interior) ca
stapaneste situatia.
Pentru a fi mai usor in elaorarea planului de afaceri intreprinzatorul treuie sa raspunda,
inca din faza de initiere a afacerii, la cateva intreari (din care se dezvolta, practic, planul de
afaceri) pentru ca viitorul afacerii sa nu devina o necunoscuta imposiil de controlat. "ceste
intreari sunt+
N 9ine sunt consumatorii produselor sau serviciilor realizateL
N .nde va fi amplasata afacereaL
N 9e pret este potrivit pentru situatia pieteiL
N 9um vor fi distriuite produsele-serviciile catre clientiL
N 9are sunt perspectivele pietei pe termen scurt, mediu si lungL
N 9um poate fi e!tinsa gama de produseL
N 9ine sunt concurentii si care sunt punctele lor tari si slaeL
N 9e motivatii va avea un client pentru a cumpara produsulL
N 9are este conceptul de marReting prin care se conduce afacereaL
N 9are este necesarul de capitalL
6P
N 9are este forma juridica cea mai potrivita pentru afacereL
Daca intreprinzatorul dispune de resurse financiare pentru a incepe afacerea, el prefera
deseori sa nu mai realizeze un plan de afaceri, fiind inclinat sa actioneze pentru a valorifica mai
rapid oportunitatea identificata, in loc de a consuma timp cu activitati irocratice. 0otusi, de
oicei, multi clienti si furnizori nu respecta regulile teoretice ale jocului economic, nu platesc la
timp sau nu livreaza produsele contractuale in conditii optime, iar intreprinzatorul ajunge deseori sa
se confrunte cu intarzieri si locaje.
De foarte multe ori, intreprinzatorul este inclinat sa priveasca foarte optimist afacerea pe
care vrea sa o initieze. Pentru investitor, este interesanta numai daca asigura recuperarea, suficient
de rapida a investitiei initiale si otinerea unui profit. Intreprinzatorul care adopta o optica similara
va realiza planul de afaceri astfel incat+
N sa fie orientat pe piata - intreprinzatorul treuie sa depisteze care sunt nevoile comunitatii
in care traieste si sa incearce sa satisfaca cerintele, pentru ca astfel el sa poata sa-si vanda produsele
cat mai repede,
N sa fie orientat spre clienti T intreprinzatorul treuie sa faca astractie de parerea sa
personala si sa ia in seama parerile clientilor, prin utilizarea unor teste utile si nu in ultimul rand sa
faca previziuni asupra evolutiei afacerii.
Planul de afaceri se recomanda sa fie intocmit atunci cand antreprenorul+
N initieaza o afacere - pentru a aprecia viailitatea FideiiF, cunoasterea perspectivelor de
evolutie, calcularea riscului posiil etc.,
N cumpara o afacere - evalueaza nivelul riscului la care este supusa intreprinderea
e!tinzandu-se,
N negocieaza un credit sau doreste sa atraga investitii suplimentare - prezentarea planului de
afaceri este o conditie oligatorie a tuturor finantatorilor,
N inc/eie contracte - in cazul unor contracte de lunga durata si pe sume mari, partenerii de
afaceri solicita prezentarea planului de afaceri,
N doreste ca afacerea sa se dezvolte.
Care sunt partile c%eie ale planului e afaceri F
Planul de afaceri are doua parti esentiale+
N ?ezumatul
N Proiectul
A, Re!umatul
Du treuie sa aia mai mult de patru pagini. Gste o prezentare rapida a proiectului afacerii
respective. "ceste pagini treuie sa il convinga pe cititor sa parcurga proiectul in ansamlul sau. Gl
treuie sa raspunda la urmatoarele intreari, in aceasta ordine+
N 9are este produsulL
N 9are este piataL
N 9ine sunt oameniiL
N 9are sunt avantajele de care dispune intreprinzatorul L
N 9are sunt principalele cifre (9ifra de "faceri, investistitii, cercetari, eneficii, numar de
salariati\) L
N 9are sunt nevoile financiare si ajutorul solicitatL
N 9are este rentailitatea sperataL
N 9e mjloace de profit sunt propuse investitorilorL
Intrearile de mai sus s-ar putea sa nu corespunda e!act proiectului dvs. de afaceri. In
functie de specificul unei afaceri sau a alteia se pot adauga sau inlatura intreari. Gsential este sa
definiti toate intrearile posilile si sa raspundeti la ele. Du aveti dreptul sa nu raspundeti la o
intreare su prete!tul ca nu aveti raspunsul.
Daca nu stiti sa raspundeti, va treui sa apelati la un specialist. Planul de "faceri treuie in
aceeasi masura sa va serveasca si la descoperirea punctelor (tari sau slae) pe care inca nu le
stapaniti.
6:
Strategii antreprenoriale Le mar:eting.
'trategia de marReting se folose$te %n comina#ie cu strategiile de afaceri. De e!emplu,
consider&nd strategia liderului de cost (pe %ntreaga pia#( sau pe ni$e de pia#() ca fiind strategia de
az( a firmei, pentru mi!ul de marReting se pot elaora urm(toarele componente strategice
N Pentru produs+
a) ra#ionalizarea produsului prin analiza valorii,
) dezvoltarea inova#iilor procesuale,
c) dezvoltarea de produse cu necesit(#i reduse de service,
d) concentrarea pe una sau pe c&teva pie#e individuale puternice.
F Pentru pre+'
a) reduceri de costuri unitare prin folosirea curei de %nv(#are,
) reduceri de pre# corespunz(tor sc(derii costurilor.
F Pentru plasament /distri!u+ie0'
a) reducerea costurilor pentru distriu#ie,
) folosirea distriu#iei intensive,
c) folosirea comercializ(rii directe, atunci c&nd este eficient(.
F Pentru promovare'
a) folosirea mijloacelor din pres( $i televiziune,
)folosirea oportunit(#ilor oferite de internet.
)arRetingul strategic introduce o nou( perspectiv(, %n care dinamica cerere-ofert( este
supus( c&mpului de for#e competi#ionale. Cn aceste condi#ii, raportarea firmei numai la clien#i
devine insuficient(. ?aportarea treuie s( se fac( la %ntreg spectrul competi#ional care urm(re$te
satisfacerea nevoilor acelora$i clien#i. )a!imizarea profitului $i g&ndirea pe termen scurt sunt acum
%nlocuite de o#inerea avantajului strategic $i g&ndirea pe termen lung. "vantajul strategic se poate
o#ine prin strategii care s( conduc( la pozi#ionarea c&t mai avantajoas( a firmei %n raport cu ceilal#i
competitori, %ntr-un anumit sistem de referin#( $i o anumit( metric( de evaluare a rezultatelor .
Definirea pozi#iei propriilor produse %n raport cu cele ale concuren#ei devine o cerin#(
strategic( pentru firma care se adreseaz( unei pie#e diferen#iate. 'trategia de diferen#iere am
prezentat-o %n cadrul strategiilor de afaceri $i am suliniat importan#a g(sirii acelor elemente de
diferen#iere care s(-i sensiilizeze pe consumatori. "ceasta %nseamn( c( firma treuie s( fac( o
evaluare a principalelor caracteristici oiective $i simolice ale produsului, precum $i o evaluare
gloal( a produsului privit ca un %ntreg, destinat satisfacerii unei anumite nevoi. Pe aza acestor
evalu(ri se realizeaz( o localizare a produsului %ntr-un spa#iu multidimensional, urm&nd apoi s( se
elaoreze strategii de repozi#ionare a lui, care s( contriuie la o#inerea unui avantaj strategic.
1 pozi#ionare corect( presupune luarea %n considera#ie nu numai a contriu#iei fiec(rui
produs %n volumul total al eneficiilor, ci $i m(surarea dinamicii v&nz(rilor sale $i a cotei de pia#(
pe care o de#ine la diferite intervale de timp. ?eprezent&nd o sintez( a strategiilor de segmentare a
pie#ei $i de diferen#iere a produselor, strategia pozi#ion(rii permite o dezvoltare continu( a gamei de
farica#ie, c&t mai apropiat de e!igen#ele cererii. 9ercet(rile privind pozi#ionarea produsului au
evoluat %n paralel cu dezvoltarea te/nicilor de investiga#ie a comportamentului consumatorului.
Strategii +i te%nici e v9n!are
Pre#ul reprezint( cea mai moil( component( a mi!ului de marReting. Gl poate fi modificat
rapid, spre deoseire de celelalte componente ale mi!ului de marReting, iar sc/im(rile de pre#
atrag de regul( un r(spuns imediat din partea pie#ei.
)anevrarea pre#ului este mult mai frecvent( $i viziil( %n cazul unor muta#ii de propor#ii %n via#a
societ(#ii. Prin fle!iilitatea s(, %n cadrul pie#elor unde ac#ioneaz( jocul cererii $i ofertei, pre#ul tinde
s( ocupe, %n astfel de perioade, un loc prioritar %n arsenalul strategic $i tactic al %ntreprinderii.
6>
Pre#ul reprezint( cea mai moil( component( a mi!ului de marReting. Gl poate fi modificat
rapid, spre deoseire de celelalte componente ale mi!ului de marReting, iar sc/im(rile de pre#
atrag de regul( un r(spuns imediat din partea pie#ei.
)anevrarea pre#ului este mult mai frecvent( $i viziil( %n cazul unor muta#ii de propor#ii %n
via#a societ(#ii. Prin fle!iilitatea s(, %n cadrul pie#elor unde ac#ioneaz( jocul cererii $i ofertei, pre#ul
tinde s( ocupe, %n astfel de perioade, un loc prioritar %n arsenalul strategic $i tactic al %ntreprinderii.
0, Strategii e v9n!are- up" nivelul pre6urilor$
K strategia pre6urilor &nalte- care poate presupune aoptarea urm"toarelor tipuri$
K pre6uri e fructificare a avanta8ului e pia6"
K pre6uri pentru performan6e e e/cep6ie
K pre6uri cu rol e protec6ie
K pre6uri e marc",
K strategia pre6urilor moerate- av9n ca form" pre6urile psi%ologice
K strategia pre6urilor sc"!ute- cu posi*ile tipuri precum$
K pre6uri promo6ionale
K pre6uri e p"trunere pe o nou" pia6"
K pre6uri e escura8are a concuren6ilor
7;
72
74
75
evaluarea, c(utarea unui loc de munc( $i sprijin %n gestionarea resurselor firmei, pe de alt( parte,
no#iunea de reconversie se situeaz( la grani#a dintre consiliere $i reorientare %n carier( pe care, de
altfel, o $i sugereaz( semantic.
(elec&ia profesional presupune alegerea dintr-un grup de candida#i a celor mai capaili de reu$it(
%ntr-o anumit( activitate profesional(, pe aza aptitudinilor, capacit(#ii de munc(, preg(tirii lor
prezente etc.
'pre deoseire de orientarea profesional(, care %$i propune s( aleag( profesia pentru individ,
selec#ia urm(re$te alegerea individului pentru o profesie.
'elec#ia realizat( $tiin#ific impune o analiz( oiectiv( a concordan#ei dintre caracteristicile
profesiilor $i posiilit(#ile de ordin fizic, psi/ic $i informa#ional ale persoanei, c&t $i posiilit(#ile de
formare, integrare $i adaptare a acesteia la condi#iile muncii respective.
Principalele aptitudini $i ailit(#i avute %n vedere %n cadrul selec#iei sunt+
aptitudinile intelectuale,
aptitudinile mecanice,
aptitudinile psi/omotorii,
ailit(#ile vizuale,
aptitudini specializate (pentru fiecare dintre ele elaor&ndu-se diferite teste psi/ologice de
investigare a performan#elor aptitudinale).
Alegerea carierei este un moment de decizie cu semnifica#ie deoseit( %n via#a persoanei, c&nd
aceasta precizeaz( forma de activitate socio-profesional( %n care urmeaz( s(-$i valorifice fondul de
aptitudini, deprinderi $i cuno$tin#e. "legerea carierei este o urmare fireasc( a procesului de formare
diferen#iat( e!ercitat de $coal( $i apare ca o rezultant( a orient(rii t&n(rului %n ansamlul valorilor
sociale. Vcoala $i familia asigur( t&n(rului atingerea nivelului necesar de maturitate pentru o astfel
de /ot(r&re, %l ajut( %n luarea deciziei prin informa#ia oferit( despre profesii $i caracteristicile proprii
de personalitate (@utnaru, 2>>>). Decizia cu privire la carier( ar treui s( e!prime un ec/iliru %ntre
interesele individuale $i cele sociale. 6:
76