Profilaxia TVM

I.Tudor, Carmen Chiparus, D. Serban si Ileana Simoca

Traumatisnele tind in mod rapid sa reprezinte o cauza majora a patologiei umane, atat ca frecventa cat si ca importanta a
consecintelor medico-sociale. Traumatismele care afecteaza sistemul nervos central (SNC) si anume creierul
(traumatismele cranio-cerebrale -TCC) sau maduva spinarii (traumatismele vertebro-medulare -TV), constituie un capitol
de o importanta particulara al traumatologiei. !ana cand profila"iei nu i se va acorda importanta necesara, accidentele, in
general si cele cu interesarea SNC in special, vor continua sa dreneze o parte importanta din c#eltuielile pentru sanatate.
$ravitatea consecintelor medicale si socio-economice antrenate de TV cat si faptul ca in prezent nu e"ista inca un
tratament eficace al leziunilor medulare odata constituite fac din profila"ie un element major al gandirii si al practicii
medicale. %n raport recent (iroslav &uz'(, martie )**)) prezentat adunarii de la Strassbourg preciza ca in statele
membre ale %.+ apar anual ,,.*** de noi cazuri si ca numarul persoanelor care supravietuiesc cu invalidati grave este de
--*.***. .n afara suferintei umane care este incalculabila, costurile financiare directe si indirecte sunt enorme, ele fiind
apreciate pentru %S/ ca ridicandu-se la 0,1- miliarde de dolari anual. 2e aceea 3otararea !arlamentului +uropean,
adoptata pe baza acestui raport, cere parlamentarilor si guvernelor statelor europene sa acorde o mai mare atentie
problematicii TV.
/laturi de aspectele de profila"ie primara (reducerea numarului si gravitatii TV) apar si elemente de profila"ie secundara
(prevenirea producerii de noi leziuni medulare in timpul acordarii primului ajutor, al transportului bolnavilor, al gesturilor
medico-c#irugicale la care este supus bolnavul) si de profila"ie tertiara (evitarea si tratarea prompta si eficienta a
complicatiilor ulterioare). 2esi studiile epidemiologice la nivel national lipsesc in tara noastra, se apreciaza, pe baza unor
date indirecte, ca anual apar 4**-,*** noi cazuri de TV iar numarul cazurilor care supravietuiesc cu invaliditati
importante ar depasi )).*** - )5.*** pentru intreaga tara. +ste posibil ca in curand aceste cifre sa fie depasite.
Transpunerea in practica a propunerii facute de noi la Congresul de Neuroc#irurgie din )*** de realizare a registrului
national al TV reprezinta solutia evaluarii e"acte a incidentei si prevalentei TV in 6omania, servind apoi ca o baza de
date indispensabila elaborarii politicii sanitare in acest domeniu.
!rofila"ia trebuie sa inceapa prin realizarea unei cercetari si documentari asupra evenimentelor ce urmeaza a fi prevenite,
prin elaborarea unei legislatii sau a unor norme corespunzatoare cat si printr-o educatie realizata de la cea mai mai frageda
varsta si continuata prin mijloace adecvate pe tot parcursul vietii. 2esi, in general, cauzele accidentarilor raman oarecum
aceleasi, proportia ca si importanta lor difera in functie de varsta. /ceasta presupune utilizarea unor metode si mijloace
specifice in functie de grupul populational tinta. 2esi parerile asupra diferitelor aspecte ale acestor programe educative pot
fi diferite, toata lumea trebuie sa se puna de accord asupra necesitatii, as spune c#iar obligativitatii educatiei ca mijloc
esential de prevenire a accidentelor. +ste foarte bine ca, in sfarsit si in tara noastra a inceput un program de combatere a
fumatului, dar este vital ca sa se adopte si un larg program national de profila"ie a accidentelor. !rin inlaturarea ignorantei
si indiferentei publice ca si a inertiei parlamentarilor in elaborarea legislatiei necesare se pot obtine scaderi ale cifrelor mult
prea ridicate in prezent ale mortalitatii si morbiditatii cauzata de accidentari.
!rofila"ia producerii TV presupune combaterea cauzelor principale ale acestor traumatisme cat si instituirea de masuri
capabile sa reduca in mod semnificativ importanta consecintelor medicale. +a trebuie conceputa si dezvoltata in cadrul
programului mai amplu al profila"iei traumatismelor in general, din care constituie un capitol distinct dar deosebit de
important. .n tari precum Canada, %S/, /ustralia si statele europene s-au obtinut semnificative progrese in acest domeniu
si nume ca !eter 7ing sau 8o#n 9eo au devent repere bibliografice de baza in acest domeniu. :a noi in tara, eforturile
disparate in spatiu si in timp, facute in aceasta directie nu sunt inca reunite la nivel national intr-un program unitar si
durabil. .n tarile in care profila"ia si-a dovedit valoarea, acest fapt a fost posibil si prin contributia esentiala adusa de
presa, radio, televiziune sub forma de campanii profesional realizate ani si decenii.
Studiile privind etiologia TV permit diferentierea factorilor etiologici in factori determinanti, factori favorizanti si factori
precipitanti. ;ilosofia actiunii profilactice implica atat combaterea tuturor acestor factori prin masuri diferentiate puse in
miscare de categorii largi de institutii (medicale, guvernamemtale, nonguvernamentale etc) cat si supraveg#erea efectelor
actiunilor initiate. /stfel, este dovedit rolul alcoolului in producerea accidentelor, de aceea monitorizarea atenta a
concentratiei sale sang#ine la persoanele implicate in evenimente rutiere nu trebuie slabita. Concentratiile legal admise
difera de la o tara la alta iar in multe tari este interzisa conducerea autove#iculelor sub influenta bauturilor alcoolice.
Consumul de bauturi alcoolice si conducerea autove#iculelor ar trebui sa devina inacceptabile din punct de vedere social. .n
ultimii ani, consumul de droguri tinde sa devina o problema si la noi< in consecinta, trebuie atent urmarite influentele
e"ercitate de droguri asupra producerii accidentelor. .n conte"tul in care foarte multe medicamente modifica atat atentia
cat si promptitudinea unor reactii, persoanele aflate in tratamente posibil riscante vor fi avertizate in mod repetat de
necesitatea renuntarii temporare la sofat.
!rincipalii factori determinanti ai TV sunt= accidentele rutiere, caderile de la inaltime, plonjonul in apa putin adanca si
agresiunile< faptul ca acestia sunt factorii principali nu inseamna ca nu mai e"ista inca o multime de alti factori e"trem de
variati precum accidentele legate de sport sau de munca si cele casnice. 2e asemeni, de la un sezon la altul sau de la tara
la tara, importanta acestor factori variaza in mod semnificativ. .n mod evident, fiecare din acesti factori se poate diferentia
in multiple subcategorii (ca de e". pentru accidentele rutiere= calitatea accidentatului sofer, pasager, pieton= tipul de
ve#icul implicat= autoturism, motocicleta, bicicleta etc.< analiza se poate referi la factorul uman, masina sau drum). .n tara
noastra, parcul auto a crescut din ,00* cu peste 4*>, numarul conducatorilor auto depaseste 5,5 milioane iar numarul
autove#iculelor este de ?,@ milioane (&.2uma, )**)). !roportia pietonilor decedati prin accidente rutiere este de ?4,5>
din totalul victimelor, cu mult peste cel din ;ranta (,,,1>) sau din .talia (,-,?>). .n mod evident aceste diferente decurg
din modul deficitar in care este organizata trama stradala (lipsa pasajelor denivelate, gropile care favorizeaza iesirea
masinilor in spatiul pietonal etc.) dar si din importante lipsuri educative. /stfel de minusuri trebuie sa aiba un loc bine
definit in cadrul masurilor profilactice.
/ccident rutier
Cadere de la
inaltime
!lonjon in apa
putin adanca
Nu dati vina pe
pisica neagraA
Caderile de la inaltime se produc in cadrul muncii, sportului si activitatilor recreative< faptul ca pentru TV in tara noastra
ele se situeaza pe primul loc, inaintea accidentelor rutiere denota e"istenta unor factori economici particulari cat si serioase
carente eductive si de respectare a unor reguli esentiale de preventie.
Comple"itatea, larga diversitate a acestor factori etiologici impun ca si masurile si institutiile c#emate sa aplice aceste
masuri sa fie multiple si cu roluri bine eterminate. /ceste roluri se pot modifica de la o etapa la alta< de aici si nevoia unei
permanente urmariri si eventuale corectari a modului de aplicare a masurilor convenite.
;actorii favorizanti cuprind o larga varietate de aspecte de la elemente de patologie medicala la aspecte psi#ologice. +ste
posibil ca unul si acelasi factor sa poata fi diferit incadrat diferit de la un caz la altul (ca de e".oboseala la volan, ingestia
de alcool, tipul de comportament) cat mai ales sa actioneze impreuna cu alti factori e"trem de variati. /spectele de
etiologie sunt diferite la varste diferite, ceea ce implica abordari diferentiate. Sub acest aspect, la batrani tratarea corecta a
afectiunilor coe"istente se constituie in masuri de profila"ie a TV< in mod similar, la copii masurile educative au un rol
primordial. !articularitati psi#ologice reunite in cadrul unor comportament riscante fac ca anumite persoane (prone to ris')
sa fie in mod special e"puse accidentarii. /stfel de particularitati sunt argumente in plus pentru realizarea de programe
educative avand drept scop sc#imbarea comportamentelor riscante. !entru persoanele in varsta, caderile de la inaltime in
timpul unor activitati mai ales rurale atrage atentia asupra faptului ca saracia obliga multi batrani sa continue sa
munceasca in conditii care depasesc capacitatea lor de adaptare. Sub acest aspect, ridicarea nivelului economic al familiilor
varstnice nevoiase se poate constitui in masura de profila"ie a unor imbolnaviri, inclusiv a TV. /ceasta relatie a fost
mentionata inca de Babes care a notat, la inceputul secolului trecut, ca solutia eradicarii pelagrei consta in improprietarirea
taranilor. .spitele vietii sunt numeroase si fiecare implica alaturi de partea tentanta si aspecte ce tin de cost sau de efecte
nedorite. .mpulsul de a da curs unei ispite tine de numerosi factori fie de natura pur logica, fie, mai ales, de natura
emotionala, autocontrolul jucand rolul esential. Controlul emotional rezulta din modelarea calitatilor psi#ice ereditare prin
procesele indelungate educative si prin cizelarea lor in lumina propriei e"perinte. ulte din asumarile riscurilor cu
consecinte dintre cele mai severe par ine"plicabile unui observator rational si neimplicat emotional. S-a afirmat ca pentru
controlul impulsurilor ar putea e"ista un mecanism gen semafor, afisat le vedere si care are sase faze=
6osu= ,. Stai, linisteste-te si gandeste-te inainte sa actionezi.
$alben= ). Spune-ti problema si e"prima ceea ce simti.
-. Stabileste-ti un scop pozitiv.
?. $andeste-te la cat mai multe solutii.
5. $andeste-te la consecinte
Verde= @. 2a-i drumul si incearca planul cel mai bun.
Capacitatea de a amana impulsurile si de a le analiza in profunzime este insa diferita de la om la om si de aceea multe
comportamente pot apare ilogice unui observator rece si impartial. / reflecta, inainte de a actiona, in functie de sentimnte
este o capacitate care se invata pe parcursul vietii si serveste strategiei fundamentale de tratare a riscurilor de la varsta
copilariei si pana catre batranete.
/ccidentele de munca reprezinta un capitol distinct al patologiei traumatice si s-au bucurat de o atentie progresiv
crescanda din partea organismelor administrative, patronale si sindicale, toate fiind preocupate, desi in masura inegala, de
reducerea mortalitatii, morbiditatii si incapacitatii de munca (temporara sau definitive). 2eficitele neurologice mari
consecutive TV constituie o cauza de importanta majora a pierderii capacitatii de munca imputabile patologiei traumatice.
+laborarea unui plan de profila"ie trebuie sa fie opera comuna a unei ec#ipe alcatuita din oameni cu pregatiri, domenii de
activitate si incadrari diferite (medici, legisti, educatori, politicieni, politisti, etc) plasati in posturi si puncte administrative
c#eie. $andirea traditionala care, prin inertie, atribuia aproape e"lusiv corpului medical grija pentru asigurarea sanatatii
trebuie amendata. Numai implicarea factorilor politici, legislativi si educativi poate asigura eficienta unui program
profilactic. ass-media poate si trebuie sa-si asume rolul de partener de nadejde in sensibilizarea factorilor politici, sociali,
economici dar si a publicului larg in sc#imbarea opticii asupra importantei programelor profilactice in general si a profila"iei
TV in particular. .n multe tari la realizarea programelor profilactice si-au adus contributia corpuri de voluntari.
Constituirea unui corp de voluntari este un adevarat barometru al nivelului de educatie sociala al unei colectivitati. Toate
aceste obiective sunt, la prima vedere, realiste, dar resursele pentru realizarea lor pot deveni mai accesibile numai dupa si
in masura in care factorii decidenti si publicul vor realiza efectele devastatoare ale TV.
;olosirea e"perientei tarilor unde s-au realizat programe profilactice eficiente (si ele sunt multe) reprezinta o sursa de
inspiratie importanta. ;aptul ca in /ustralia, in ultimii ani s-a realizat scaderea semnificativa a incidentei TV ca si
reducerea proportiei cazurilor cu leziuni medulare complete in raport cu cele incomplete este demonstrativ. Trebuie inteles
insa ca profila"ia necesita ani de munca perseverenta si corect condusa spre a-si arata roadele. ;aptul ca progresul poate fi
dureros de lent nu trebuie sa duca la abandonarea eforturilor. .n conditiile in care medicina zilelor noastre, cu diferente
mari de la o tara la alta, se confrunta cu solicitari diametral opuse capabile sa antreneze situatii de criza= pe de o parte
presiunile crescande din partea populatiei pentru servicii medicale tot mai numeroase, mai bune si mai costisitoare iar pe
de alta parte cererile tot mai ultimative din partea administratiilor de mentinere sub control a costurilor ingrijirii sanatatii.
2ificultatile majore ale armonizarii acestor tendinte contradictorii se constituie intr-un argument convingator pentru
instituirea masurilor de profila"ie.
/locarea resurselor necesare acestei activitati arata intelepciunea administratiei centrale si teritoriale. 2e aceea, poate
caaspectul cel mai important il constituie alocarea resurselor si deci precizarea oamenilor si a structurilor antrenate intr-un
astfel de plan. .n alocarea resurselor trebuie avut in vedere faptul ca o profila"ie eficace antreneaza nu numai reducerea
suferintelor multiple consecutive TV dar si o reducere a costurilor legate de tratarea acestora. .n present, in tara noastra
se incearca realizarea unor actiuni profilactice separate, care nu sunt reunite intr-un program national, capabil sa abordeze
unitar si durabil aceste eforturi disparate.
odul de concepere a acestei teme este evident diferit in functie de grupul populational tinta. /laturi de abordarea seaca,
cu argumente pur rationale pentru a convinge in mod stiintific un auditoriu de specialisti, nu pot fi e"cluse elementele de
abordare emotionala, ca atunci cand te adresezi unui public larg, neomogen, c#iar. !resararea unor elemente anecdotice,
de felul= Cputea fi prevenita moartea prin TV a amiralului Nelson la TrafalgarDC (gen comentariu la concret cu datele de
istorie si de psi#ologie specifice acelor vremuri dar si caracteristice comportamentului marilor capitani ai marinei regale
engleze) poate intrerupe monotonia e"punerii. .n ciuda costurilor, televiziunile, radioul si presa sunt c#emate sa realizeze
actiuni largi si de durata pentru informarea si educarea publicului larg. 2e efectele profila"iei beneficiaza toata lumea,
inclusiv cei care s-au dedicat acestei actiuni, stiind ca nesansa poate lovi pe oricine. Sustinerea materiala a actiunilor
preventive necesita suportul material indispensabil atat din banii publici cat si din alte surse.
.n timp ce in tarile puternic industrializate, accidentele rutiere reprezinta principalea cauza a TV, la noi in tara ( in mod
similar in .ndia si alte tari in curs de dezvoltare) pe primul loc se situeaza caderile de la inaltime. 2e aceea desi utilizarea
e"perientei altor tari este valoroasa, planul preventiv trebuie adaptat specificului fiecarei tari. +ste cert ca incidenta
sezoniera ridicata a traumatismelor coloanei cervicale prin plonjon in ape cu adancime redusa ar putea fi redusa prin
masuri educative. .ndemnul= C$andeste inainte de a sari C plasat sub imaginea unui semafor aflat pe culoare rosie poate
oferi tanarului care doreste sa sara in apa ragazul de timp in care sa amane actiunea si sa verifice profunzimea apei.
.ntrebari ce se pot constitui in argumente pentru profila"ie=
,. Societatea aloca un volum imens de energie, efort si bani pentru tratarea suferintelor si mult mai putin pentru
prevenirea lor. Cum poate fi ameliorat acest raportD
). Suferintele antrenate de un TV sunt imense. /veti o idee e"acta despre ele, mai ales, despre faptul ca oricand, oricare
dintre cei sanatosi poate fi o viitoare victimaD
-. Ca in multe alte domenii, si in directia profila"iei accidentelor, tara noastra are mari ramaneri in urma. Cand si cum se
vor lua masurile de remediereD
?. Conceptiile, atitudinile fata de propria sanatate a oamenilor simpli sunt ele cele mai bune, sau, mai corect, pot fi
imbunatatiteD Se impune o actiune de sc#imbare a atitudinii populatiei din aceea de simplu consumator de servicii
medicale in aceea de participant activ la construirea proprei sanatati, la evitarea imbolnavirilor si a accidentelor.
5. &are abordarea fragmentara, pe etape, pe specialitati, pe segmente a suferintei unui bolnav nu este contraproductiva in
comparative cu abordarea in ec#ipa, durabila, pana la depasirea suferintelor si reinsertia familiala si socio-profesionalaD 2e
ce in tara noastra nu e"ista cel putin un centru (recunoscut oficial) pentru tratamentul si recuperarea persoanelor cu TVD
@. +ste posibila si realista antrenarea tuturor medicilor, indiferent de specialitate, pozitie, varsta in actiunile de profila"ieD
+ste bine cunoscut acum faptul ca, in /nglia, medicii au dat tonul in combaterea fumatului, iar rezultatele sunt cunoscute.
1. .ntr-o perioada in care se vorbeste atat despre ierar#izarea problemelor, despre corecta alocare a resurselor, este
profila"ia o problema de actualitate sau poate fi amanata fara consecinte prea importanteD
4. !rintre drepturile asiguratilor, ale oamenilor sanatosi nu intra si dreptul la prevenirea imbolnavirilor si accidentarilorD
0. Ce pot raspunde la aceste intrebari oamenii politici, formatorii de opinie, oamenii de cultura c#emati sa dea liniile
directoare ale sistemului de promovare a sanatatiiD
,*. .ndiferent de cat de convingatoare sunt aceste argumente, este momentul ca profila"ia TV sa devina cu adevarat o
campania larga, de nivel national si, mai ales, de durata si demonstrata eficienta.