RENASTEREA

n muzica, Renasterea ncepe n sec. al XIV-lea, prelungindu-se pna spre sfrsitul sec.
al XVI-lea. Conform umanistilor ,compozitia muzicii a fost un lucru moral, iar a fi capabil
sa canti bine vocal si la un instrument era un lucru important daca doreai sa fii
considerat un copil al Renasterii. Influenta Renasterii se manifesta pentru prima oara n
Italia, n Ars nova florentina, n care stilul polifon devine caracteristic si pentru lucrarile
laice, iar muzica, eliberata de canoanele bisericesti, devine expresia sentimentelor
omenesti. In epoca Renasterii apar primele suite si sonate instrumentale. Renasterea
trzie cunoaste aparitia genului inovator al operei, iar n domeniul muzicii corale,
cantata si oratoriul.
Renasterea n muzica reprezinta o renviere a vechilor valori, miscnd ascultatorul att
moral ct si spiritual.Muzica si compozitia au prins o noua vitalitate ncntatoare. Nobilii
angajau muzicieni ca sa-si nvete copiii sa cnte si sa ntretina vecinii de rang.
n multe genuri ale creatiei muzicale culte (laudele, frottolele, villanellele, cntarile de rit
protestante, muzica instrumentala n ntregimea sa) ,melodica populara era principiul de
baza .Opera a fost cea mai inalta realizare a artei muzical-dramatice umaniste. Aparitia
acesteia a fost pregatita concomitent n tari diferite (Italia, Franta, Spania, Anglia,
Polonia), nsa rolul decisiv a fost jucat, de cultura artistica a Italiei.
Madrigalul italian, iar dupa el cel englez si german si genurile de cntece din diferite tari
au reflectat stralucit atentia caracteristica pentru arta umanista a Renasterii fata de
lumea interioara a omului, pna atunci totalmente sufocata sub apasarea bisericii si
feudalismului. .
Secolul al XVI-lea a cunoscut dezvoltarea multor instrumente noi. Instrumentele cu corzi
au fost preferate, n special cele din familia violei care a fost premargatoare viorii. Viola
era usor cunoscuta din cauza ornamentelor care ajutau la ndrumarea degetelor n
gasirea notelor. La viola se cnta la reuniunile familiale.
Lauta, alt instrument favorit, avea ornamente si era populara pentru acompaniamentul
de voci n aceeasi masura n care o face chitara astazi.Fluierul, flautul si cornul erau
si ele preferate.Clavecinul si orga au aparut ca instrumente eficiente si se scriau
partituri muzicale elaborate special pentru aceste instrumente.
Cel mai important dintre instrumentele cu coarde si arcus - vioara a aparut n cercurile
umaniste abia n ultimul patrar al secolului al XVI-lea.
Catre sfrsitul secolului al XVI-lea, n Italia ncepe sa se dezvolte productia de viori,
maestrii cremonezi constructori ai acestor instrumente Amati, Stradivarius, si altii
ajungnd sa fie cunoscuti si dincolo de hotarele tarii lor.
Tehnologia tiparirii partiturii a luat de asemenea o ntorsatura ascendenta, butucii de
lemn incomozi utilizati pentru imprimarea muzicii au fost nlocuiti cu un tip de metal
mobil inventat de Ottavio Perucci, un tipograf italian. Noua metoda de imprimare a dus
la o crestere n publicarea muzicii, facnd muzica mult mai accesibila publicului n
general implicit la o crestere a audientei.
Instrumentele noi, mbunatatirea metodelor de imprimare si un mai mare acces la
muzica toate au contribuit la dezvoltarea unui alt gen de muzica, numita muzica de
camera creata pentru a fi prezentata n fata unui auditoriu mic. Muzica era prezentata
de ctiva muzicieni cu tonalitati deosebite ale vocii, arta cntatului vocal ncepnd sa ia
amploare fata de cea a cntatului la instrumente. De asemenea se credea ca cel mai
bun mod de a misca auditoriul era sa puna laolalta arta muzicii si poezia. Astfel s-au
dezvoltat doua noi genuri muzicale care satisfaceau aceasta cerinta: chansonul francez
si madrigalul italian.
Cntecul si madrigalul erau compuse pentru mai multe voci, iar versurile variau de la
povestiri sentimentale de dragoste la descrieri prozaice ale vietii la tara. Madrigalele
secolului al XVI-lea erau n majoritatea cazurilor scrise la doua voci, cnd ritmul si textul
erau acelasi pentru toate vocile, ajungndu-se n timp la cinci voci, cnd se reamarca
divizarea vocilor n grupuri, folosindu-se timbrele vocilor si a registrelor lor.
Reprezentanti de seama ai aceste etape din evolutia madrigalului au fost: Andrea
Gabrieli, Palestrina si mai trziu Claudio Monteverdi care pna la vrsta de 40 de ani a
scris cu precadere madrigaluri.
Dar, o data cu instalarea la putere a bogatei familii Medici apare un nou gen - acela al
cntecelor de carnaval - .Initial, acestea se interpretau pe trei voci, la baza lor stateau
cntece cunoscute si usor de memorat, raspndite n popor, avnd ca subiect viata
meseriasilor si a altor paturi democratice ale populatiei orasenesti. Ele erau cntate sub
cerul liber la serbarile de strada improvizate.
Cea mai mareata muzica a tuturor timpurilor a fost compusa pentru biserica. Corurile
erau mici, aproximativ 20 30 de persoane, vocile crescendo erau introduse de
instrumente cum e cornul si trombonul, dar biserica Romana considera ca muzica
trebuie sa fie simpla si usor de nteles favorizn muzica religioasa a lui Palestrina, cu
text scurt, inteligibil. Totusi, mai trziu, Palestrina prefera sa scrie lungi si bogate
partituri care redau calitatile corului.
Giovanni Pierluigi da Palestrina s-a nascut n 1525 la cteva mile de Roma, n oraselul
Palestrina (numele de Palestrina nu e dect porecla compozitorului, pe atunci, artistii de
seama erau adesea numiti dupa orasul n care se nascusera). n 1537, la vrsta de 12
ani, el figura printre cntaretii uneia din bisericile romane. n anul 1551, conducea corul
catedralei Sf. Petru din Roma. Aceasta avansare rapida a lui Palestrina se explica,
poate, prin faptul ca noul papa Iuliu III fusese, nainte de numirea sa, cardinal la
Palestrina si-l cunostea probabil pe Giovanni nca de atunci ca pe un muzician
remarcabil. n anul 1555, Palestrina a devenit cantor al Capelei Sixtine, dar nu pentru
multa vreme, deoarece a fost concediat pentru ca era casatorit, lucru care nu era admis
ca un cantor papal sa fie casatorit.
Alungat din capela papala, Palestrina este angajat sa conduca activitatea muzicala la
alte biserici din Roma, iar din anul 1571 si pna n 1594, anul mortii sale, a condus din
nou corul catedralei Sf. Petru.
Mostenirea artistica a lui Palestrina este formata exclusiv din lucrari vocale polifonice
mai multe zeci de misse, sute de motete, madrigaluri religioase si laice, executate a
cappella, adica de cor fara acompaniament de orga sau alt instrument muzical.
Acestea au fost principalele domenii in care s-a manifestat fenomenul Renasterii.

Umanistii = savanti renascentisti ce studiaza culturile vechi ale Romei si Greciei