Accept mnia

Posted on 29 ianuarie 2014

Am avut o sumedenie de articole privitoare la mnie, chiar pe acest blog. Demersul meu a fost
unul poitiv. !n sensul c" am pledat pentru acceptarea mniei ca emo#ie natural", uman". $nia
este o emo#ie catalogat" ca negativ", datorit" efectelor pe care le are, %n urma unei proaste
gestion"ri. &sus s'a mniat pe cei ce transformaser" templul %ntr'un (blci). *'a mniat, dar nu a
p"c"tuit. +re,tinii au acela,i %ndemn- ($nia#i'v", dar nu p"c"tui#i.)
Am %ncercat s" demonte mitul care spune c" dac" e,ti cre,tin nu te mnii. Dac" ar fi fost a,a .
cre,tinii nu se mnie ', atunci ar fi fost vorba de cre,tini %n eprubet", cre,tini slabi. +um s" nu te
mnii cnd vei nedreptatea, p"catul / (0r#i r"ul) mai spune *criptura, iar aceasta nu vine dintr'
o stare de indiferen#" ori e1tatic". 2egarea st"rii mnioase este mai periculoas" dect atunci
atunci cnd te mnii ,i p"c"tuie,ti. Dac" ai p"c"tuit ai ocaia s"'#i vei starea ,i s" te poc"ie,ti. !n
schimb, prin negare (elimini) problema ,i astfel ai anulat ,i posibilitatea de a te redresa 3poc"i4.
Am mai f"cut un demers ,i anume acela de a preenta modalit"#i de gestionare eficient" a mniei
. 5arr6 +rabb. Da, sunt modalit"#i eficiente de a face fa#" mniei vulcanice.
7uria . $nia
Demersul de aici ,i acum are %n vedere demonstrarea instal"rii mniei ,i a onelor din organism
pe care aceasta le activea". !ntr'un articol pe siteul *emnele 8impurilor este preentat reultatul
unui studiu cu privire la emo#ii. $ai bine is, felul %n care sunt ele resim#ite %n anumite regiuni ale
corpului. 9" invit s" citi#i acel articol.
$nia se simte %n mod intens %n ona capului, pieptului ,i a bra#elor, cu prec"dere a minilor
3pumnii/4. :ste o activare neurovegetativ". 2u o putem nega, nu o putem refula. :a este acolo, %n
func#ie de evenimentul e1tern ,i valorile propriei persoane. Pentru c" activ"rile acestea se fac cu
eliberare de energie 3chimic", nervoas", termic"4 se a;unge rapid la ceea ce fiicienii numesc
lucru mecanic. Adic" mi,care 3de atac sau de ap"rare4.
Este necesar ca energia aceasta s fie subordonat unei aciuni pozitive. Este acel mniai-
v i nu pctuii. Orientarea s fie spre soluionarea problemei i nu spre eliminarea
persoanei.
Emoiile negative Reprimare sau
Eplorare! partea "
Posted on 1< august 201=
+nd nu numai c" vei, dar ,i aui plenitura %nfundat" a palmei b"t"torite a tat"lui peste obraul
alb ,i catifelat al copilului, sim#i c"'#i n"v"le,te tot sngele %n obra;i. 9aluri de furie %ncep s"
clocoteasc" amplificate de adrenalina care inund" vertiginos fiecare fibr" muscular", preg"tind'o
pentru un asalt al drept"#ii. 8e sim#i perfect %ndrept"#it s" dai deoparte tiranul care, datorit" for#ei
sale, strive,te pl"pnda ,i nea;utorata f"ptur", care are fa#a schimonosit" de durere.
5a aceea,i situa#ie un spectator f"r" voie poate avea ,i alte tr"iri. Dac" pu,tiul care tocmai a fost
>corectat) fiic este pu,lamaua care a t"iat cu briceagul %n mai multe locuri cauciucurile de la
bicicleta domnului spectator, atunci ne putem da seama ce tr"iri va avea acesta. +hiar vedem
rn;etul care'i %mparte fa#a %n dou" ,i',i manifest" f"r" ;en" satisfac#ia, ba chiar felicitnd
gomotos tat"l agresor, pentru calitatea actului s"u pedagogic.
*au dac" spectatorul nostru are principii morale solide privitoare la educa#ia copiilor, %n ciuda
faptului c" b"iatul i'a provocat o pagub" serioas", va sim#i o teribil" strngere de inim" fa#" de
brutalitatea tat"lui. >Domnule, chiar dac" merit" o corec#ie, pentru c" este obranic, totu,i, nu se
cade s"'l r"ne,ti %n halul acesta), intervine el.
*punea cineva c" >nu po#i %nchide vntul %ntr'o colivie). Acela,i lucru se poate spune ,i despre
emo#ii. :venimentele nu ne cer permisiunea pentru a avea loc. &ar noi, nefiind statui, vibr"m,
reon"m cu toat" fiin#a noastr" la ele. :motivitatea este capacitatea de a reac#iona prin emo#ii ,i
depinde de comple1ele interac#iuni dintre baga;ul genetic ,i factorii de devoltare 3cu
preponderen#" la vrsta tn"r"4, nivelul emo#ional la care ne g"sim repreentnd o stare de care
va depinde ma;oritatea celorlalte func#ii integrate ale organismului.
:mo#iile poitive nu ne pun mari probleme. De obicei nu le reprim"m. &mpunem %ns" un embargo
serios asupra emo#iilor negative, deoarece acestea ne fac s" suferim foarte mult. ? furie 3mnie
ne#inut" %n fru4 este declan,at" de un eveniment sau o persoan" care ne %mpiedic" s" a;ungem la
ceea ce ne place sau ne satisface o trebuin#" de moment. 7rustrarea declan,ea" furia. Dar atunci
cnd d"m liber iritabilit"#ii noastre spunem ceea ce nu am fi spus niciodat" %ntr'o situa#ie de calm
relativ. *tric"m %ntr'o clipeal" din ochi o rela#ie pentru care am muncit ani de ile. @i a,a %nv"#"m
s" reprim"m. !n"bu,im tr"rile noastre ast"i, m%ne ,i poim%ne, pn" cnd sugrumarea emo#iilor
negative devine un mod de via#".
7"cnd a,a ne pierdem pe noi %n,ine. Devenim ni,te recipiente aflate sub presiune, iar supapa
care nu mai d" voie emo#iei s" defulee repartiea" tensiunea %n locurile cele mai sensibile, care
la un moment dat se vor sparge. $nia#i'v" ,i nu p"c"tu#i nu este un %ndemn aruncat %n vnt, ci o
modalitate eficient" care ne a;ut" s" fim noi %n,ine, s" ne cunoa,tem ,i s" ne %n#elegem mai bine,
#innd %n fru reac#iile distructive. +um a;ungem s" ne cunoa,tem ,i s" ne devolt"m datorit"
emotivit"#ii noastre/ Poate vom afla %n urm"toarele articole pe aceast" tem" .
Rate this:
Emoiile negative Reprimare sau
Eplorare! partea #
Posted on 24 august 201=
!n analia emo#iilor negative facem un popas asupra tr"irilor cu component" agresiv"- furia,
mnia, cearta etc. +e se poate spune despre mnie/ :ste un lucru bun sau r"u/ D:A'ul ne
%ndreapt" aten#ia spre acea zbucnire de iritare violent, dar trectoare, mpotriva cuiva sau a
ceva; furie, suprare mare, f"r" a ne a;uta s" %n#elegem mecanismul, conte1tul ,i rela#iile dintre
>elementele) acestui angrena;. Dac" ne %mbun"t"#im bibliografia ,i apel"m la Biblie, afl"m c" e
foarte periculos s" te la,i angrenat de energia mniei ,i c" po#i face mult r"u. Pe de alt" parte,
afl"m c" mnia este o tr"ire c"reia %i poate fi controlat" ,i canaliat" reac#ia 3ori efectele4 %ntr'un
mod poitiv - mniai-v i nu pctuii ori s nu apun soarele peste mnia voastr, ca s
nu dai prilej diavolului.
Abordarea psihologic" nu poate trece cu vederea %ntregul conte1t %n care se manifest" tr"irile
vulcanice, subiec#ii implica#i, rela#iile dintre ace,tia, sistemele de valori, structura de
personalitate, istoria fiec"rui individ %n parte. *itua#iile %n care mnia se poate manifesta sunt
e1trem de diverse- cu evolu#ii lente sau bru,te, cu atac la persoan" sau distrugeri materiale ori
ironii ,i def"im"ri la,e. *e pare %ns" c" e1ist" un element implicat %n ma;oritatea rec#iilor
mnioase- frustrarea. $rustrarea repreint" situa#ia %n care un obstacol 3denumit eveniment sau
element frustrant4 intervine %n calea satisfacerii unei trebuin#e 3inten#ii, dorin#e4 ,i modific" astfel
comportamentul persoanei. +onsecin#ele frustr"rii sunt mai grave sau mai pu#in grave, %n func#ie
de natura obstacolului, de natura ,i intensitatea motiva#iei, de particularit"#ile structural'dinamice
ale persoanei ce suport" frustrarea. !n func#ie de raportul cu realitatea, reac#ia la frustrare poate fi
una normal" sau unaC inadaptat".
:1ist" dou" mari categorii de frustrare-14 frustrare primar" 3tensiunea ,i insatisfac#ia subiectiv"
Dcare apar#ine subiectului, perceput" de subiectE sunt provocate de absen#a obiectului necesar
finali"rii unei trebuin#e active . de e1. lipsa hranei4 ,i 24 frustrare secundar" 3un obstacol interior
sau e1terior, pasiv sau activ, apare %n calea comportamentului motivat, %ndreptat spre obiect4.
Emoiile negative Reprimare sau
Eplorare! partea %
Posted on 24 august 201=
7rustrarea secundar" se poate obiectiva %n patru tipuri de obstacole-
obstacol pasiv e1tern 3de e1emplu, un animal %nfometat, separat de hran" printr'un grila;
de fier4F la om, acest tip de obstacol este frecvent, datorit" lipsei unui mi;loc indispensabil
%n atingerea scopuluiF
obstacol pasiv intern . const" %ntr'o incapacitate 3neputin#"4 a persoanei. Dup" Alfred
Adler, inferiorit"#ile fiice declan,ea" o serie de frustr"ri care, la rndul lor, antrenea"
comportamente normale sau patologice, reu,ite sau e,uate, pentru reolvarea acestor
frustr"ri. Persoana %ncearc" s"',i compensee inferioritatea, dar cnd efortul dep",e,te
limitele scopului inten#ionat, el supracompensea". *e %ntmpl" astfel ca persoana s"
devolte un interes anume pentru un domeniu pentru care nu are aptitudini realeF
obstacol activ intern . const" dintr'o pulsiune secundar" cu acela,i obiect, dar cu sens
opus unei pulsiuni ini#iale, deci o competi#ie %ntre dou" motiva#ii cu acela,i obiect, dar cu
sens diferitF
obstacol activ e1tern . situa#ia %n care subiectului i se interice de c"tre cineva, sub
amenin#area cu pedeapsa, %ndeplinirea unei activit"#i 3interdic#iile4.
$rustrarea la copii
:ste u,or de observat, %ntruct reac#iile apar la conflicte minore ,i sunt imediate- modific"rile la
frustrare ale adultului vor fi influen#ate de stilul de reac#ie la frustrare adoptat %n copil"rie.
Geac#iile imediate la frustrare observate %n via#a curent" pot fi-
reac#ii de agresivitate, %mpotriva diverselor lucruri sau a persoanelor care au provocate
frustrareaF reac#iile se pot deplasa de la agentul frustrant 3de e1emplu, p"rin#ii4 asupra
altor obiecte 3;uc"rii, etc.4, %n m"sura %n care, date fiind rela#iile de statut ,i de rol din
cadrul familiei, copilul nu',i permite desc"rcarea mniei asupra factorului frustrantF
geloia este ,i ea 3%n special %n raporturile dintre fra#i4 o manifestare a frustr"rii sau a
sentimentului de a fi frustratF
iolarea, combinat" uneori cu ostilitate ,i %mbufnare 3copilul se refugia" %ntr'un col# sau
%n camera lui, pn" cnd perturbarea emo#ional" cauat" de frustrare se stinge4F
hipersensibilitatea . diminuarea toleran#ei la frustrare %n urma unor frustr"ri repetateF
const" %n reac#ii e1agerate %n raport cu intensitatea stimulului frustrantF
dependen#a . reac#ie secundar", manifestat" prin c"utarea unui spri;in sau a unei protec#ii
din partea unui p"rinte, %n scopul de a evita frustr"ri la care copilul s'a sensibiliatF
egoismul . refuul de a coopera cu altul, de a da altuia spre folosin#", chiar %n cadrul
;ocului, obiecte care'i apar#in.
*e %ntmpl" ca aceste reac#ii specifice ,i imediate, pe care copiii le manifest" la frustrare, s" se
combine 3e1emplu- hipersensibilitatea cu dependen#a sau cu iolarea4. :le sunt de asemenea,
legate de felul %n care se reolv" comple1ele %n via#a infantil" ,i de interioriarea interic#iilor
parentale.
Emoiile negative Reprimare sau
Eplorare! partea &
Posted on 2< august 201=
7rustrarea provenind de la p"rin#i ,i comportamentul social- %n familie copilul este supus unor
interdic#ii care varia" %n func#ie de personalitatea p"rin#ilor, de nivelul social ,i cultural al vie#ii
familiale. De obicei, copiii supu,i unei foarte severe discipline de familie sunt incapabili s"
e1prime agresivitatea %ntr'o situa#ie social", dar pot fi intens agresivi %ntr'o situa#ie de ;oc. Dac",
pe parcursul unui test, comportamentul este marcant agresiv, acest lucru ar putea corespunde
faptului c", %n situa#ii sociale reale, agresivitatea este inhibat" 3de aici, pruden#" %n interpretarea
situa#iilor artificiale folosite ca test4.
:volu#ia reac#iilor la frustrare %n func#ie de vrst"- pe m"sura %naint"rii copilului %n vrst",
reac#iile la frustrare devin mai pu#in imediate ,i %,i pierd intensitatea ,i frecven#a ini#ial".
$aturiarea ,i educa#ia cresc gradul de toleran#" la frustrare. *e pot crea %n copil"rie 3dup"
atitudinea p"rin#ilor fa#" de reac#iile copilului4 moduri obi,nuite de reac#ie la frustrare, care se pot
prelungi, sub o form" sau alta, %n comportamentul adult 3e1emplu- p"rin#ii favoriea" sau chiar
%ncura;ea" reac#iile de iolare ,i dependen#", %n schimb nu le tolerea" pe cele de mnie ,i
agresivitate4. *itua#ia de boal" la adult constituie o frustra#ie care favoriea", %n cadrul
regresiunii, reapari#ia unor reac#ii infantile, cel mai adesea reac#ia de dependen#" 3fa#" de medic
sau fa#" de o alt" persoan" securiant" din mediul apropiat4.
Emoiile negative Reprimare sau
Eplorare! partea '
Posted on 2H august 201=
$rustrarea la adult
Geac#ia adultului la frustrare este mai pu#in intens" ,i mai pu#in imediat" 3dat fiind pragul de
toleran#" mai crescut4, dar poate mai profund" ,i mai durabil"F evenimentul frustrant tr"it
provoac" o serie de reac#ii %ntre normal ,i patologic, %n func#ie de intensitatea obiectiv'real" a
evenimentului, combinat" 3mai ales %n unele cauri4 cu intensitatea tr"ririi situa#iei 3deci ceea ce
persoana resimte ca frustrant datorit" modalita#ii sale particulare de a sim#i4. Geac#iile la frustrare
se manifest" adesea sub o form" deghiat" sau mascat". :ste caul agresivit"#ii, considerat" de
7reud ca >reac#ie primordial"), care apare ori de cte ori satisfac#ia conform" cu >principiul
pl"cerii) este blocat". Gealitatea %n sine este un agent frustrant, %ntruct ea nu ofer" doar obiecte
de satisfac#ie, ci ,i interdic#ii care %nso#esc aceste obiecte sau blochea" calea spre ele. &ni#ial,
agresivitatea se %ndreapt" spre obiectul e1terior frustrantF %n m"sura %n care acest lucru tree,te
teama de pedeaps", heteroagresiunea se poate transforma %ns" %n autoagresiune 3idei de
culpabilitate, suicid4.
Dup" I. Dela6 ,i P. Pichot %n frustrare pot fi considerate ca esen#iale urm"toarele aspecte-
frustrarea provocat" de o agresiune direct" %mpotriva sursei de frustrare, %n care
importan#a frustr"rii depinde de trei factori- for#a motiva#iei, m"sura %n care obstacolul
blochea" calea spre scop, num"rul comportamentelor motivate frustrateF
inhibarea actului agresiv direct- este %n func#ie de pedeapsa a,teptat" de subiect pentru
%mplinirea actuluiF
deplasarea 3schimbarea obiectului agresiunii4- tendin#a la deplasare se accentuea" pe
m"sur" ce inhibi#ia agresiunii directe este mai puternic" 3de e1emplu, un subiect reprimat
de o persoan" mai puternic" dect el, reprim" la rndul s"u, o persoan" mai slab"4.
$ecanismul fiind %n general incon,tient, comportamentul ca atare poate ap"rea de
ne%n#elesF
modificarea formei agresiunii- %n genere, cultura, educa#ia, interioriarea interdic#iilor
determin" o inhibare a agresivit"#ii directe, o schimbare a formei de manifestare direct",
%ntr'o alt" form", social acceptabil" 3de e1emplu, ironia4F
autoagresiunea- poate interveni cnd heteroagresiunea este puternic inhibat"F este
favoriat" de faptul c" individul se consider" surs" a frustr"rii ini#iale, iar o agresiune
direct" este inhibat" de :u ,i nu de un agent e1terior.
$rustrare i conflict. 5a adult, o mare importan#" o au obstacolele active interne, care sunt sursa
conflictelor de tip apeten#"'aversiune. ? serie de obiecte care constituie, originar, obiecte
specifice 3scopuri4 ale comportamentului pulsional devin 3prin %nv"#are, educa#ie4 obiecte de
aversiune 3pentru c" sunt interise4. Persoana cap"t" fa#" de ele o atitudine ambivalent".
Emoiile negative Reprimare sau
Eplorare! partea (
Posted on 4 septembrie 201=
4
:mo#ia este o reac#ie subiectiv" fa#" de mediu, %nso#it" de schimb"ri organice, influen#at" fiind de
e1perien#". :mo#iile indic" st"ri interne personale, subiective 3motiva#ii, dorin#e chiar scopuri4.
*peciali,tii %n ,tiin#e neurocognitive arat" c" omul se na,te cu un repertoriu de ,ase emo#ii-
1. frica,
2. furia,
=. triste#ea,
4. bucuria,
<. degustul
H. uimirea.
:mo#ii cu ba" %nn"scut", dar cu component" cognitiv" 3social"4 sunt-
1. vina,
2. ru,inea.
? persoan" s"n"toas" manifest" diverse emo#ii, %n func#ie de situa#ia %n care se afl".
+orespun"tor caracteristicilor stimulului, emo#iile pot fi poitive sau negative. :mo#ia poitiv"
este tr"it" ca o stare de confort psihic, de rela1are, de satisfac#ieF emo#ia negativ" se asocia" cu
st"ri de %ncordare, depresie, insecuritate, disconfort psihic. !n func#ie de cantitatea de energie
antrenat" %n circuitul comportamental, emo#ia se manifest" cu grade diferite de intensitate, de la
foarte slabe, pn" la manifest"ri e1ploive. &ntensitatea emo#iei determin" %n mod special rolul
acesteia %n cadrul activit"#ii. :mo#iile de intensitate medie au rol reglator, de poten#are a
activit"#ii, cele foarte slabe ,i cele foarte puternice, %n schimb, au influen#" deorganiatoare,
determinnd incapacitatea de asigurare a energiei necesare men#inerii ac#iunilor sau punnd %n
circula#ie o cantitate prea mare de energie, care %mpinge la ac#iuni impulsive, inadcvate.
A fi normal %nseamn" a avea emo#ii. A fi mnios %nseamn" a fi normal. Putem s" verific"m
ac#iunea unei emo#ii prin evocarea unui eveniment trecut. +e sim#i#i la citirea informa#iei de mai
;os/
0n copil de 4 ani a murit, luni, sf,iat de cini vagaboni %n ona Parcului 8ei din +apital".
Gesponsabilitatea tragediei este pasat" de la o institu#ie la alta, %n timp ce, pe str"ile +apitalei, se
afl" peste H0.000 de maidaneiC +opilul de patru ani mu,cat de cini, luni, a murit din caua
hemoragiei e1terne, iar pe corpul acestuia au fost g"site sute de pl"gi, potrivit medicul care a
f"cut autopsia, Abdo *alem, de la &nstitutul 2a#ional de $edicin" 5egal" 3&2$54 . sursa-
http-JJadevarul.ro.
!n momentul %n care ne reprim"m emo#iile la astfel de evenimente devenim fiin#e inferioare fa#"
de cinii asasini. 7ie ca emo#iile s"n"toase, normale s" ne pun" %n mi,care pentru solu#ionarea
problemelor importante.
Emoiile negative Reprimare sau
Eplorare! partea )
Posted on 4 septembrie 201=
Am aflat c" a avea emo#ii este un lucru normal. :venimentele din via#a noastr" pot fi pl"cute sau
nepl"cute, deci vom avea emo#ii pl"cute sau nepl"cute, stenice ori astenice, de satisfac#ie sau
insatisfac#ie. :mo#iile noastre sunt ca un ni,te becule#e pe bordul unei ma,ini, ce semnalea" un
deficitJbarier". +nd becule#ul se stinge, ni se semnalea" absen#a deficituluiJbarierei ,i tr"im
emo#ii de bucurie, de rela1are. :mo#iile sunt foarte importante. :le ne a;ut" s" ne cunoa,tem mai
bine. 8r"irile afective au capacitatea de a descoperi o multitudine de rela#ii autentice, clare ,i
bogate. :le arat" leg"tura 3rela#ia4 dintre persoan" ,i valorile pe care le are. :le arat" ct de
intens" este tr"irea afectiv" %n raport cu conflictul dintre tendin#e. 2e informea" sub aspectul
reac#iilor neuro'vegetative, comportamentale, verbale. *coate %n eviden#" capacitatea noastr" de
inhibi#ie emo#ional" sau lipsa acesteia 3%n situa#ia %n care e1ist" hiper emo#ia deorganiatoare,
generatoare de haos4. :1ist" la noi un sistem moral care organiea" conduita/ Descoper" %n cel
mai autentic mod starea caracterial" a personalit"#ii noastre.
Analia situa#iei %n care am reac#ionat emo#ional ne d" posibilitatea s" ne cunoa,tem mai bine ,i
s" devenim responsabili pentru devoltarea personala. +teva cadre de anali" a manifest"rii
emo#iilor %n raport cu situa#ia frustrant"-
1. +nd lucrul spre care tindem are valoare poitiv" ,i o barier" 3tendin#" opus"4 ne
blochea" calea spre satisfac#ieF
2. +nd suntem %ndep"rta#i for#at din preen#a lucrului poitiv 3ori cnd acesta ne este luat4F
=. +nd o barier" 3tendin#" opus"4 ne #ine %n preen#a lucrului care ne displace, ne produce
un disconfort psihicF
4. +nd o for#" ne %mpinge spre lucrul care ne repugn".
Dou"
e1emple pentru punctul =-
+opii pot sim#i frustrare cnd sunt la biseric", dar pedeapsa p"rin#ilor 3tendin#a opus"4 %i
poate men#ine %n preen#a lucrului care le displace.
2epl"cerea produs" de predic" %l poate face pe copil s" mearg" afar", dar triste#ea pe care
o resimte cnd realiea" am"r"ciunea p"rin#ilor 3tendin#a opus"4 %l poate face s" fie
r"bd"tor.
A doua situa#ie este mai %ncarcat" de informa#ie valoroas". +opilul nu iube,te predica 3care, %ntre
noi fie spus, poate fi plicticoas" pentru el4, dar %,i iube,te p"rin#ii. *e d" o lupt" %ntre tendin#e ,i
cea mai puternic" %nvinge, iar %n el se devolt" o nou" calitate- r"bdarea.
Pot fi n situa#ii ,i rela#ii, iar o anali" responsabil" ne %nnobilea".
Emoiile negative Reprimare sau
Eplorare! partea *
Posted on 1= septembrie 201=
@tefan era %ndrept"#it s" fie sup"rat. 2ici nu',i mai amintea de cte ori a fost cu ma,ina %n service.
?ri f"cea el ceva gre,it ori >meseria,ii) din atelierul auto erau ni,te p"c"lici. +um se poate s"
mergi cu ma,ina la repara#ii de attea ori, %n condi#iile %n care factura arat" c" ai pl"tit o gr"mad"
de bani pe repara#ia unui >defect) ultra %nc"p"#nat/ +um se poate ca sistemul de semnaliare a
deficien#elor s" nu func#ionee/ De ce nu se aprinde becule#ul atunci cnd uleiul a sc"ut dincolo
de cota de avarie/ +u ce sunt eu vinovat . se %ntreba @tefan . cnd iese un abur gros de sub
capot", %n timpul mersului ,i nimic din bord nu semnaliea" insuficien#a apei din radiator/ De ce
s" par" c" totul este %n regul", cnd de fapt nu este ,i deastrul e la cteva minute de a se
produce/
+red c" am %n#eles cum st" problema. $ecanismul de semnaliare a lipsurilor 3inclusiv a
plinurilor4 se nume,te mecanismul emo#ional. :l trebuie s" func#ionee irepro,abil. Analogia de
mai sus ne permite s" %n#elegem necesitatea lui. Dumneeu ne'a %nestrat %ntr'un mod
e1cep#ional. Dac" avem emo#ii nu trebuie s" anihil"m 3reprim"m4 acest mecanism eficient, ci s"
%n#elegem cum func#ionea" el, care sunt func#iile sale, ce descoper" %n fiin#a noastr" 3tendin#e,
dorin#e, valori, convingeri, personalitate4, care sunt celelalte mecanisme care'i produc deregl"ri.
+ontinu"m cu analogia, sub aspectul deregl"rii sistemului de semnaliare a defec#iunilor. Atunci
cnd dorim s" plec"m de urgen#" cu ma,ina la spital, pentru a duce mncare cald" so#ului 3so#iei4
ori copilului, constat"m c" ma,ina nu pleac" de pe loc, %n ciuda faptului c" motorul este pornit,
cutia de vitee func#ionea", ambreia;ul cuplea", iar ro#ile din fa#" mu,c" puternic din asfalt. *"
anali"m mai multe tipuri de defecte ale mecanismului de semnaliare 3paratimiile4- se aprind
concomitent, mai multe becule#e din bord 3fobiile ,i ambivalen#a afectiv"4F se aprinde un becule#
care semnalea" o defec#iune ce nu are leg"tur" cu caua 3inversiunea afectiv"4F %n loc s" se
aprind" un becule#, se aprinde un dispoitiv comple1 cu lumini multicolore 3e1taul4.
Dep",ind cadrul acesta, unde emo#ia este provocat" . adic" depinde de o situa#ie concret" ',
descoperim c" emo#ia mai poate fi ,i- evocat" ,i anticipativ". :mo#iile evocate apar la amintirea
sau repreentarea unei situa#ii sau a unui eveniment perceput anterior, avnd valoare afectogen"
pentru subiect. :vocarea poate avea loc voluntar sau involuntar. :mo#iile evocate au e1presii
somatovegetative reduse, sunt mai s"race %n componente, mai interioriate dect emo#iile
provocate. :mo#iile anticipative sunt declan,ate de modelul mintal al obiectului sau situa#iei ce
urmea" a fi percepute, repreentnd posibilul a ceea ce urmea" s" se produc".
!n num"rul viitor - Geac#iile negative ,i poitive fa#" de emo#ii. *trategii de 3re4activitate
poitiv"Jeficient" la emo#iile supradimensionate.
Emoiile negative Reprimare sau
Eplorare! partea +
Posted on 14 septembrie 201=
Dr. 5arr6 +rabb ne %ndeamn" s" ne eliber"m fiin#ele de presiunea de a >ne sim#i bine) cnd
suferim %n mod legitim. +re,tinii care sunt r"ni#i trebuie s"',i accepte suferin#a, nu s" o nege din
caua vinoviei. : bine ca oamenii s" fie %ndolia#i ,i tri,ti. P"rin#ii care au copii rebeli trebuie s"
sufere mult pentru ei. *o#iile ale c"ror so#i sunt slabi ar trebui s" se simt" deam"gite ,i sup"rate.
+opiii ai c"ror p"rin#i le arat" numai o fa#" autoritar", dar f"r" s" se implice, ar trebui s" se simt"
tr"da#i.?amenii care',i pierd slu;bele ar trebui s" se simt" deorienta#i. 2ici una dintre aceste
emo#ii nu este %n mod necesar incompatibil" cu maturitatea. De fapt . spune 5arr6 +rabb ',
fiecare sentiment Demo#ieE poate fi folosit pentru a ne %mpinge ,i mai mult la o con,tientiare a
dependen#ei noastre fundamentale fa#" de Dumneeu. :ste mai bine s" sim#i emo#ia %n totalitatea
ei ,i apoi s" evaluei ce trebuie f"cut. 2egarea nu are de ;ucat nici un rol %n via#a unui cre,tin
matur. :mo#iile, deci, ar trebui sim#ite ,i nu evitate. Dar ele trebuie %n#elese.
Am v"ut %n articolele trecute c" emo#iile sunt evenimen#iale. Dr. 5arr6 +rabb afirm" acela,i
lucru- >evenimentele pl"cute generea" %n mod obi,nuit emo#ii pl"cute ,i evenimentele nepl"cute
generea" emo#ii pl"cute). +rabb spune c" mai important dect felul %n care ne sim#im este
valoarea a ceea ce sim#im, adic" dac" emoiile sunt constructive sau distructive. *ub aspectul
religios, psihologul cre,tin ne %ndeamn" s" recunoa,tem c" unele emo#ii %i %mpiedic" pe oameni s"
fac" ce ar trebui s" fac" . adic" s" iubeasc" pe Dumneeu ,i pe ceilal#i oameni . ,i pe aceast"
ba" pot fi considerate ca distructive 3p"c"toase4. 0n anumit sentiment este constructiv sau
distructiv nu prin ceea ce ni se %ntmpl", ci prin modul %n care reac#ion"m, din interior, la ceea ce
ni se %ntmpl". :venimentele decid dac" ne sim#im bine sau r"u, dar noi suntem cei ce hot"rm
dac" acele sentimente sunt constructive sau distructive. Preen#a emo#iilor distructive indic"
faptul c" e1ist" o problem" %n noi %n,ine. 8rebuie s" anali"m cu aten#ie procesul intern care a
condus fie la o emo#ie constructiv", fie la una distructiv".
*" %ncepem cu un eveniment nepl"cut- descoperirea faptului c" fiul t"u, adolescent, fumea"
mari;uana. :venimentul este nepl"cut, deci emo#ia ta este nepl"cut". 8e sim#i r"u. 2epl"cuta
emo#ie va deveni constructiv" sau distructiv" %n m"sura %n care vei g"si Dsau nuE o cale %n#eleapt"
de a reac#iona la eveniment.
Din >!n#elegnd oamenii . 8n;irea profund" dup" rela#ii) de Dr. 5arr6 +rabb. !n urm"toarele
articole- devoltarea analiei ,i = diagrame a;ut"toare.
Emoiile negative Reprimare sau
Eplorare! partea ",
Posted on 14 septembrie 201=
+ontinu"m cu perspectiva cre,tin" a Dr. 5arr6 +rabb. *" %ncepem cu un eveniment nepl"cut-
descoperirea faptului c" fiul t"u, adolescent, fumea" mari;uana. :venimentul este nepl"cut, deci
emo#ia ta este nepl"cut". 8e sim#i r"u. 2epl"cuta emo#ie va deveni constructiv" sau distructiv" %n
m"sura %n care vei g"si Dsau nuE o cale %n#eleapt" de a reac#iona la eveniment.
Dac" crei profund ,i corect 3G'14 c" cele mai profunde dorin#e ale tale nu sunt nicidecum
amenin#ate de eveniment DDependen#a fa#" de Dumneeu J &ndependen#a fa#" de situa#ieE ,i dac"
te vei pe tine %nsu#i 3G'24 ca un purt"tor al chipului lui Dumneeu, iubit ,i valoros D&maginea de
sine ancorat" %n +reatorE, indiferent de ce se %ntmpl" %n via#a ta, atunci durerosul eveniment va fi
perceput ca o dezamgire ,i nu ca o ameninare personal. Diferen#a este enorm".
!n deam"girea ta, vei dori cu t"rie 3dar nu vei pretinde4 ca lucrurile s" se schimbe %nspre bine.
Dac" dorin#a se %ndepline,te 3adolescentul se dedic" %n mod serios lui Dumneeu ,i las" drogurile
deoparte4, atunci, %n mod minunat, sentimentul de deam"gire este transformat %n mulumire.
2oul ,i pl"cutul eveniment stimulea" emo#ii pl"cute.
Dar dac" dorin#a este blocat" 3adolescentul este arestat pentru posesie de droguri4, nu va e1ista
numai deam"gire ,i suferin#" adnc", dar ,i o mnie sfnt. Dac" sfr,itul dorit este nesigur 3se
pare c" el este mai bine, dar doveile sunt amestecate4 sentimentele devin dureroase, dar e1ist" ,i
o preocupare productiv. *unt e1plorate posibilele op#iuni, se caut" consilierea ,i vor fi %n"l#ate
multe rug"ciuni fierbin#i.
Dac", %n anumite momente, %ndeplinirea dorin#ei devine disperat de %ndep"rtat" 3probabil c"
adolescentul se sinucide cu o suprado"4, deam"girea se adnce,te %ntr'o tristee aproape de
nesuportat, dar totu,i productiv". !n cele din urm", tu ,i partenerul t"u v" reface#i %n ceea ce
%nseamn" +hristos pentru voi ,i datorit" scopurilor pe care :l le are pentru voi, g"si#i moduri de
a'i mngia pe al#ii care au acelea,i probleme 3un r"spuns mult mai u,or de propus dect de pus
%n aplicare4.
Acum, s" %ncepem cu acela,i nepl"cut eveniment ,i s" vedem ce se %ntmpl" cnd reac#ia
interioar" este nechibuit". Poate c" tat"l a avut n"de;de c" va fi bucuros %n familia sa 3G'1-
>Dac" doresc s" m" respect pe mine %nsumi, lucrurile trebuie s" fie %n ordine %n familia mea)4. !n
spatele acestei credin#e se poate afla o imagine care reflect" o cerin#" defensiv" pe care al#ii i'au
imprimat'o 3>Am fost tratat prost toat" via#a mea. *unt o victim" nea;utorat" care are nevoie de
oameni, %n special de familia mea, care s" m" %n#eleag" ,i s" fie sensibil" cu mine)4.
+u acest fel de gndire, %n cercul ra#ional, evenimentul nepl"cut va fi perceput ca o ameninare a
supravieuirii personale. *entimentul care urmea" imediat nu este deam"girea, ci panica. +nd
este amenin#at" esen#a fiin#ei noastre, panica pe care o sim#im %nt"re,te hot"rrea de a ne
autoprote;a. Preocuparea ma;or" nu este o ac#iune responsabil", ci autoconservarea. $otiva#ia de
a ne mi,ca devine %n %ntregime aservit" interesului propriu. @i astfel am intrat pe drumul emo#iei
distructive.
Dac" cerina ca lucrurile s" se schimbe se realiea" 3adolescentul se %ncrede %n Dumneeu4,
panica se atenuea" pn" la linitire 3dar r"mne un permanent smbure de team" c" problema ar
putea reap"rea4. Dac" cerin#a este blocat" 3fiul t"u este prins cu mai multe droguri4, sentimentele
de panic" se transform" %n furie. !n mod obi,nuit, p"rin#ii afla#i %ntr'o astfel de situa#ie r"spund %n
moduri total neproductive, care'i %nstr"inea" pe copii ,i mai mult.
Dac" obiectivul revendicat r"mne nesigur 3adolescentul pare c" se descurc" destul de bine, dar
nimeni nu poate fi sigur4, panica se transform" %ntr'o ngrijorare permanent. Dac" lucrurile
evoluea" %ntr'un mod care face imposibil" %mplinirea revendic"rii 3adolescentul se sinucide4,
emo#iile se adncesc %ntr'o cople,itoare stare de mnie, inadcven plin" de vinov"#ie. 8u, ca
p"rinte, continui s" tr"ie,ti %ntr'o disperare ursu".
?bserva#i c" acela,i eveniment nepl"cut care %n mod necesar generea" emo#ii nepl"cute conduce
fie la sentimente constructive, fie la sentimente distructive, funcie de nelepciunea r"spunsului
intern fa#" de acel eveniment. Geum"m %n diagrama de mai ;os.
*ursa emoiilor cnd %mpre;ur"rile sunt dificile
? %n#elegere asem"n"toare poate fi urm"rit" %n felul %n care sentimentele devin constructive sau
distructive atunci cnd sunt mult mai agreabile. :venimentele pl"cute generea" emo#ii pl"cute,
dar chiar ,i emo#iile pl"cute pot fi denaturate %n emo#ii ditructive func#ie de felul %n care evalu"m
noi, adnc %n interiorul nostru 3de multe ori, %ntr'un mod cu totul incon,tient4 emo#iile respective.
Principiul r"mne acela,i- %n#elepciunea conduce la sim#"minte constructive, prostia 3lipsa de
%n#elepciune la cele distructive4.
!n#elegnd ?amenii . 8n;irea profund" dup" rela#ii, de 5arr6 +rabb
Emoiile negative Reprimare sau
Eplorare! partea ""
Posted on 1< septembrie 201=
*" reflect"m la o alt" ilustrare a procesului. ? femeie este c"s"torit" cu un b"rbat cu totul
obi,nuit, nici foarte atent, dar nici b"d"ran. 7"r" vreun motiv evident, el o surprinde %ntr'oferindu'
i un cadou foarte sensibil, ceva ce ea ,i'a dorit cu disperare, dar n'a scos un cuvin#el cu privire la
acel lucru. 7ire,te, ea se simte bine. :venimentele pl"cute generea" emo#ii pl"cute.
Dac" aceast" emo#ie pl"cut" devine constructiv" sau distructiv" depinde %n totalitate de
%n#elegerea pe care ea o are cu privire la rela#ia dintre eveniment ,i dorin#ele ei profunde.
Procednd %n#elept, dorin#ele legitime de a sim#i implicarea plin" de c"ldur" a so#ului ei sunt pe
deplin satisf"cute de aten#ia lui, dar e1ist" un mie intact al feminit"#ii ei, care este de;a bine
definit, cu sau f"r" bun"tatea so#ului ei.
Dac" %n#elegerea ei este %n#eleapt", evenimentul este privit ca o satisfacere a unei dorin#e perfect
valideF ea se simte nclzit %n mod legitim ,i va dori cu t"rie ca acest dar s" repreinte %nceputul
unui nou nivel de implicare romantic" %ntre ei doi. Dac" aceast" dorin#" este realiat", ea se va
sim#i fericit", adnc mulumit. Dac" so#ul ei se retrage rapid pe poi#ia ini#ial" de r"ceal" ,i
indiferen#", se va sim#i, pe drept cuvnt, p"r"sit" ,i mnioas.
Dac" flac"ra romantismului plpie, apoi arde vioaie, ,i apoi plpie din nou, va tr"i %n
nesiguran#" ,i, de aceea, %ntr'o continu" preocupare. Dac" darul se dovede,te a fi ultimul s"u
efort %n vederea implic"rii %n rela#ia lor, atunci retragerea lui poate pune cap"t oric"ror dorin#e
reonabile de a avea intimitate %n rela#ia lor. :a trebuie s" simt" o profund", dar totu,i productiv
tristee.
*" presupunem c" darul este interpretat prin grila nechibuit" a credin#elor ,i imaginilor. Probabil
c" aceast" femeie a operat ani %n ,ir cu premisa c" este neiubit" ,i nedorit". *" presupunem c" ea
se ap"ra de durerea respingerii de c"tre tat"l ei, e1plicnd respingerea nu prin lipsa de dragoste a
tat"lui ei 3o e1plica#ie dureroas"4, ci prin faptul c" ea este o persoan" imposibil de iubit 3o
e1plica#ie mai pu#in dureroas", din caua faptului c" %i l"sa ceva speran#e de a trata problema K
ea putea %nv"#a cum s" fie aparent demn" de dragoste sau, cel pu#in, s" ascund" faptul c" este o
persoan" pe care n'o po#i iubi4. P"strnd o imagine de fiin#" nedorit" 3G'24, se creea"
posibilitatea ca ea s poata face ceva pentru a c,tiga acceptarea sau pentru a evita durerea. Poate
fora pentru sine fntni cr"pate. Baa autoprote;"rii e1ist" de;a K ea are o premis" pe baa c"reia
poate devolta o strategie pentru minimaliarea suferin#elor din cadrul rela#iilor.
Pe fondul acestei dinamici interne, darul surpri" al so#ului ei este o amenin#areF a primit o
manifestare a dragostei pentru care n'a f"cut nimic. Dragostea nepl"tit" este e1act lucrul dup"
care tn;e,te, dar, %n acela,i timp, este un lucru %nfrico,"tor. 2u poate face ca aceasta s" continue.
Depinde %n totalitate de altcineva.
Avnd despre sine o imagine de persoan" nedorit", este foarte probabil c" ea gnde,te 3G'l4 c"
ascunderea acestui lucru in spatele unei baricade de fapte bune are ceva speran#e pentru
c,tigearea afec#iunii dup" care tn;e,te. !ntr'un efort disperat de a rec,tiga controlul situa#iei, ea
se poate hot"r% s" devin" deosebit de atr"g"toare pentru a face ca s" primeasc" %n continuare
daruri. 9ulnerabilitatea trebuie evitat", indiferent de costuri. Aspectul cheie este controlul.
Din caua faptului c" afec#iunea c,tigat" este v"ut" ca un lucru esen#ial pentru mieul intact al
feminit"#ii ei, primirea altor daruri devine un scop necesar. $ia ei este supravie#uirea. +a
r"spuns la un dar atent, aceast" so#ie poate sim#i deci o nepl"cut" apreciere nesigur. Dependen#a
ei de continua aten#ia so#ului %i hr"ne,te hot"rrea de a se prote;a de durerea neprimirii altor
daruri. :a devine (e1tra'bun"), f"cnd tot ce ar putea s"'l impresionee, nu ca s"'l %ncura;ee, ci
pentru a'l controla.
Dac" eforturile ei manipulatoare sunt %ncununate de succes 3el r"spunde romantic la cina ei cu
lumn"ri4, ea simte un fel de mndrie pl"cut", nu mul#umire plin" de iubire. :a se bucur" de
dispoi#ia lui romantic", dar %i place ,i mai mult faptul c" ea a fost cea care a provocat'o. Dac"
eforturile ei se risipesc in van 3el stinge lumn"rile, aprinde lumina ,i %nfulec" pe nemestecate
mncarea4, ea va r"spunde cu o adnc" ,i n"valnic" furie. Probabil c" aten#iile lui vor continua,
dar, doar cu ;um"tate de inim"F ea va fi nesigur" de dragostea lui ,i va sim#i cum se adun" %n
l"untrul ei presiunea ,i anietatea.
Dac" s"pt"mnile f"r" daruri se transform" %n luni sau chiar ani, atunci, plin" de resentimente, va
accepta e,ecul. +e a putut face mai bine n'a fost suficient. !ntr'un astfel de moment, deam"girea
ei devine disperare. :a se simte depresiv inadecvat 3(2u sunt destul de femeie pentru a c,tiga
afec#iunea unui b"rbat)4. Avnd aceast" atitudine, este gata preg"tit" pentru o escapad"
e1tracon;ugal" 3(Poate c" un alt b"rbat m" va dori)4. Aceasta este singura ei speran#". ? diagram"
similar" celei dinti reum" ceea ce tocmai am descris.
*ursa emo#iilor cnd %mpre;ur"rile sunt pl"cute
:mo#ii pl"cute, datorate unui eveniment pl"cut, pot deveni fie constructive, fie distructive, %n
func#ie de %n#elepciunea cu care este evaluat evenimentul. Da#i'mi voie s" repet . spune 5arr6
+rabb . ideea central" a discu#iei noastre de pn" acum-
+t de pl"cute sunt emo#iile noastre depinde %n totalitate de natura evenimentului care are loc %n
viata noastr"F ct de constructive ne sunt emo#iile depinde %n %ntregime de %n#elepciunea cu care
vedem evenimentul din viata noastr".
Lot"rrea de a ne autoprote;a, care',i are r"d"cinile %ntr'o gndire nechibuit", are puterea de a
corupe orice sentiment, fie el pl"cut, fie nepl"cut ,i le poate face pe toate distructive. Lot"rrea
de a ne %ncrede profund %n Domnul, chiar cu esen#a personalit"#ii noastre, poate transforma
fiecare sentiment, chiar ,i cel mai nepl"cut, %ntr'un drum foarte larg de apropiere ,i mai deplin"
de Dumneeu. ? diagram" simplificat" e1prim" aceast" idee central".
!n func#ie de eveniment, raspundem cu %n#elepciune sau nechibuin#", genernd emo#ii
constructive sau destructive
!n#elegnd ?amenii . 8n;irea profund" dup" rela#ii, de 5arr6 +rabb
-ltima sut de metri
Posted on 24 octombrie 201=
De unde %,i are ivoarele &maginea de sine/ Dar ne%ncrederea ori %ncrederea %n sine/ :1ist" %n noi
>spiridu,i) care ne constrng s" reac#ion"m %ntr'un fel anume/ De ce uneori ne sim#im att de
stn;eni#i %n prea;ma necunoscu#ilor iar alteori parc" nu avem nici o problem"/ +e %nseamn"
>loialit"#ile cogenera#ionale ori transgenera#ionale)/ De >7amilia de origine) ,tim cu to#ii, dar
cum %,i pune aceasta amprenta asupra devoltarii personale avem idee/ >*tilul de via#") este ceva
lugubru/ Are un chiar a,a de puternic efect %n via#a mea >Devia, $otto'ul familiei)/ ?rdinea
na,terii contea"/
5a %ntreb"rile de mai sus se pot afla r"spunsurile dac" participa#i la cursul de consiliere cu traineri
din Mermania ce va avea loc la @elimb"r. Primul modul, cel introductiv, va fi %n perioada 1 . =
noiembrie 201=, la $isiunea Pacea. +ursul este fundamentat pe *criptur" 3+artea 9ie#ii . Biblia4
,i pe psihologia individual" elaborat" de Alfred Adler, Gudolf DreiNurs ,i continuat" de psihologii
forma#i %n 8erapia Adlerian"
0nde %nv"#"m >rela#ionarea) ,i raporturile de sub, supra ,i de ordonare %n cadrul acestora/ De ce
sentimentul de inferioritate activea" mecanisme defensive de echilibrare %n raport cu cel"lalt/ +e
%nseamn" echivalen#a/ ? foarte sumar" ,i incomplet" idee v" pute#i face privind imaginea de mai
;os, un foarte mic fragment de curs.
:chivalen#a . *entimentul de &nferioritate
$ult mai consistent" va fi asimilarea informa#iei participnd la curs. De aceea, ca unul care a
f"cut acest curs nu pot s" spun dect c" ve#i c,tiga imens dac" parcurge#i sec#iunile
informa#ionale, dar mai ales p"r#ile practice, de lucru pe echipe, %n care rolurile de consilier'
consiliat sun interschimbabile.
9oi reveni cu informa#ii administrative %ntr'un articol viitor.
Emoiile decalibrate modaliti de abordare
Posted on H decembrie 201=
Pentru un strungar sau pentru oricare alt prelucr"tor prin a,cihere calitatea instrumentelor de
m"surat este mai mult decat esen#ial". *" lucree la un arbore cotit ,i s" m"soare diametrul
diferitelor p"r#i ale materialului semifabricat cu un micrometru decalibrat duce la realiarea unui
produs finit de tipC rebut.
Dac" o sta#ie de meteorologie ar raporta m"suri ale tempereturilor pe o scal" de la 10
0
+ la 20
0
+
%n luna februarie ne'am putea gndi la m"car dou" lucruri- 14 ori vremea a luat'o rana ori 24
termometrele sta#iei s'au stricat. !n ambele situa#ii reolvarea este simpl"- %nlocuirea aparatelor de
m"sur" ,i control.
2u tot a,a de simplu este %n domeniul sufletesc, mai precis %n aria emo#iior umane. +um s'ar
traduce decalibrarea %n ona aceasta a emo#iilor/ !n copil"rie lipsa unuia dintre p"rin#i la o vrst"
fraged" 3de e1emplu divor#4 poate afecta %ntr'un mod foarte serios ata,amentul copilului. 5ipsa
afec#iunii poate genera 3cum se %ntmpl" %n prea multe cauri4 emo#ii nepl"cute. $icu#ul cre,te cu
o caren#" afectiv" ce'i produce durere dar ,i un sentiment permanent de lips" de %ncredere %n
oameni. *entimentul acesta %l securiea" %mpotriva posibilelor >p"r"siri). De asemenea,
>p"r"sirea) %n sine poate fi interpretat" mai triu ca fiind generat" de propria persoan"- >pentru
c" sunt urtJr"uJlene, am meritat s" fiu abandonat). ? alt" sim#ire se instalea" . teama de a ini#ia
o rela#ie- >s'ar putea ca rela#ia s" se termine ca toate celelalte ,i s" suf"r din nou durerea
respingerii, abandon"rii). $ai mult chiar, se poate a;unge la convingerea c" >eu nu sunt a,a de
bun ca ceilal#i) . devaloriarea sinelui.
+um abord"m emo#iile decalibrate/ Psihoterapeutul Alfried 5angle propune o prim" metod"
simpl". $etoda se nume,te, %n accep#iunea sa >Rectigarea propriei poziii .n raport cu
sentimentele) ,i presupune adoptarea a trei atitudini esen#iale-
1. /oziia spre eterior. 5angle spune c" pentru %nceput, %n aceast" fa" de anali" se ignor"
sentimentul. !n primul rnd se prive,te situa#ia. 9om verifica %n ce m"sur" are ea de'a face
cu situa#ia. De e1emplu dac" am sim#"mntul c" to#i ceilal#i sunt mai buni dect mine,
poi#ia spre e1terior se realiea" prin %ntrebarea- >*" fie chiar a,a/ +um %mi dau seama
de aceasta/) *au cnd se instalea" ne%ncrederea se pune aceea,i %ntrebare- >*" fie chiar
a,a/ :ste adev"rat ceea ce simt, corespunde situa#iei/)
2. +onfruntarea cu sentimentul conduce la adoptarea poziiei spre interior, luarea unei
atitudini fa#" de mine %nsumi. 8rebuie s" ne fie clare ,i consecin#ele ce ar putea apare dac"
sentimentul este %ndrept"#it. 9om putea suporta acest lucru/ +e s'ar putea %ntmpla %n
realitate/ Poi#ia spre interior, spre propria stare afectiv" corespunde %ntreb"rii- >@i dac"
ar fi a,a ce fel de urm"ri ar avea aceasta/) Dac" acum ceilal#i schia" mai bine dect
mine, iar desear" la ;ocul de c"r#i vor fi mai buni, ce urm"ri concrete ar avea aceasta/ +e
a, avea eu de pierdut, ast"i din aceast" cau"/ A, suporta ai aceasta/ . sau %n cel"lalt
ca- pot suporta pentru o i, pentru aceast" activitate sentimentul de ne%ncredere/
=. Dup" ce ne'am eliberat att din e1terior ct ,i din interior ,i ne'am asigurat de aceasta, se
pune problema consolid"rii propriei poi#ii %n domeniul concretului. *tr"b"tnd primii doi
pa,i, am devenit liber s" m" %ntreb- >De ce anume %mi pas" acum/) *e stabile,te astfel
poziia spre pozitiv. !mi doresc sa scap de sentimentul de ne%ncredere datorit" schiatului
3sau oric"rui lucru care %mi produce sim#"minte problem"4 sau %mi pas" de schiat/ Prin
ancorarea %n poitiv, a ceea ce realmente m" interesea" %n acest moment, redobndesc un
teren mai ferm sub picioare.
9a continuaC
0evenirea intre necesitate si
responsabilitate !
Posted on 11 decembrie 201=
9orbim aici despre devenirea de sine, in sensul devolt"rii personale. 2u orice fel de
transformare, devoltare interesea" ci una care %nnobilea", sub diverse aspecte- intrapersonal
3calit"#i morale, aptitudini variate, formarea mecanismelor de coping poitive emo#ionale4,
interpersonal 3asertivitate, comunicare poitiv", cooperare, abordarea unor atitudini de gen c,tig'
c,tig4, social 3statut mai %nalt, roluri cu un grad %nalt de responsabilitate4, cultural 3>cucerirea)
unor teritorii noi, pasiunea pentru diverse domenii4 ,i spiritual 3religie, filosofie etc.4.
1ecesitate
De ce necesitate/ Deoarece noi . ca oameni, vorba cuiva . suntem %nestra#i pentru devenire.
Avem un fundal motiva#ional care ne >%mpinge) spre noi culmi. 2emul#umirea . universal" . fa#"
de cine ,i ce suntem la un moment dat constituie un impuls pentru ideea care ne mul#ume,te. A,a
a, vrea s" fiu. +a &onescu, medicul de familie, respectat de to#i cei din sat ,i %n fa#a c"ruia
ridicarea p"l"riei nu este doar un gest automat, ci o atitudine de pre#uire. !mi place cum 9asile
repar" laptopuri. Ah ce mi'as dori s" pot face doar pe sfert ct face el. Ale1andru, veterinarul,
pune atta pasiune %n munca lui, %nct altceva nu doresc s" fac %n viitor. !mi plac anim"lu#ele mai
mult dect oamenii ,i nu m" v"d dect venindu'le %n a;utor. 2u e,ti mul#umit de cine e,ti, de cum
e,ti perceput/ : normal, e uman, e de bine. +ontinu" s" fiiC nemul#umit.
Responsabilitate
Aici se cam %ncheie cu nemul#umirea. +eea ce ne separ" fundamental de restul creaturilor de pe
8erra este gndirea. 0ita#i'v", c"uta#i, scormoni#i %n lanurile de porumb, %n scorburi, %n ;ungla cea
mai deas", pe %ntinsele preerii, %n %naltul v"duhului ,i spune#i dac" a#i dat m"car de vreun
carne#el de %nsemn"ri ale oric"rei vie#uitoare. :u nu am v"ut nici cea mai mic" list" de activit"#i
la vreo ;ivin". 2u au manuale, reviste, alte tipuri de periodice, chitan#e. De ce oare/ Deoarece
cuvntul, logosul . vehiculul gndului, al gndirii elaborate . lipse,te cu des"vr,ire.
:u, tu ,i to#i ceilal#i putem gndi. @i putem gndi %n mod concret cu privire la cine suntem noi
aici ,i acum. @i tot gndirea este cea care se folose,te de imagina#ie %n scopul proiect"rii mele %n
cel care pot fi a,a, a,a ,i a,a. Adic" altfel dect acum. $ai bun, mai generos, mai de,tept, de ce
nu/ @i tot gndirea analiea" mi;loacele prin intermediul c"rora pot fi. 2umai ea, gndirea, m"
a;ut" s" stabilesc >time lines), adic" intervale de timp %n care achii#ia cutare trebuie %nsu,it" ori
,coala de arte trebuie absolvit" sau cursul de buc"tari ispr"vit.
@i am ,i voin#". Adic" pot alege %ntre satisfac#ia efemer" de acum ,i multumirea profund" din
viitorul apropiat. Pot s" amn tendin#a care url" dup" satisfacere %n preent, pot s" suport
frustrarea pentru c" am %n minte ,i %n inim" idealul.
@tiind acestea %mi dau seama c" eu doresc, eu gndesc, eu aleg ,i eu sus#in un efort con,tient
pentru a a;unge la a fi. 7iin#a %mi este inundat" de con,tien#a faptului c" doar eu pot fi pentru
mine %nsumi ,i nu altul. Altul poate fi doar pentru sine %nsu,i, dar nu ,i pentru mine.
Devenirea de sine nu este %ntre necesitate ,i responsabilitate, ci pe ale mndou" ,i'i le face
prietene de n"de;de ca s" a;ung" la a fi.
2anagementul 3impului O 4luzie
Posted on 2< ianuarie 2014
Am citit multe cursuri de (managementul timpului). Am aflat de acolo c" timpul este o resurs"
rar". +" el, timpul, (nu poate fi cumprat, nu poate fi mprumutat, furat, motenit sau vndut! "n
plus, nu poate fi sc#imbat! $u poate fi pstrat, sau conservat! %impul nu poate fi adugat sau
transferat! &e baza acestor lucruri, putem trage concluzia c timpul nu poate fi gestionat!)
+u toate c" se a;unge, %n mod logic, la concluia de mai sus, mai toate cursurile de
(managementul timpului) sar apoi laC gestionarea timpului 5i fac de fapt altceva6.
Dac" am stabilit c" timpul nu poate fi gestionat, atunci de ce %ncerc"m s"'l gestion"m/ 0nii spun
c" le a;unge timpul berechet, al#ii, din contr", c" nu le a;unge. Dar 8&$P05 este acela,i pentru
to#i, chiar dac" %l percepem diferit %n func#ie de n factori. 8impul nu #ine de 2?& ci de materie ,i
spa#iu, de mi,carea astrelor 3soare ,i lun"4. AproposO +um de a ,tiut +reatorul c" oprirea timpului
#ine de oprirea din mi,care a corpurilor cere,ti/P
*incer s" fiu, nu ,tiu dac" e o strategie comercial" modalitatea aceasta de a atrage pe cineva la un
curs- $anagementul 8impului. Posibil s" fie. *unt multe persoane care nu reu,esc s" se %ncadree
%n anumite limite de timp cu lucr"rile de care sunt responsabile. @i pe cine se poate da vina %ntr'
un fel %n care s" nu afectee propria persoan"/ Pe timp, evident. 8impul este vinovatul de
serviciu. :u am f"cut tot ceea ce #inea de mine, dar dac" nu mi'a a;uns timpul, ce altceva mai
puteam face/ A, putea merge la un curs de ($anagementul 8impului) . La La La O
Dac" ar fi s" fim obiectivi, am putea merge la ni,te cursuri gen- (10 pa,i prin care %nvingem
5:2:A) sau (+um %nvingem ?biceiurile 2eproductive) ori (*trategii de *tabilire a
Priorit"#ilor). Aici se observ" c" 2?& suntem responsabili de cum ne %ncadr"m %ntr'un segment de
timp . acela,i pentru to#i . cu reultatele activit"#ilor noastre.
2u este nici o ru,ine dac" recuno,ti c" nu ,ti cum s" #ii pasul cu 9asile sau cu &leana. Poate
sarcina %n cau" nu #i se potrive,te. Poate nu te'a %nv"#at nimeni cum s" %#i organiei activitatea
pe criterii de eficien#". Dar nu da vina pe timp, c" el este acela,i pentru to#i. : invariabil ,i
implacabil.
P +nd &osua s'a rugat la Dumneeu, se spune c" Dumneeu a ascultat de glasul unui om ,i
pentru apro1imativ o i %ntreag" a intervenit %n mersul natural al corpurilor cere,ti, pn" cnd a
avut loc ;udecata asupra du,manilor poporului lui Dumneeu 3&osua10-12'144. Biblia relatea"
despre o a doua %ntmplare, cnd Dumneeu a %ntrerupt derularea timpului- cu acest semn
Dumneeu a confirmat %mp"ratului :echia vestea %ns"n"to,irii lui 3&saia =Q,Q4. $ersul %napoi cu
ece trepte a umbrei pe cadranul solar corespunde unei lungiri a acestei ile remarcabile cu 40 de
minute. *'a presupus c" oprirea soarelui peste Mabaon 3aproape o i %ntreag", versetul 1=4 a durat
e1act 2= de ore ,i 20 de minute, a,a c" aceast" interven#ie dubl" a lui Dumneeu corespunde %n
total unei ile %ntregi. Aceasta este iua care lipse,te astronomilor %n calculele e1acte, care s'au
preocupat %ndeaproape cu cosmologia %ncepnd de la crea#ie.
Rate this:
Share this:
*hare

Posted in Devoltare persoal" R 8agged managementul timpului, responsabilitate personala,

stabilire prioritati R 5eave a repl6
Reputaia Aliat sau Adversar
Posted on 21 decembrie 201=
Ce este reputaia?
D:A'ul preint" reputa#ia ca fiind (p"rere public", favorabil" sau defavorabil" despre cineva sau
cevaF felul %n care cineva este cunoscut sau apreciat.) ? alt" defini#ie arat" %nspre o (apreciere
public" %nalt" 3a unei persoane sau a unui lucru4 pentru calit"#i deosebite, faim", slav",
popularitate, renume.) Prin opoi#ie ob#inem aprecierea negativ", cu toate antonimele de rigoare.
De ce acest subiect?
Poate datorit" importan#ei. !n ani de ile, printr'o munc" asiduu" se construie,te pas cu pas o
reputa#ie poitiv", ce se constituie la un moment dat %ntr'un brand %n toat" regula. Pronun#nd
numele lui A enumeri de fapt o serie de ac#iuni benefice, o anumit" calitate a opera#iilor,
afec#iune %n rela#ii ,i, mai ales, un evantai de calit"#i morale deosebite. Deastrul se poate produce
%n cteva secunde. ? ibucnire de moment, totalmente nelalocul ei, %nso#it" de in;urii 3de ce nu,
%ndrept"#ite4 poate spulbera imaginea de succes, reputa#ia benefic". :1presiile de stupoare de
genul- (+um, A a spus a,a ceva/) sau (2u'mi vine s" cred. Lai m", las"'m". 7ugi m" de'aici, 7
nu poate s" fac" a,a ceva.) ? dat" ce m"rturiile se %nmul#esc %,i fac loc ,i deam"girile- (?ricine
s" fi f"cut asta, a, fi creut, dar n'a, fi creut c" A se poate gndi m"car, darmite s" fac" m"g"ria
asta) ori (B"i, dac" A a f"cut asta, atunci a %nnebunit lumea. +e mai, nu are nici un rost s" te mai
%ncrei %n cineva.)
Aspecte ale Reputaiei
Geputa#ia este format" din dou" (entit"#i) 3permite#i'mi s" le spun %n acest fel4 distincte ,i rela#ia
dintre ele. Prima entitate este E- 5E89 EA6, iar cea de a doua este :E8;8A83 5:E48A8<46.
Gela#ia dintre entit"#i este dat" de aspectul emo#ional, de impactul pe care %l are asupra celuilalt
3celorlal#i4 ceea ce spune sau face A. De e1emplu, ceilal#i devolt" fa#" de A un sentiment de
admira#ie, de apreciere ,i poate de recuno,tin#", pentru c" A repar" orice lucru stricat pe care
pune mna. 5ui A i se duce faima din om %n om. 5a un moment dat c#iva simt o oarecare invidie
fa#" de succesul lui A ,i %ncep s"'l ponegreasc". Ponegrirea poate s" fie o contribu#ie negativ" la
reputa#ie, dar s" nu fie reputa#ia %n sine. Ponegrirea nu este o opinie fa#" de defectele obiective9
reale ale lui A, ci este o ac#iune def"im"toare care, %n mod voit, e1agerea", inventea", falsific".
Responsabiliti fa de Reputaie
+are este atitudinea benefic" a lui A pentru o reputa#ie bun"/ *incer s" fiu, nu cred c" trebuie s"
aib" vreo contribu#ie direct" asupra p"rerilor celorlal#i despre sine. +ine ar fi att de infantil s"
(cer,easc") opinii favorabile despre sine/ +ine ar fi naivul care s'ar ocupa cu refle1ia imaginii
sale din 3nici m"car .n4 ochii celorlal#i/ 0na este s" interpretee A un rol de (om deosebit), alta
este s" fie bun, blnd, perseverent, %ndr"ne# . calit"#i pe care persoane mature ,i responsabile ar
dori s" le posede, nu s" le interpretee pe scena vie#ii. Deci/ Pentru o bun" reputa#ie A trebuie s"
fie preocupat de caracterul s"u. :aracterul personal este reglatorul permanent al reputaiei.
0n caracter integru %nvinge orice def"imare, orice ponegrire. De asemenea, moderea"
e1ager"rile poitive preentndu'ne ca oameni obi,nui#i, accesibili tuturor. !n general, un caracter
poitiv atrage dup" sine o reputa#ie bun", iar un caracter blamabil se asocia" cu o reputa#ie
negativ".
De ce apare descurajarea?
2u trebuie s" fii neap"rat un slab al credin#ei ca s" te loveasc" descura;area. 2u trebuie s" fii
adormit pe cale ca s" te tree,ti descura;at. Descura;area nu love,te doar %n cei necredincio,i ci
dimpotriv" ,i %n cei credincio,i. Descura;area e eficient" deopotriv" pentru toate categoriile de
cre,tini.
+a s" fii descura;at trebuie ca mai %nti s" ai cura;, s" lucrei, s" ai energie, s" ai motiva#ie. *unt
descura;a#i cei care aveau de gnd s" fac" ceva, cei care %,i propuseser" scopuri, care aveau
viiune nu cei care stau iner#i. A,adar descura;area afectea" %n mod deosebit oameni ai ac#iunii,
ai lucr"rii nu pe cei care de regul" sunt spectatori. A, %ndr"ni s" spun c" descura;area e un
microb e1clusiv al celor puternici.
Asear", pe = martie, discutam pe Gadio *amariteanul despre descura;are ,i am identificat c#iva
factori declan,atori de descura;are. 9reau s" %i enum"r ,i aici pentru a pune %n gard" pe ct mai
multe persoane, s" ,tie la ce s" se a,tepte. 2u sunt %ntr'o ordine calculat" ci sunt doar enumerate.
Eecul. 0na din cele mai frecvente caue de descura;are este e,ecul. +nd omul planifica s"
reu,easc", cnd nu vedea alt" variant" dect succesul ,i totu,i a e,uat este foarte posibil s"
descura;ee. :,ecul face pe oamenii mari ai ac#iunii s" nu mai cread" %n puterile ,i capacit"#ile
lor, dar nici %n Dumneeu s" nu mai cread". Asta %i face din oameni mari, viibili, aprecia#i s" se
retrag" considernd %n acest fel toate ac#iunile viitoare posibile e,ecuri.
!n realitate nimeni nu poate avea doar victorii. !n r"boi avem ,i victorii dar ,i %nfrngeri. 0neori
c"dem, uneori pierdem o b"t"lie, important este s" ,tim c" r"boiul nu e gata ,i c" atta vreme ct
nu e terminat avem pentru ce ne ridica la lupt". :vreii erau complet descura;a#i cnd au fost
%nfrn#i la cetatea Ai dar verificndu'se au scos p"catul afar" ,i au avut ibnd".
Deam"girile. &ar",i factor ma;or cauator de descura;are. Planificarea unor lucruri, calculele
f"cute %ntr'un anumit fel care sunt date peste cap de realitate. 0nele deam"giri sunt produse de
irealismul nostru, de n"uin#ele prea %nalte avute, de necunoa,terea lui Dumneeu, de sentimentul
c" va fi bine cnd premisele erau negative etc. 2u de pu#ine ori am auit oameni spunnd
(Dumneeu nu ne va l"sa %n situa#ia asta) de,i situa#ia %n care erau, era una %n afara moralei
cre,tine. !n astfel de situa#ii descura;area love,te crunt.
Ateptrile lungi. *criptura spune c" o n"de;de amnat" %mboln"ve,te inima. Pu#ine lucruri sunt
mai descura;ante dect a,tept"rile prelungite. Ai speran#", te preg"te,ti emo#ional, anticipei ,i se
produce o stare unic" de emo#ii amestecate cu bucurie care prelungit" consum" omul ca pe
lumnare. 0n om care a a,teptat ,i nu a primit ce se a,tepta e demoraliat, descura;at ,i greu %l
mai convingi s" se implice iar.
@i a,tept"rile pot fi legitime ,i irealiste. +ele mai multe din ele sunt irealiste. Din p"cate %n
biserici sunt propagate multe a,tept"ri irealiste cu privire la succese spirituale, coborre de puteri
miraculoase, succesul %n urma unor daruri primite, e1perimentarea de sena#ii etc. A,tept"rile
lungi, mai ales cele irealiste vor produce mari deam"giri. 8ocmai discutam cu o tn"r" care
e1perimentase (umplerea cu Duhul *fnt) cerut" a,a de insistent ,i care era la p"mnt din cau"
c" a e,uat ,i %n starea aceasta pe care o percepea ca fiind un fel de imunitate la p"cat.
4stovirea. ?amenii care obosesc %n lucrare sau %n tr"irea unei vie#i curate pot a;unge u,or
deam"gi#i. :u ca mul#i al#ii am f"cut gre,eala asta de a m" implica %n mai mult dect m'a chemat
Dumneeu. Am f"cuta asta din cau" presiunilor, din cau" c" nu avea cine, din cau" c" mi'a
fost mil" dar e1tenuarea e un teren foarte bun pentru descura;are. +nd faci eforturi mari ,i
prelungite, cnd e mult de munc" sau cnd b"t"lia se prelunge,te a,teapt"'te s" fii descura;at.
!n acela,i timp verific" dac" tot ceea ce faci, inclusiv cele bune, sunt chemarea lui Dumneeu
pentru tine. 9ei s" nu te tree,ti ca mine trudind pentru lucrul altuia ,i s" te g"se,ti ,i lipsit de
r"splat" c" greu te vei mai ridica de acolo. 0neori avem impresia c" prin activismul nostru %i d"m
,ah mat lui Dumneeu. Avem impresia c" :l nu va mai putea de bucurie cnd noi le vom face pe
toate. !n realitate *criptura ne spune c" :l ne'a preg"tit mai dinainte pn" ,i faptele bune %n care
trebuie s" umbl"m. A,a c" dac" fac lucrul altuia nu e neap"rat un plus pentru mine, e posibil s"
fie un minus.
3rdare i nedreptatea. +nd ai dat credit unui om ani de ile ,i el te'a tr"dat te prinde o
descura;are cumplit". 7ie c" e vorba de so# sau so#ie, fie c" e vorba de un partener de afaceri, de
p"rin#i sau copii, tr"darea e un factor foarte puternic descura;ant ,i mai ales irealismul din rela#ii.
?amenii care a;ung s" se %ncread" %n al#i oameni f"r" s" lase loc de umanitate. Pn" la urm"
rela#iile sunt %ntre oameni care sunt supu,i p"catului mai mult sau mai pu#in. *" nu iei %n calcul
varianta e,ecului, varianta tr"d"rii %nseamn" s" te e1pui singur ,i s" nu fii deloc preg"tit de un
asemenea scenariu. Asta va durea groanic. A,teapt"'te s" fii tr"dat de oameni, nu pentru c" vor
ei neap"rat, ci pentru c" ,i tu ,i ei ve#i fi ispiti#i.
$ai sunt caue ale descura;"rii dar acestea mi se par cele mai %ntlnite. 2u ,tiu ce v"
descura;ea" pe voi cel mai tare, asta ar trebui s" v" preocupe pe voi. Data viitoare vom analia
ce putem face pentru a preveni sau vindeca descura;area. *" fi#i cura;o,i.
Trei teste importante
2u stiu ct de adev"rat e c" ar fi vorba de *ocrate %n povestea asta dar principiul mi se pare
e1traordinar-
>&n Mrecia antic", *ocrate 34H9'=99 %+4, era foarte mult l"udat pentru %n#elepciunea lui. !ntr'o i,
marele filoof s'a %ntlnit %ntmpl"tor cu o cuno,tin#" care alerga spre el agitat ,i care i'a spus-
' *ocrate, ,tii ce'am auit tocmai acum, despre unul dintre studen#ii t"i/
' *tai o clip", %i replic" *ocrate. !nainte s"'mi spui, a, vrea s" treci printr'un mic test. *e nume,te
>8estul celor 8rei.)
' 8rei/ s'a mirat omul.
A,a este, a continuat *ocrate. !nainte s"'mi vorbe,ti despre studentul meu, s" st"m pu#in ,i s"
test"m ce ai de gnd s"'mi spui. Primul test este cel al Adev"rului. :,ti absolut sigur ca ceea ce
vrei s"'mi spui este adev"rat/
' 2u, spuse omul. De fapt doar am auit despre el.
' :'n regula, ise *ocrate. A,adar, in realitate, tu nu ,tii daca este adev"rat sau nu. Acum sa
%ncercam testul al doilea, testul Binelui. +eea ce vrei s"'mi spui despre studentul meu este ceva
de bine/
' 2u, dimpotriv"C
' Deci, a continuat *ocrate, vrei s"'mi spui ceva r"u despre el, cu toate ca nu e,ti sigur ca este
adev"rat/
?mul a dat din umeri, putin stn;enit. *ocrate a continuat- 8otu,i mai po#i trece testul, pentru ca
e1ist" a treia prob"- filtrul 7olosin#ei. +eea ce vrei s"'mi spui despre studentul meu %mi este de
folos/
' 2u, nu chiarC
' :i bine, a conchis *ocrate, daca ceea ce vrei s"'mi spui nu este nici Adev"rat, nici de Bine, nici
m"car de 7olos, atunci de ce s"'mi mai spui/
?mul era %nvins si s'a ru,inat.)
Mine
!n %ntlnirile de consiliere obi,nuiesc s" fac anumite previiuni despre cum va evolua procesul de
schimbare %n sine ,i unul din cuvintele care complic" mult (previiunile) este cuvntul (mine).
Acest cuvnt e unul din cele mai periculoase ,i d"un"toare cuvinte ,i dac" apare %n vocabular
frecvent. :ste de cele mai multe ori un semn c" avem de a face cu oameni care nu se vor schimba
u,or sau c" nu se vor schimba deloc.
De altfel cuvntul (mine) este cel mai d"un"tor cuvnt pentru curele de sl"bire, pentru mi,care,
pentru %nv"#at, pentru poc"ire, pentru ascultare, pentru plecare etc. :ste d"un"tor pentru c" mine
nu e1ist". :1ist" doar ast"i. $ine nu avem nici o garan#ie c" e al nostru. Dar e d"un"tor ,i
pentru c" arat" spre indisponibilitatea la schimbare. 0n om care nu vrea s" schimbe %n via#a sa
lucrurile le va l"sa pe mine ,i acel mine de cele mai multe ori nu e a doua i, acel mine nu
vine niciodat".
+uvntul mine este ,i periculos. :ste periculos pentru c" %n ceea ce prive,te tratamentele
medicale sau mntuirea sufletului e posibil s" fie fatal. Am auit despre un b"rbat dintre vecinii
din trecut care a fost diagnosticat cu ceva afec#iuni ale inimii ,i i s'au dat anumite medicamente
pentru asta. A tot amnat %nceperea tratamentului pe mine ,i nu a mai apucat acel mine pentru
c" inima a %ncetat s" mai bat".
Pe plan spiritual (mine) poate %nsemna condamnarea la chin ve,nic. ?amenii au fost ,i sunt
chema#i de Dumneeu s" beneficiee de salvarea oferit" prin &sus Lristos, au la dispoi#ie o barc"
de salvare care a,teapt" %nc" pe apele %nvolburate ale vie#ii, dar e1ist" dou" riscuri ale lui
(mine). Primul risc este moartea ,i cel"lalt plecarea b"rcii de salvare adic" %nchiderea u,ii
harului. Ambele sunt dramatice, %n ambele variante via#a va continua %n chin ve,nic. $ine, din
acest punct de vedere e periculos ,i dramatic. De aceea *criptura insist" pe (ast"i) spunnd
(ct" vreme se ice- (Ast"i, dac" aui#i glasul 5ui, nu v" %mpietri#i inimile)
Gevenim la (mine) %n conte1tul vie#ii de i cu i unde produce foarte mari daune. +uvntul
preferat al lenii este (mine) un om %n#elept a spus- (5ene,ul are %ntotdeauna chef s" fac" ceva,
dar %ncepnd de mine). +u siguran#" o treab" care e greu de f"cut vine ,i cu ispita de a o amna.
De obicei lucrurile pl"cute nu sunt amnate, alea sunt f"cute imediat, sunt amnate lucrurile care
produc o anumit" nepl"cere, durere, disconfort dar tocmai acele lucruri ne sunt benefice ,i ne
a;ut" s" evolu"m. Amnarea este cheia e,ecului. Ai un e1amenC amn" %nv"#area ,i ai toate
,ansele s" %l pici. Si se aprinde un bec %n bordul ma,iniiC las"'l pe mine ,i ai toate ,ansele s" #i
se opreasc" ma,ina cnd ai cea mai mare nevoie de ea. :,ti obeC amn" e1erci#iile fiice ,i
dieta s"n"toas" pe mine ,i ai toate ,ansele s" mori obe.
Amnarea este fraternitatea semnat" cu ieri. !n felul acesta avem toate ,ansele s" r"mnem la
nivelul lui ieri ,i s" nu evolu"m, s" nu progres"m, s" nu devenim mai sfin#i. Dac" te mul#ume,te
(ieri) atunci cu siguran#" (mine) va deveni un prieten bun pentru tine ,i astfel (mine) devine
un ho# al celor mai frumoase lucruri. 8e va transforma %ntr'un om care tr"ie,te %n trecut ,i se
%mbat" cu (succesele avute). Pomene,te foarte des performan#ele sale trecute dar nu este dispus
spre alte performan#e. Don $arTuis spunea bine c" (Amnarea este arta de a #ine pasul cu iua
de ieri.)
$ai mult, amnarea, adic" acel mine %#i fur" toate oportunit"#ile pe care Dumneeu #i le ofer".
$ulte binecuvnt"ri am ratat %n via#a aceasta din caua lui mine, de fapt din caua mea pentru c"
am l"sat pe mine ceea ce puteam face atunci. *criptura spune c" Dumneeu a preg"tit mai
dinainte ,i faptele bune %n care trebuie s" umbl"m. Amnarea ni le fur" ,i pe acelea. Avem ,ansa
s" facem bine ,i nu vrem. Avem ,ansa s" ne facem bine nou" %n,ine ,i prietenia cu (mine) ne
fur" oportunit"#ile.
!n scrierile de ilele trecute despre durere aici, aici ,i aici scriam despre importan#a durerii ,i a
%nfrunt"rii nepl"cerii %n vederea evolu"rii ,i transform"rii benefice. !n acest conte1t amnarea
devine remediul unui lucru nepl"cut cum spunea *omadeva. Amnarea ne va #ine departe de
durere dar ,i de evolu#ie.
+t de des folose,ti acest cuvnt %n vorbirea ta/ +t de mult amni lucrurile/ +e lucruri po#i
identifica acum c" le'ai amnat ,i nu ai mai apucat s" %l faci/ Dragii mei, e1ist" doar ast"i ,i nici
"sta nu e totul, e1ist" doar acum. Acum este cuvntul care ne poate schimba ,i transforma, pe
baa lui putem evolua ,i ne putem sfin#i, %n mine, nici o ba". :ste nevoie de o evaluare corect"
a vie#ii ,i mai ales a realit"#ii privitoare la mine. ? poi#ionare corect" fa#" de acum va face din
noi oameni mari.
+e vei face acum/
Tu nu regre i nimic? Eu regret
Posted on ianuarie 1=, 2014 b6 patrincaandrei






= 9otes
*unt un iubitor al muicii francee. i'mi place :dith Piaf
mult. 0na dintre melodiile interpretate de ea are %ns" unele versuri cu care n'a fi %ntru totul de
acord- (:u nu regret nimic). 2u'mi place din mai multe motive aceast" sintagm", mult %ndr"git"
de oamenii care'i ascult" piesele, i nu doar. 2u'mi place pentru c"-
'nu o cred. Dac" nu regrei, nici nu'i pui problema regretului. De %ndat" ce se nate'n tine un
gnd de genul acesta, %nseamn" c", pe undeva, cu (inima) regrei. 2iciun alb, %ntr'o comunitate
de negri, nu va spune- )0itai'v" la mineO :u sunt albO), pentru c" e clar pentru toat" lumea. :
viibil. Dar cnd se simte (cu musca pe c"ciul"), de pild" dac" i'a obinut culoarea pielii prin
multiple intervenii chirurgicale estetice, fii siguri c" va spune- (sunt alb. :u nu sunt negru.
Privii'm" cu b"gare de seam"O) 0n copil care n'a e1perimentat niciodat" boala nu %i va ura unui
altuia- (7ii s"n"tosO), dect, eventual, ca reultat al unui tipar comportamental imitat de la
p"rini. Aa cum cineva care nu a e1perimentat niciodat" nefericirea nu va publica %n toate
iarele- (*unt fericitJ"O), pentru simplul motiv c" nu tie gustul opusului fericirii. Dac" ne
%ntlnim cu cineva i ne %ntreab"- (+um te simi/), nu'i spunem (2u m" doare stomacul, nu m"
doare ficatul, nu m" dor rinichii). 2ici nu simim c" avem %n corp aceste organe, pn" cnd nu
%ncep s" ne produc" dureri.
'mi se pare parte a unui curent de autoamgire
colectiv9 care ne .ndeprteaz de realitatea vieii i de provocrile ei. 9iaa ne %ntmpin"
adesea cu multiple %ncerc"ri. i, culmea, orict de multe'am fi tr"it, tot mai ingenioas" se arat".
9iaa noastr" e asemenea unui drum nou, %ntortocheat, accidentat, adesea neiluminat. i noi toi
suntem parc" asemeni oferilor obligai s"'i adaptee mersul condiiilor de trafic i
posibilit"ilor mainii. 2ici drumul nu'i lin, nici maina nu'i de neatins, nici nu suntem singuri
pe carosabil. !n via", suntem oferi mai proti dect pe drum. !nc"lc"m mai des regulile, intr"m
pe contrasens, ne buim cu cei din faa sau din spatele nostru, suntem nevoii, din cnd %n cnd,
s" ne l"s"m remorcai de alii sau s" venim noi %n a;utorul celorlali pasageri prin via". Deci nu
se poate s" nu greim sau s" nu ni se greeasc". 2u se poate s" nu ne par" r"u. &ar cnd alegem s"
nu regret"m, de fapt nu ne asum"m ceva semnificativ din e1istena noastr". i tot mai multe
neasum"ri dintr'acestea ne fac s" ne simim goi l"untric i %ndep"rtai de autenticul din noi. &ar
unde nu'i autenticitate, e C isterie.
'regretul este un pas fundamental .n vindecarea
rnilor i-n depirea pierderilor. Dac" regret"m, %nseamn" c" ne uit"m la ceea ce ne'a
provocat durere. Dac" regret"m, avem i ansa s" ne iert"m. Dac" regret"m, putem alege s"
facem lucrurile mai bine, s" ne schimb"m, pentru a ne r"ni mai puin pe noi %nine i pentru a'i
r"ni mai puin pe cei iubii de noi. Dac" regret"m, %nseamn" c" suntem de;a antrenai %ntr'un
proces de vindecare l"untric". *trngem din dini, plngem puin acum, c"dem %n genunchi, dar
ne ridic"m cu mai mult" putere, cu mai mult" %ndr"neal" i cu mai mare discern"mnt.
2u tiu tu cum eti, iubite prieten, dar eu am regrete. $ai mici, mai mari, mai scurte sau mai
lungi, mai silenioase sau mai tulbur"toare, dar le am. +t" vreme le am, r"mne %n mine
sperana c" mine, poimine sau %ntr'o i luminoas", cu a;utorul lui Dumneeu, voi putea s"
privesc %n urm" cu satisfacia c'am crescut, c'am %nv"at s" iau deciiile corecte, c" m'am deprins
s" m" r"nesc sau s" r"nesc mai puin, %n vreme ce voi fi tot mai mult %n stare s" croiesc c"r"ri
drepte i s"'i avertie pe alii unde i cum s" aib" gri;" la drumul vieii.
*" rdem cnd e de rs, s" plngem ct e de plns i s" regret"m cnd e de regretatO +red c"
acesta este un mod onest i eficient de a ne tr"i viaa.
About these ads
Calit ile din spatele deectelor partenerului tu
Posted on ianuarie 12, 2014 b6 patrincaandrei






2 9otes
Adeseori, %l etichet"m pe cel"lalt ca fiind (greit),
(defect), (insuportabil) doar pentru c" e diferit de noi. : drept i trebuie s" fim realiti- fiecare
dintre noi are cusururile lui, e1ager"rile lui, tendina lui de a c"dea %ntr'o e1trem" sau %ntr'alta.
Ba, mai mult, cnd nu e1ist" un minimum de teren l"untric comun, suficiente similitudini, relaia
nu are temelie i viitor, dect cu eforturi, dureroase i lungi, de maturiare i de echilibrare a
balanelor interioare.
9" invit s" e1tragem %mpreun" cteva %nv""turi legate de (defecte) i )calit"i) din cartea
psihoterapeutului Alon Mratch, (Dac" dragostea ar putea gndi)-

1. 0efectul partenerului= nu-i eprim emoiile.
Atitudinea de evitat- s" te plngi de el, s"'l cic"leti, s" %ncerci s"'l schimbi. 2u vei face prin asta
dect s"'l determini s" le e1prime i mai puin sau s" nu le mai e1prime deloc.
+alitatea din spatele acestui (defect)- e calm i are o
gndire logic.
Atitudinea potrivit"- %nva" din calmul i din logica luiO +nd foloseti emoiile, creti %n el
teama de propria vulnerabilitate. +nd tu %nclini spre latura cognitiv" sau intelectual", el se simte
mai puin ameninat i se poate deschide mai uor emoional. Aa, integrnd mai mult" gndire
%n sentimentele tale, el va integra mai multe sentimente %n gndirea lui.
1. #. 0efectul partenerului- e iresponsabil9 nu d importan detaliilor9 e spontan9
nu planific din timp.
Atitudinea de evitat- tu %l controlei, %l corectei, %i reproei, %l ghidei mereu. Prin asta, %l
plictiseti, %i creti dependena de tine i iresponsabilitatea.
+alitatea din spatele
acestui defect- relaarea9 spontaneitatea9 capacitatea de a sta cu picioarele .n sus9 linitit i
fr gri>i.
Atitudinea potrivit"- ar fi util s" %nvei din capacitatea lui de a se detaa de probleme,
de %ngri;or"ri i de a se rela1a. Permite'i lui s" gestionee consecinele propriilor greeli. 5as"
lucrurile neimportante pentru ultimul moment, destinde'te i tr"iete'i viaa ap"snd mai rar
frnaO
1. %.0efectul partenerului=un maniac al cureniei9 rigid9 obsesiv.
Atitudinea de evitat- s"'i critici mereu meticuloitatea i s"'i iei %n rs planific"rile interminabile.
+alitatea din spatele acestui defect-
meticulozitatea9 gri>a fa de detalii.
Atitudinea potrivit"- s" devii mai organiat, eficient, detailist, astfel %nct el s" ocupe
mai puin teritoriul obsesiv'compulsiv. +u ct tu vei e1ercita mai mult control asupra detaliilor
vieii %mpreun", cu att el va fi mai spontan i rela1at.
1. &.0efectul partenerului- se .mbrac prost.
Atitudinea de evitat- s"'i reproei acest lucru, s" %ncerci s"'i cumperi tu hainele sau s"'i schimbi
garderoba.
+alitatea din spatele acestui defect- .nclinaia profund
spre lucrurile interioare9 de esen9 adnci9 intelectuale sau spirituale9 ce in de fond9 nu de
form.
Atitudinea potrivit"- s"'i liniteti simul stilului i s"'i concentrei energia asupra lucrurilor
profunde, devenind un gnditor abisal.
1. '.0efectul partenerului=nelinitea9 dorina de a se implica .n multe activiti.
Atitudinea de evitat- s" te %mbufnei i s"'l critici pentru energia i planurile lui.
+alitatea din spatele acestui defect- energia debordant.
Atitudinea potrivit"- s" i te al"turi %ntr'unele dintre activit"ile i distraciile pe care i
le dorete.
1. (.0efectul partenerului= critic9 mnios9 impulsiv.
Atitudinea de evitat- s" %ncepi s" plngi, s" te retragi,s" te consideri i s" te compori ca o
victim".
+alitatea din spatele acestui defect- are o doz considerabil de agresivitate9 care9 dac e
folosit corect9 poate fi benefic.
Atitudinea potrivit"- fii insistent, trasea"'i graniele, arat"'i c" nu eti o victim", ci un
partener pe m"sur". +nd vei %nceta s" te compori ca o victim", el s'ar putea s" nu se mai
comporte ca un agresor.
1. ).0efectul partenerului- e prea masculin- urmrete :119 sport9 documentare i
materiale tiinifice tot timpul9 se arat mai puin interesat de ieiri i de relaii9
etc.
Atitudinea de evitat- critica, reproul, %mbufnarea, replici de genul- (dar tu tot timpul faci aaC)
+alitatea din spatele acestui defect- fermitate9 drzenie9 putere9
virilitate.
Atitudinea potrivit"- dect s" %i ceri s" fie ca o fat", cum ar fi s" %ncerci s" fii tu mai
b"ieoas"/ &mplic"'te mai mult %n pasiunile lui, studia"'le, %ncearc" s"'l %nelegi prin ele i,
curnd, v"nd c" eti gata s" discui cu el pe teme tiinifice, el va sugera s" mergei %n viit" la
familia ta sau s" ieii %n ora cu prietenii . pentru c" are nevoie i de acele activit"i.
1. *.0efectul partenerului- e obsedat de munc.
Atitudinea de evitat- te plngi, %l cic"leti, lucruri care'l vor trimite s" petreac" mai multe ore la
birou.
+alitatea din spatele
acestui (defect)- dedicarea9 motivaia9 responsabilitatea.
Atitudinea de dorit- dedic" mai mult timp muncii, %nct s"'l %nelegi mai bine pe el, s" investeti
mai mult timpul %n aciuni utile. 5a un moment dat, el va observa c" ai disp"rut i se va %ntoarce
s" te caute.
1. +.0efectul partenerului- nu e .n form din punct de vedere fizic
Atitudinea de evitat- s" %i spui c" nu e %n form", dac" nici tu nu eti.
+alitatea din spatele acestui defect- atitudine mai
relaat fa de propriul corp9 acceptare de sine.
Atitudinea potrivit"- fii mai indulgent cu imperfeciunile tale corporale sau ale celuilalt. :l ar
putea s" fie motivat s" %i urmee e1emplul i s" fac" ceva pentru a sc"pa de obeitate, dac"
modelul t"u este unul bun, de rela1are i de distracie prin sport, nu de antrenament ca %ntr'o ba"
militar".
1. ",.0efectul partenerului= e mai limitat intelectual.
Atitudinea de evitat- (D"'i i tu baculO 2ici pn'acum n'ai fost %n stare s" i'l iei/), (Pune mna
i tu pe o carteO), (+e idiot etiO)
+alitatea din spatele defectului-
inocena, sinceritatea, simplitatea.
Atitudinea potrivit"- %nva" de la el cum s" fii cu picioarele pe p"mnt, cum s" apreciei lucrurile
simple. 2u mai face pe deteptul i %nva" s" fii mai blndO
(Principiul de aici, din toate e1emplele de mai sus, este c" dac .i apreciezi partenerul pentru
cine este el9 este mai probabil ca el s fie influenat pozitiv de cine eti tu? 3Alon Mratch4.
About these ads
@isteme si subsisteme
Posted on 2 martie 2014
scris de Romulus
>+are este mecanismul celui de'al doilea sistem informational/) este un parado1 greu de inteles
de foarte multi dintre noi.
Gealitatea fiica, perceputa prin intermediul sistemului informational senitivo'perceptiv este un
subsistem al unei realitati mai mari . realitatea divina, e1act cum fiica neUtoniana este un
subsistem al fiicii cuantice si geometria euclidiana este un subsistem al geometriei ne'
euclidiene.
Patapievici evidentia foarte bine 3in preentarea sa legata de fratii Pascal4 faptul ca realitatea
noastra este un subsistem al unei realitati mai mari. Asta nu desfiinteaa valoarea si realitatea
unui subsistem mai mic, ci doar subliniaa faptul ca subsistemele mai mici nu ofera o viiune
suficient de larga a unor legi, factori, forte, parametrii viibili si inteligibili intr'un sistem mai
mare.
0n e1 fiician 2A*A . 8om +ampbell . a creat un model teoretic de intelegere a universului pe
care l'a numit >universul digital). $odelul lui creaa un cadru teoretic e1celent care permite
e1plicarea teoriilor fiicii cuantice, teoria corilor, etc. &n acelasi timp surprinde foarte bine
raportul dintre realitatea pe care a revelat'o Dumneu de la origini pana in preent si realitatea
descrisa de sistemul informational senitivo'perceptiv.
Gealitatea furniata prin revelatia biblica este perfect ;ustifica si poate fi integrata in modele
teoretice mai abstracte, dar care a;uta intelegerea acesteia 3acelasi mecanism prin care s'a trecut
de la geometria euclidiana la un sistem mai larg . geometria ne'euclidiana4. &n alte cuvinte o
furnica nu are cum sa inteleaga realitatea umana in care traim noi pentru ca realitatea ei este un
subsistem al acesteia. Poate sa ne inteleaga daca ii furniam un pachet de metaforeJparabole 3asta
a facut si &sus4 care sa ne descrie realitatea noastra, cu conditia sa ne creada ca ceea ce ii spunem
este adevarat. Astfel va a;unge sa inteleaga propriul ei univers mai bine prin intermediul
universului revelat.
Gealitatea divina nu este abstracta, ci este perfect inteligibila, trebuie doar creat un limba;
stiintific care sa o descrie. *e pare ca in preent e1ista suficiente tool'uriJunelte 3piese de pule4
pentru realiarea acestuia. $ie personal, intelegerea acestor lucruri mi'a marit bobul de mustar al
credintei, pentru ca inteleg ca religia nu se bate cap in cap cu stiinta, dimpotriva.
>&n acelasi timp sistemul informational al credintei imi transmite mesa;ul- >:5 este in control .
8oate lucrurile lucreaa impreuna spre binele celor ce'5 iubesc pe Dumneeu). *i pacea se
instaleaa) . este normal ca realitatea acceptata prin credinta sa subordonee realitatea perceputa
prin intermediul sistemului informational senitivo'perceptiv pentru ca primul sistem este de rang
superior celui de'al doilea. Deci pacea se instaleaa.
!i cei mari au "oie s gre#easc
0neori uit"m c" oamenii mari sunt oameni %n primul rnd ,i parc" a,tept"m s" fie perfec#i iar
cnd ace,tia cad, gr,esc sau p"c"tuiesc devenim ;udec"tori foarte %ndr;i#i. 8oat" lumea ridic" %n
sl"vi un om care face performan#" %n sport sau %n orice alt domeniu, dar aproape to#i cei care %l
aprecia" devin critici dac" acel om ratea". 0neori se strne,te o a,a de mare adversitate, %nct,
unii din oameni, din eroi na#ionali devin du,mani na#ionali.
Pe calea credin#ei fenomenul e similar. ?ameni mari ai credin#ei, oameni care chiar sunt implica#i
%n lucrare au interdic#ia, de la noi, de a gre,i ,i dac" cumva o %ncalc" suntem %n stare s" %i
elimin"m, s" %i masacr"m. Dac" ne'ar pune Dumneeu portari la rai cu siguran#" nu i'am l"sa s"
intre. Am vrea ca tot al#ii s" lucree ,i s" fac" performan#" ,i e confortabil" poi#ia de ;udec"tor
de pe banc". 2e place s" fim criticii a tot ce se %ntmpl" prin biseric" ,i mai ales s" fim cei
consulta#i dac" cineva calc" gre,it. Atunci sim#im c" avem multe de spus, sim#im c" suntem cea
mai autoriat" voce care trebuie musai %ntrebat". Avem a,a un sentiment c" devenim dintr'o dat"
cea mai necesar" voce %n acea situa#ie.
!n realitate ,i oamenii mari cad, ,i oamenii care lucrea" cad, ,i oamenii implica#i cad, ,i oamenii
care sunt buni cad ,i dac" gndul nostru cel dinti e de ;udecat" ,i nu de a;utor, mil" ,i dragoste
atunci cred c" p"c"tuim. !n *criptur" avem cteva e1emple dintre care cel mai cunoscut probabil
e al lui David, apoi &lie, apoi Avraam, apoi Petru, apoi *aul, apoi 8oma, *olomon ,i mul#i al#ii.
8o#i au fost oameni de mare calibru, oameni de care Dumneeu s'a folosit, oameni prin care
Dumneeu a lucrat ,i care totu,i au c"ut la un moment dat din neveghere, din oboseal", din
e1tenuare, din necredin#" sau slab" credin#", din neascultare etc. ?ameni cu care Dumneeu a
f"cut lucr"ri mari dar care au fost oameni ,i nu au avut puteri paranormale.
Cnd cad oamenii mari, trebuie s plngem. *" plngem pentru ei %naintea Domnului, s"
plngem %mpreun" cu ei s" mi;locim pentru ei ,i s" cerem interven#ia lui Dumneeu. 2u v"
%ngri;ora#i de criticii ,i de ;udec"torii lor, vor avea destui, nu au nevoie de %nc" unul. ?rict de
grea ,i ru,inoas" ar fi c"derea oamenii aceia au nevoie s" fie sus#in#i %n rug"ciune.
Cnd oamenii mari cad, au nevoie de multe brae care s i ridice. Poate nu ai fost un apropiat
al lor, dar la c"dere ai datorie s" %ntini o mn". 2u l"sa ca mentalitatea romneasc" p"c"toas" s"
dictee (vei/ Dac" a fost mndru, a,a %i trebuieO/) $ergi aproape ,i spune o vorb" bun", %ntinde
o mn" prietenoas", vorbe,te de reabilitare ,i iertare, arat" acceptare.
Cnd oamenii mari cad, ajut la lucrarea n care erau implicai. Da, abia cnd cade un astfel de
om se vede m"rimea lucr"rii %n care era implicat ,i greutatea de a fi f"cut" o astfel de slu;b". 2u
l"sa lucrarea aceea s" se d"rme, f" ce po#i ca s" a;u#i c" Dumneeu nu se las" dator. 7ii de a;utor
acolo unde %nainte un frate a lucrat dar acum e pr"bu,it.
Cnd oamenii mari cad e timpul cel mai bun s vezi c i tu eti n pericol . Dac" cei mari nu
sunt scuti#i noi, cei mai mici cu siguran#" nu vom fi ocoli#i. Da, #inta mare este pe cei care
lucrea" pentru c" oricine face voia lui Dumneeu e #inta preferat" al ispitelor ,i loviturilor dar
nici ceilal#i nu sunt scuti#i. Dac" nu e,ti a,a de viibil %n lucrare nu %nseamn" c" e,ti mai prote;at,
vei fi atacat ,i tu f"r" mil" a,a c" preg"te,te'te pentru asta.
Cnd oamenii mari cad, se vor ridica iari. *criptura ne spune c" '(ci cel nepri#nit de apte
ori cade, i se ridic, dar cei ri se prbuesc n nenorocire! ?amenilor mari nu le place ,i nu
vor s" r"mn" ;os, mai devreme sau mai triu se vor aduna ,i se vor ridica ei sunt oameni
neprih"ni#i ,i nu le place %n p"cat. +"derea lor nu va fi ve,nic" ci temporar" iar dac" mai au parte
,i de dragostea ,i sus#inerea fra#ilor atunci se vor ridica ,i mai repede.
!n concluie- nu ;udeca prea aspru un om al lucr"rii care cade pe cale, care cade %n p"cat, care
este %n,elat ci mai degrab" a;ut", arat" dragoste, sus#ine, implic"'te. ?ameni mari sunt tot mai
pu#ini dar ,i mai pu#in viibili. ?amenii mari au nevoie de sus#inere, nu sunt imuni la p"cat, nu
sunt ma,in"rii industriale, nu sunt ei, nu sunt perfec#i de aceea oamenii mari au nevoie de
sus#inere.
2u critica, nu ;udeca mai degrab" iube,te, a;ut" ,i ridic".
@isteme si subsisteme
Posted on 2 martie 2014
scris de Romulus
>+are este mecanismul celui de'al doilea sistem informational/) este un parado1 greu de inteles
de foarte multi dintre noi.
Gealitatea fiica, perceputa prin intermediul sistemului informational senitivo'perceptiv este un
subsistem al unei realitati mai mari . realitatea divina, e1act cum fiica neUtoniana este un
subsistem al fiicii cuantice si geometria euclidiana este un subsistem al geometriei ne'
euclidiene.
Patapievici evidentia foarte bine 3in preentarea sa legata de fratii Pascal4 faptul ca realitatea
noastra este un subsistem al unei realitati mai mari. Asta nu desfiinteaa valoarea si realitatea
unui subsistem mai mic, ci doar subliniaa faptul ca subsistemele mai mici nu ofera o viiune
suficient de larga a unor legi, factori, forte, parametrii viibili si inteligibili intr'un sistem mai
mare.
0n e1 fiician 2A*A . 8om +ampbell . a creat un model teoretic de intelegere a universului pe
care l'a numit >universul digital). $odelul lui creaa un cadru teoretic e1celent care permite
e1plicarea teoriilor fiicii cuantice, teoria corilor, etc. &n acelasi timp surprinde foarte bine
raportul dintre realitatea pe care a revelat'o Dumneu de la origini pana in preent si realitatea
descrisa de sistemul informational senitivo'perceptiv.
Gealitatea furniata prin revelatia biblica este perfect ;ustifica si poate fi integrata in modele
teoretice mai abstracte, dar care a;uta intelegerea acesteia 3acelasi mecanism prin care s'a trecut
de la geometria euclidiana la un sistem mai larg . geometria ne'euclidiana4. &n alte cuvinte o
furnica nu are cum sa inteleaga realitatea umana in care traim noi pentru ca realitatea ei este un
subsistem al acesteia. Poate sa ne inteleaga daca ii furniam un pachet de metaforeJparabole 3asta
a facut si &sus4 care sa ne descrie realitatea noastra, cu conditia sa ne creada ca ceea ce ii spunem
este adevarat. Astfel va a;unge sa inteleaga propriul ei univers mai bine prin intermediul
universului revelat.
Gealitatea divina nu este abstracta, ci este perfect inteligibila, trebuie doar creat un limba;
stiintific care sa o descrie. *e pare ca in preent e1ista suficiente tool'uriJunelte 3piese de pule4
pentru realiarea acestuia. $ie personal, intelegerea acestor lucruri mi'a marit bobul de mustar al
credintei, pentru ca inteleg ca religia nu se bate cap in cap cu stiinta, dimpotriva.
>&n acelasi timp sistemul informational al credintei imi transmite mesa;ul- >:5 este in control .
8oate lucrurile lucreaa impreuna spre binele celor ce'5 iubesc pe Dumneeu). *i pacea se
instaleaa) . este normal ca realitatea acceptata prin credinta sa subordonee realitatea perceputa
prin intermediul sistemului informational senitivo'perceptiv pentru ca primul sistem este de rang
superior celui de'al doilea. Deci pacea se instaleaa.
Rate this:
4nformatii contradictorii
Posted on 1 martie 2014
2oi ne conducem in mediul incon;urator dupa niste sisteme informationale ultraperfectionate.
Daca sistemele noastre sunt bruiate sau primesc informatii contradictorii intregul nostru sistem va
avea de suferit. :mite reactii autodistructive.
De e1emplu informatii contradictorii provenite de la ochi si urechi, poate face creierul sa
reactionee ca si cum ar fi otravit
0n subiect destul de comun, cu destul de putine solutii si e1plicatii valide, dar care poate crea un
disconfort ma;or, in special celor care calatoresc des cu masina.
9i s'a intamplat sa scrieti un *$* in timp ce erati pasager intr'o masina sau autobu si sa simtiti
ca vi se face rau/ +reierul primeste doua seturi diferite de informatii provenite pe canalul auditiv
si pe cel viual. &nconvergenta celor doua semnale creaa o confuie la nivelul creierului,
indicand doua stari diferite. *emnalul viual primeste informatii de la reperul cu care
interactionam 3telefonul celular, cartea pe care o citim, etc.4 care este intr'o stare stationara in
raport cu noi. &nformatia transmisa la creier indica ca suntem intr'o stare de repaus. &n acelasi
timp semnalul auditiv indica ca suntem in miscare in raport cu solul. +ontradictia dintre cele
doua este interpretata de creier ca fiind o stare de rau generata de otravire. Geactia organismului
de a elimina continutul stomacului este normala intr'o astfel de situatie.
? solutie buna, intr'o astfel de situatie, este de a echilibra cele doua semnale, cel auditiv si cel
viual, privind inafara geamului luand repere fata de care suntem in miscare.
&n acelasi fel 3poate4 intra in contradictie sistemul informational senitivo'perceptiv si cel al
credintei. *istemul termic imi transmite ca am o temperatura de =9,< grade, sistemul muscular
confirma prin tremuratiuri puternice, tusea puternica imi rupe pieptul iar respiratia ingreunata de
astmul bronsic declanseaa semnalul de panica- sistemul se deintegreaa. &n acelasi timp
sistemul informational al credintei imi transmite mesa;ul- >:5 este in control . 8oate lucrurile
lucreaa impreuna spre binele celor ce'5 iubesc pe Dumneeu). *i pacea se instaleaa. +are este
mecanismul celui de'al doilea sistem informational/ De ce legitatea celui de'al doilea sistem
subordoneaa efectele primul sistem/ +are este declansatorul eliberarii pacii/ +um de ea se
instaleaa in propriul organism ca un fluid ce rela1eaa nervii, tendoanele si muschii/ De ce
rela1eaa inima si mintea, inlaturand gandurile negre si trairile panicoase/
5a mi;loc se afla iubirea autentica de Dumneeu. : mai mult decat o emotie. : o relatie vie,
autentica cu +reatorul 0niversului. +and sti ca 100 de miliarde de gala1ii contin astri pe care :l
ii stie pe nume, realiei ca, intr'adevar, nici un fir de par din cap nu'ti poate fi miscat fara de
stirea *a.
+ine ne va desparti pe noi de dragostea lui +hristos/
Articol inspirat de aici si V.
Reputaia Aliat sau Adversar
Posted on 21 decembrie 201=
Ce este reputaia?
D:A'ul preint" reputa#ia ca fiind (p"rere public", favorabil" sau defavorabil" despre cineva sau
cevaF felul %n care cineva este cunoscut sau apreciat.) ? alt" defini#ie arat" %nspre o (apreciere
public" %nalt" 3a unei persoane sau a unui lucru4 pentru calit"#i deosebite, faim", slav",
popularitate, renume.) Prin opoi#ie ob#inem aprecierea negativ", cu toate antonimele de rigoare.
De ce acest subiect?
Poate datorit" importan#ei. !n ani de ile, printr'o munc" asiduu" se construie,te pas cu pas o
reputa#ie poitiv", ce se constituie la un moment dat %ntr'un brand %n toat" regula. Pronun#nd
numele lui A enumeri de fapt o serie de ac#iuni benefice, o anumit" calitate a opera#iilor,
afec#iune %n rela#ii ,i, mai ales, un evantai de calit"#i morale deosebite. Deastrul se poate produce
%n cteva secunde. ? ibucnire de moment, totalmente nelalocul ei, %nso#it" de in;urii 3de ce nu,
%ndrept"#ite4 poate spulbera imaginea de succes, reputa#ia benefic". :1presiile de stupoare de
genul- (+um, A a spus a,a ceva/) sau (2u'mi vine s" cred. Lai m", las"'m". 7ugi m" de'aici, 7
nu poate s" fac" a,a ceva.) ? dat" ce m"rturiile se %nmul#esc %,i fac loc ,i deam"girile- (?ricine
s" fi f"cut asta, a, fi creut, dar n'a, fi creut c" A se poate gndi m"car, darmite s" fac" m"g"ria
asta) ori (B"i, dac" A a f"cut asta, atunci a %nnebunit lumea. +e mai, nu are nici un rost s" te mai
%ncrei %n cineva.)
Aspecte ale Reputaiei
Geputa#ia este format" din dou" (entit"#i) 3permite#i'mi s" le spun %n acest fel4 distincte ,i rela#ia
dintre ele. Prima entitate este E- 5E89 EA6, iar cea de a doua este :E8;8A83 5:E48A8<46.
Gela#ia dintre entit"#i este dat" de aspectul emo#ional, de impactul pe care %l are asupra celuilalt
3celorlal#i4 ceea ce spune sau face A. De e1emplu, ceilal#i devolt" fa#" de A un sentiment de
admira#ie, de apreciere ,i poate de recuno,tin#", pentru c" A repar" orice lucru stricat pe care
pune mna. 5ui A i se duce faima din om %n om. 5a un moment dat c#iva simt o oarecare invidie
fa#" de succesul lui A ,i %ncep s"'l ponegreasc". Ponegrirea poate s" fie o contribu#ie negativ" la
reputa#ie, dar s" nu fie reputa#ia %n sine. Ponegrirea nu este o opinie fa#" de defectele obiective9
reale ale lui A, ci este o ac#iune def"im"toare care, %n mod voit, e1agerea", inventea", falsific".
Responsabiliti fa de Reputaie
+are este atitudinea benefic" a lui A pentru o reputa#ie bun"/ *incer s" fiu, nu cred c" trebuie s"
aib" vreo contribu#ie direct" asupra p"rerilor celorlal#i despre sine. +ine ar fi att de infantil s"
(cer,easc") opinii favorabile despre sine/ +ine ar fi naivul care s'ar ocupa cu refle1ia imaginii
sale din 3nici m"car .n4 ochii celorlal#i/ 0na este s" interpretee A un rol de (om deosebit), alta
este s" fie bun, blnd, perseverent, %ndr"ne# . calit"#i pe care persoane mature ,i responsabile ar
dori s" le posede, nu s" le interpretee pe scena vie#ii. Deci/ Pentru o bun" reputa#ie A trebuie s"
fie preocupat de caracterul s"u. :aracterul personal este reglatorul permanent al reputaiei.
0n caracter integru %nvinge orice def"imare, orice ponegrire. De asemenea, moderea"
e1ager"rile poitive preentndu'ne ca oameni obi,nui#i, accesibili tuturor. !n general, un caracter
poitiv atrage dup" sine o reputa#ie bun", iar un caracter blamabil se asocia" cu o reputa#ie
negativ".
/siAosociologia rezolvrii conflictului 5"6
Posted on 21 decembrie 200W
Este o cinste pentru om sa se fereasca de certuriB dar orice nebun se lasa stapanit de
aprindere. ' Proverbe 20-=
$aterialele din care voi lua continutul pentru acest articol sunt Biblia si Psihosociologia
rezolvarii conlictului, volum coordonat de Ana *toica'+onstantin si Adrian 2eculau.
+onflictele au loc si nu pot fi stopate, dar pot fi evitate, gestionate. :1ista conflicte interne si
conflicte e1terne. +u consecinte, de cele mai multe ori, negative. ? sa preiau din cartea mai sus
mentionata cateva metode, strategii de evitareJsolutionare a conflictului. Apoi, dupa fiecare
solutie preentata voi cerceta sa vad ce spune Biblia.
$etode de solutionare-
@a devii constient de cauzele si consecintele
violentei si de alternativele cAiar atunci cand esti foarte furios
8rebuie sa devii constient de ceea ce te infurie foarte multF invata caile sanatoase si cele
nesanatoase pe care le poti folosi pentru e1primarea furiei. &nvata cum sa'ti canaliei activ furia
in moduri non'violente si care nu au sanse sa provoace violenta din partea celuilalt. 8rebuie sa
intelegi ca violenta da nastere la violenta si ca, daca castigi o disputa prin violenta, celalalt va
incerca sa ti'o plateasca in alt mod. &nvata si alternative la violenta atunci cand tratei un conflict
*e observa cateva elemente in indrumarea de mai sus-
constientiarea lucrurilor care'ti produc enervareF
e1primarea furiei in moduri sanatoase, non'violenteF
constientiarea efectelor violenteiF
la violenta se raspunde cu violenta.
+e spune *criptura despre aceste lucruri.
".:onstientizarea lucrurilor care dau nastere la conflict-
a. Propria personalitate ! temperament, caracter"-
Proverbe H-12 >?mul de nimic umbla, omul nelegiuit, umbla cu neadevarul in gura, clipeste din
ochi, da din picior, si face semne cu degetele. Gautatea este in inima lui, ureste lucruri rele intr'
una, si starneste certuri).
+olericul- Proverbe 1<-1Q >0n om iute la manie starneste certuri, dar cine este incet la manie
potoleste neintelegerile).
&ata un tablou de personalitate din Biblie. Meneratorul de certuri aici este propria personalitate,
prin caracterul imoral.
+and am devenit crestini, natura vec;he a ramas, tot ceea ce caracteria omul vechi, prin modul
de gandire si actiune a ramas. De aceea, trebuie sa cunoastem care sunt trasaturile, obiceiurile,
modurile de gandire care pot da nastere la conflicte si sa le >rastignim).
b. #elatiile interpersonale nesanatoase 3proces psihosocial . imitatia4
Proverbe- 22-24 >2u te imprieteni cu omul manios, si nu te insoti cu omul iute la manie, ca nu
cumva sa te deprini cu cararile lui si sa'ti a;unga o cursa pentru suflet).
&n acest segment pot fi educatia familiala, scolara etc.
#. Eprimarea furiei in moduri sanatoase9 non-violente-
:feseni 4-2H >$aniati'va si nu pacatuiti. *a n'apuna soarele peste mania voastra).
8e poti mania fara sa pacatuiesti. *chimband obiectul maniei. 2u pacatosul ci pacatul. 8e poti
mania de voie pe pacat. Daca insa a fost facuta atingere si la pacatos, sa n'apuna soarele peste
mania ta.
%. :onstientizarea efectelor violentei-
Proverbe 1W-14 >&nceputul unei certe este ca sloboirea unor apeF de aceea curma cearta inainte
de a se inteti). *tim cu totii ce prapad fac inundatiile, cata durere si amaraciune lasa in urma.
&. 8a violenta se raspunde cu violenta-
>Dinte pentru dinte, ochi pentru ochi)
Regimul @ecurist9 psiAologia terorii i
cretinii partea #
Posted on 21 august 2009
Instituia terorii i urmrile ei
*ub semnul ap"r"rii statului ,i a ordinii de drept sunt instituite m"suri de reprimare. Acestea
interic libera ini#iativ", gndirea independent", conduitele individuale. *tatul ideologic este cel
care controlea" totul, de la manifest"rile colective pn" la ultimele detalii ale vie#ii private,
intime ale individului.
&nstitu#ia terorii are la baa ei ca mecanism frica de vinov"#ie ,i pedeapsa. !n societ"#ile totalitare
fenomenul fricii sociale are un dublu sens- frica comunit"#ii socioumane de autoritate, iar, pe de
alt" parte, frica autorit"#ilor de masa popula#ional". Aceast" dubl" fric" va genera o stare de
tensiune %ntre popula#ie ,i autoritate, un sentiment de nesiguran#" ,i suspiciune, care, la rndul
s"u, va genera o incertitudine ,i o insecuritate permanent", accentuat" ,i prin faptul c" societatea,
masa de indivii, proiectea" culpabilitatea asupra autorit"#ii sociopolitice, iar autoritatea
sociopolitic" care gestionea" puterea, proiectea" la rndul ei culpabilitatea asupra maselor. 2e
confrunt"m din nou cu sindromul )r*ell, despre care am mai vorbit.
2esiguran#a nc#ide cercul comunicrii interpersonale ,i d" na,tere la suspiciuni %ntre indivii. !n
locul %ncrederii va interveni ne%ncrederea. 7iecare individ se va sim#i spionat ,i, la rndul s"u, %l
va suspecta pe cel"lalt. Aceast" atitudine de ne%ncredere generaliat" va devolta o atmosfer" de
factur" paranoic" %n rndul popula#iei, cu efecte negative asupra st"rii de s"n"tate mintale
colectiv". 9or prolifera psihoele colective de natur" delirant'anomic". +a o form" de
compensare a acestei st"ri anomice, se va devolta dela#iunea. 7iecare %l va suspecta pe cel"lalt ,i,
%n final, fiecare individ se va sim#i dator ca, %n mod parado1al, s"',i divulge concet"#enii pentru
acte antisociale reale sau inventate.
&nstitu#ia terorii va produce un model de antimoral, sau mai e1act o moral a negativitii,
%ntemeiat" pe fric" ,i absurd. 2e g"sim %ntr'o situa#ie de cri" absurd", a incomprehensibilului ,i
a impreviibilului. Aceast" situa#ie poate fi considerat" ca repreentnd un veritabil sindrom
XafNa %n care se poate %ntmpla orice f"r" %ns" ca ceea ce se %ntmpl" s" poat" fi %n#eles sau
e1plicat. 5ipse,te orice fel de ;ustificare.
*pre deosebire de ritualizarea vieii sociale care robotiea" comunitatea sociouman" de indivii,
instituia terorii produce o %ngustare pn" la %nchiderea total" a vie#iisociale a comunit"#ii umane,
o stare de imobilism, o ncremenire absurd".
About these ads
Rate this:
Regimul @ecurist9 psiAologia terorii i
cretinii partea "
Posted on 19 august 2009
? %ncercare de %n#elegere din punct de vedere psihologic a cre,tinilor sub sistemului represiv'
opresiv 38ratat de Psihopatologie, de +onstantin :n"chescu4. $etodele sistemului opresiv se
observ" ,i ast"i %n democra#ie 3,i de ce nu, chiar ,i pe bloguri4.
2ot"O
!n aceste articole nu doresc s" fac apologia cre,tinilor slabi 3c"u#i, aservi#i4, ci doar s"'i %n#eleg.
Probabil, cine este duhovnicescJspiritual va %ncerca sa >ridice cu duhul blnde#ii), concomitent cu
asimilarea %nv"#"mintelor de rigoare 3ferirea de c"derea %n aceea,i curs"4.
2ecanismele psiAosociale i geneza psiAozelor colective
+e urm"re,te discursul colectiv ca instrument psihologic prin ac#iunea sa asupra colectivit"#ilor
socioumane/ Dou" aspecte principale. Pe de o parte, modelarea unor opinii colective impuse ,i
controlate de autoritatea statal'politic", iar pe de alt" parte, crearea unei anumite st"ri de spirit sau
a unei atitudini emo#ionale de factur" pasional", %n conformitate cu con#inutul ideologiei oficiale
a statului, cu valoare de convingere.
Gealiarea acestora se face prin intermediul unei metode de propagand sau a unor te#nici de
manipulare. 0n rol esen#ial revine %n acest mecanism mass'mediei. $etodele de propagand" sunt
repreentate prin urm"toarele-
1. &ropaganda contient, mascat", sub form" de curent de opinie construit treptat %ntre#inut
,i amplificat permanent.
2. +enura conduitelor, a opiniilor personale, a %ntlnirilor sau reuniunilor etc., repreentat"
prin urm"toarele-
controlul selectiv al informa#iilor c"tre popula#ieF
oferta de informaii 3aparent4 interzise care se scurg %n mod diri;at, inten#ionalF
furniarea de informaii considerate oficial ca fiind interzise, dar care de fapt servesc
direct procesului de manipulare a maselor.
!n ceea ce prive,te tehnicile de manipulare, acestea, dupa I. A. +. BroUn, sunt repreentate prin
urm"toarele-
7olosirea stereotipurilor cu semnifica#ie negativ" 3negri, evrei, comuni,ti, capitali,ti,
sindicate Dpoc"i#iE etc.4.
*ubstituirea unor nume prin simboluri 3ro,u Y comunism etc.4.
*elec#ia, constnd %n preentarea selectiv" a faptelor, %ntr'o form" cenurat", care, prin
aceasta, s" serveasc" direct intereselor ac#iunii de manipulare.
Gepeti#ia cu caracter stereotip ,i efect persuasiv a unor teme'slogan ale ideologiei statului
totalitar de tipul dictatura proletariatului etc.
Aser#iunea constnd %n preentarea par#ial" numai a unui aspect convenabil al lucrurilor,
%ntr'o anumit" imagine, %n mod deliberat cu scop v"dit propagandistic.
Apelul la autoritate, cu rol de model eemplar de urmat- modele religioase, figuri politice,
persona;e istorice, eroi etc.
:fectele acestor mecanisme psi#osociale vor face ca %n timp s" se schimbe realitatea social
fireasc %nlocuind'o cu un stat artificial, %n care drepturile ,i libert"#ile naturale sunt suprimate.
Acest tip de societate supus" unui control riguros, e1tins asupra tuturor domeniilor, va duce la
acumularea unor tensiuni interioare care vor avea ca efect schimbarea oamenilor in planul
sensibilit"#ii, gndirii, atitudinilor, conduitelor ,i al ac#iunilor, al comunic"rii interpersonale.
De,i au un caracter represiv, fiind impuse %n mod artificial, elementele de >presiune psihosocial")
mai sus men#ionate vor constitui, %n final, un >model sociocultaural) cu norme ,i valori specifice.
!n condi#iile unei societ"#i >%nchise), repreentat" prin statul totalitar, aceste norme devin absolut
obligatorii, iar nerespectarea sau contestarea lor va fi considerat" o grav" ac#iune cu un caracter
antisocial, fiind imediat reprimat". ?rice opoi#ie este etichetat" ca vinovie, iar teroarea va
men#ine o stare de fric" colectiv" permanent".
+ontestat sau acceptat, modelul sociocultural de tip represiv, prin caracterul s"u obligatoriu, va
deveni cu timpul acceptat, cel pu#in din punct de vedere formal, ,i va sfr,i prin a fi >imitat), dar
%n mod nesincer, fie prin a fi >adoptat) ,i interioriat, devenind %n acest ca o convingere.7or#ele
de >presiune 3psiho4social") vor duce la acumularea unor >tensiuni interioare) care, neputndu'se
>desc"rca) %n e1terior prin acte protestatare, revolte etc., se vor >desc"rca) %n interior prin acte de
suicid, depresii, nevroe, alcoolism etc.
:fectele acestor presiuni sociale, economice, politice, culturale etc. se vor vedea in timp, prin
scAimbarea naturii oamenilor Dsublinierea %mi apar#ineE. &nterdic#ia ini#iativelor individuale, a
gndirii libere, a asocia#iilor va duce la depersonaliare ,i diolvarea %n final a individului %n
anonimatul colectivit"#ii, anulnd %n felul acesta orice fel de originalitate. *cad creativitatea,
productivitatea muncii, se reduce comunicarea interpersonal", cre,te iolarea, %nsingurarea ,i, %n
final, deinteresul pentru via#". *e instituie o stare de suspiciune general", o fric" colectiv".
Absen#a libert"#ii individuale %n conformitate cu >normele statului) va crea sentimentul colectiv
al culpabilit"#ii, care va duce la apari#ia unor atitudini de >retragere) ca forme de >ap"rare), la
conduite de refugiu ,i izolare. !n mod egal, se manifest" ,i dorin#a de >evadare din sistemul
sociopolitic) %ntr'un alt mediu.
:ste absolut clar faptul c" cele preentate mai sus vor produce schimb"ri importante, esen#iale
att %n ceea ce prive,te starea de s"n"tate mintal", ct ,i configura#ia bolilor psihice, %n conte1tul
social men#ionat. &ndividul va sfr,i prin a fi %n mod absolut subordonat statului totalitar ,i, prin
urmare, dependent de acesta. Asist"m la configurarea unui veritabil sindrom )r*ell, cnd
individul, schimbat suflete,te ,i moral, va sfr,i prin a accepta starea sa >anormal") ca pe ceva
firesc.
8oate acestea nc#id individul, %i %ngustea" oriontul ,i'l oblig" s" gndeasc" ,i s" se comporte %n
mod obligatoriu conform unui sistem de norme represiv care %i este impus de ideologia
sociopolitic" a statului. ?rice abatere este considerat" un act antisocial ,i este reprimat" %n
diferite forme, servind concomitent ca e1emplu pentru ceilal#i membri ai societ"#ii.
!n mod parado1al %ns", la polul opus manifest"rilor mai sus men#ionate, se situea" efectele
manipul"rii prin propaganda ideologiei politice. Promisiunile ,i e1altarea maselor produs" de
acestea, e1primate %n mod repetat, persuasiv, vor duce la cultivarea stimulativ" a >pulsiunilor
primare), care se vor substitui >spiritului ra#ional). Deturnarea aten#iei prin diversiuni de la
>problemele acute), imediate ale societ"#ii va crea o atmosfer" de e1altare ideologic", care topind
individul %n mas", va produce un >curent de opinie) monotematic %ntemeiat pe o ideologie de
interese politice.
!n statul totalitar, ideologia este monotematic", rigid", obligatorie, represiv". !n statul democratic
ideologia este politematic", aparent deschis", permisiv" ,i e1prim" interese de grup, partinice.
*tatul democrat sub acoperirea libert"#ii, cultiv" o >tensiune a debin"rii). *tatul totalitar prin
reprimarea ideologica cultiv" a >tensiune a solidarit"#ii).
Rate this:
Elemente de comunicare non-verbala "
Posted on 1H februarie 200Q
Aspecte generale
$chii. +apacitatea de a privi in ochi indica incredere in sineF aplecarea pleoapelor indica o
atitudine de supunere.
%ata. :1presiile fetei pot arata sapte emotii de baa- frica, suparare, surpria, degust, fericire,
tristete, durere. :ste important sa controlam daca fata noastra ne tradeaa sentimentele sau daca
ramane neschimbata indiferent de ceea ce se petrece in interior.
#idicarea sprancenelor. Daca ridicam sprancenele pentru cateva secunde cand privirile noastre
se intalnesc cu ale altcuiva, aceasta indica un gest prietenos. Gidicarea sprancenelor drept raspuns
este cea mai buna solutie cu e1ceptia caului in care dorim sa semnalam deaprobare sau
ostilitate.
Postura. 7elul in care stam, ;os sau in picioare, felul in care mergem ne poate face sa parem
increatori sau timii, bolnavi sau sanatosi. Pentru a avea o tinuta corecta, am putea sa ne
imaginam o coarda trasa prin coloana vertebrala, prin spatele gatului si care iese afara prin cap.
&esturile. Mesturi ca strangerea de mana, imbratisarea sau salutul cu mana sunt actiuni
constiente. Altele, ca trasul de ureche, scarpinatul gatului sau inlaturarea unor scame imaginare
sunt facute inconstient Duneori si subconstient ' in caul in care am luat cunostinta despre eleE.
?rice incercare de ainterpreta gesturile trebuie sa ia in considerare conte1tul in care au aparut,
cultura perdominanta, celelalte gesturi insotitoare.
Elemente de comunicare non-verbala #
Posted on 1W februarie 200Q
+ele mai frecvente gesturi, din literatura de specialitate-
". @trangerea de mana
&n vremurile primitive, oamenii pesterilor, cand se intalneau, inaltau bratele in aer cu palmele
deschise, pentru a arata ca nu au arme la ei. &n decursul secolelor, acest gest al palmelor ridicate
s'a modificat, aparand gesturi cu palma pusa pe inima si multe alte variante. 7orma moderna a
acestui stravechi ritual de salut este intinderea mainii si strangerea palmelor atat la intalnire, cat si
la despartire. &n mod obisnuit, intr'un asemenea gest mainile se scuturau de cinci'sapte ori.
&ntr'o strangere de mana dominarea se face simtita prin intinderea mainii cu palma in ;os. 0n
studiu intreprins asupra unui numar de <4 de oameni de afaceri, cu functii de conducere si cu
succese in activitatea lor, a devaluit ca 42 dintre ei nu numai ca au avut initiativa strangerii
mainii, dar au si utiliat'o in varianta dominatoare a acesteia. &ntinderea de mana in sus este
opusul strangerii de mana cu sens de dominare.
#. $recarea palmelor
9itea cu care cineva isi freaca palmele semnalieaa cine va fi, dupa parerea sa, beneficiarul
reultatelor poitive asteptate. *a icem, de e1emplu, ca dorim sa cumparam o casa si, in acest
scop, mergem la un agent imobiliar. Dupa ce ii descriem la ce fel de proprietate ne gandim,
agentul isi freaca rapid mainile si spune- >*tiu un loc pe placul dumneavoastraO). Agentul
semnalieaa ca potrivit parerii sale, beneficiarul reultatelor va fi beneficiarul. Dar ce am simti,
oare, daca el si'ar freca foarte incet palmele in timp ce ne'ar asigura ca dispune de casa ideala/
2e'am gandi imediat ca umbla cu viclesuguri, ca vrea sa ne pacaleasca si am avea senatia ca
reultatele asteptate ar fi mai degraba in folosul lui decat al nostru/ Agentii comerciali sunt
instruiti ca atunci cand isi freaca mainile, in timp ce descriu viitorilor cumparatori produsele sau
serviciile, sa faca aceasta, neaparat, cu o miscare rapida a mainilor, pentru a evita trecerea
cumparatorului in defensiva. Atunci cand cumparatorul isi freaca mainile si spune vanatorului-
>&a sa vad ce'mi puteti oferiO), prin aceasta semnalieaa ca se asteapta sa i se arate produse de
buna calitate, din care probabil va si cumpara.
%. 2ainile in pozitie de coif
?bservatiile si cercetarile cu privire la acest gest fascinant demonstreaa ca este frecvent folosit
in relatiile superior'subordonat si ca poate aparea iolat, indicand o atitudine de siguranta sau una
de >sunt foarte destept). +onducatorii de unitati sunt cei care recurg adesea la aceasta poitie a
mainilor atunci cand transmit instructiuni sau sfaturi subalternilor si deosebit de frecvent este
folosit in randul contabililor, avocatilor, managerilor si altor categorii asemanatoare.
&. Etalarea degetului mare
&n limba; non'verbal, folosirea degetului mare este o manifestare a prioritatii, a superioritatii si
chiar a agresivitatii. Mesturile degetului mare sunt gesturi secundare, parti componente ale unui
grup de gesturi. :talarea degetului mare este un semnal poitivF el apare des in postura tipica a
sefului glacial, care il utilieaa in preenta subalternilor. +ei care poarta haine noi, de croiala
moderna il utilieaa mai frecvent decat cei imbracati in lucruri mai vechi, cu o croiala depasita.
Elemente de comunicare non-verbala %
Posted on 1Q februarie 200Q
'. Acoperirea gurii cu mana
Daca cineva utilieaa gestul acoperirii gurii cu mana in timp ce vorbeste, faptul arata ca
respectivul minte. Daca el isi acopera gura in timp ce vorbeste altcineva, asta inseamna ca, dupa
presimtirea sa acel ins minte. 0na dintre cele mai tulburatoare privelistipentru un orator, este de a
vedea cum, in timp ce el vorbeste, auditoriul recurge la acest gest. &n fata unui auditoriu mai
restrans sau in preenta unui singur partener de discutie este recomandabil sa se intrerupa
preentarea sau e1punerea si sa se adresee intrebarea- >Doreste cineva sa comentee cele spuse
pana acum/). Aceasta intrerupere va permite ca obiectiile celor din sala sa iasa la iveala, creand
oratorului prile;ul favorabil de a'si precia afirmatiile si de a raspunde la eventualele intrebari.
(. @carpinarea gatului
&n acest ca, degetul aratator al mainii cu care scriem scarpina partea de sub ureche sau partea
laterala a gatului. &n timpul observarii acestui gest s'a constatat un lucru interesant- scarpinatul se
face de apro1imativ cinci ori. Gareori acest numar este mai mic sau depaseste aceasta cifra.
Mestul semnaleaa indoiala sau incertitudine si este caracteristic oamenilor care spun- >2u sunt
sigur inca daca voi accepta). 8rebuie in mod deosebit sa remarcam situatia cand limba;ul verbal
contraice acest gest, de e1emplu cand cineva spune cam asa- >:u pot intelege ce simtiti
dumneavoastra).
). 4nterpretare si rastalmacire
Priceperea de a interpreta e1act gesturile mainii aduse la fata . gesturi care apar intr'o serie de
impre;urari date . se dobandeste in timp si prin indelungi observatii. +eea ce putem afirma cu
hotarare este faptul ca atunci cand o persoana foloseste unul din gesturile de aducere a mainii la
fata, amintite anterior . acoperirea gurii, atingerea nasului, frecarea ochiului, frecarea urechilor,
scarpinarea gatului, trasul de guler, degetele in gura ', este stapanita de ganduri negative. 2umai
prin studierea si observarea indelungata a acestor gesturi si prin luarea in considerare a
conte1tului in care apar, putem a;unge in cele din urma la evaluarea e1acta a gandurilor altora.
Elemente de comunicare non-verbala &
Posted on H martie 200Q
*. 2ana dusa la obraz si la barbie
'.( Plictiseala
+and cel care asculta incepe sa'si foloseasca mana ca suport pentru cap, inseamna ca a aparut
starea de plictiseala si gestul e menit sa impiedice atipirea. Mradul de plictiseala al celui care
asculta este legat de modul in care bratul si mana sunt utiliate ca suport al capului. Bataia in
masa cu degetul si tropaitul sunt adesea interpretate in mod gresit de oratorii profesionisti ca
semnale ale plictiselii, in realitate ele fiind semne ale nerabdarii.
'.) &esturi de evaluare
$ana inchisa pe obra, adesea cu degetul aratator atintit in sus, e1prima o apreciere poitiva a
celui care asculta. +and acesta incepe sa'si piarda interesul, dar din politete doreste sa para mai
departe atent, poitia lui se va modifica usor, palma inferioara devenind suport pentru cap. 5a
numeroase sedinte de conducere unii tineri manageri, dornici de afirmare, folosesc acest gest al
>interesului) in timpul e1punerii plictisitoare a presedintelui companiei, pentru a'si arata
respectul fata de seful lor. Din nefericire insa pentru ei, din moment ce capul este spri;init pe
mana, in oricare mod ar aparea acest gest, farsa devine evidenta. &nteresul sincer este manifestat
atunci cand este pusa pe obra, nu cand este folosita ca suport. ? cale usoara de a trei atentia
fiecaruia este sa spuna ceva de genul urmator- >$a bucur ca sunteti atenti, intrucat vreau sa va
pun cateva intrebari). +u aceasta readuce atentia ascultatorilor asupra discursului caci acestia se
vor teme ca nu vor putea raspunde la intrebarile ce le vor fi adresate.
'.* +angaierea barbiei
Daca avem prile;ul de a veni in fata unui grup de oameni cu o idee noua, in timp ce o preentam,
sa urmarim cu atentie reactia lor si vom observa ceva fascinant. $a;oritatea ascultatorilor, daca
nu chiar toti, isi vor ridica o mana la fata si vor incepe sa utiliee diferite gesturi de evaluare.
+and incheiem preentarea noastra si ii rugam pe membrii grupului sa'si spuna parerea sau sa
faca sugestii in legatura cu cele auite, gesturile de evaluare vor inceta. 0na din maini se va asea
pe barbie si va incepe gestul mangaierii barbiei. Acest gest al mangaierii barbiei arata ca
ascultatorul ia o deciie. +and noi le cerem ascultatorilor sa se decida, gesturile lor de evaluare se
schimba in gesturi de deciie, iar urmatoarele lor miscari vor arata daca au luat o deciie negativa
sau poitiva.
About these ads
Rate this:
$uncia fatic a comunicrii
Posted on 10 februarie 200Q
Goman IacNobson numeste fatica functia de intrare in contact, de stabilire a unei relatii. Plecand
de la un e1emplu relativ banal- >Alo, ma auiti/), formula utiliata pentru a verifica buna
functionare a liniei sau a postului telefonic. Prin e1tensie, vom vorbi despre comunicare fatica ori
de cate ori subiectul vrea sa verifice tipul de relatie, indiferent de continutul mesa;ului. &n aceasta
acceptiune a termenului, e1emplele sunt nenumarate-
cand vorbim >de dragul vorbirii), pentru a tine linia ocupata sau a ocupa spatiul de emisie.
&n campaniile electorale, candidatii nu au neaparat o platforma'program, nici prea multe
de spus, dar important este sa apara la televiiune si in iare si sa acaparee tot spatiul
disponibil, incercand sa'i impiedice pe contracandidati sa acceada la aceleasi pla;e
audioviualeF
viata sociala este saturata de mesa;e cu valoare informativa scauta, dar cu o mare valoare
relationala- palavragim cu vanatorul, felicitam la boteuri si nunti sau preentam
condoleante la inmormantariF la mesele organiate intre prieteni evitam cu orice pret
bloca;ul, fatal pentru narcisismul social, si avem intotdeauna in acest scop un cuvant
potrivit la indemana sau cateva subiecte de conversatie care sa nu supere pe nimeni. Pe
scurt, evitam tacerea, dovada flagranta de incapacitate conviviala.
+omunicarea fatica a dus, in 199W, la o e1ploie a vanarilor de telefoane mobile. :a nu aduce
nimic original, nu are nimic personal de transmis, iar valoarea sa informationala 3din seria
urarilor pe care si le fac rudele sau a convorbirilor telefonice intre indragostiti4 este aproape egala
cu ero, dar aceste contacte repetate constituie insa o dovada ca suntem aproape de celalalt si ca
ne manifestam preenta. *emnalele fatice se acumulea pe marginea fraelor noaste in semne
indiciale paraverbale corporale, atunci cand, in cursul unei conversatii, corpul emite o serie
intreaga de gesturi si de micromesa;e menite sa incadree si sa sustina mesa;ul principal al vociiF
faticul culmineaa in intonatie, dar si in alti operatori importanti de luare de contact, precum
strangerea de mana, ambetul, inclinarea capului si, mai ales, privirea.
Din aceste e1emple deducem ca >functia fatica) este, la drept vorbind, un domeniu foarte e1tins.
:ste foarte adevarat ca ea poate fi marca unei comunicari decaute, care nu mai poate a;unge la
stadiul informationalF in caul omului politic ce se multumeste sa >ocupe terenul), al profesorului
care palavrageste in loc sa'si tina cursulC $ediul, sau lumea relatiilor sunt, prin definitie, putin
viibile. &olam, discutam, corectam mai usor un continut decat o relatie, si aceasta ne scapa cu
atat mai mult cu cat ea insasi actionea.
De e1emplu, un orator isi concentreaa gandirea si vigilenta critica asupra firului logico'verbal al
discursului, dar in acelasi timp corpul sau, debitul si intonatia vocii sale, postura si tot ceea ce
tine de cinetica 3>cinematografia sa gestuala)4 emit in paralel o avalansa de informatii si de
semnale pe care el nu le controleaa decat in mica masura. :mitem mesa;e'cadru de care suntem
constienti doar in mod periferic sau latentF ceilalti percep in primul rand la persoana noastra
tocmai ceea ce ne scapa. Astfel se intampla ca in cursul unei conversatii adoptam uneori in mod
simetric, ca in oglinda, gesturile si chiar si vocea interlocutorului, fara sa ne dam seama- si tocmai
acest lucru inseamna sa comunici sau sa intri in orchestra- sa te mulei, sa adopti ritmul celuilalt,
sa raspuni asteptarilor sale, este fenomenul denumit mimetism.
?peratorii nonverbali ai contactului insotesc asadar mesa;ul si permit imbunatatirea receptarii
acestuia. :ste ceea ce se numeste >redundanta>, termen care contine ideea de repetitie. &n
general, mesa;ele sunt polifonice, trimise pe mai multe canale sau folosind mai multe coduri, fapt
care le prote;eaa contra gomotului, sau a pierderii de informatie pe traseu. ?rice comunicare
reusita corespunde calatoriei si intalnirii dintre doua forme in oceanul gomotului.
:ste, de e1emplu, caul mamei care isi viiteaa fiul psihotic la spital, se pregateste sa'l
imbratisee sau il saruta pe obra- >Dragul meu, ce bucurie sa te vadO)C dar fara voia ei bratele
ii incremenesc sau dintii musca. :ste un bun e1emplu de comunicare schiofreniant, unde
continutul verbal al mesa;ului este, chiar in momentul enuntarii, demintit de mesa;ul'cadru care
ar trebui sa il confirme. &n aceste conditii este greu sa mai crei in validitatea unui asemenea
mesa;, si reactia de aparare a subiectului astfel tratat poate fi pierderea definitiva a increderii in
comunicare sau in lumea simbolica in general.
Parado1ul apare atunci cand continutul infirma sau este infirmat de semnalele orchestrei, semnale
in mod normal convergente sau periferice, de e1emplu atunci cand pretindem ca transmitem
cuiva urarile cele mai sincere si mai pline de afectiune prin intermediul unei felicitari ieftine, cu
te1tul gata tiparit si timbrate pe fugaF cand spunem dupa masa- >A fot foarte bun, sincerC),
lasand farfuria plinaF cand le cerem studentilor sa nu tina cont de statutul nostru de profesor si le
spunem ca ceea ce conteaa cu adevarat este o relatie sincera si spontanaF cand le strigam >7iti
naturaliO) celor pe care ii fotografiemF cand pretindem ca vorbim >intre noi) si facem confidente
intr'o emisiune cu mare audienta. &n fiecare ca, e clar ca un anumit mesa; este preentat e1plicit
si ca o componenta a acestuia 3un metamesa;4 il anuleaa sau il contraice imediat.
0ezvoltarea gndirii
Posted on 10 aprilie 201=
Deun"i m'a %ntrebat cineva - >+e s" fac s" fiu mai spontan %n vorbire/ +um s" fac rapid leg"tura
%ntre idei /)
$i'am adus aminte de un e1erciiu pe care %l practicam cnd eram adolescent. +red c" mul#i
dintre dumneavoastr" %l ,ti#i. Alegeam trei cuvinte f"r" leg"tur" semantic" i alc"tuiam o fra"
scurt" cu %neles. De e1emplu seria de trei cuvinte ca cele de mai ;os -
bu;ie,
ru;,
salamandr".
+uvintele sunt din familii semantice diferite. +um s" fac o leg"tur" %ntre ele ca propoiia
devoltat" sau fraa s" fie cu %n#eles / Am %ncercat ,i a ie,it -
>Am scormonit dup" salamandr" %n p"mntul umed ,i am dat peste o bu;ie ,i un ru;).
sau -
>9"ui %n ochiul ro,u . ca de ru; corai . al salamandrei o str"fulgerare scurt" ca de bu;ie.
:ficien#a e1erci#iului este dat" de perseveren#" ,i continuitate.
Rate this:
:retinii i tulburrile de personalitate
Posted on 2W septembrie 2011
+hiar dac" sunt %nc" %n D*$, tulbur"rile de personalitate, conform specialitilor sunt mai
degrab" tulbur"ri de caracter.
8ulburarile de personalitate repreinta un grup de structuri particulare ale personalitatii care
include deviatii calitative sau cantitative ale sferei afectiv'volitionale si instinctive.
Aceste tulburari sunt schitate din copilarie, dar se cristalieaa la adolescenta si insotesc persoana
in caua de'a lungul vietii. :le se manifesta la nivel comportamental, dar subiectul nu le
recunoaste ca atare, provocandu'i o incapacitate de integrare armonioasa la conditiile mediului
social.
+aracteristici obisnuite ale pacientilor cu tulburari de personalitate-
- modele de comportament cronice si durabile, nu episodice;
- blamarea constanta a altora;
- functia sociala si ocupationala tulburate;
- dependenta sau independenta ecesiva;
- frecvent dezamagiti de catre partener;
- trecere de la subevaluare la supraevaluare;
- relatii interpersonale tulburi sau instabile;
- deseori rezistenta la tratament!
Din punct de vedere cretin 3scriptural, biblic4 ar fi cteva %ntrebari ce s'ar potrivivi subiectului-
pot fi transformai 3cretin Y urma al lui +hristos, ucenic al lui +hristos4 cei cu tulbur"ri
de personalitate, innd cont de faptul c" structura lor de personalitate este una rigid"
+trsturi cronice i durabile,-
dac" pot fi transformai, avem de'a face cu o transformare episodic" 3adic", manifestat"
din cnd %n cnd4, ascendent" 3o transformare %n bine, continuu"4 etc./
0nele tr"s"turi de personalitate rigide se pot schimba, altele nu/
Poate avea cretinismul un impact 3terapeutic, transformator4 poitiv asupra celor cu
tulbur"ri de personalitate/
Pentru o mai bun" orientare asupra tulbur"rilor de personalitate i a caracteristicilor fiecareia %n
parte, avem mai ;os o list".
". 3ulburarea de personalitate de tip paranoid 3prevalenta mai inalta la barbati4
8ulburarea de tip paranoid se caracterieaa prin orgoliu e1cesiv, neincredere in oameni si
neintelegerea motivatiei lor psihologice. Pacientii au o suspicioitate nu numai ne;ustificata, dar
si infle1ibila in multe situatii de viata, care nu este abandonata chiar daca i se preinta
contraargumente convingatoare care sunt invariabil ignorate.
8rasaturi psihologice si psihopatologice-
' suspicioitate e1agerata, neincredere in ceilaltiF
' dificultati de relationare, de integrare si armoniareF
' tendinta de putere, succes, valoriareF
' nevoia de a fi recunoscut, stimat, pretuitF
' tendinta de autonomie, incapacitate de cooperareF
' fanteii de omnipotenta si grandoare.
2. 3ulburarea de personalitate de tip scAizoid 3mai des intalnita la barbati si cu forme forme
clinice mai severe, comparativ cu femeile4
*e caracterieaa prin incapacitatea de a forma relatii sociale, evidentiate prin absenta caldurii
sentimentelor, indiferenta la aprecieri poitive, la critica sau la sentimentele celorlati. Mrupul
social ii percepe ca iolati, reci, lipsiti de tandrete, evitandu'le apropierea.
8rasaturi psihologice si psihopatologice-
' introversie accentuata, sociofobie, nonimplicareF
' detasare de realitateF
' indiferenta fata de lauda sau critica celorlaltiF
' conduita neconventionala, nonconformista sau biara.
%. 3ulburarea de personalitate de tip dissocial 3rata pe se1e este net superioara barbatilor,
raportul barbatiJfemei fiind de =J1F tulburarea pare a fi asociata cu mediul urban, cu un status
socioeconomic precar4.
8rasaturi psihologice si psihopatologice-
' conduita insensibila, aroganta si dispretuitoareF
' lipsa de regret, de remuscare sau autoculpabiliareF
' incapacitate de a mentine relatii autentice si durabileF
' iritatabilitate, impulsivitate, manifestari clastice si agresivitate.
&. 3ulburarea de personalitate de tip emotional instabil 3prevalenta tulburarii nu este cert
estimata, dar s'a constatat ca este mai frecventa in tarile occidentale, comparativ cu cele orientale,
la popoare latine, comparativ cu cele slaveF pot aparea si alte complicatii- alcoolomanie,
to1icomanie, depresie, suicid4.
8rasaturi psihologice si psihopatologice-
' acte violente, manifestari impulsiveF
' tulburarea determina un grad relativ de invalidare profesionala si, mai ales, sociala.
'. 3ulburarea de personalitate de tip Aistrionic 3prevalenta este mai inalta la femeiF evolutia
preinta o ameliorare a trasaturilor in a doua parte a e1istentei4.
8ulburarea de tip histrionic se caracterieaa prin emotionalitate e1cesiva. Pacientii isi considera
relatiile a fi mai intime decat sunt in realitate, au un comportament seducator si provocator
se1ual, in vederea satifacerii propriilor interese.
8rasaturi psihologice si psihopatologice-
' reactii emotionale e1cesive si tendinta permanenta de a capta atentia celorlatiF
' comunicare colorata, metaforica, impresionabilaF
' dramatirea continutului comunicariiF
' comportament manipulativ si dependenta fata de cel investit afectiv.
*tari afective- se plictisesc repede, sunt deprimati sau veseli.
(. 3ulburarea personalitatii de tip anancast 3prevalenta tulburarii pare deosebit de inalta, fiind
estimata la 1Z din populatia generala si H'WZ din pacientii centrelor de sanatate mintalaF
tulburarea este mai frecvanta la barbati, rata pe se1e fiind de 2J1F evolutia tulburarii este
fluctuanta, in functie de factorii ambiantei, totusi, varsta aduce o accentuare a trasaturilor
obsesionale4.
8rasaturi psihologice si psihopatologice-
' inalta valoriare a regulilor, reglementarilor, ordinelorF
' perfectionism e1tremF
' constiinciosi, militanti ai lucrului >bine facut)F
' intoleranti fata de compromis si coruptie.
). 3ulburarea de personalitate de tip anios 5evitant6 3prevalenta tulburarii este de apro1imativ
0.< . 1Z din populatia generala si de 10Z din populatia centrelor de sanatate mintalaF evolutia
tulburarii este continua si ondulanta, fiind semnificativ influentata de situatii psihotraumatiante
si frustrante4.
*e caracterieaa prin inhibitie sociala, sentimente de insuficienta si hipersensibilitate la evaluare
negativa.
8rasaturi psihologice si psihopatologice-
' sociofobie cu evitarea activitatii profesionale ce implica relatii interpersonaleF
' prudenta e1cesiva si rigoare in orice relationareF
' teama de a fi ridiculiat, criticat sau umilit in public.
*tari afective- an1ietate, tensiune psihica, depresie.
:retinii i tulburrile de personalitate %
Posted on 1Q noiembrie 2011
Poate ar mai bine ca titlul articolului s" fie pur ,i simplu >8ulbur"rile de personalitate). $"
gndesc la faptul c" unii dintre semenii no,tri . cre,tini . ar putea fi >tulbura#i) de afirma#ia-
>cre,tinii pot suferi de tulbur"ri de personalitate). *up"rarea poate proveni din concep#ia biblic" a
transform"rii fiin#ei ca urmare a na,terii din nou. +onform unui verset din +artea *fnt", ca
urmare a transform"rii spirituale, toate lucrurile s'au f"cut noi. +eea ce eram %n trecut a disp"rut,
iar acum suntem fiin#e . crea#ii . noi. +u siguran#" este un adev"r teologic foarte puternic ,i bine
sus#inut ,i argumentat 3dar de cele mai multe ori prost %n#eles4.
2u doresc s" intru foarte profund %n teologie, ci doar s" preint succint un tabel cu c%teva
concepte cheie necesare. 8abelul este preluat din ) teologie a consilierii cretine de Ia6 :.
Adams.
0octrina Aciune C /roces C
1umai 0umnezeu
o poate realiza
C 0umnezeu .i d omului
C puterea s o realizeze
Gegenerarea P P
+onvertirea-
poc"in#" ,i credin#"
P P
!ndrept"#irea P P
*fin#irea P P
Mlorificarea P P
*fin#irea este un proces. *fin#irea se aseam"n" cu convertirea %n faptul c" omul nu mai ;oac" rolul
pasiv pe care %l are %n regenerare. ?mul colaborea" cu Duhul *fnt pentru a',i schimba vechile
tipare de gndire ,i comportament, deoarece acestea %i produc acum disconfort, sentimente de
vinov"#ie 3ru,ine4 etc. :ste resim#it" nevoia unei manifest"ri conforme cu noua identitate
3regenerare . din Adam %n +hristos4, datorit" faptului c" s'a realiat o r"scump"rare din >felul
de,ert de vie#uire pe care'l mo,teniser"#i de la p"rin#ii vo,tri). $o,tenirea poate fi de tipul ,i',i
sau ori'ori. Adic" predispoant" ,i influen#at" de mediu sau ori una, ori alta. 8ulbur"rile de
personalitate fac parte din ceea ce mo,tenim de la p"rin#ii no,tri 3ca predispoi#ie, educa#ie sau
ambele4. 2ecesitatea debaras"rii de povara mo,tenirii nu vine doar din interior, ci ,i din e1terior,
de la confra#ii %n credin#", uneori %ntr'un mod terapeutic, alteori %ntr'un mod necielat, lipsit de
c"ldur" sufleteasc".
Ast"i se recunoa,te importan#a predispoi#iei constitu#ionale %n apari#ia multor afec#iuni
somatice ,i psihice ,i nu se mai poate nega rolul hot"rtor al predipoi#iei %n determinarea unora
dintre personalit"#ile diarmonice. +a ,i al#i autori, Binder deosebe,te psihopatiile de devolt"rile
patologice ale personalit"#ii de tip psihogen. Primele constituie manifest"ri patologice
determinate de predispoi#ie %n timp ce devolt"rile psihogene apar ca personalit"#i anormale
reultat al influen#ei condi#iilor defavorabile de mediu.
!n ceea ce prive,te rolul educa#iei ,i al mediului social %n %n#elesul larg al cuvntului, XerbiNov,
%mpreun" cu MhindiNin, %nclin" s" admint" posibilitatea interven#iei factorilor aminti#i att %n
devoltarea ,i accentuarea tr"s"turilor psihopatice primare 3%nn"scute4, ct ,i %n formarea de c"tre
ace,ti factori a altor particularit"#i 3secundare, c,tigate4 care completea" pe primele %n tabloul
clinic. +ondi#iile e1terne nu numai c" pot scoate %n eviden#", %nt"ri sau completa tr"s"turile
patologice motenite, ci ele pot s" ,i determine de sine st"t"tor un tip sau altul de personalitate
diarmonic".
Autorii sus#in acest punct de vedere pe baa stabilirii prin studii catamnestice a unor corela#ii
%ntre particularit"#ile deforma#ionale ale personalit"#ii ,i condi#iile de mediu. :1emplificnd
diversele posibilit"#i de structurare a tipurilor de personalit"#i diarmonice, XerbiNov arat" trei
din observa#iile sale ilustrative-
feti#a >idol al familiei) avnd ca tr"s"turi de caracter irascibilitatea, atitudinea capricioas"
fa#" de cei din ;ur, crescut" %n condi#ii de mediu familial care'i cultivau meritele, de
recunoa,tere ,i eviden#iere continu" a calit"#ilor, la vrsta adolescent" s'a conturat ca o
personalitate egoist" care pretindea recunoa,terea ,i care a c"p"tat caracteristicile
personalit"#ii isterice 3histrionice4F
feti#a >cenu,"reasa familiei) %nchis", timid", nelini,tit", b"nuitoare, a c"rei copil"rie a fost
%ntuncat" de ;igniri nedrepte, b"t"i, bat;ocur", la adolescen#" a c"p"tat caracteristicile unei
personalit"#i inhibate astenice, iar atunci cnd a reu,it s" capete oarecare autonomie s'a
produs o c"dere brusc" a mecanismelor inhibitorii cu deinhibi#ia unor tendin#e instinctive
,i ca urmare a %nceput s" practice prostitu#iaF
cel de'al treilea copil, conflictual, irascibil, crescut %ntr'un mediu unde dominau afectele
primitive, brutale, e1ploive, care a negli;at aproape total educa#ia copilului l"sndu'l sub
influen#a str"ii, a conturat la vrsta pubert"#ii tr"s"turile psihopatiei e1citabile, e1ploive.
Aducnd %n discu#ie aceste modele de structurare a unor personalit"#i diarmonice, XerbiNov ,i
MhindiNin eviden#ia" concordan#a dintre tipul personalit"#ii ,i condi#iile de mediu %n care s'a
format, apreciind ca deosebit de important rolul factorilor de mediu %n determinarea
particularit"#ilor patologice atunci cnd ace,ti factori sunt l"sa#i s" ac#ionee. :i fundamentea"
%n acela,i timp valoarea incontestabil" a m"surilor de %nl"turare a acestor influen#e %n prevenirea
structur"rii tr"s"turilor patologice ale unei categorii de personalit"#i diarmonice.
About these ads
Rate this:
@indromul deficitului de tat 5"6
Posted on 14 august 201=
>P"rin#ii au mncat agurid" ,i copiilor li s'au strepeit din#ii) . vechi proverb israelian
? echip" format" din psihologi ,i sociologi a f"cut un studiu asupra a 200 de copii cu vrste
cuprinse %ntre = ,i 1Q ani, ai c"ror ta#i erau %n serviciu militar activ ,i care, din aceast" cau",
lipseau mult timp de acas". :chipa de studiu a observat c" se poate vorbi de un >sindrom al
deficitului de tat") la ace,ti copii. *'a constatat c" primele reac#ii ale copiilor la plecarea ta#ilor
sem"nau cu reac#iile persoanelor care %,i pierd tat"l ca urmare a decesului. +ele mai frecvente
simptome descoperite %n cadrul cercet"rii sunt-
7urie,
2egare ,i fanteii,
8entative de reunificare,
9inov"#ie,
8eam",
$odific"ri la nivelul impulsurilor,
Gegresie.
70G&: . &27GA+S&?2A5&8A8:
5a %nceput, copilul se simte r"nit din caua separ"rii. :l poate fie s" reprime ,i s" interioriee
suferin#a, fie s" o e1terioriee sub forma furiei. &nterioriarea predispune persoana la boli
emo#ionale, %n timp ce e1terioriarea poate conduce la boli sociale. +riele de nervi din copil"ria
timpurie pot fi %nlocuite mai triu %n via#" de episoade de infrac#ionalitate ,i violen#".
2:MAG: [ 7A28:\&& . 805B0G]G& D: P:G*?2A5&8A8:
2egarea ,i fanteiile, cel de'al doilea tip de reac#ii, pot ,i ele surveni atunci cnd durerea separ"rii
devine de nesuportat. +opilul neag" separarea, %nchipuindu',i c" vorbe,te ,i se %ntlne,te cu tat"l
s"u. Aceasta %l poate predispune la auto'%n,elare, ca ,i la devoltarea uneia sau mai multor
tulbur"ri de personalitate.
About these ads
Rate this:
@indromul deficitului de tat 5#6
Posted on 1< august 201=
8:28A8&9:5: D: G:02&7&+AG: . P?*:*&9&8A8:
? alt" reac#ie observat" %n rndul copiilor au fost tentativele de reunificare cu tat"l absent. Din
nou ,i din nou, asemenea unui disc stricat, copiii %,i sciau mamele cu %ntreb"ri despre
%ntoarcerea tat"lui. &ndiferent ct de des acestea le e1plicau data ,i ora la care urmau s" se
%ntoarc" tata, copiii o luau de la cap"t- >+nd vine acas" t"ticu/) !n cele din urm", mama nu mai
putea reista nici ea, a;ungnd e1asperat" ,i frustrat".
Asemenea %ncerc"ri constante de reunificare se datorea", %n mod clar, absen#ei rela#iei tat"'copil,
care are o importan#" vital". *im#ind aceast" lips", copiii pot %ncercas"',i retr"iasc" trecutul %n
rela#iile pe care reu,esc s" le devolte. Pe m"sur" ce cresc ,i continu" s" se confrunte cu tentative
de reunificare, personalit"#ile lor pot fi distorsionate de posesivitate.
Acest tip de distorsiune poate fi observat %n multe c"snicii %n care so#ia, de e1emplu, vrea s" ,tie
%n detaliu programul so#ului sau %n care so#ul devine foarte gelos la gndul c" ,i'ar putea pierde
so#ia. Din caua temerilor sale, vrea s" ,tie fiecare detaliu al fiec"rei activit"#i din agenda ei.
?amenii care au fost r"ni#i sau respin,i risc" s" devin" posesivi %n rela#iile de la orice nivel. Dar
atunci cnd suntem posesivi %ntr'o rela#ie, %l
$amilia Aliane distructive
Posted on 21 mai 201=
>Lai la mama, via#a mea, cine te'a sup"rat /), %,i %ntreab" m"muica odrasla. G"spunsul este
prompt ,i acuator - >G"ul de tata.). >5as" c"'l ceart" mama, puiul meu drag).
2e sunt familiare astfel de dialoguri %ntre piciul de ='H ani ,i mama, m"tu,a ori bunicii s"i.
>9inovatul) trebuie neutraliat. Dac" astfel de situa#ii sunt generaliate atunci r"sf"#atul sau
r"sf"#ata devine obranicul de mai triu, pentru c" %n familie nu a e1istat un consens privitor la
stabilirea limitelor.
:1perien#a ne %nva#" c" un copil obranic st" pe umerii unuia dintre p"rin#i. +nd copiii sunt
neascult"tori %n mod frecvent, %nseamn" de obicei c" p"rin#ii au un anumit conflict cu privire la
ce reguli trebuie adoptate i .n ce fel.
&acov avea o alian#" distructiv" cu mama sa. !mpreun" l'au %n,elat pe &saac, b"trn ,i aproape orb
3Menea 2W4. Gebeca, mama lui &acov, %,i %mpinge fiul favorit s"',i p"c"leasc" tat"l ,i ia blestemul
asupra sa. 2umai c", de fapt, %ntreaga familie are de suferit. &acov fuge, :sau, fratele s"u cel mare
%l ur",te de moarte, tat"l este distrus, iar mama nu',i mai vede copilul.
El i ea nevoi diferite 5#6
Posted on 14 februarie 200Q
1evoile Darbatului
1. 2evoia de respect si apreciere a eu'lui este specifica barbatului si multe dintre conflictele
maritale se delantuie prin incalcarea >regulii) de aur. ? femeie inteleapta nu'si va critica
barbatul, nici in particular si nici in public, mai ales in fata copiilor. +icaleala si >barfa)
cu prietenele sau vecinii afecteaa sensibilitatea sotului si'i descura;eaa orice initiativa.
? sotie iubitoare isi incura;eaa permanent sotul, il apreciaa in fata copiilor si a altora,
fara a minti sau e1agera ostentativF il recompenseaa emotional cu generoitate si, mai
ales, cu sensibilitate. +uvintele calde, de apreciere, directe sau aluive sunt >liantul) unei
comunicari afective stabile si totodata al evolutiei sotilor. $esa;ul poitiv aduce mult mai
mult bine unei relatii de casatorie decat toate mesa;ele negative la un loc, oricat de >bine
intentionate) ar fi ele. >A;utorul) pentru schimbare nu se ofera cu brutalitate si cu pretul
>ranirii) eu'lui partenerului, ci cu toleranta, rabdare, incura;and comportamentele poitive
si spontane ale sotului. +omportamentele >prescrise), >sugerate) sau >impuse) de sotie
prin diverse tactici psihologice, nu creeaa decat reistenta la schimbare. De altfel, multe
sotii pornesc in casnicie cu un disproportionat si imatur avant de >a'l schimba in bine pe
sot), si sfarsesc prin a'l >mutila) sufleteste sau a'l nevroa pur si simplu. ? femeie care
nu poate trata cu umor si bunavointa negli;enta sau deordinea sotului, risca sa nu aiba un
efect de schimbare in psihologia acestuia, ci, dimpotriva, sa devina din ce in ce mai putin
atragatoare sau iubita, pe masura ce moralieaa, critica si, mai ales, >ameninta) 3fie si cu
celebrul >plec la mama)4 tot mai des. Arta maritala a femeii consta in puterea ei de a'i
consolida sotului increderea in sine insusi, autorespectul. &ubirea se construieste si se
pasatreaa pe acest sentiment reciproc de incredere si valoriare, dar sursa emotionala si
energetica este, fara indoiala, femeia.
2. 2evoia de confort fiic si psihose1ual este importanta pentru un barbat. Lrana si se1ul nu
sunt separate evident de confortul psihologic'relational al sotului, iar icala- >cea mai
buna cale spre inima unui barbat trece prin stomac), include o parte considerabila de
adevar. De aceea, >problemele) pe care le ridica femeia nu este indicat sa fie lansate cand
sotul e flamand, inainte de masa. Gespectul pentru >masa) echivaleaa cu gri;a pentru
echilibrul fiiologic al celuilalt. De asemenea, initiativa se1uala a sotului, la care, nu se
raspunde de mai multe ori, poate trece drept un >semn) de neiubire, de negli;are, de
respingere. Gefuul naste frustrare, iritabilitate, neincredere in sine.
l i ea nevoi diferite 5"6
Posted on 1= februarie 200Q
1evoile $emeii
1. 2evoia de siguranta necesita ca sotul sa fie un suport constant, preent in momentele
importante si sa reolve cu intelepciune diversele probleme ale familiei, impreuna cu
sotia. :l trebuie sa'si manifeste iubirea prin comunicare, asigurandu'i sotiei sentimentul
de siguranta, de confort psihologic. Pentru femei, comunicarea verbala este mai
importanta decat cea fiica. :le au nevoie de un timp in care sa discute in liniste despre
problemele banale, cotidiene. Desi adesea aceste discutii par lipsite de importanta pentru
sot, ele sunt imperative pentru mentinerea unei atmosfere de deplina intelegere. >0n sot
bun va avea gri;a sa nu provoace geloia sotiei sale si nici sa nu'i puna la indoiala
dragostea). +ei frustrati de dragoste in coilarie sunt mai frecvent gelosi, ca si cei e1cesiv
de rasfatati, si au nevoie de o doa dubla de afectiune, atentie si rabdare. +and un barbat
nu se preocupa de nevoile familiei, atat sotia cat si copiii devin nesiguri. 0n sot bun este
in general preocupat de interesele tuturor si pretinde mai putin rasfat.
2. 2evoia de camin si dorinta de a avea copii, carora sa le creee un mediu placut, constituie
a doua nevoie de baa a unei femei. 7emeia are nevoie de amena;area ambientului 3a
caminului4, atat pe dimensiuni estetice, cat si functionale. Asa cum pasarile isi fac cuib,
tot asa si femeia ingri;;este, infrumuseteaa si sacralieaa, prin activitatea si preenta sa,
>cuibul) familial care sa asigure cuplului si copiilor o oaa binecuvantata. 2egli;enta
femeii in ingri;irea si amena;area casei este un semn ca nevoile ei nu au fost implinite, ca
este in general insecuriata, stresata sau deprimata. 7ireste, pot e1ista si alte e1plicatii-
respingerea inconstienta a rolului feminin sau matern, alte dominante si interese care
depasesc se1'rolul etc. 0n barbat atent va face tot posibilul ca nevoia de ambianta a
femeii sa poata fi satisfacuta. &ntretinerea casei, alocarea unei parti importante din buget
pentru aceasta si pentru modificarile necesare sporirii confortului sau sentimentului de
bucurie in intimitatea caminului, ca si implicarea efectiva in pastrarea acesteia, confera
calitati de e1ceptie sotului si o intarire a satisfactiei maritale a sotiei. >2egli;area femeii in
a intretine casa nu se reolva prin cicaleli, ci, mai degraba, prin puterea e1emplului si prin
a mentine casa intr'o stare buna).
:um s ne aprm de persoanele enervante
"
Posted on 1H ianuarie 200Q
0nii oameni ne fac viata foarte grea- ne enerveaa, ne fura timp si energie, ne constrang si ne
manipuleaa, ne induc sentimente de vinovatie si ne implica in intrigile lor. Gevista Ps6chologie
heute 3ianuarie 199H4 ne invata ce putem face cand ne dam seama ca relatia cu astfel de oameni
este >otravitoare) si ca ne imbolnaveste treptat.
Acesta este cuvantul introductiv la articolul cu titlul mai sus mentionat, din revista Psihologia, nr.
=, din anul 199W, tradus si adaptat de conf. univ. dr. $ihaela Goco si $onica 2iculcea.
&n revista sunt preentate cateva tipologii de persoane enervante si anume-
Persiflatorul,
$oliul,
Pesimistul,
\elosul,
5ingusitorul,
&ntrigantul,
+ertaretul,
*nobul,
Atotstiutorul,
Mlumetul,
0rsuul,
+ontrolorul,
\garcitul,
>*loiul de gheata),
+riticul.
Dupa o oarecare introducere o sa preint tipurile de persoane agasante, manipulante, intrigante
etc., cat si modalitati de a le face fata.
2e putem molipsi de proasta dispoitie ca de un virus. Acest proces de >contaminare emotionala)
a fost cercetat in detaliu. Dispoitiile, atat poitive, cat si negative, se transmit mai ales prin
mimica si limba;ul corpului- simpla vedere a umerilor lasati si a colturilor gurii caute ne
deprima. 8otusi, ramane o enigma de ce mai ales sentimentele negative se raspandesc ca o
epidemie Dpentru cei care cerceteaaJstudiaa Biblia nu este o enigmaE. Dar cine sunt cei care ne
>infecteaa) cu proasta lor dispoitie/
5a o reuniune de familie va simtiti iritat si furios fara sa stiti prea bine de ce. *unteti abatut, desi
tocmai ati petrecut o dupa'amiaa agreabila. Dupa o sedinta la firma dv., va uitati absent, in gol,
va simtiti peste masura de epuiat si abea treptat realiati cat de mult v'au afectat micile rautati si
aluiile sefului. Aceste sentimente si altele asemanatoare apar dupa ce petrecem o perioada
impreuna cu anumiti oameni- ei ne strica iua . sau intreaga viata . si ne >otravesc) pe cai mai
mult sau mai putin subtile. 0neori ne este clar imediat de ce nu ne simtim bine in preenta lor,
alteori dureaa mai mult pana ne dam seama cum si de ce ne enerveaa, ne epuieaa, ne
plictisesc, ne intimideaa sau ne induc sentimente de vinovatie. 0neori cautam cauele acestor
sentimente negative chiar in noi insine si nici nu indranim sa recunoastem ca un om din
apropierea noastra . coleg, prieten, tata, partener de viata . este acela care ne >doboara) si ne
imbolnaveste literalmente.
&n viata sociala, dar si in viata privata, particulara intalnim pisalogii, cusurgii, certaretii care
incearca sa'si verse pe noi frustrarea si comple1ele. 9ecini furiosi, vanatori nepoliticosi,
>prieteni) binevoitori, rude curioase si invidioase ne rapesc bucuria vietii, timp si energie.
7iecare dintre noi este, ocaional, prost dispus, agresiv, artagos, guraliv sau depresiv, devenind
pentru ceilalti o persoana enervanta. Asemenea indispoitii trecatoare fac pur si simplu parte din
viata. 0ar o atentie deosebita trebuie acordata acelor relatii interumane care genereaza
sentimente negative cronice. De aceea trebuie sa cunoastem cum se produc si cum ne putem
apara de ele.
Adesea, legaturile de familie, de prietenie sau profesionale ne impiedica sa recunoastem
asemenea relatii >otravite) si sa schimbam ceva in mod eficient. De aceea autoanalia si analia
repreinta cheia >deinto1icarii)- ce se petrece e1act cand in preenta unei anumite persoane ne
simtim din ce in ce mai des nervosi, incordati, artagosi, tristi sau la pamant/ 0neori avem chiar
dureri de cap, ne transpira palmele sau avem greutati in respiratie cand venim in contact cu
anumiti oameni, devenind noi insine suparati, artagosi, sarcastici, invidiosi etc.
Psihologia a cercetat in ultimii ani fenomenul contagiunii emotionale- in relatiile interumane
sentimentele si starile sufletesti se transmit de la persoana dominanta emotional la persoana cu o
dispoitie sufleteasca mai degraba neutra sau ambivalenta. >Pericolul infestarii) e1ista mai ales la
oamenii care reactioneaa sensibil la sentimentele altora. :i preiau starile sufletesti ale acestora
printr'un mecanism care poate fi descris astfel- imitand neintentionat comportamentul e1presiv si
limba;ul corpului si sincroniandu'si corespunator gestica si mimica, se devolta in ei acelasi
sentiment care il anima pe cel pe care il imita. +u alte cuvinte, ni se pot induce sentimente
negative daca nu recunoastem aceasta dinamica si daca nu incercam in mod constient sa o
evitam. *tim cat de usor se transmit bucuria si veselia si permitem cu placere ca acest lucru sa se
intample. +u mult mai putin constienti suntem insa de usurinta cu care ne putem molipsi de
starile negative, agresivitatea sau iritarea altora.
Aceasta manipulare a sentimentelor . de cele mai multe ori inconstienta . este un element
important intr'un ;oc de putere mascat care se desfasoara in ma;oritatea relatiilor umane- cine
mentine >suprematia), cine dicteaa si manipuleaa intalnirea, cine presimte slabiciunile
celuilalt/ Acest ;oc nu este deloc reervat numai managerilor avii de putere care se lupta intre ei,
politicienilor etc., el se ;oaca peste tot- in familie, in relatiile amoroase, in prietenii, intre colegi,
rude, vecini, chiar si la o intalnire pasagera cu un vanator de masini sau un mestesugar.
Gegretatul psihoterapeut Paul 7risch si alti psihologi vad originea acestui comportament in
sentimentul propriei noastre valori . partea cea mai vulnerabila, cea mai labila a psihicului
uman. Persoanele enervante incearca in toate modurile posibile sa ia initiativa, sa'i manipulee pe
altii si sa'i devaloriee, pentru a'si stabilia propriul sentiment labil al valorii. Pur si simplu vor
sa o ia inainte si sa evite ca ei insisi sa devina calul de bataie al celorlalti. Altfel spus- pentru a nu
deveni obiectul altuia, cei nesiguri de sine incearca sa preia rolul principal intr'o relatieF ei sunt
cei care fac legea acesteia. Dar in spatele tuturor manipularilor si e1ploatarilor emotionale se
ascunde teama ca situatia se va rasturna si ca propriile slabiciuni vor fi date pe fata si e1ploatate.
&nstrumentul manipularii sunt cuvinteleF ele pot intimida, rani, in;osi. 0neori ramanem
literalmente fara aer, ne simtim de parca >ne'ar fi dat cineva cu ceva in cap) fiindca cineva ne
abordeaa atat de agresiv, de insensibil. 0nele cuvinte au un efect devastator, de lunga durata,
veninul lor actionand mult timp si provocand multe nopti fara somn. Astfel de cuvinte actioneaa
ca niste sageti otravite, ne nimeresc in punctul nostru cel mai sensibil, in sentimentul propriei
noastre valori. 8reesc indoiala de sine, temeri.
$otivele si problemele relatiilor emotionale >otravite), cat si formele in care se preinta
persoanele enervante sunt foarte variate. *cala cuprinde de la tipuri relativ inofensive . care nu
sunt decat incomoi, inoportuni, plictisitori sau care fac pe importantii . pana la tipuri latente
foarte dusmanoase, care in mod intentionat vor sa ne raneasca, sa ne neca;easca sau sa ne
doboare. +omportamentul acestor oameni variaa de la maniere grosolane, care >doar) ne
degusta, pana la tehnici rafinate, aproape machiavelice, pe care le recunoastem doar cu greu.
>Am intrebat si eu), spune clipind nevinovat din ochi persoana enervanta, care, foarte constienta,
deloc nevinovata, rasuceste cutitul intr'o rana sufleteasca sau ne aminteste prin intrebarea ei de o
infrangere.
>2u sti de gluma), spune malitiosul, care a facut o gluma pe seama noastra si ne respinge
contraatacul printr'o trimitere la >lipsa noastra de umor).
&n partea a &&'a, tipurile de persoane enervante si tehnicile defensive
:um s ne aprm de persoanele enervante
#
Posted on 1W ianuarie 200Q
8ipologia pe care o preentam in continuare nu este completaF descrie numai cateva tipuri de
persoane enervante, intalnite foarte des in viata cotidiana. 5a fiecare tip ganditi'va daca modelul
vi se pare cumva cunoscut si daca e1ista in ;urul dumneavoastra unul sau mai multe persoane.
/ersiflatorul :ste intotdeauna pus pe criticat, bat;ocorit si denigrat. Are o privire >radar)
pentru slabiciunile altora si adora sa'i vorbeasca de rau pe la spate. +hiar daca nu sunteti
personal obiectul comentariilor lui rautacioase, persiflatoul incearca sa va atraga in planul
sau si va obliga sa'i priviti pe ceilalti cu ochii lui- >0ita'te la vaca aia grasa de acoloO Ai
vaut ce proasta a fost ieri/) etc. Persiflatorul este in principal chinuit de puternice
indoieli de sine, de invidie si geloie si trebuie sa se asigure in mod constant cat de urati,
prosti si inferiori sunt toti ceilalti. +and reuseste sa ne contaminee si pe noi, ne simtim
murdariti si degustati. *ubtiuri ale persiflatorului- palavragiul, barfitorul.
2oliul 0n tip pe care nu te poti baa, plin de autocompasiune, de mila pentru el insusi,
acesta se fereste de tot ceea ce ar cere comportament ferm, convingere si o parere proprie.
2e enerveaa pentru ca de la el nu auim niciodata ceea ce gandeste cu adevarat, pentru
ca ne lasa in aer, pentru ca singurul sau principiu este neamestecul in trebuirile altora. &n
preenta sa ne simtim in mod parado1al parasiti si atitudinea lui sau ne infurie, sau ne
intristeaa. *ubtipuri- perfidul, mata 3pisica4 blanda.
/esimistul Dintre toate posibilitatile le vede intotdeauna numai pe cele negative. Devia
vietii sale- >ceea ce poate merge prost va merge prost) . si impartaseste tuturor
convingerile sale. Are parte din belsug tocmai de catastrofe, mici si mari- >a stiut
dintotdeauna ca asa ceva se va intampla)F se pricepe foarte bine sa le rapeasca altora
increderea si elanul. *tarea lui depresiva se raspandeste repede in ;ur.
Eelosul &ndaratnic, incapatanat si fara cea mai mica indoiala de sine, vrea sa ne convinga
de descoperirea sa, de politica sa, de filoofia sa, de ideile sale. 2u stie sa >citeasca)
semnele de respingere, plictiseala sau refuul celor din ;ur si enerveaa prin
misionarismul sau necontenit. \elosul are toate trasaturile negative ale fanaticului. \elosii
ne costa mai ales energie si timp. *a fii nevoit sa'i asculti este un chin, la care ne obliga
mila, politetea sau alte considerente.
8ingusitorul +omplimentele sale sunt dulci ca mierea, comportamentul sau servil si umil.
+ine sta mult timp in compania lui sa fie sigur ca se va imbolnavi. 5ingusitorul stie foarte
bine ca noi ne dam seama de caracterul sau 3>vedem prin el ca prin microscop)4, dar crede
ca ne face placere sa auim cat de groavi suntem. +u toate ca nu ne plac lingusitorii, le
devenim o prada usoara. 5ingusirea este o buna cale de a deveni orbi fata de adevaratele
interese ale lingusitorului. &si urmareste interesul intotdeauna, nu ar vrea sa piarda
prietenia nimanui si sa se puna rau cu nimeni, pentru ca nu se stie cand va avea nevoie de
>relatia buna) cu acea persoana.
4ntrigantul 0n manipulator prin e1celenta. +ine are asemenea >prieteni) nu are nevoie de
dusmani. &ntrigantii ne implica si pe noi in masinatiile si in ;ocurile lor de putere.
&nstrumentarul lor este foarte bogat- indiscretii bine directionate, trancaneala, minciuni,
rastalmaciri, ;umatati de adevar, lingusiri. +eilalti oameni, sunt pentru ei, figuri de sah.
&ntrigantii ambesc cand au pumnalul sub haina si incearca sa ne faca sa credem ca ei sunt
cu totul de pertea noastra. 8otusi ne simtim folositi si murdariti.
:ertaretul 2ici un prile; nu este pentru el prea mic pentru a initia o debatere de
principiu. *e cearta cu orice persoana al carei nas nu'i place sau care are o anumita
autoritate. :ste impotriva a tot ceea ce spuneti dumneavoastra, fie si numai pentru a nu'si
iesi din mana. &ncapatanarea lui enerveaa, paranoia lui este molipsitoare. :l vede peste
tot rea vointa si neputinta. De aceea este totdeauna gata de luptaF un om plin de neca care
se raneste singur si apoi se simte nedreptatit. 2e face agitati si nervosi, ne obliga sa
adoptam o poitie de defensivaF dar, treptat, dupa atacurile sale permanent, noi insine
devenim agresivi.
@nobul 2e lasa sa simtim permanent ca de fapt el este prea bun ca sa se ocupe de noi. +u
un gest de aversiune ne acorda totusi favoarea companiei sale. 8rasaturile sale- vanitos,
arogant, plin de sine, blaat, laudaros, fanfaron, ii priveste de sus pe ceilalti si pune valore
pe simboluri. *nobii adora discreditarea tuturor acelora pe care ei ii considera >marea
masa)F in acelasi timp, incearca din rasputeri sa fie acceptati in cercul >luminatilor) si al
celor alesi.
Atotstiutorul 0n tip care a a;uns din arivist profesor. &si poarta atotstiinta ca pe o mostra,
pune mare pret pe apartenenta sa la cercuri deosebit de bine informate si in orice
debatere are ultimul cuvant. 2e invata, ne do;eneste cand nu stim, ne enerveaa si numai
pentru faptul ca o face pe profesorul si pe enciclopedia ambulanta. Dintr'o sueta
nevinovata face ;oc de societate, cu intrebari si raspunsuri, in care castigatorul este,
bineinteles, stabilit de la inceput- el. &n preenta lui ne simtim nestiutori, ceea ce ne face
depresivi sau agresivi.
Flumetul *pecialitatea lui sunt glumele deplasate, chiar si in cele mai nepotrivite ocaii.
+u toate acestea, >glumele) sunt resimtite ca o povara de catre ceilalti, care apoi trebuie
sa auda tot timpul reprosul sau standard- nu sti de gluma. Prin glumele sale isi mascheaa
dusmania si invidia. *arcasmul sau este ofensator, pentru ca el este menit sa ;ugneasca.
Mlumetul este insensibil la starile si nevoile altora. Desi este un tip deosebit de enervant,
adesea nu reusim sa oprim un om atat de >plin de umor).
-rsuzul +a un vulcan amenintator, care, dupa ce a mocnit timp indelungat, erupe dintr'o
data, aceasta persoana >fierbe) in interiorul sau. :l reuseste prin preenta sa sa ne strice
dispoitia, fara ca noi sa aflam vreodata motivul indispoitiei sale.
:ontrolorul 8oti asculta de comanda saF daca nu, devine insuportabil. 2eincrederea este
laitmotivul controlorului- se alege praful de ceea ce nu face sau nu aran;eaa singur.
Pentru a avea controlul, acestia se amesteca in toate . ii manipuleaa si ii constrang pe
ceilalti si isi pierd rabdarea cand cineva se sustrage vointei lor imperioase de a controla.
&n mod ironic, acesti >monstri) nu se pot controla pe ei insisi. +and se amesteca in fiecare
detaliu al vietii noastre, pretind ca actioneaa numai in interesul nostru, pentru ca noi nu
stim ce e bine pentru noi. A delega, munca de echipa, compromis . acestea sunt cuvinte
necunoscute pentru ei. :ste obositor si frustrant sa te sustragi tot timpul furiei lor
atotcuprinatoare de a aran;a totul.
Egarcitul &ntrand in birou, inainte de a se fi aseat, de;a a imprumutat o tigara Dinlocuiti
tigara cu ce doritiE de la noi. Bineinteles ca uita in mod regulat sa inapoiee asemenea
imprumuturi. +and se apropie chelnerul cu nota de plata, dispare repede la toaleta. *i daca
totusi trebuie sa plateasca, ii da treieci de pfeningi bacsis. Adulmeca intotdeauna
posibilitati de economisire a banilor, stie toate ofertele speciale si in general este foarte
garcit in complimente, in dragoste, in recunostinta. +hiar daca ne starneste rasul, in timp
garcitul devine o persoana enervanta, greu de suportat, mai ales atunci cand si'a facut din
garcenie un stil de viataF merge tot timpul pe scara autobuului si lasa foarte multe
datorii neplatite.
G@loiul de gAeata? &n preenta lui ingheata totul . orice sentiment, orice discutie, orice
raset. &n e1terior este un tip linistit, inabordabil, dar linistea sa inspira teamaF nimic nu
tradeaa ceea ce se petrece in el, are un aer plictisit si absent . ca si cum ar fi vaut prea
multe Uesternuri spaghetti cu +lint :astUood. Dar in contactul interuman asemenea
oameni sunt foarte obositori, caci nu ne putem apropia niciodata de ei si tot timpul trebuie
sa ghicim ceea ce se petrece in spatele mastii pe care o poarta.
:riticul +u el niciodata nu faci ceva cum trebuie. :steinrudit indeaproape cu certaretul
incapatanat, dar spre deosebire de acesta el face ca nu atat de >placerea) disputei, cat de
gesturile acuarii. 2u intreaba si nu argumenteaa, ci imediat invinovateste. Dintr'o
adanca nesiguranta de sine se transforma in avocat al propriei sale caue. :ste mereu pe
urma greselilor noastre, plin de reprosuri, cinic si perfectionist. 2e strica orice placere si,
provocandu'ne mustrari de constiinta ne imbolnaveste.
Persoanele enervante e1ploateaa intr'un mod perfid si rafinat nesiguranta interioara, indoiala de
sine, nevoile noastre sociale. 2u sunt >numai) o simpla povara sau doar incomoi, ci reusesc
mereu sa ne atraga in capcanele lor emotionale.
&n urmatorul articol tehnici de aparare impotriva persoanelor enervante.
:um s ne aprm de persoanele enervante
%
Posted on 1Q ianuarie 200Q
?rice om, oricat de echilibrat si robust sufleteste ar fi, are cateva slabiciuni- amintiri neplacute,
dorinte, pe care refua sa le recunoasca fata de sine, indoiala de sine si predispoitie interioriata
la autocritica. Persoanele enervante tintesc la sigur catre astfel de >one'problema), gandarindu'
le. +rtiticul, de e1emplu, reuseste sa produca indoiala de sine- >?are cu ce am gresit/ Am fost
nedrept sau am uitat ceva/ Poate ca totusi au dreptate, poate ca intr'adevar nu sunt destul de bun.
+eva trebuie sa fieC) si asa mai departe.
0n motiv pentru care induram adesea atat de rabdatori in imediata noastra apropiere persoane
enervante este nevoia puternica de legatura si intimitate- nu ne putem alege colegii, vecinii etc.,
nici nu'i putem modela pe cei care abueaa de noi, folosindu'ne drept >pubele) sufletesti, sau
care isi varsa comple1ele pe noi.
8otusi, nu trebuie sa ne lasam transformati in ostateci emotionali ai persoanelor enervante. Putem
refua rolul de obiect la care ne constrang pana sa a;ungem sa cadem noi insine in manipularile si
;ocurile lor de putere.
Punctul de plecare al oricarei strategii de respingere si autoaparare este analia dinamicii relatiei
dintre noi si persoanele enervante- si'au asumat o suveranitate a sentimentelor si ne influenteaa
prin faptul ca dicteaa climatul emotional al relatiei. Acum trebuie sa parasim defensiva si sa le
spunem raspicat propriile necauri, deamagiri, dar si sentimentele noastre poitive 3>2u te las
sa'mi strici buna dispoitie)4. >2u cu mineO). Dar este mai usor de spus decat de facut- trebuie
mai intai sa observam situatia pentru a putea riposta si mai ales sa nu reactionam e1agerat. +and
simtim simptomele, psihice sau fiice, induse de o persoana enervanta 3incordare, ganduri de
fuga, palpitatii, furie crescanda4, mai intai trebuie sa inspiram adanc si constient pentru a nu ne
crispa si impietri intr'o poitie de aparare. Daca reusim sa luam o anumita distanta interioara fata
de o situatie si sa o observam strategic, putem sa folosim una din urmatoarele tehnici de aparare
constiente-
3EH14:A OF841E44. 0neori a;uta sa'i arati direct, in fata, unei persoane enervante cat de
neprietenoasa, agresiva sau manipulativa este. imitati'i comportamentul, aratati'i ca intr'o
oglinda, ce efect are asupra celorlalti si aratati'i in acelasi timp in mod clar ca deaprobati si ca
nu acceptati. Aceasta metoda este potrivita, de e1emplu, pentru certareti, controlori, critici sau
simpli contemporani nepoliticosi si mitocani. De obicei nu sunt obisnuiti sa li se raspunda cu
aceeasi moneda.
3EH14:A 413REDAR44. 2imic nu scoate mai mult din sarite un palavragiu sau un elos decat
o intrebare linistita, aparent naiva- >+hiar crei ca toti esticii sunt lenesi si lasi/ +unosti vreunul/
Ai avut probleme cu vreunul de esti asa suparat pe ei/) si asa mai departe. 5uand aparent in
serios cele mai absurde, agresive si denigratoare comentarii si intrebandla orice pas intr'un dialog
cvasisocratic, persoana enervanta a;unge treptat la necesitatea unor dovei si isi arata opiniile asa
cum sunt- palavrageala, barfa si pre;udecati.
3EH14:A 42DRA34@AR44. 0nui caine rau dati'i doua oase . coplesiti'l cu dragalasenie si
atentie. Dati'i de inteles persoanei enervante prin amabilitatea dumneavoastra ca o priviti de fapt
ca pe o victima 3a propriei ei invidii, a propriilor comple1e, a nesigurantei sale adanci4, chiar daca
se deghieaa ca agresor. 7olositi efectul uimirii- pesimistii, criticii si certaretii nu sunt obisnuiti
sa fie coplesiti cu simpatie, compasiune si atentie, iar tactica lor merge in gol.
:O1$R-13AREA. &n anumite situatii, atacul enervant trebuie sufocat inca din fasa prin
impotrivire . intrigantii, atotstiutorii, glumetii sau snobii tintesc catre sentimentul propriei
dumneavoastra valori. $ultumirea lor vine din denigrarea altora. 2u va lasati antrenati in rolul de
victima, aratati'le imediat ca nu le acceptati invatamintele, glumele sau palavrageala rautacioasa
si e1primati clar acest lucru- >Aceasta a fost o remarca foarte proasta si rautacioasa. 9a rog sa'mi
vorbiti pe un alt tonO) sau >2'as vrea sa fiu implicat in ;ocul dumneavoastra. Masiti'va pe
altcineva). :ste foarte important sa adresati aceasta respingere linistit si obiectivF daca va
enervati, persoana respectiva a obtinut totusi un succes partial.
:O13RAA3A:-8. +and o persoana enervanta merge prea departe si sunteti in pericol de a va
sufoca de furie, o >e1ploie) poate avea un efect eliberator- aratati'i clar si raspicat ce credeti
despre ea. +u totii suntem prionierii regulilor si conventiilor 3>+ine tipa nu are dreptate) etc.4,
dar un acces de furie este uneori singurul mi;loc la indemana pentru a o scoate la capat cu
impertinenta, obranicia sau intriga Dsa fie acel ^maniati'va si nu pacatuiti/^E. Atentie- cine
foloseste aceasta tehnica prea des ar putea deveni el insusi o persoana enervanta.
R-/EREA RE8A34E4. 0nii oameni din ;urul nostru sunt atat de >veninosi) incat ne
pre;udiciaa grav viata si ne imbolnavesc pe termen scurt sau lung. +and toate incercarile de a ne
apara impotriva veninului lor au esuat, ultima portita de scapare ramane adesea despartirea-
e1cludeti acest om din viata dumneavoastra, intrerupeti orice contact, ignorati'l, uitati'l. 0neori
este simplu . putem lasa deoparte un coleg morocanos sau curios, de la un comerciant
neprietenos nu mai cumparam, iar cu prietenul a carui cea mai mare placere este sa ne critice nu
ne mai vedem. Darbineinteles ca ruperea unei relatii nu este intotdeauna posibila . sau este, dar
numai cu pretul unei schimbari hotaratoare- o demisie,C o mutare trebuie bine gandite. &nsa,
avand in vedere pretul ridicat, trebuie sa cantarim daca relatia veninoasa nu ne mai dauneaa in
perspectiva . din punctul de vedere al sanatatii fiice si mintale.
/ersoanele enervante sunt mai usor de
suportat si de neutralizat cand se gasesc la
periferia cercului vietii noastre. 3atusi9 cu
cat relatia cu oamenii Gveninosi? este mai
stransa si mai intima9 cu atat mai multa
atentie ar trebui sa acordam acestei relatii=
de la persoanele enervante putem invata
multe despre dominare si supunere9 despre
sentimente si manipularea acestora etc.
/utem invata treptat sa ne dozam furia si
sa facem uz de ea intr-un anumit scop. 4n
cele din urma vom recastiga pas cu pas
controlul asupra vietii noastre9 daca
invatam sa recunoastem si sa anuAilam
manipularile persoanelor enervante.
0umanii din interior 444 b
Posted on 2< mai 201=
Persoana dominat" de un acut sentiment al ne%ncrederii %n sine a;unge la o fi1are inadecvat" a
nivelului s"u de aspira#ii. !n mod normal, nivelul performan#ei anterioare ob#inute %n activitate
trebuie s" fie acela care s" determine nivelul de aspira#ie de la care se pleac" %n %ncercarea
urm"toare. Astfel, e,ecul repetat, constituind pentru om un indiciu al insuficien#ei posibilit"#ilor
sale de a atinge un anumit nivel dorit, determin" sc"derea aspira#iilor, iar succesul, manifestare a
capacit"#ilor, constituie un imbold spre ridicarea aspira#iilor.
!n realitatea vie#ii sunt %ntlnite ,i situa#ii care infirm" acest curs normal al constituirii nivelului
aspira#iei.? prim" situa#ie atrage aten#ia asupra faptului c" unele persoane men#in aspira#iile la
acela,i nivel . %nalt . de'a lungul tuturor %ncerc"rilor, indiferent de nivelul performan#elor
ob#inute anterior. Acestea sunt, de regul", persoanele orgolioase, vanitoase, care se supraaprecia"
,i care realiea" autoaprecierea nu %n raport cu performan#a real" ob#inut" anterior, ci cu
aspira#ia. ? situa#ie opus" %ntlnim %n caul persoanei ne%ncre"toare %n for#ele ei - %ndoiala
e1agerat" de sine o face s" nu a;ung" la o apreciere adecvat" a posibilit"#ilor sale ,i s" nu se
e1prime %n activitate la nivelul posibilit"#ilor ei reale F performan#ele sale fiind %n general
modeste, nesemnificative, %n ciuda faptului c" ar putea mai mult, ea va c"uta s"',i adecvee
obiectivele propuse la nivelul performan#elor ob#inute %n mod curent.
Dar, teama de insucces, pe care o resimte o astfel de persoan", are un efect inhibitor - %n scop de
ap"rare ea prefer" s" se a,tepte la mai pu#in dect s" ri,te decep#ia F plasat" din nou %n situa#ii
capabile de a conduce la e,ec, persoana %n cau" poate reac#iona printr'o ,i mai accentuat" stare
de an1ietate. :a ar dori s" stabileasc" un scop mai ridicat dar se teme de ne%ndeplinirea lui. $ai
ales atunci cnd e,ecul este frecvent, iar succesul temporar ob#inut nu'l compensea", se pot
devolta sentimente puternice de blaare sau de ratare, se pot consolida st"rile de resemnare ,i de
renun#are.
8ipsa de .ncredere .n sine este .ntreinut9
uneori9 de un fond mai crescut de
susceptibilitate9 pe care-l au unele
persoane. 3imizii9 mai ales9 se dovedesc a fi
foarte preocupai de modul .n care sunt
privii de cei din >ur i depun serioase
eforturi pentru a ctiga aprecierea i
afeciunea acestora. 8upta cu demonii
interiori 4
Posted on 2Q mai 201=
Poate fi pre%ntmpinat" instalarea sentimentului acut de inferioritate. Pot fi >vindecate)
ne%ncrederea %n sine, hiperemotivitatea, ancorarea %n trecut, e1cesul de anali"
3hiperintrospec#ia4 / !n caul formelor u,oare pot fi pre%ntmpinate sau chiar %nl"turate %n mod
eficient o serie de aspecte cum ar fi - susceptibilitatea %n raporturile cu ceilal#i, nehot"rrea
3determinat" de o mai sc"ut" %ncredere %n sine4. !n formele mai severe, %n care cauele %nn"scute
sunt puternice, se poate %nregistra doar o diminuare a acelor %nsu,iri care %n mod normal nu pot fi
%nl"turate, cum sunt - hiperemotivitatea ,i introversiunea e1agerat".
:laborarea unei strategii eficiente de pre%ntmpinare sau vindecare a sentimentului acut de
inferioritate ,i autoacuare trebuie s" #in" cont de mai mul#i factori -
*pecificul caului %ntlnit, deoarece la unele persoane apar forme mai u,oare ale
ne%ncrederii %n sine, pe cnd la altele nesiguran#a de sine poate evolua spre instalarea unui
profund sentiment de neputin#", de incapacitate deprimant", care s" culminee chiar cu
devoltarea unei reac#ii de retragere e1agerat" %n sine ,i de abandon.
+unoa,terea precis" a %mpre;ur"rilor concrete %n care persoana respectiv" se descura;ea".
+unoa,terea acestor %mpre;ur"ri, precum ,i a gradului de emotivitate 3durata ,i
intensitatea st"rilor de nesiguran#" ap"rute %n situa#ia concret"4, permite luarea unor
m"suri de pre%ntmpinare a criei de descura;are ,i g"sirea acelor calit"#i ,i situa#ii care i'
ar putea oferi persoanei respective compensa#ii reale. Din p"cate, acolo unde acest mod de
cunoa,tere ar trebui s" fie ridicat ,i aplicat la rang de art" . ,coala . lipse,te cu
des"vr,ire. $a;oritatea profesorilor nu au tact psihopedagogic ,i nu aplic" instruc#ia
,colar" adaptat" la fiecare ca %n parte. !ntr'o clas" cu 2<'=0 de elevi este greu s" aplici
acest >principiu), ar replica profesorii, dar solu#ia nu este aceasta, ci una dintre reolv"ri
ar fi gruparea elevilor pe baa tr"s"turilor psihice asem"n"toareF astfel la o clas" am avea
2'= grupe cu particularit"#i proprii ,i implicit un mod de abordare didactic adaptat fiec"rei
grupe. De altfel, mai ales %n astfel de situa#ii, v"d implicarea psihologului ,colar.
Asigurarea 3copilului sau tn"rului4 unui climat afectiv cald, a unei ambian#e de
securitate, %n familie ,i %n ,coal", care s" contribuie, prin atmosfera de bun"voin#" ,i
%ncredere care i'au fost acordate copilului, la vindecarea acestuia de criele temporare de
descura;are ,i ne%ncredere %n sine. $ai mult chiar, pentru a se pre%ntmpina instalarea la
copil a sentimentului de inferioritate ,i, %n strns" leg"tur" cu el, formarea tendin#ei de a
supraevalua consecin#ele negative ale propriilor gre,eli ,i abateri comise la un moment
dat, p"rin#ii vor trebui s" urm"reasc", %ntr'o mai mare m"sur", adaptarea e1igen#elor 3a
cerin#elor4 familiale, la posibilit"#ile de %n#elegere ,i de realiare a sarcinilor de c"tre
copii.
Rate this:
0umanii din interior 44
Posted on 2= mai 201=
Liperemotivitatea este acea tr"ire care'l face pe om s" reac#ionee intens la evenimente ,i situa#ii
nesemnificative pentru al#ii - emo#ia puternic" de care este dominat hiperemotivul %l determin" s"'
,i creee repreent"ri negative, s"',i imaginee urm"ri ,i pericole deosebit de grave. Poate duce
%n unele cauri la bloca;e intelectuale, la imposibilitatea de a ac#iona adecvat %ntr'o %mpre;urare
anume. !n compara#ie cu un neemotiv de inteligen#" egal", cel emotiv nu are nici o ,ans" %n
condi#ii de competi#ie, deoarece %ntotdeauna, dar mai ales %n ambian#a specific" a unei %ntreceri
oficiale, st"pnirea de sine ,i luciditatea neemotivului triumf" asupra stng"ciei ,i nesiguran#ei
specifice emotivului.
2u to#i oamenii se emo#ionea" la fel. +ei caracteria#i prin >e1citabilitate emotiv") manifest"
tendin#a de a se tulbura puternic, de a se emo#iona u,or pentru lucruri m"runte, ne%nsemnate F la
colerici, emo#ia este stenic", orientat" spre e1terior, determinnd la ac#iune F la temperamentul
melancolic, c"ruia %i corespunde tipul de sistem nervos slab, emo#ia este astenic", orientat" spre
interior, spre autoanail", genernd o tensiune nervoas" interioar" permanent", care duce la uur"
nervoas" ,i la pasivitate.
2oartea Eului !
Posted on 2H aprilie 201=
*e folosesc, %ntr'o anumit" on" a cre,tinismului, termenii >r"stignirea eului) ,i >moartea eului).
2umai c" nu e1ist" ba" biblic" pentru %n#elesul real al acestor e1presii. *uprimarea eului
%nseamn" alienarea fiin#ei. :u 3eu generic4 a;ung la con,tiin#a de sine 3de eu4 ,i astfel %nf"ptuiesc
acele alegeri care duc la securiarea ,i la devoltarea mea 3adic" a lui eu4. :u am sena#ii de
foame, sete, c"ldur", frig, dureri ,i eu %nv"# c" mncnd, bnd, r"corindu'm" sau %mbr"cndu'm"
ori lund tratament medical scap de simptomele nepl"cute pentru eu. Deci nicidecum eu nu m"
r"stignesc ori ucid.
*inuciderea este cu adev"rat >moartea eului). Dar sinuciderea este un p"cat capital. 0nii ic c" de
neiertat. :u sunt reervat %n aceast" privin#", cu toate c" am, deocamdat", convingeri ferme
privitoare la acest subiect.
Gevin cu pasa;ele biblice invocate ca suport la >r"stignireaJmoartea eului), pentru o corect"
interpretare.
2oartea eului ! 44
Posted on 2W aprilie 201=
&rvin _alom, in prologul c"r#ii (lul dragostei i alte poveti de psi#oterapie, abordea", printre
altele, izolarea eistenial. Aceasta face referire la o distan#" de netrecut dintre sine ,i al#ii . un
spa#iu gol care e1ist" chiar ,i %n condi#iile unor rela#ii interpersonale de care ne sim#im profund
mul#umi#i. Autorul face diferen#a dintre iolarea e1isten#ial" pe de o parte ,i iolarea
interpersonal" 3de al#ii4 ,i intrapersonal" 3de sine . personalitate multipl"4 pe de alt" parte. +u
toate c" nu e1ist" remediu pentru iolarea e1isten#ial", &rvin spune c" >o %ncercare normal" ,i
viguroas" de'a reolva iolarea e1isten#ial" este contopirea . diolvarea grani#elor propriei fiin#e
,i unirea cu o alta).
8ot _alom spune c" >unul dintre marile parado1uri ale vie#ii este acela c" din con,tiin#a de sine
decurge o stare de an1ietate. 7uiunea elimin" an1ietatea %ntr'o manier" radical" . prin
eliminarea con,tiin#ei de sine. Aten#ie aici - Persoana care s'a %ndr"gostit ,i a p"truns %ntr'o stare
e1tatic" de contopire cu obiectul dragostei sale nu se mai gnde,te la sine, pentru c" stingherul ,i
dilematicul eu se diolv" %n noi. Astfel sc"p"m de an1ietate, dar ne pierdem pe noi %n,ine).
!mi aduc aminte c" %ntr'o situa#ie de via#" un domn 3n'am s"'i spun numele4 a trebuit s" devin"
foarte con,tient de sine pentru a putea avea gri;" de so#ia sa imobiliat" la pat. 2u a l"sat'o pe
mna medicilor, nu a internat'o la ail, nu i'a adus acas" asistente medicale sau infirmiere. +u o
dragoste imens" a %ngri;it'o pe pu#in 1< ani. Am observat c" erau momente %n timpul s"pt"mnii
3anumite segmente orare din anumite ile4 cnd se ocupa e1clusiv de sine, de suflet, %ntr'o
p"rt",ie cu membrii unei biserici din on". :l ,tia c" dac" nu acoper" nevoile sale nu va putea s"
%mplineasc" nevoile ei. ? dragoste care nu se pierde pe sine este mai valoroas" si mai eficient"
dect una care se diolv" %n noi. $oi este o himer" atta timp c%t nu e1ist" con,tien#a lui eu ,i tu.
0pdate 3datorat dr. Andrei P"tr%nc"4 - $u poate eista un noi, fara un eu si un tu mature!
2oartea eului ! 444
Posted on 14 mai 201=
$a;oritatea psihologilor cercet"tori %n domeniul eului e1prim" %n mod deschis c" >eul este fapt de
con,tiin#", dar nu orice fel de con,tiin#", ci o con,tiin#" refle1iv", %nso#it" deci de gndire). Ast"i
eul este v"ut ca organiator al cunoa,terii ,i ca reglator al conduitei dispunnd %n ambele cauri
de o puternic" ba" afectiv'motiva#ional".
Dinamica eului influen#ea" dinamica personalit"#ii, ridicarea lui echivalea" cu ridicarea
personalit"#ii pn" la nivelul principiilor morale ,i ideale, %n timp ce coborrea lui %nseamn", %n
cauri mai grave, disolu#ia personalit"#ii. De asemenea, nivelul de devoltare al eului influen#ea"
nivelul de devoltare al personalit"#ii - cnd eul este mai devoltat, mai amplu, cre,te gradul de
con,tientiare, de adncire a gndirii, se amplific" posibilitatea de direc#ionare a %ntregului
comportament al persoanei F cnd %ns" eul este mai pu#in devoltat, persoana are impresia c" nu
,tie cine este, ce vrea, este derutat".
:ul con#ine ,i e1prim" persoanaJpersonalitatea - o con#ine %n sensul c" %i Dde#ineE corpul, numele,
obiectele, activit"#ile, trebuin#ele, dorin#ele, aspira#iile, sentimentele, convingerile, valorile,
rolurile sociale F o e1prim" %n sensul c" o face cunoscut" %n afar", altora, lumii F o define,te din
interior, sim#ind'o ,i gndind'o K ,i o repreint" %n e1terior, implicnd'o ac#ional ,i social.
7ragmente din .ul i &ersonalitatea, de $ielu \late
Dac" omormJr"stignim eul ne anihil"m ca persoane. *e anihilea" tocmai motorul deciiei ,i al
regl"rii conduitei. 2u mai are cine tr"i %n sfin#enie, pentru c" tocmai s'a dus capacitatea de a lua
deciia de a avea o conduit" moral" superioar". :sen#ial eului este tocmai capacitatea de a lua
deciii ,i e merge %ntr'o direc#ie anume. :ul vrea, dore,te, tinde spre. ?mornd eul dispare ,i
orientarea c"tre, spre ceva anume.
!n momentul %n care cineva afirm" - >tu e,ti de vin"), face un 3alt4 eu responsabil de sine ,i actele
sale. &mplicit afirm" despre sine c" este un eu con,tient de sine ,i responsabil de toate deciiile ,i
acteleJcomportamentele sale.
Dac" suntem de acord c" de fapt noi vrem s" manifest"m o conduit" moral'cre,tin", atunci
invocarea mor#ii eului este total inadecvat".
About these ads
Rate this:
2oartea eului ! 4I
Posted on 19 mai 201=
*punea dr. Andrei P"tr%nc" r"spunnd unui comentariu pe facebooN 3redare apro1imativ"4 -
>cum po#i s" te dai lui Dumneeu dac" tu nu te de#ii /). +hiar a,a O @tim noi ce d"ruim lui
Dumneeu / @tim noi cine ,i ce suntem cu adev"rat / >D"'i lui Dumneeu inima ta), spune
*criptura, %ns" tot cartea sfnt" afirm" c" >inima este nespus de %n,el"toare ,i desn"d";duit de
rea). Deci, ,tim noi ce'& d"m lui Dumneeu / :sen#ial fiec"rui eu de pe planet" este capacitatea
de deciie ,i responsabilitatea. Printre multele ,i frumoasele r"spunderi pe care le are fiecare eu
%n parte este ,i cea a devenirii sale. Pentru acest lucru recomand cu c"ldura cartea (um s-i
atingi potenialul maim pentru /umnezeu de +harles 7. *tanle6, ed. Alfa ?mega Publishing.
Menoveva Pogorilovschi spunea -
+a s" po#i afirma >eu vreau), trebuie s" de#ii, s" cuno,ti %n to#i termenii prima rela#ie - >eu sunt).
&ar ca s" a;ungi la concluia >eu pot), cu necesitate trebuie %nti s" fii sigur de ambele rela#ii
anterioare- >eu sunt) ,i >eu vreau). Gela#ia func#ionea" ,i invers, un feedbacN permanent este ,i
aici, ca %n toate procesele psihice - pe m"sur" ce se verific" prin ac#iune posibilit"#ile proprii, deci
pe m"sur" ce se confirm" >eu pot), se m"re,te ,i gama dorin#elor cuprinse %n >eu vreau) ,i,
implicit, se amplific" starea de con,tiin#" afirmat" prin >eu sunt).
Apostolul Pavel a;unsese la o %nalt" cunoa,tere de sine 3din alt" sfer", oricum4 ,i era capabil s"
spun" - >D:uE Pot totul %n +hristos care m" %nt"re,te). ?bserv"m la el o superioritate a lui - >eu
sunt), )eu pot), )eu vreau) baat pe +hristos. ? con,tiin#" a lui eu >%n +hristos) duce la >eu pot)
nici mai mult nici mai pu#in dect 8?805. 2icidecum eu m" omorJr"stignesc. $are lucru s" ai
con,tiin#a unui eu nou 3identitate asumat"4. &nteresant, nu /
Rate this:
@cAimbarea 0ezvoltare personal
Posted on 2 mai 201=
*unt situa#ii %n care identific"m la noi un comportament reprobabil, persistent. $otiv de
introspec#ie, de autocunoa,tere. +u ct s"p"m mai mult %n adncul sufletului nostru, cu att mai
mult sena#ia de nepl"cut, de lehamite ne cuprinde. Dac" a;ungem la concluia c" societatea,
Narma, profesorii, guvernul sau oricine altcineva nu sunt de vin" pentru starea noastr", atunci,
responsabili fiind, dorim s" ne schimb"m. Deciia de schimbare este foarte important". !ns"
deciia de schimbare nu este acela,i lucru cu schimbarea %n sine. *chimbarea este mai grea dect
deciia.
*'ar putea ca de folos s" ne fie 8eoria *istemelor. *chimbarea la un nivel atrage dup" sine
schimbarea la alt nivel. De e1emplu, dac" dou" grupuri aflate %n conflict %ncetea" s" vorbeasc"
despre e1isten#a conflictului ,i %ncep s" devolte un limba; al cooper"rii, aceast" schimbare a
limba;ului poate fi reflectat" de schimbarea interac#iunilor concrete %ntre membrii celor dou"
grupuri, iar disconfortul original legat de interac#iunile problematice poate disp"rea.
Dac" ne privim pe noi %n,ine ca pe un sistem, iar limba;ul 3comunicarea4, mintea 3gndirea4,
comportamentul 3ac#iunile4 etc. ca pe subsisteme, conform teoriei sistemelor, o schimbare %ntr'un
subsistem va atrage cu sine schimbarea ,i %n celelalte subsisteme.
Aplicaie - 2u ,tiu ce anume proiecte asupra lui Mheorghe 3numele e fictiv4, dar de fiecare dat"
cnd %i v"d moaca, %mi vine sa'l iau la palme. &nstinctiv, automat, visceral. 2umai gnduri
%ntunecate am cu privire la Mheorghe cnd m" %ntlnesc cu el. Dar Mheorghe, %n calitate de fiin#"
uman" nu are doar defecte, ci ,i calit"#i. Dac" doresc s"'mi schimb gndurile automate privitoare
la Mheorghe 3,i implicit starea de oftic"4 atunci, g"sesc la el trei virtu#i. Geale, nu inventate.
0rm"torul pas este s" verbalie, s" pronun# acele calit"#i de fiecare dat" cnd m" gndesc la
Mheorghe. !n timp, voi constata c" orice calitate se afl" %n raport de sub ,i supra ordonare. Adic"
%n rela#ie cu alte valori. +e mai, %l redescop"r pe Mheorghe. +um limba;ul este nedesp"r#it de
gndire 3nu pot fi activ verbal ,i cu mintea %n repaus4, se va produce o influen#" poitiv" asupra
mentalului. @i de fiecare dat" cnd sem"n un gnd culeg o fapt". Deci mintea afectea"
comportamentul.
+ine dore,te, poate pune %n practic" ,i s" ne dea ,i nou" un feedbacN. : de vreun folos teoria
sistemelor /
Rate this:
0ecizia i actul scAimbrii
Posted on 11 iunie 201=
Dr. Bruce 8hompson vede transformarea vie#ii prin prisma unei deciii interioare de schimbare ,i
stabilirea unui plan riguros de punere %n practic", pas cu pas, a devenirii. !n 0idurile inimii mele
studia" etapele prefacerii 3model"rii4 %n cartea 2eemia 3un studiu fascinant, care m'a >prins) pe
de'a'ntregul4.
2eemia are o revela#ie ,i se poc"ie,te 3a vedea cum vede Dumneeu4 pentru gre,elile sale, ale
familiei ,i ale %nainta,ilor s"i. :l nu i'a condamnat pentru faptele lor, ci a recunoscut faptul c"
ac#iunile p"rin#ilor se r"sfrng asupra copiilor ,i a copiilor copiilor lor 32umeri 14-1Q4. :l
constat" cu realism c" p"rin#ii s"i au mncat agurid" ,i c" acum copiii sim#eau pe limb" un gust
amar.
Bruce define,te poc"in#a ca fiind -
>o deciie interioar" ferm" sau o schimbare a gndirii. !n 2oul 8estament, verbul `a se poc"ia
este tradus din verbul grecesc `metanoeina, care %nseamn" `a',i schimba gndireaa. Poc"in#a este
o deciie, nu o emo#ie. !n 9echiul 8estament, cuvntul ebraic tradus cel mai adesea prin `a se
poc"ia %nseamn" literalmente `a se %ntoarcea. !n timp ce 2oul 8estament pune accent pe natura
interioar" a adev"ratei poc"in#e, cuvntul folosit %n 9echiul 8estament pune accent pe e1presia
e1terioar", concretiat" %ntr'o ac#iune ce reflect" schimbarea l"untric". Prin urmare, poc"in#a este
o schimbare interioar" care determin" o %ntoarcere care se manifest" %n e1terior ori %ndreptarea
spre o direc#ie total diferit").
Autorul se %ntreab" care este rela#ia dintre respingere ,i p"catul pe care %l mo,tenim /
>2u noi suntem r"spun"tori pentru faptul c" am fost respin,i %n copil"rie, dar %ncepem s" fim
responsabili dac" accept"m atitudinile negative %ndreptate spre noi ,i dac" alegem s" tr"im
conform lor. !n noi se d" o lupt" %ntre necredin#" ,i credin#", care se transform" %ntr'o lupt" a
adev"rului lui Dumneeu cu programarea pe care am primit'o %n copil"rie).
8upta cu demonii interiori 4
Posted on 2Q mai 201=
Poate fi pre%ntmpinat" instalarea sentimentului acut de inferioritate. Pot fi >vindecate)
ne%ncrederea %n sine, hiperemotivitatea, ancorarea %n trecut, e1cesul de anali"
3hiperintrospec#ia4 / !n caul formelor u,oare pot fi pre%ntmpinate sau chiar %nl"turate %n mod
eficient o serie de aspecte cum ar fi - susceptibilitatea %n raporturile cu ceilal#i, nehot"rrea
3determinat" de o mai sc"ut" %ncredere %n sine4. !n formele mai severe, %n care cauele %nn"scute
sunt puternice, se poate %nregistra doar o diminuare a acelor %nsu,iri care %n mod normal nu pot fi
%nl"turate, cum sunt - hiperemotivitatea ,i introversiunea e1agerat".
:laborarea unei strategii eficiente de pre%ntmpinare sau vindecare a sentimentului acut de
inferioritate ,i autoacuare trebuie s" #in" cont de mai mul#i factori -
*pecificul caului %ntlnit, deoarece la unele persoane apar forme mai u,oare ale
ne%ncrederii %n sine, pe cnd la altele nesiguran#a de sine poate evolua spre instalarea unui
profund sentiment de neputin#", de incapacitate deprimant", care s" culminee chiar cu
devoltarea unei reac#ii de retragere e1agerat" %n sine ,i de abandon.
+unoa,terea precis" a %mpre;ur"rilor concrete %n care persoana respectiv" se descura;ea".
+unoa,terea acestor %mpre;ur"ri, precum ,i a gradului de emotivitate 3durata ,i
intensitatea st"rilor de nesiguran#" ap"rute %n situa#ia concret"4, permite luarea unor
m"suri de pre%ntmpinare a criei de descura;are ,i g"sirea acelor calit"#i ,i situa#ii care i'
ar putea oferi persoanei respective compensa#ii reale. Din p"cate, acolo unde acest mod de
cunoa,tere ar trebui s" fie ridicat ,i aplicat la rang de art" . ,coala . lipse,te cu
des"vr,ire. $a;oritatea profesorilor nu au tact psihopedagogic ,i nu aplic" instruc#ia
,colar" adaptat" la fiecare ca %n parte. !ntr'o clas" cu 2<'=0 de elevi este greu s" aplici
acest >principiu), ar replica profesorii, dar solu#ia nu este aceasta, ci una dintre reolv"ri
ar fi gruparea elevilor pe baa tr"s"turilor psihice asem"n"toareF astfel la o clas" am avea
2'= grupe cu particularit"#i proprii ,i implicit un mod de abordare didactic adaptat fiec"rei
grupe. De altfel, mai ales %n astfel de situa#ii, v"d implicarea psihologului ,colar.
Asigurarea 3copilului sau tn"rului4 unui climat afectiv cald, a unei ambian#e de
securitate, %n familie ,i %n ,coal", care s" contribuie, prin atmosfera de bun"voin#" ,i
%ncredere care i'au fost acordate copilului, la vindecarea acestuia de criele temporare de
descura;are ,i ne%ncredere %n sine. $ai mult chiar, pentru a se pre%ntmpina instalarea la
copil a sentimentului de inferioritate ,i, %n strns" leg"tur" cu el, formarea tendin#ei de a
supraevalua consecin#ele negative ale propriilor gre,eli ,i abateri comise la un moment
dat, p"rin#ii vor trebui s" urm"reasc", %ntr'o mai mare m"sur", adaptarea e1igen#elor 3a
cerin#elor4 familiale, la posibilit"#ile de %n#elegere ,i de realiare a sarcinilor de c"tre
copii.
Rate this: