Ce este sindromul Down

Sindromul Down este o boala genetica, cromosomiala. In 95% din cazuri Sindromul
Down se prezinta ca trisomia 21. In 5% din cazuri cauza genetica a bolii este o
translocatie sau mozaicism.
Organismul uman are 23 pereci de cromosomi! 22 autozomi si doi cromosomi se"uali
#la $emei 22% &&, la barbati 22% &'(. )iecare celula din organism poseda deci *+
cromosomi cu e"ceptia celulelor se"uale #o,ul-spermatozoid( care au .umatate din setul
cromosomial #o,ulul! 22%&, spermatozoidul! 22%& sau 22%'(. /a unirea dintre
spermatozoid si o,ul ,a rezulta o celula cu un set complet cromosomial #**%&& sau
**%&'(.
In cazul trisomiei 21 $iecare celula al organismului poseda trei cromosomi 21. 0cest
e"tra cromosom 21 pro,ine din o,ul sau spermatozoid. Se presupune ca in timpul
$ormarii celulelor se"uale cei doi cromosomi 21 nu se separa #nondis.unctie(. In timpul
$ertilizarii, la $uziunea dintre o,ul si spermatozoid #in mod normal $iecare cu 23
cromosomi( unul ,a a,ea un cromosom in plus in pozitia 21 rezultind o celula cu *1
cromosomi. 0ceasta celula, cu dez,oltarea embrionului se multiplica, $iecare celula ,a
a,ea *1 cromosomi, dez,oltindu2se sindromul Down.
CARE ESTE CAUZA SINDROMUUI DO!N"
0u $ost emise mai multe teorii in legatura cu etiologia acestei boli dar cauza e"acta nu
este inca cunoscuta. 3robabil inter,in mai multi $actori ca! tulburari ormonale, radiatii,
in$ectii ,irale, probleme imunologice dar $actorul cel mai implicat este ,irsta mamei.
3robabilitatea ca copilul ,a a,ea sindrom Down creste direct proportional cu ,irsta mai
inaintata a mamei. /a 24 ani riscul este 1 la 1+44, la 35 ani 1 la 3+5, la *4 ani 1 la 144.
5iscul ca si al doilea copil sa se nasca cu sindrom Down este 1 la 144.
CARE SINT SIM#TOMEE$CARACTERISTICIE SINDROMUUI DO!N"
2 tonus muscular scazut #ipotonie(, la"itate ligamentara
2 $ata mai lata, radacina nasului mai e,azata, $isurile palpebrale orientate mai spre
superior, gura mica
2 ureci mici
2 diametrul capului redus #de obicei nu este ,izibil(
2 git mai scurt
2 mina mai mica, degete mai scurte. In 54% din cazuri este prezenta doar o singura
creasta palmara orizontala
2 dez,oltare intirziata
2 retard mental
2 mal$ormatii congenitale $rec,ente! mal$ormatii cardiace #in *4% din cazuri(, digesti,e
#in 14% din cazuri(, oculare
2 tulburari metabolice, imunologice
6u toti copiii ,or a,ea toate semnele enumerate mai sus. Se,eritatea bolii depinde de
setul cromosomial al copilului.
Co%ilul %oate %rezenta si alte a&ectiuni asociate Sindromului Down' cum ar &i(
2 ni,el de inteligenta sub normal, care a$ecteaza aproape $iecare copil cu Sindrom
Down, dar de obicei este doar usor pana la moderat7 retardul mintal se,er este rar7
2 a$ectiuni ale inimii! apro"imati, 54% dintre copiii cu Sindrom Down se nasc cu
a$ectiuni ale inimii7 ma.oritatea sunt diagnosticate la nastere sau la putin timp dupa
aceasta7
2 boli precum ipotiroidism, boala celiaca si a$ectiuni oculare7
2 susceptibilitate pentru alte probleme medicale, cum ar $i in$ectii respiratorii, a$ectarea
auzului si probleme dentare7
Intrucat in Sindromul Down se intalnesc trasaturi $izice distincte, con$uzia acestor
simptome cu cele ale altor a$ectiuni, este $oarte putin probabila pentru personalul
medical.
In situatii rare, mozaicismul, o $orma de Sindrom Down, poate $i con$undat cu alte boli
mostenite3arintii copiilor cu Sindrom Down au un rol important in a2si a.uta copii sa isi
atinga potentialul ma"im. 8a.oritatea $amiliilor aleg sa isi creasca copilul, in timp ce
altele pre$era adoptia. 9ruparile si organizatiile de suport, pot a.uta parintii sa ia decizia
corecta pentru $amilia lor. 0 $i parintele unui copil cu Sindrom Down, implica o
multime de pro,ocari si $rustrari si $rec,ente scimbari ale starii su$letesti : toate
putand duce la epuizare. Se recomanda parintilor sa aiba gri.a de ei insisi, ast$el incat sa
aiba puterea de a $i alaturi de copil si de a ,eni in intampinarea ne,oilor lui.
Dez)oltarea si ac*izitia a+ilitatilor de +aza
3arintii trebuie sa $ie rabdatori si sa isi incura.eze copiii pe masura ce acestia in,ata sa
mearga sau sa atinga alte repere ale dez,oltarii, precum intoarcerea de pe o parte pe
alta, statul in sezut, statul in picioare si ,orbitul. ;ste $oarte probabil ca aceste repere sa
$ie atinse intr2un timp mai indelungat decat in cazul altor copii, dar deprinderea lor
poate $i la $el de semni$icati,a si surprinzatoare.
;ste recomandata integrarea copilului mic #in .urul ,arstei de 3 ani( intr2un program de
inter,entie precoce. 0ceste programe bene$iciaza de personal specializat in
monitorizarea si incura.area dez,oltarii copilului. ;ste indicata consultarea specialistilor
din domeniul medical in legatura cu programele disponibile in zona. Insusirea
abilitatilor de baza, precum deprinderea de a manca de unul singur si de a se imbraca
independent, implica mai mult timp pentru copiii cu Sindromul Down.
In timpul in care copiii sunt in,atati aceste abilitati, trebuie mentinuta o atitudine
poziti,a. <rebuie sa se creeze oportunitati pentru a e"ersa si trebuie acceptat $aptul ca
este bine pentru copil sa $ie supus pro,ocarilor, ciar daca uneori greseste. Dez,oltarea
copilului poate $i promo,ata printr2o atitudine poziti,a si prin intermediul di$eritelor
oportunitati de in,atare si socializare. 0bilitatile cogniti,e ale copilului pot $i stimulate
a,and gri.a ca sarcinile solicitate sa nu $ie prea di$icile.
Di&icultati scolare
8a.oritatea copiilor cu Sindrom Down pot urma cursurile unei scoli normale. S2ar putea
sa $ie necesar un program de studiu adaptat, iar uneori ciar o scoala speciala. 3arintii
trebuie sa $ie implicati in educatia copilului. =opiii cu in,aliditati, precum cele din
Sindromul Down, au legal dreptul la educatie. 0ceste legi prote.eaza si drepturile
parintilor de a $i bine in$ormati in legatura cu deciziile educationale re$eritoare la copil.
Sindromul %oate &i de%asit %rin ,inetotera%ie
trebuie sa e"iste cel putin un >inetoterapeut, un logoped, un pedagog, un psiolog si
un medic specialist.in gradinitele cu copii cu sindrom down.
Inter)en-ia tim%urie .i a+ordarea /n)0-0rii
=a orice alt copil, copilul cu sindrom Down dez,olt? o serie de abilit?@i. Datorit?
di$eren@elor mari Antre posibilit?@ile indi,iduale ale $iec?rui copil este important s? lu?m
An considerare $iecare indi,id Bi s? nu ne oprim la idei preconcepute.
Inter,en@ia timpurie Bi abordarea An,?@?rii
Inter,en@ia timpurie o$er? acti,it?@i pentru spri.inirea e,olu@iei copiilor cu AntCrzieri de
dez,oltare. 3une An prim plan copilul, o$er? suport emo@ional $amiliei Bi in$orma@ii
despre drepturi Bi ser,icii. Dn mod ideal, pro$esorii itineran@i ar trebui s? aib? o preg?tire
adec,at? Bi e"perien@a necesar?, dar Bi ,oluntarii Bi al@i p?rin@i pot o$eri aceste ser,icii.
;ste uBor ca $amiliile s? subaprecieze e"perien@ele zilnice Bi contribu@ia p?rin@ilor la
dez,oltarea copilului Bi s? supraaprecieze acti,it?@ile speciale. Eia@a de $amilie ar trebui
s? $ie pe primul plan Bi nu ar trebui s? $im tulbura@i de prea multe acti,it?@i suplimentare
pentru copilul cu sindrom Down.
=opiii An,a@? Antr2o ,arietate de moduri!
prin .oac? Bi .oc sus@inut
prin e"perien@ele zilnice An ,ia@a de zi cu zi
prin .ocuri de modelare Bi construc@ie An timpul .ocului Bi al acti,it?@ilor zilnice
prin An,?@area structurat? plani$icat?, atunci cCnd sarcinile sunt realizate prin paBi
mici, modelate Bi e"ersate
este ne,oie de e"ersare pentru a $i siguri c? o abilitate este dobCndit?
e"ersarea duce la consolidare a abilit?@ilor Bi utilizarea $le"ibil? a acestora An
situa@ii noi
e"ersarea duce la FautomatizareaF abilit?@ilor, ast$el AncCt ele de,in uBor accesibile
ca parte a unor sarcini mai comple"e
Gocul
<o@i copiii An,a@? prin .osBi ne .uc?m cu bebeuBii din primele luni de ,ia@?. Hneori copiii
cu di$icult?@i de An,?@are au ne,oie de a.utor pentru a An,?@a s? descopere care e rolul
.uc?riilor Bi cum s? se .oace cu ele, de aceea este important s? ne .uc?m cu bebeluBii Bi
copiii cu sindrom Down.
; util s? ar?t?m bebeluBului ce $ace o .uc?rie, cum s? o $ac? s? scoat? sunete sau
s? se miBte, cum s? r?suceasc? o .uc?rie, cum s? ascund? Bi s? g?seasc? o .uc?rie : sub o
p?tur? sau Antr2o cutie.
Scimbarea de rol cu bebeluBul este deseori un mod bun de a le ar?ta cum s? $ac?
ce,a, sau s? e"iste dou? .uc?rii ast$el AncCt ambii parteneri s? scuture zorn?itoarea.
;ste deseori necesar s? ne al?tur?m lor ca s? le ar?t?m copiilor cum s? intre An
.ocul imaginar. De e"emplu, pute@i a,ea dou? p?puBi, ceBti, aine, etc., Bi pute@i s?2i da@i
p?puBii s? bea sau s? o sp?la@i pe $a@? Ampreun?.
Gocurile bazate pe imagina@ie An al doilea an de ,ia@? o$er? ocazia de a An,?@a un
limba. nou : pute@i a.uta copilul s? s? lege dou? sau trei cu,inte An timp ce spune@i I3o@i
s? speli p?puBa pe $a@?J, IHite cum pun p?puBa An cad?J.
Gocul este, deci, primul Bi poate cel mai important mod de a a.uta copiii s? An,e@e pe
m?sur? ce cresc, .ocurile ,or $i doar o $orm? de .oac? $olosit ca o metod? distracti,? de
An,?@are. Oricum, An,?@area structurat? este Bi ea important?.
Dn,?@area structurat?
;"ist? mai multe moduri An care copiii pot $i a.uta@i s? An,e@e Bi e"ist? discu@ii
re$eritoare la a,anta.ele Bi deza,anta.ele o$erite de di$erite abord?ri.
=opiii cu di$icult?@i de An,?@are Bi dez,oltare AntCrziat? deseori nu au abilit?@ile
necesare pentru a An,?@a An moduri obiBnuite : de e"emplu, abilit?@ile motorii de a
prinde sau de a r?suci p?r@i ale .uc?riei, sau abilit?@ile limba.ului oral pentru a intra Antr2
un .oc sau o con,ersa@ie : aBa AncCt abilit?@ile lor de a crea propria e"perien@? de
An,?@are este redus?.
8ai mult, e posibil s? aib? ne,oie de mai multe e"emple de asociere #de e"emplu
s? aud? o pisic? Bi s? ,ad? pisica( Anainte de a An,?@a sau de mai mult e"erci@iu la o
sarcin? #de e"emplu s? bea din can?, s? pun? $orme Antr2o cutie( Anainte de a o st?pCni.
0ceste ocazii de An,?@are suplimentare ,or e"ista doar dac? sunt plani$icate.
=ompromisul ideal este de a Ancerca s? o$erim e"perien@ele suplimentare de An,?@are An
cadrul acti,it?@ilor zilnice sau s? ne .uc?m cCt de mult posibil. ; ne,oie ca aceBti copii
cu sindrom Down s? bene$icieze de o Angri.ire bun? Bi de o stimulare An ,ia@a zilnic? Bi
au ne,oie de sesiuni de An,?@are speciale structurate An $iecare zi pentru a $ace progrese
cCt se poate de rapid.
8etode de predare Bi An,?@are
Sesiunile de An,?@are structurat? ar trebui s? Ancerce s? combine metodele de An,?@are
obiBnuite cu unele mult mai structurate.
Dn situa@iile obiBnuite de An,?@are, p?rin@ii, pro$esorii, $ra@ii, surorile Bi bunicii
$olosesc modelarea, imitarea Bi construirea pentru a ar?ta copiilor cum s? $ac? unele
lucruri Bi toate aceste strategii Ai ,or a.uta pe copiii cu sindromul Down.
8ai mult, An,?@area structurat? ,a o$eri posibilit?@i simpli$icate Bi repetate de a
An,?@a anumite lucruri, care pot $i apoi e"ersate Bi st?pCnite atunci cCnd apar An conte"te
zilnice.
=ititul c?r@ilor Ampreun? o$er? o oportunitate ideal? de a2i An,?@a pe copii cu,inte
Bi concepte noi, Bi poate $i $olosit cu bun? inten@ie pentru a m?ri posibilit?@ile de
An,?@are prin alegerea unor c?r@i pentru An,?@area ,ocabularului, sau a $ormelor,
culorilor sau numerelor.
0tunci cCnd sarcina de An,?@are este di,izat? An paBi mici Bi copilul este a.utat la
$iecare pas atCt cCt este necesar, el ,a rezol,a sarcina cu succes. 0cest lucru Ai permite
copilului s? An,e@e cum s? reuBeasc? prin imitare Bi e"ersare mai mult decCt prin
Ancercare Bi eroare. 3ro$esorul aBteapt? s? Ai permit? copilului s? parcurg? paBii sau
copilul poate $ace asta $?r? a.utor. ;l ,a o$eri spri.in Anainte ca ele,ul s? $ac? o greBeal?
: mai degrab? o $orm? deliberat? de construire natural? a An,?@?rii copilului. =opilul
poate reuBi Bi poate $i l?udat pentru asta Bi copilul e"erseaz? de $iecare dat? paBii corec@i
c?tre succes. Dac? este l?sat singur, copilul e posibil s? nu poat? An@elege cum s?
realizeze sarcina Bi are eBec de $iecare dat?.
5educe@i Ancet a.utorul pentru a Ancura.a rezol,area problemelor sau An,?@area
prin IAncercare Bi eroareJ.
;"ersarea
;"ersarea este un concept e"trem de important An dez,oltarea copilului. Dn,?@area
implic? s? $ii no,ice Bi s? $aci greBeli, s? rezol,i sarcina cu succes dar doar gCndind Bi
cu e$ort, Bi apoi st?pCnind sarcina prin e"erci@iu pCn? cCnd de,ine rapid Bi uBor s? $aci
asta cu succes. Dn aceast? etap? sarcina a $ost automatizat? : adic?, poate $i realizat?
$?r? a $i ne,oie s? gCndeBti sau s? plani$ici ac@iunea. ;"ersarea Anc? mai continu? s?
m?reasc? abilitatea Bi e$icien@a cu care sarcina poate $i realizat?.
0cest lucru se aplic? An,?@?rii Bi per$ec@ion?rii abilit?@ilor motrice cum ar $i s? bea
din can?, s? $oloseasc? cu@itul Bi $urculi@a, s? se Ambrace, s? scrie, s? danseze, s? cCnte la
un instrument, s? .oace tenis sau s? Bo$eze.
Dar se aplic? Bi abilit?@ilor mentale cum ar $i s? gCndeasc?, s? ,orbeasc? Bi s?
citeasc?. 3e m?sur? ce copiii An,a@? s? ,orbeasc?, cu,intele pe care le produc doar
apro"imeaz? sunetele cu,intelor produse de adul@i. pe m?sur? ce e"erseaz?, cu,intele
sunt pronun@ate din ce An ce mai repede Bi corect.
3e m?sur? ce copiii An,a@? s? citeasc?, recunoaBterea cu,intelor se $ace $?r? e$ort
Bi se gCndesc la $iecare cu,Cnt. 3e m?sur? ce copiii e"erseaz? : citesc mereu aceleaBi
cu,inte : recunoaBterea cu,intelor de,ine rapid? Bi automat?. 0st$el, pe m?sur? ce
copiii progreseaz? an de an, dez,oltarea pe care o prezint? este a$ectat? de m?sura An
care e"erseaz? An mod obiBnuit abilitatea #cum e ,orbirea( sau An situa@ii de An,?@are An
An,?@?mCntul preBcolar sau Bcolar.
=u cCt copiii An,a@? mai repede la ,Crste timpurii s? st?pCneasc? o nou? abilitate,
cu atCt ,or e"ersa mai mult An urm?toarele s?pt?mCni Bi luni. =opiii care An,a@? s?
,orbeasc? cu uBurin@? Bi Ancep la ,Crste timpurii, ,orbesc mult zilnic de la 1* sau 15 luni
: e"erseaz? pentru a2Bi Ambun?t?@i claritatea ,orbirii, pentru a2Bi e"prima gCndurile An
cu,inte Bi pentru a $i parteneri An comunicare.
0utomatizarea
0utomatizarea abilit?@ilor prin e"ersare $ace ca acestea s? $ie nu numai acizi@ionate
mental, ci Bi An,?@ate Bi uBor de accesat. 0utomatizarea este important? deoarece
abilit?@ile automatizate de,in rapid disponibile pentru a spri.ini acti,it?@i mai comple"e.
De e"emplu, cunoaBterea cu,intelor care denumesc numerele pe de rost $ace sarcinile
de a num?ra mai uBoare, Bi cunoaBterea cu,intelor pentru citire $ace mai uBoar? citirea
pentru An@elegrea te"tului.
Guc?rii pentru copiii cu sindrom Down.
0tunci cCnd cump?r?m .ucarii pentru copiii cu sindrom Down este important s? le
alegem pe cele care Ai ,or a.uta s? se adapteze pro,oc?rilor de dez,oltare7 c?uta@i .uc?rii
care s? Ambun?t?@easc? abilit?@ile motrice, s? le ascut? percep@ia Bi s?2i An,e@e abilit?@i
zilnice. Guc?riile educa@ionale pot reprezenta un aspect important An ,ia@a unui copil cu
sindrom Down. Guc?riile corespunz?toare pot scoate la i,eal? marele lor poten@ial.
O$eri@i unui copil cu sindrom Down .uc?rii care s? stimuleze ciar de la o ,Crst?
$raged?. De e"emplu, zorn?itori An culori aprinse Bi mingi te"turate le pot atrage aten@ia
Bi pot s?2i Ancura.eze s? $ie interesa@i de lucrurile din .urul lor. =?rucioarele mici care
$ac zgomot cCnd se miBc? Ai pot pro,oca pe copii s? le Amping?.
3apuceii cu clopo@ei Ai pot Ancura.a s? Antind? mCna c?tre degeteK Guc?rii simple
care se descid Bi se Ancid, se rotesc Bi se Antorc, se construiesc Bi se darCm?, sunt
alegeri bune pentru a dez,olta abilit?@ile motrice. Guc?rii de cauciuc pe care s? le apese
Bi s? le strCng? pot Ambun?t?@i motricitatea $in?.
0lege@i .uc?rii care pot spori Ancrederea An sine, cum ar $i .ocurile pe care s? le
poat? .uca cu al@i copii sau .uc?rii cu care se pot identi$ica. 3?puBile, ursuleBii si
$igurinele care sunt similare anatomic cu copiii cu sindrom Down sunt e"emple de
ast$el de .uc?rii.
0st$el de p?puBi Ai pot a.uta s? simt? normalitatea pe care au asociat2o cu
imaginea lor. ;i se pot identi$ica uBor cu aceste p?puBi! au gura mic?, oci migdala@i,
e"tremit?@i mai mici, distan@a mai mare Antre degete. Goaca cu acestea Ai poate a.uta Bi s?
dez,olte conBtiin@a de sine. ;i pot, de asemenea, s? LalineM papuBa lor LeuM atunci cCnd
nu se simt bine.
Guc?riile care $aciliteaz? dez,oltarea limba.ului sunt, de asemenea, recomandate.
=opiii cu sindrom Down se pot adapta mai bine social dac? ABi pot Ambun?t?@i abilit?@ile
de comunicare. Spri.inul An dez,oltarea ,orbirii include utilizarea c?r@ilor care au
material audio ataBat, cardul pentru dez,oltarea sim@ului tactil Bi caseto$oane de .uc?rie.
Deoarece copiii cu sindrom Down au poten@ial ,ariat atunci cCnd este ,orba despre
acizi@iile ling,istice, este cel mai bine s? consulta@i un terapeut atunci cCnd cump?ra@i
.uc?rii pentru dez,oltarea limba.ului.
Dac? sim@i@i c? sunte@i creati,i, nu e ne,oie s? ieBi@i din cas? ca s? g?si@i .uc?rii
care ,or $i bene$ice pentru un copil cu Sindrom Down. Orice are un $ermoar sau un
buton poate constitui o metod? de a dez,olta de"teritatea manual?. Orice poate s? $ac?
zgomot 222 da, ,ase Bi tig?i ,eci dac? urecile dumnea,oastr? pot suportaK 222 poate de
asemenea s? stimuleze sim@urile. =iar Bi atunci cCnd Al l?sa@i s? asculte la mp3 le sunt
stimulate $unc@iile senzoriale.
Hnele s$aturi practice pentru a $ace $a@? e$icient comportamentului di$icil al copilului.
0nun@a@i scimb?rile
Dn cazul An care apar modi$ic?ri An rutin?, acestea trebuie e"plicate copilului Anainte Bi
$oarte e"plicit, dac? e posibil Ampreun? cu un desen ilustrati, Bi - sau te"t.
De asemenea, rutina care se modi$ic? trebuie e"ersat? cu copilul An unele cazuri.
0nun@area scimb?rilor r?mCne important? An toate etapele de dez,oltare.
;,ita@i situa@iile problem?
Dn special la copiii mici este important s? se e,ite situa@iile periculoase atunci cCnd este
posibil. 6u l?sa@i surioara s? stea singur? cu copilul Bi nici poarta de la sc?ri descis?,
ciar dac? lucrurile sunt An regul? An 99 de cazuri din 144.
Eorbi@i cu copilul Bi .uca@i .ocuri de rol
3e m?sur? ce copilul creBte, pute@i interac@iona cu copilul Bi ,orbi mai mult despre ceea
ce este permis sau posibil Bi despre ceea ce nu poate s? $ac? Bi care sunt consecin@ele
ac@iunilor sale. 3ute@i impro,iza situa@ii prin .ocuri de rol. 3ute@i, de asemenea, s? Al
An,?@a@i un alt comportament. De e"emplu! e"ersa@i Ampreun? cu copilul cum s?
reac@ioneze An cazul An care este sup?rat pe cine,a, $?r? ca lucrurile s? de,in? imediat
$izice.
)i@i interesat, a.uta@i Bi ,eri$ica@i personal copilul
3entru a Ambun?t?@i abilitatea de ascultare a copilului e ne,oie s? instrui@i copilul
personal Bi e"plicit, el nu ,a sim@i c? ,? adresa@i unui grup. =opilul ar trebui s? se uite la
$a@a dumnea,oastr? Bi trebuie s? ,eri$ica@i dac? ,2a An@eles. De obicei e ne,oie s? a.uta@i
copilul Bi s? Ancepe@i ceea ce ar trebui el s? $ac? ast$el AncCt s? Ai ar?ta@i drumul bun.
NineAn@eles c? este important ca el s? ob@in? un rezultat. De aceea e necesar s?2l
,eri$ica@i An mod $rec,ent Bi s?2l direc@iona@i spre drumul cel bun.
5eac@iona@i la $ug?
Dn cazul An care copilul $uge pute@i Ancerca s? indica@i o barier? ,izual?, cum ar $i o linie
roBie sau o poart? cu un clopo@el pe ea. 0poi, Ampreun? cu copilul dumnea,oastr?,
e"ersa@i cum e s? mergi pCn? la linie sau pCn? la poart?, s? te opreBti Bi s? te gCndeBti cu
,oce tare I6u pot merge mai departeJ Bi s? te Antorci An cele din urm?.
Dn acelaBi timp trebuie s? e"iste o recompens? pentru un comportament bun Bi o
pedeaps? pentru situa@iile An care $uge. 0cest lucru se aplic? Bi la alte $orme de probleme
de comportament nedorite.
)olosi@i pauzele #Itime2outJ(
Dac? Ai da@i copilului o pedeaps?, ar trebui s? $ace@i asta imediat, aBa AncCt el s? o simt?
ca o pedeaps? legat? de comportament. De obicei o pauz? $unc@ioneaz? bine. Da@i
deoparte copilul cCte,a minute Bi nu Ai acorda@i aten@ie. 3ute@i s? pune@i Bi un cronometru
sau o clepsidr? care s? ,? anun@e cCnd se termin? pedeapsa. 0poi nu Al l?uda@i, sau
recompensa@i, sau alinta@i, ci Al aduce@i Anapoi la acti,itatea sa cu o atitudine neutr?.
3edeapsa aleas? trebuie s? $ie $olosit? permanent, 144% dintre cazuri, alt$el nu ,a
$i e$icient?.
Dn cazul An care copilul @ip? sau se zbate s? se elibereze An timpul pauzei, ignora@i2l An
timp ce ,? asigura@i c? el $ace pauza, dac? e necesar ciar prin a2l opri An mod $izic sau
prin a2l $i"a, timp An care s? nu a,e@i contact ,izual cu el.
Dup? ce pedeapsa trece, a,e@i gri.? dac? copilul prezint? e"emple de comportament bun
Bi recompensa@i2l pentru acestea.
=orecta@i comportamentul de e,itare a An,?@?rii
Dmbun?t?@i@i perioada de concentrare
3entru a e,ita comportamentul de e,itare a An,?@?rii cel mai bine e s? Ancepe@i cCt de
de,reme posibil s? m?ri@i perioada de concentrare a copilului. Dn momentul An care
copilul Anceteaz? s? mai .oace un .oc, Al aduce@i Anapoi Bi prelungi@i .ocul cu cCte,a
minute.
Dn,?@a@i2,? copilul s? se concentreze asupra lucrurilor $?cCnd singuri e$orturi atunci
cCnd ABi pierde concentrarea. ;l poate An,?@a asta atunci cCnd e"ersa@i Ampreun?, Ai
e"plica@i cum $ace@i asta Bi Al l?sa@i s? ,? e"plice e"perien@ele sale.
O$eri@i a.utor An $unc@ie de cerin@ele sale
Dncerca@i s? ,? a.uta@i copilul prin a acorda spri.in An $unc@ie de cerin@e, dar Ancerca@i s?
reduce@i acest spri.in imediat ce copilul reuBeBte singur. 0ceasta se aplic? oric?rei
sarcini de An,?@are.
Dn cazul An care copilul ,? cere a.utorul, nu trebuie s? i2l o$eri@i imediat. /?sa@i2l pe el s?
Ancerce mai AntCi Bi a.uta@i2l cCnd de,ine $rustrat! ISe poate An,?@a din Ancerc?riJ.
/?uda@i copilul pentru e"ersare Bi Ancercare la $el de mult cCt pentru reuBit?.
;"ersa@i zilnic cu copilul dumnea,oastr?
;ste de pre$erat s? e"ersaBi zilnic, s? $ie o e"ersare de rutin?. =opilul dumnea,oastr? ,a
aBtepta acest lucru Bi ciar Al ,a cere An cazul An care omite@i s? $ace@i asta o dat?.
)ace@i copilul s? de,in? mai priceput Bi s? r?mCn? calm atunci cCnd de,ine $rustrat Bi
renun@?.
=u cCt copilul e mai priceput s? $ac? un lucru, cu atCt ,a $i mai moti,at s?2l $ac? din
nou.
Dep?Bi@i Ampotri,irea $a@? de e"perien@ele noi de An,?@are
Instrui@i2,? copilul c? este distracti, s? An,e@i ce,a nou. 0d?uga@i elemente .ocului s?u Bi
o$eri@i .ocuri noi. )i@i entuziasma@i, ar?ta@i2i Bi l?sa@i2l s? ,? urm?reasc? pas cu pas
participCnd la .oc.
<rebuie s? Bti@i c? la Anceput copilul se ,a Ampotri,i, dar dup? ce se ,a obiBnui cu acest
lucru, Al ,a $ace. IDe trei ori nu Anseamn? daJ e ,alabil pentru mul@i copii cu sindrom
Down. Dn timp, Ampotri,irea $a@? de lucrurile noi ,a disp?rea.
Satis$acerea ne,oilor copiilor cu sindrom Down
3ro$ilul de dez,oltare identi$ic? anumite priorit?@i pentru asistarea dez,olt?rii copiilor
cu sindrom Down.
Dntregul progres de dez,oltare ,a $i a$ectat de boal? sau probleme de s?n?tate. Dn mod
ideal, to@i copiii cu sindrom Down ar trebui s? $ie An gri.a unui pediatru care Al ,a
consulta An ,ederea depist?rii mal$orma@iilor cardiace Bi care s? $ie An alert? pentru orice
riscuri de s?n?tate asociate sindromului Down. 3?rin@ii ar trebui, de asemenea, s? aib?
acces la spri.inul acordat de asisten@i, cum ar $i asistentul la domiciliu, An ,ederea unor
s$aturi cu caracter general. Hneori este necesar a.utorul An ceea ce pri,eBte r?nirea ,
deBi mul@i copii manCnc? bine. 3roblemele comune de s?n?tate de care p?rin@ii ar trebui
s? $ie conBtien@i sunt!
Dez,oltarea motric?
0bilit?@ile motrice se dez,olt? An mare m?sur? parcurgCnd aceleaBi etape ca Bi
ceilal@i copii, dar mai tCrziu.
;i ABi Ambun?t?@esc abilit?@ile prin e"ersare : dar pot a,ea ne,oie de mai mult
e"erci@iu Bi poate trece mai mult timp pCn? la Ambun?t?@ire.
;"ist? ,aria@ii indi,iduale considerabile An ceea ce pri,eBte gradul de progres.
8a.oritatea copiilor cu sindrom Down acizi@ioneaz? toate abilit?@ile de baz?
necesare acti,it?@ilor zilnice Bi cre?rii independen@ei personale.
0bilit?@ile motrice $ine se Ambun?t?@esc An mod constant prin e"ersare Bi mul@i
dintre ei pot scrie, colora, desena Bi utiliza mouse2ul Bi tastatura calculatorului An
mod e$icient.
5ealiz?rile An planul abilit?@ilor recrea@ionale ,ariaz?, dar deseori par s? re$lecte
entuziasmul $amiliei. Hnii copii de,in $oarte buni Anot?tori, sciori sau gimnaBti,
de e"emplu.
=ele mai multe cercet?ri sugereaz? $aptul c? abilit?@ile lor motrice sunt similare
cu cele ale copiilor care au o dez,oltare normal? Bi o abilitate mental? general?
similar? #deci cu ,Crste mai mici(.
Oricum, ecilibrul pare a $i o di$icultate particular? An ceea ce pri,eBte
dez,oltarea coordon?rii Bi Ant?rirea musculaturii.
3robleme $izice Bi de s?n?tate care pot a$ecta miBcarea
3roblemele $izice Bi de s?n?tate pot .usti$ica unele di$eren@e indi,iduale An
e,olu@ie care apar printre copiii Bi adul@ii cu sindrom Down.
Orice condi@ii medicale speci$ice ,or a,ea aceleaBi e$ecte ca Bi An cazul unor
indi,izi care se dez,olt? normal.
Oricum, sugarii sau copiii cu sindrom Down pot a,ea mai multe di$icult?@i An
compensarea acestor e$ecte.
0$ec@iunile senzoriale!
0$ec@iuni oculare : pot reduce $eedbac>2ul asupra percep@iei pozi@iei, grosimii Bi
distan@ei.
De$icien@ele de auz : ,or $ace mai di$icil? urm?rirea unor instruc@iuni.
0$ec@iuni cardiace necorectate : pot reduce An mod semni$icati, energia Bi
,italitatea.
Instabilitatea atlanto2a"ial? : o problem? minor? care a $ost e"agerat?, Ans?
p?rin@ii, pro$esorii Bi instructorii sporti,i ar trebui s? $ie conBtien@i de acest risc mai mult
pentru a identi$ica simptomele decCt pentru a restric@iona acti,it?@ile.
Obezitatea : poate reduce pl?cerea de a $ace miBcare7 dietele s?n?toase Bi
e"erci@iile $izice ar trebui s? $ie Ancura.ate din aceleaBi moti,e ca pentru oricine
altcine,a.
Indi,izii cu sindrom Down tind s? $ie mici de statur?, cu bra@e Bi picioare mici, Bi
degete mici An compara@ie cu restul popula@iei : acest lucru ,a a,ea aceleaBi e$ecte
asupra miBc?rii Bi asupra acti,it?@ilor de timp liber ca Bi An cazul persoanelor scunde An
general.
Dez,oltarea cogniti,?
Dez,oltarea cogniti,? sau Fmental?F a unui copil este bazat? atCt pe cunoBtin@e cCt Bi pe
abilit?@i
9Cndirea, .udecata, memoria Bi An,?@area sunt abilit?@i cogniti,e
Dez,oltarea ,orbirii Bi a limba.ului, Bi utilizarea F,orbirii interioareF, sus@in aceste
abilit?@i
=unoBtin@ele despre lume sunt acizi@ionate prin .oc, mCnuire Bi e"plorare
=ele mai multe concepte #cum ar $i numerele, culorile, m?rimea Bi $orma( sunt
de$inite prin cu,inte, ast$el AncCt dez,oltarea cogniti,? este legat? de dez,oltarea
limba.ului. 3redarea structurat?, $olosind adapt?ri Bi selectCnd acti,it?@i, Ai poate An,?@a
pe copii concepte An ciuda unei AntCrzieri la ni,elul limba.ului
Dez,oltarea social? Bi independen@a
0Btepta@i Bi Ancura.a@i comportamentul care este potri,it ,Crstei cronologice a
copilului
6u Fr?s$?@a@iF sau FcocoloBi@iF un copil cu sindrom Down. =ei mai mul@i copii sunt
capabili s? mani$este un comportament speci$ic ,Crstei. 6u subestima@i abilitatea lor de
a $ace asta pentru c? ei tind s? de,in? limita@i Bi s? aib? o AntCrziere la ni,elul limba.ului.
0bilit?@ile de autoa.utorare Bi independen@a
Dn perioada preBcolar? copiii de,in An mare m?sur? independen@i, capabili s? se
r?neasc? singuri, capabili s? se Ambrace Bi s? se dezbrace cu a.utor la nasturi Bi
$ermoare Bi capabili s? mearg? la toalet? $?r? a.utor. ;ste important ca aceBti copii cu
sindrom Down s? acizi@ioneze aceste abilit?@i Anainte de 5 ani pentru a se putea
descurca la Bcoal?. Eiteza cu care copiii de,in independen@i An aceste domenii este
in$luen@at? de aBtept?rile p?rin@ilor.
1I1IO2RA3IE
/orenz, Stepanie F=ildren wit DownFs SOndrome 2 0 guide $or <eacers, etc.F, Da,id
)ulton, /ondon, 199+.