Carbunele

Caracteristica generala
Carbunele de pamnt este o roca foarte neobisnuita, din doua motive. n primul
rnd, este formata din materii organice - tesuturi odinioara vii - si, n al doilea rnd,
spre deosebire de alte roci, arde si degaja caldura. Carbunele a reprezentat primul
combustibil utilizat n timpul revolutiei industriale si a jucat un rol foarte nsemnat n
dezvoltarea marilor tari industrializate. Carbunele contine carbon, care-i confera
acea culoare neagra, caracteristica, si gaze inflamabile cum ar fi hidrogen,, azot si
oxigen. Cea mai mare parte a carbunelui s-a format n urma cu aproximativ 360-
286 de milioane de ani ntr-o perioada numita de geologi era carbonifera, tocmai
datorita cantitatilor imense de carbune care s-au format atunci. Acesta a luat
nastere din padurile tropicale preistorice, ce cresteau pe pamnturile
mlastinoase.
Materia prima
Carbunii sunt folositi majoritar pentru producerea energiei electrice si termice, drept combustibili
solizi precum si ca materie prime pentru obtinerea cocsului, gudroanelor si a gazelor de
cocserie (principalele fractii rezultate la distilarea carbunilor).
Crbunele nlocuise deja lemnul ca surs principal de energie n Statele Unite pn n anii
1890. Prima central electric pe crbuni a fost construit n 1882, genernd aburi ce fceau
generatorul s se roteasc producnd astfel electricitate. n 1884, Charles Parsons a dezvoltat
mult mai eficienta i mai rapida turbin cu abur. Pn n anii 1920, utilizarea crbunilor sub
form de pulbere a condus la creterea eficienei i la reducerea cantitii de aer necesar pentru
ardere.
n 1940 furnalul cu ciclon folosea crbune de calitate inferioar pentru a produce mai puin
cenu. n ultimii ani s-au dezvoltat tehnologii bazate pe arderea pulberii de crbune pentru
producerea de energie i reducerea solicitrii mediului.
Produsul fabrifarii
Materia iniial de baz din care ia natere crbunele sunt resturi de plante fosile, care constau mai
ales din feriga uria care n urm cu 400 de milioane de ani alctuia adevrate pduri.
Dup moartea lor aceste plante se scufundau n mlatin unde fiind izolate de aerul atmosferic
urmeaz o serie de procese anaerobe, n primele faze se formeaz turba.
Prin migraia mrilor aceste mlatini au fost acoperite cu sedimente, crendu-se temperaturi i
presiuni ridicate, care intensific procesele de ncarbonizare, presiunea elimin apa din turb astfel
ia natere crbunele brun.
Dac aceste presiuni mari persist mai departe se continu eliminarea apei din crbunele
brun rezultnd crbunii cu cea mai mare putere calorific, huila i n final antracitul care este n
acelai timp i crbunele cel mai vechi. La antracit procentul de carbon ajunge la 90 - 96 %.
Gazeificarea crbunilor este un proces termochimic de transformare a masei organice de crbuni n
gaze sub aciunea unui agent de gazeificare care poate fi :
aer;
aer mbogit cu oxigen;
oxigen;
abur;
dioxid de carbon;
hidrogen.
Gazele rezultate n urma procesului se pot folosi:
ca materie prim pentru industrie;
drept combustibili gazoi artificiali.
Materii prime care se supun procesului de gazeificare:
crbuni bruni;
huila slab;
crbuni cocsificai;
deeuri organice care nu se pot valorifica pe alte ci.
Reactiile chimice
Reacii exoterme
Ardere total: C + O2 = CO2
Ardere parial: 2 C + O2 = 2 CO
Conversia CO: CO + H2O = CO2 + H2
Formarea metanului: C + 2 H2 = CH4
Reacii endoterme
Formarea CO: C + CO2 = 2 CO
Formarea gazului de ap: C + H2O (vapori) = CO + H2
Reprezentarea proceselor chimice care au loc n cursul gazeificrii:
Descompunerea (piroliza) crbunelui
Reacia materialului crbunos rmas dup piroliz cu vaporii de ap i oxigenul

Procesul tehnologic de cocsificare
Este un proces discontinuu.
Are loc n camere de cocsificare paralelipipedice lungi, nguste avnd dimensiunile:
L = 13-15 m; l = 0,4 m; h = 4-6 m
Camerele de cocsificare sunt grupate n baterii de 40-50 camere. Acestea sunt nclzite din
exterior prin canale de nclzire dispuse vertical. Canalele verticale sunt astfel dispuse nct s se
fac nclzirea cu flacr a unui perete ntreg.
nclzirea camerelor de cocsificare se face cu gaz de furnal, gaz de cocserie sau amestec de gaz
metan cu gaz de furnal.
Cldura gazelor arse la nclzirea cuptorului se folosete la nclzirea gazelor combustibile i a
aerului necesar combustiei.
Datorit solicitrilor termice, mecanice i chimice, cuptoarele de cocsificare sunt construite
din materiale speciale:
crmizi de silice pentru pereii camerelor de cocsificare;
crmizi de amot pentru regeneratoarele de cldur.

1 - cuptor de cocsificare; 2 - rcitor gaze ; 3 - separator de gudron 4 - coloana de splare a gazelor; 5
- coloan de absorbie; 6 desulfurator.
n schem au fost prezentate procesele i operaiile la care sunt supuse produsele volatile care
prsesc cuptorul de cocserie (1)
n rcitorul (2) are loc rcirea produselor volatile i condensarea gudronului. Acesta se separ de
faza gazoas n separatorul G-L (3).
Faza gazoas care conine NH3 este splat n coloana de splare, (4), cu acid sulfuric. Se formeaz
soluie de sulfat de amoniu din care sarea este separat prin concentrare i centrifugare (nefigurat
n schem). Sulfatul de amoniu este folosit ca ngrmnt n agricultur.
Gazele care prsesc coloana de 4 conin vapori de benzen i alte lichide volatile care sunt reinute
n coloane de absorbie (5) prin splare cu ulei mineral rece.
n desulfuratorul (6) are loc reinerea compuilor cu sulf, n special a hidrogenului sulfurat.
Prin arderea crbunelui rezult att monoxidul de carbon ct i dioxidul de carbon, n funcie de
oxigenul participant la ardere. Efectele nocive asupra organismului uman constau n: oboseal,
ameeal, cefalee, grea, insomnie, tulburri de memorie etc. Spre deosebire de acest oxid,
dioxidul de carbon este toxic numai n concentraii foarte mari (peste 5000 ppm). Dioxidul de
carbon contribuie n mare msur la efectul de ser creat asupra pmntului. %. Pn n prezent
nu exist soluii tehnico-economice de combatere a emisiilor de CO2.Din fericire,procesul de
fotosinteza foloseste dioxidul de carbon eliminat in urma proceselor industriale,dind nastere la
glucide si oxigen:
6CO2 + 6H2O C6H12O6 + 6O2
Aceast reacie, prin efectele ei, poate fi numit reacia vieii
Solutionare:
Spre deosebire de petrol sau gaze naturale, carbunii produc cea mai mare cantitate de dioxid
de carbon. Cu toate acestea, carbunele are un rol important in viitorul nostru energetic. Una
dintre solutiile care impiedica poluarea este prelucrarea acestui combustibil in uzine
tehnologizate, de gazificare a carbunelui. Astfel, se genereaza cantitati mari de electricitate
simultan cu producerea unor curenti puri de hidrogen si dioxid de carbon. Ulterior, hidrogenul
poate fi folosit drept combustibil pentru transport, iar dioxidul de carbon poate fi pompat in
subteran in campurile abandonate de petrol si de gaze naturale, in zonele care nu mai pot fi
minate sau in paturile de apa adanci si sarate.