Literatura aservita ideologiei comuniste

Instaurarea Comunismului

Numit si bolsevism, comunismul s-a dezvoltat ca ideologie in prima parte a secolului XX,
avandu-i ca promotori pe Lenin si Trotki, conducatori ce au preluat si dezvoltat teoria marxista.
Ideile principale vizau desfiintarea claselor sociale, a proprietatii private si promovarea unei
proprietati publice, a intregului popor, existenta unui singur partid, precum si eliminarea
adversarilor politici. Stalin a fost cel care a dat ideologiei un caracter despotic, accentuandu-i
teroarea. Dupa 1946, comunismul s-a extins in Europa, Asia si America de Sud.
Regimul comunist a fost instaurat in Romania sub presiunea directa a fortelor sovietice de
ocupatie, impotriva vointei poporului roman, in conjunctura geopolitica aparuta dupa terminarea
celui de-al Doilea Razboi Mondial. Acest proces a parcurs, intre anii 1945-1947, o perioada de
tranzitie tulbure, care s-a incheiat prin actul de abdicare fortata a regelui Mihai, la 30 decembrie
1947, si prin adoptarea noii Constitutii din aprilie 1948, care a anulat pluralismul politic, a
consacrat acapararea completa a puterii de catre fortele comuniste si instaurarea regimului de
democratie populara, astfel Romania devine Republica Populara Romana.
Instalarea regimului comunist n Romnia a nsemnat intervenia i controlul politicului
asupra tuturor compartimentelor vieii. Partidul Comunist, ca for conductoare n Stat", ca
putere absolut, a dezvoltat o aciune susinut de legitimare a intereselor sale, recurgnd la
diferite tipuri de constrngeri. Cultura i literatura au jucat un rol important n arsenalul de
dominaie, fiind politizate i subordonate puterii.
Atitudinea puterii fa de scriitori, de creatori, n general, a fost una de continuu control, n
acest scop fiind organizate servicii sau subservicii speciale i specializate.
In 1948 a fost infiintata securitatea, sub directa supraveghere a agentilor sovietici, principal
instrument de represiune al regimului. Tot in anul 1948, cenzura ideologica s-a institutionalizat,
cu efecte asupra tuturor domeniilor de creatie sau de activitate culturala. Au fost stabilite liste cu
publicatii, opere sau autori care pot vedea lumina tiparului, si liste cu publicatii si opere care
trebuiau interzise, cu autori care trebuiau scosi din circuitul public. Bibliotecile publice au fost
epurate de lucrarile interzise, dar au fost invadate de traduceri din literatura rusa, filmele rusesti
au invadat ecranele, editurile si ziarele au fost trecute sub un sever control ideologic. Operele lui
Marx, Engels, Lenin si Stalin au fost traduse si difuzate pana la saturatie.
Astfel, in literatura romn s-a manifestat constant, dar n forme i cu intensiti diferite, un
fenomen de subordonare a literarului fa de comenzile politicului, de aservire fa de ideologia i
programul Partidului Comunist, corelat cu o atitudine uman, de slujire i de aplicare a politicii
comuniste n domeniul literaturii, adeseori n schimbul unor beneficii de diferite tipuri.
Prin urmare, se poate vorbi despre o literatur aservit ideologiei comuniste, chiar dac
termenul de literatur" n acest caz este golit de nelesul su de baz. Acest tip de literatur, n
afara literarului propriu-zis, s-a caracterizat prin:
ndrumarea" literaturii de ctre Partid i cadrele sale;
utilizarea unor genuri i specii literare pentru slujirea ideologiei comuniste;
impunerea unor scriitori i critici literari, fideli regimului, i criticarea, sancionarea i
eliminarea celor care se abteau de la linia" trasat de Partid.
Odata cu instaurarea regimului comunist, toate manualele anterioare anului 1947 au fost
scoase din uz, iar interesul autoritatilor era acela de a-si promova ideologia prin intermediul
manualelor si al programelor didactice. Versurile lui George Lesnea:
Partidul e-n toate
E-n cele ce sunt
Si-n cele ce maine vor rade la soare
E-n pruncul din leagan
Si-n omul carunt
E-n viata ce vesnic nu moare. invatate de elevi vreme de mai multe decenii, exprima, probabil,
cel mai exact natura dominatiei totalitare.
In fiecare sala de clasa existau, deasupra tablei de scris, portretul conducatorului din Romania
(initial Gheorghe Gheorghiu-Dej, ulterior Nicolae Ceausescu), simbolurile comuniste, secera si
ciocanul, precum si portretul lui Lenin sau Stalin. Tinerii studiau dupa materiale de propaganda,
cu un aspect didactic vag. Acestea erau incropite de oameni necunoscuti, precum Ion Paun-
Pincio, Alexandru Sahia, Ionescu Rion sau Alexandru Toma, Dan Desliu si Mihai Beniuc, al
caror singur talent era acela de a insira cuvinte ce promovau ideologia Partidului. Toate
creatiile simboliste, ermetice, suprarealiste, naturaliste, expresioniste sau dadaiste sunt
considerate snoabe, mistice, descompuse, dezumanizate, degenerate, morbide, irationale,
retrograde, putrede si decadente. Pana si creatia marelui Mihai Eminescu era amenintata, caci
poetul nu numai ca a impartasit si propagat o filozofie idealista si un pesimism contagios, dar a
si compus versuri ce poarta semnele pericoloase ale formalismului decadent. Cei ce nu
foloseau un limbaj popular accesibil, in scrierile lor, si nu aveau o conceptie inalta asupra
vietii, cine arata o cat de mica atractie fata de naturalism, erotism, divertisment sau orice alt fel de
intimitati poetice, se descalifica in ochii Partidului si era exclus din viata literara. Astfel, se
instaureaza realismul socialist,doctrina comunist oficial, proclamat n 1932 de Comitetul
Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice in care care stilul i coninutul creaiilor
artistice din domeniul literaturii, artelor plastice i muzicii erau impuse prin directive, iar operele
artistice erau destinate maselor populare, pentru a le educa n spiritul comunist.
Poezia, creia i se trasase misiunea de a nsuflei, prin mesajul ei, crezul nalt al partidului, era
una de tip agitatoric, cu un mesaj accesibil, care s poat ajunge la oamenii muncii. Temele
erau prosovietice sau antiimperialiste, legate de viaa nou de la orae i sate", de omul nou" i
izbnzile sale, de partid i binefaceri sale. Prezentul luminos, n contrast cu trecutul ntunecat,
comunist - erou civilizator, victoriile de pe marile antiere, colectivizrile agriculturii reprezintau
realiti mree, demne de inspiraia poetica.
Proza era destinat misiunii de a reflecta marile transformi din industrie i agricultur, munca
fremttoare de pe antiere" rolul partidului, lupta cu trecutul retrograd, cu clasele exploatatoare
lupta de clas", frumuseea i mreia eroului comunist, fie muncitor sau ran.
Instaurarea regimului comunist a produs o serie de schimbari atat la nivel politic si social, cat
si la nivel cultural. Literatura din aceasta perioada este profund marcata de componenta nationala,
devenind o unealta a partidului pentru a educa (a se intelege a manipula) cat mai multi oameni.