TEORIA GENERALA A SISTEMULUI SOCIAL IN CONCEPTIA LUI HENRY JANNE

Sociologul belgian Henri Janne autorul monumentalei lucrri Le systme social. Essai de thorie
gnrale, aprute la Institutul de Sociologie al Universitii Libere din Bruxelles n anul 1968 a dat, din
perspectiva sistemismului sociologic european, una din primele replici modelului structuro-funcionalist
al lui Talcott Parsons. Efortul lui Henri Janne s-a ndreptat spre construirea unui cadru de referin
general, prin integrarea modelelor pariale ntr-un model general al societii globale. El pornete de la
ideea c modelul general al societii globale se constituie ca o teorie macrosociologic a sistemului
social cu condiia ca aceasta s aib puterea de a integra n mod coerent i fr distorsiuni tendenioase
toate faptele cercetate.
Henri Janne apreciaz c printre sistemele sociale cele mai coerente se numr societile globale
Spre deosebire de organismele biologice strns integrate, sistemele sociale sunt discontinue, unitile
lor componente dispunnd de o larg autonomie.
Modelul lui Henri Janne arat c fiecare societate global este ancorat ntr-un substrat material dat,
ce cuprinde, alturi de nivelul ecologic (condiiile geografice), nivelul demografic (factorul demografic,
numrul i structura populaiei)
Sistemele sociale sunt, deci, realiti socioformale, transcendente i dependente n acelai timp de
indivizi. Structura fundamental a acestor sisteme este aceea a puterii, a puterii n sens larg, social, ce
depete sensul politic al noiunii de putere. Acest model al societii globale este unul general,
aplicabil oricrei societi, de tip democratic sau totalitar, societilor nchise, autarhice, dar i celor
dinamice, deschise. El este, de asemenea, aplicabil societilor globale concret-istorice, fie c este vorba
de societile nord-american, vest-european, balcanic, arab sau est-asiatic. Conceptul de sistem
social exprim foarte bine conjuncia a dou percepii antagoniste: pe de o parte, perceperea
fenomenului n unitatea i coerena sa: sistem politic, sistem educativ, sistem economic etc.; pe de alt
parte, perceperea fenomenului n interaciunile sale interne, ntre componentele active a cror
rezultant este: jocul actorilor politici, aciunea factorilor educaionali, mecanismul cererii i ofertei pe
piaa.