< Inapoi

Selectie din emisiunea L autre Cioran

George BANU: In urma cu douazeci si sapte de ani deschideam aceasta usa, pe strada
Od on, la numarul !, unde locuia "mil Cioran# $a pregateam sa%l intilnesc, iar
surpriza mi%a &ost mare pentru ca, intilnindu%l la eta'ul sase (pe )remea aceea nu
e*ista ascensor+ pe "mil Cioran, mi%am dat seama ca nu corespundea deloc cu ideea
pe care mi%o &acusem despre el# "ra un &el de persona' prost ales, un actor caruia
nu i se potri)ea rolul# Iar aici, cu Cioran, am a&lat multe lucruri, insa in mod
indirect, printre glume, s&aturi, cu)inte spuse simplu, caci acel Cioran era, in
&ond, &ascinat de oameni# ,utem spune ca era omenesc, prea omenesc#
Intre persona'ul care se a&la in &ata mea, omul cu -ratele larg deschise, cu
pri)irea ironica, cu un de-it )er-al precipitat, si scriitorul pe care il
cunoscusem in .omania, ale carui te*te le stiam chiar pe dina&ara, era o distanta
uriasa# Si poate ca ideea acestei emisiuni pro)ine din aceasta scena &ondatoare:
sa )or-im nu doar despre scriitorul, despre marele moralist al secolului douazeci
care a &ost Cioran, ci si despre celalalt Cioran, despre cel care a incarnat o
)iziune despre lume cu totul di&erita &ata de ceea ce a scris# La intrarea in
apartamentul lui Cioran, camera, camera%-irou a lui Cioran ma ducea cu gindul la o
chilie dintr%o manastire romaneasca unde petrecusem sase luni# Camera lui era un
&el de chilie cu co)oare romanesti, cu strachini# "*ista o distanta, o s&isiere in
omul care nu )oia sa pronunte un singur cu)int romanesc, care intretinea cu
.omania o legatura tensionata, critica, si, de cealalta parte, spatiul interior,
un spatiu marcat de amintirea .omaniei#
,regatite de Simone Bou , Caietele lui "mil Cioran au aparut la "ditura Gallimard
in !//0# Aici, lui Cioran cel care spunea ca noaptea ii curge prin )ine , i se
adauga celalalt Cioran, cel diurn, al accidentelor cotidiene, al esecurilor
repetate si al risului neasteptat# Caietele inregistreaza miscarea acestui
-arometru inne-unit care &ost intotdeauna Cioran# Bintuit de o-sesii si pertur-at
de capricii, departe de orice intreprindere sistematica, Cioran capteaza aici
&isurile prin care )iata poate &i urmarita# ,regatirea Caietelor a &ost ultimul
gest de a&ectiune pentru Cioran &acut de Simone, care a ramas alaturi de el pina
la s&irsit# $unca su-terana de adnotare a acestor Caiete a &ost depusa de Alain
,aruit, $arc de Launa1 si Antoine 2acottet# Caietele un Cioran in &arime#
Constantin 3ACOU: Luasem prinzul intr%o cantina uni)ersitara, care se numea, cred,
Sainte%Gene)i )e, prin !/40# "ra pe strada Sainte%Gene)i )e, unde)a in
arondismentul 5, si l%am )azut stind la coada, ca toti studentii Nu mai era chiar
atit de tinar, si totusi era student# Apoi i%am )or-it, era &oarte surprins si
&oarte ama-il auzindu%ma ca )or-esc romaneste, iar apoi mi%a zis: 5ino cu mine
si ne%am asezat la aceeasi masa# Am stat de )or-a despre o multime de pro-leme,
dupa care am plecat in Gradina Lu*em-ourg, am luat cite o ca&ea era )reme
&rumoasa, cu mult soare, nu ca azi
G#B#: Si apoi ati ramas in contact
C#3#: 6upa aceea ne )edeam aproape in &iecare zi# Am ramas in legatura unul cu
altul Intre timp, eu m%am casatorit# Sotia mea il numea mereu prietenul nostru #
G#B#: "*ista o relatie speciala intre sotia dumnea)oastra si
C#3#: Intr%ade)ar, Cioran nu i%a spus niciodata pe nume in &ata mea7 cind )or-ea
numai cu ea, ii spunea Christiane# In &iecare dimineata o suna si stateau cite
putin de )or-a#
G#B#: 3ocmai, era &oarte )or-aret, nu%i asa8
C#3#: 9oarte#
G#B#: 9ata de economia din scris
C#3#: La ora noua, cind suna tele&onul, sotia mea era la -aie, eu raspundeam si o
chemam: Cioran la tele&on: #
5or-ea tot timpul despre tot &elul de lucruri, despre ceea ce il interesa oricit
de putin de o-icei era nelinistit# Chiar si in ceea ce ma pri)este, de e*emplu,
imi spunea: Imi pareti, asa, puternic, dar sint sigur ca su&eriti mult, ca
sinteti prea sensi-il #
G#B#: "ra ipohondru, mi%ati spus ca )a dadea medicamentele lui#
C#3#: Imi o&erea medicamentele pe care le lua si imi spunea: Cu ele am trait
intotdeauna #
G#B#: In ceea ce pri)este te*tele lui Cioran, ati reeditat multe dintre ele#
C#3#: 3oate cartile lui scrise in romaneste le a)eam de la el si pe urma asa s%a
intimplat
G#B#: I%a &acut placere pu-licarea te*telor lui romanesti8
C#3#: Cind am pu-licat ,e culmile disperarii, am reeditat editia romaneasca, cu
aceeasi coperta, la &el ca in epoca# Aparuse prin ;4, cred, si primise ,remiul
Academiei pentru scriitorii tineri# Ne%am dus la un restaurant sa luam masa,
cumparasem doua carti pe care le pusesem laolalta cu a lui, cea pe care tocmai o
reeditasem# In timp ce stateam de )or-a, ia cartile la ras&oit si deodata isi )ede
propria%i carte, in prima editie romaneasca, insa nou%nouta# A &ost &oarte
surprins sa%si )ada cartea atit de noua si a spus: Cum, nu ai citit%o pana
acum8 , iar eu i%am raspuns: Ba da, am citit%o, insa eu nu &ac adnotari si alte
lucruri de acest gen# 6upa care intoarce cartea, o pri)este, se uita pe cotor si
)ede: L <erne# A &ost atit de emotionat, incit i%au dat lacrimile# Nu se astepta
la asa ce)a, era un cadou &rumos pentru el#
G#B#: ,atrice Bollon, sinteti autorul unei carti importante pentru cunoasterea lui
Cioran in 9ranta, Cioran l h r ti=ue# Ati asigurat coordonarea numarului din
$agazine litt raire consacrat lui Cioran# Ati &ost un apropiat al lui, chiar daca
din alta generatie# In intilnirile dumnea)oastra cu Cioran simteati o placere
deose-ita, cea a discutiei, a tai&asului si, mai ales, a con)ersatiei &ara
re&erinte literare# Insistati mult asupra &aptului ca )or-eati &oarte rar cu
Cioran despre literatura, )or-eati despre )iata, uneori despre marile strategii
mondialiste, insa despre literatura mai rar#
,atrice BOLLON: S%a intimplat sa am adesea ocazia de a &i stat de )or-a cu Cioran
despre anumiti ginditori: -ineinteles despre Nietzsche, desigur despre
>ittgenstein, pe care il citise, desi nu era cea mai -una perioada pentru
cunoasterea acestuia7 de &apt, il stia pe >ittgenstein din 3ractatus, pe care,
dupa opinia mea, nu il citise tocmai -ine, pentru ca a)ea un comportament prea
literar, in sensul ca era derutat de anumite sim-oluri matematice, care sint in
realitate la >ittgenstein pure supra&ete, insa el nu a)ea cultura, competenta de a
recunoaste acest lucru# $ai )or-eam si despre ginditori peri&erici, despre care se
crede ca sint mai putin importanti, ceea ce nu este ade)arat pentru mine, si mai
ales imi amintesc de o lunga con)ersatie pe care am a)ut%o cu Cioran despre $ario
,raz, care este pentru mine unul dintre cei mai mari critici de arta# Cioran se
re&erea adesea la literatura si &ilozo&ie, insa nu intr%un mod a-stract, amintea
mereu lucruri care a)eau legatura cu )iata, cu cotidianul# 6iscutiile care puteau
&i purtate cu Cioran erau, desigur, discutii despre Balcani , cum spunea el7
intr%ade)ar, stateam la taclale, la o ca&ea turceasca, chiar si cite trei%patru
ore, uneori &ara a ne atinge de ca&ea# $a simteam &oarte -ine ast&el7 am cunoscut
destul de -ine Balcanii intr%o anumita perioada, totul decurgea deci in cele mai
-une conditii#
G#B#: Con)ersatia nestrunita cu Cioran nu era oarecum echi)alentul pasiunii sale
pentru a&orism, adica o con)ersatie in care continuitatea nu are niciodata cistig
de cauza8 Imi amintesc ca nu puteam )or-i niciodata cu el (l%am cunoscut si eu,
intr%un conte*t di&erit+ despre acelasi su-iect )reme indelungata, a)eam
sentimentul o marturiseste, de alt&el, in Caiete ca epuiza repede un su-iect
pentru a trece apoi la un altul
,#B#: Nu la &el este e*perienta mea cu el, imi amintesc -ine lungi discutii, pe
di)erse teme, dupa care treceam la un alt su-iect pentru ca erau alte lucruri de
luat in discutie7 aceasta &acea sa de)ina interesant sa mai )or-im si despre
altce)a#
In primul rind, Cioran era cine)a in compania caruia se putea spune totul, nu
e*istau limite, ii asculta cu atentie pe ceilalti pentru ca acest lucru ii &acea
placere# Ca orice om curios, isi spunea ca are intotdeauna ce)a de a&lat din
aceste con)ersatii, deoarece erau portiuni intregi din lume pe care nu le
cunostea# Imi amintesc, de e*emplu, ca o data i%am )or-it despre roc? and roll (am
&ost multa )reme critic muzical+, iar el nu mai contenea cu intre-arile, pentru ca
in mod )izi-il era &ascinat de lucruri pe care nu le )azuse si nu le cunoscuse, si
deci in realitate ast&el de discutii puteau dura doua%trei ore# Iar dupa o
'umatate de ora eu i%am propus sa schim-am su-iectul, altminteri puteam sa%i
po)estesc o dupa%amiaza intreaga ast&el de lucruri# Ceea ce%l interesa era sa iasa
din propriul lui sistem de re&erinta, de aceea ii placea sa le )or-easca
celorlalti despre altce)a, iar in plus simtea placerea purei con)ersatii, ceea ce
este tipic &rancez si, in acelasi timp, tipic romanesc#
G#B#: 5or-iti, de asemenea, de un Cioran hedonist, de Cioran care era un gourmet,
un specialist in )inuri# Aceste lucruri m%au &acut sa ma gindesc mai putin la
Nietzsche si mai mult la Schopenhauer, deoarece aceasta ruptura intre cotidian si
pri)at ma trimitea mai curind la acesta din urma#
,#B#: 6esigur# Insa, de &apt, si Nietzsche era preocupat de -ucatarie, de
prepararea alimentelor si cred ca Cioran il percepea si din acest punct de )edere#
Cit despre )inuri, nici nu stiu ce sa spun, cred ca ii placeau anumite )inuri, le
alegea cu multa atentie, insa -ucataria era mai curind legata de sanatate, aceea a
trupului si a su&letului, &apt care il apropie de Nietzsche# Cioran a &ost o
persoana care s%a pastrat toata )iata# 9ascinant si incintator la Cioran raminea
&aptul ca era un marginal, a &ost un marginal toata )iata, in &ond el a trait ca
un marginal in centrul ,arisului , &ara a &ace nimic altce)a decit sa scrie si
sa citeasca# A practicat toata )iata acest mod de a &i, a &ost de la -un inceput
un marginal, el insusi spune ca era omul cel mai lipsit de ocupatie din lume# Ceea
ce mi%a placut la el a &ost arta lui de a trai, ce)a &oarte &in si placut in
compania lui#
G#B#: Insa Cioran este un ginditor ur-an, in sensul ca el se situeaza in inima
cetatii, raminind in acelasi timp un mizantrop# In -iogra&ia lui un rol &oarte
important l%au a)ut iesirile in natura, in nordul 9rantei, la 6ieppe Ce parere
a)eti, raportul acesta dintre natura si cetate se regaseste cum)a la ni)elul
scrisului8 Si acest lucru &ace parte din parado*ul Cioran
,#B#: Nici nu stiu ce sa spun, e*ista lucruri care nu apar in ceea ce a scris#
Ceea ce i s%ar putea reprosa si el insusi o stia era a-senta se*ului# Aceasta
este o lacuna la Cioran# Cred ca, de &apt, operei lui Cioran ii lipseste corpul#
Natura, de asemenea, este a-senta, insa in mai mica masura, e un lucru sigur# Insa
natura era pentru el mai curind marea# "*ista o scrisoare, nu mai stiu cui
adresata, &oarte amuzanta, in care spune ca, in &ata marii, insusi Buddha
inceteaza sa mai e*iste#
Stind de )or-a cu el, se )edea prea -ine ca Cioran era totusi cine)a din secolul
al @I@%lea# Secolul @@ romanesc, la Si-iu, nu era tocmai modern# $ai ales cind
pro)ii dintr%o &amilie de popa si, pe deasupra, un popa pro&esor la 9acultatea de
teologie ortodo*a din Si-iu Cioran era cine)a care a)ea o &oarte mare cultura si
care primise o educatie e*trem de solida#
G#B#: Simona $odreanu, ati lucrat pe te*tele lui Cioran, ati pregatit o carte
care, daca nu ma insel, se numeste ,arado*ul Cioran
Simona $O6."ANU: 6umnezeul parado*al al lui Cioran
G#B#: ,entru mine este interesant &aptul ca traiti intre .omania si 9ranta# Cioran
a trait in 9ranta, insa &ara a se disocia, asa cum a spus%o el, de raportul
primiti) cu .omania, cu peisa'ul natal si chiar cu lim-a# Ce sentiment )a trezeste
aceasta relatie su-tila intre )ointa de a &i scriitor &rancez si, pe de alta
parte, persistenta unei romanitati latente8
S#$#: Ceea ce m%a interesat cu precadere si a constituit -aza a-ordarii mele
asupra operei si personalitatii lui Cioran este acest echi)oc, aceasta am-iguitate
pe care el s%a straduit sa o intretina si care, de alt&el, i%a intrigat, i%a
e*asperat pe pro&esorii mei de la Uni)ersitate, impreuna cu care mi%am pregatit
teza despre Cioran# 6e%a lungul acestei carti )or-esc despre ginditorul roman si
scriitorul &rancez# ,ro&esorul meu mi%a cerut sa pun capat acestei ezitari si sa
aleg o &ormula sau alta, iar eu am re&uzat, i%am raspuns ca acesta este &elul in
care il simt# Cioran apartine spatiului romanesc prin aceasta amprenta -alcanica
&undamental romaneasca7 de alt&el, o )izita in satul lui natal, la .asinari, m%a
lamurit pe deplin asupra acestui aspect, in sensul ca am descoperit un spatiu
pri)ilegiat -ineinteles, &iecare dintre noi cauta ceea ce doreste sa gaseasca ,
insa, dincolo de emotia la care ma asteptam mergind la .asinari, am descoperit
intr%ade)ar un sat transil)anean mare, linistit, in care timpul pare sa se scurga
di&erit# Am )azut casa lui Cioran, care domina piriul ce%i trece prin &ata si care
stra-ate satul, la s&irsitul unui dupa%amieze de )ara dintr%o zi de sar-atoare
toti satenii erau im-racati &rumos si mergeau agale, )or-eau ca in )is# ,e podetul
de peste piriu erau trei -ar-ati )irstnici care pri)eau apa &ara sa )or-easca,
&ara sa spuna nimic (si ei im-racati in haine de sar-atoare+# "ra limpede ca nu
a)eau che& sa &aca nimic, iar dupa trei ore, cind ma pregateam sa plec, erau tot
acolo, nici nu se clintisera# $i se pare un &apt destul de reprezentati) pentru
am-ianta aceea, care contine o &orma de neliniste# Nu departe se a&la casa
poetului Octa)ian Goga, dar care e scunda, un pic strimta si intunecoasa# ,rin
apropiere se a&la Coasta Boacii, acea colina &rumoasa in care nu am regasit ceea
ce il &acea pe Cioran sa se intre-e de ce a parasit%o (in &ine, as &i putut la &el
de -ine sa%mi petrec toata )iata acolo+# Acestea &iind spuse, e*ista cu
certitudine acolo un genius loci )izi-il, e)ident# Aceasta incetineala
nelinistitoare, caci, dupa un timp, totul capata o nuanta de )iclenie (citisem ca
in copilarie 'uca &ot-al cu cranii in cimitirul satului, se cunoaste &aimosul
episod+, nu imi mai pare deloc surprinzatoare in conte*tul respecti), &ara a putea
spune de unde )ine aceasta impresie#
G#B#: 2ac=ues Lassale, ne &aceti onoarea si in acelasi timp placerea de a citi
te*tele e*trase din aceasta importanta marturie a lui Cioran, te*te adunate in
Caiete# "*ista ce)a care )a apropie de Cioran interesul pe care il aratati &ata
de aceasta situatie in acelasi timp puternica si comple*a &ata de )iata, care ar
putea &i de&inita prin e*presia elogiul indoielii # .ecunoasteti in indoiala lui
Cioran &ata de iluzii, &ata de certitudini, &rec)entindu%l, gasiti in el pe cine)a
apropiat8
2ac=ues LASSAL": " un sentiment ciudat de coni)enta si, in acelasi timp, e o mare
placere si o senzatie puternica de recon&ortare# Cred ca inteleg &oarte -ine ceea
ce )oia sa spuna Bec?ett atunci cind, dupa ce a primit manuscrisul 6emiurgului
celui rau, i%a raspuns lui Cioran prin cu)intele: $a simt la adapost in ruinele
dumnea)oastra # Adineauri, in metrou, am iz-ucnit in ris de mai multe ori# Nu ca
sinceritatea disperarii lui Cioran ar &i de pus la indoiala7 e*ista in acelasi
timp sinceritatea totala si constiinta totala a e*cesului si a ostentatiei# Sint
disperat si o spun, insa de indata ce o spun distanta dintre ceea ce simt si ceea
ce spun este atit de mare, incit ma cuprinde risul# ,e cit de mult ma e*tenueaza
parti%pris%ul de eu&orie, de optimism, de &ericire pentru si impotri)a tuturor, pe
atit constiinta unei disperari care in acelasi timp are lipsa de pudoare de a se
spune si eleganta de a ride de ea insasi ma -inedispune#
Acest imn catre singuratate, acest imn ridicat urii &ata de ceilalti si &ata de
sine insusi este totusi, in ultima analiza, o cautare a-soluta, cred, a dialogului
cu celalalt# "ste de negindit imaginarea acestei rostiri &ara destinatar# Si &ara
un destinatar care ar a)ea acelasi suris, aceeasi placere a schim-ului# Am
impresia ca a%l citi pe Cioran inseamna a sta de )or-a cu el# Inseamna a re&lecta
asupra lui, a%l &ace sa intre in rezonanta in toate sensurile termenilor#
G#B#: Scriitura &ragmentara, care este in &ond amprenta speci&ica a lui Cioran,
&ace trimitere, cum s%a mai spus, la moralisti, insa si la romanticii germani#
Cioran nu%i citeaza adesea, si totusi am impresia ca la el &ragmentul este mai
curind discontinuitate decit cizelare#
2#L#: "*ista in el, cu certitudine, ce)a din ,ascal, din La .oche&oucauld si din
2ou-ert, insa e*ista si una dintre cele mai &rumoase &ormule, prezenta intr%un
&ragment: Cind scrii ai intotdeauna tendinta de a%ti completa gindul# Iar acesta
este cel mai sigur mi'loc de a o rata# $area arta este de a sti sa te opresti, nu
sa apro&undezi# "ste mai usor sa epuizezi o pro-lema decit sa%i sugerezi
di&icultatile # Cind il descoperi pe Cioran la inceput, te intre-i cum a putut
supra)ietui unei dorinte atit de puternice de a nu mai &i, unei asemenea
ne&ericiri de a se &i nascut# Cred ca, in scrisul lui, totul e*prima o
irepresi-ila dorinta si placere de a trai, in mod parado*al# 6orinta si placere
uimitoare, surprinzatoare, care il in&urie, dar care il cuprind atit pe el, cit si
pe cititorii lui# Nu )reau sa spun ca Cioran ar &i un pro&esor de optimism, ci un
pro&esor de supra)ietuire temperata #
6omini=ue "6 ": Cea mai mare parte din cali&icati)ele care i%au &ost atri-uite, de
la nihilist la sceptic si cinic, sint apro*imati)e, deoarece, in &ond, se poate
spune ca de &iecare data nu era )ala-ila nici una, nici alta acesta era
programul lui# Ceea ce tempereaza cali&icati)ul de sceptic care i%a &ost atri-uit
este &aptul ca )or-ea cu o asemenea con)ingere, cu o asemenea )ointa de a
con)inge, incit isi termina intotdeauna &razele prin intre-ari ner)oase, de tipul:
Intelegeti8 , Nu%i asa8 , Nu credeti8 , care il luau pe interlocutor drept
martor, pentru a%l determina sa%i dea dreptate# Aceasta dorinta de a con)inge nu
este a-solut deloc atitudinea unui sceptic ade)arat, caruia in &ond nu%i pasa si
care renunta &oarte usor# Nu era nicidecum cine)a care )oia sa gaseasca leac la
toate, era pur si simplu preocupat sa spuna lucrurilor pe nume si sa arate ca ne
a&lam intr%o situatie cu desa)irsire grotesca# Si ca este totusi placut sa
traiesti#
Niciodata nu mi%a trecut prin minte sa%l intre- pe Cioran ce scria sau ce a)ea de
gind sa scrie in acel moment# $i se intimpla, din cind in cind, sa citez cite un
a&orism ori un pasa' din cartile sale# Il citam in mod natural in cursul
con)ersatiei, iar el a)ea o e*presie un pic stin'enita si astepta ca acest moment
sa treaca, asa cum astepti sa treaca un nor# Con)ersatia isi relua cursul normal#
Imi amintesc ca intr%o zi am mers sa )edem impreuna Li)ada cu )isini de Ceho) in
regia lui Broo?, o punere in scena magni&ica Cioran a)ea o pasiune pentru
aceasta piesa# La iesire eram amindoi incintati de piesa , cine)a s%a apropiat
-rusc de Cioran spunind: Ce &ericire, ce -ucurie, ma simt atit de onorat sa )a
intilnesc, domnule # Iar atunci Cioran, e*trem de incurcat, a inceput sa se
-il-iie, era in mod )izi-il neplacut surprins &iindca &usese reperat de acest
persona' dar, in acelasi timp, e*trem de politicos# Cioran era politetea
intruchipata# In acel moment, persoana in cauza isi spune ca poate s%a inselat si
pronunta un nume, pe care l%am uitat si care era numele unui ilustru necunoscut#
Cioran ii spune ca nu despre el este )or-a, iar celalalt ii raspune: 5a rog sa ma
scuzati, domnule, credeam ca sinteti cine)a cunoscut # Iar Cioran rasu&la usurat#
G#B#: .oland 2accard, sinteti scriitor, critic literar, eseist, l%ati cunoscut pe
"mil Cioran, ne a&lam aici la hotelul Lutetia # Iata o prima intre-are inspirata
de locul acesta: care ar &i, dupa dumnea)oastra, relatia mentala si in acelasi
timp a&ecti)a dintre Bec?ett si Cioran8
.oland 2ACCA.6: Cred ca e*ista la Bec?ett, in ciuda tuturor aparentelor, un &el de
a-solut al literaturii si al gindirii# In cazul lui Cioran a)eam impresia, insa
poate din cauza ca ma proiectam in scrierile lui, ca e*ista un orizont al
deriziunii# "ra un om care nu &acea impresie, nu m%a impresionat niciodata# Cred
ca, &ara indoiala, Bec?ett si altii pe care i%am cunoscut, Orson >elles etc#,
a)eau o anume greutate# Ceea ce%mi placea la Cioran era le'eritatea lui#
G#B#: "ra o le'eritate, o usurinta de a &i in lume, de a &i cu prietenii8 In al
doilea rind, spuneti ca aceasta le'eritate era insotita de o deriziune care putea
&i regasita in cotidian# Cred ca, citind Caietele, putem )edea in ce masura se
implica enorm: in )iziunea catastro&ica asupra lumii, pentru ca apoi sa ia
imediat o anume distanta#
.#2#: Cioran era unde)a dincolo de credinta, nu mai credea# Crezuse poate in
&ilozo&ie, in politica, si asta in .omania unor )remuri di&icile# Cind l%am
cunoscut, in anii saizeci, de)enise maestru de aceea poate )edeam in el un &el
de )ienez de s&irsit de secol in arta de a &ace pe idiotul si de a trans&orma
totul in &arsa cu un spirit e*traordinar# 9aptul ca a stiut sa do-indeasca arta
suprema a &utilitatii era seducator pentru mine# Cred ca e )or-a aici de o &orma
de intelepciune e*ceptionala# Nu am mai intilnit in )iata mea )reo persoana care
sa ai-a un asemenea umor# 6in &aptele marunte ale )ietii cotidiene intilnirile
in ca&enele ori pe strada, di)erse po)esti, pro-lemele cu plata chiriei, cu
portarii, plata impozitelor etc# scotea tot &elul de epopei comice# "ra o
ade)arata &ericire, iar el, un actor &ormida-il# Acesta constituia unul dintre
aspectele care ma seduceau teri-il: o gindire care era dintre cele mai pesimiste,
dintre cele mai negre, mai suicidare, mai apocaliptice imagina-ile si care, in
acelasi timp, cind il cunosteai pe Cioran, de)enea un -alon de sapun# "ste
important ca am-ele dimensiuni sa &ie prezentate# "ra un actor e*celent pe un te*t
&ormida-il# 3e*tul era atit de &rumos, iar actorul atit de e*traordinar, incit
actorul isi putea permite sa demoleze te*tul, ceea ce a &acut &ara incetare, si sa
demoleze de asemenea imaginea ce rezulta din te*t# 6eci isi putea permite sa 'oace
cu detasare, &apt speci&ic marilor actori# As putea spune ca in materie de umor
era mult mai li-er decit Sacha Guitr1, de e*emplu caci il putem compara pe
Cioran cu Sacha Guitr1, asa cum l%am putea compara si cu >ood1 Allen#
G#B#: In &ond, Cioran seamana cu un persona' sha?espearian ()or-este mult despre
Sha?espeare+# "l ar &i in acelasi timp regele Lear si -u&onul, insa reuniti intr%
un singur persona': Lear in scena din 9urtuna si in acelasi timp -u&onul care ia
distanta &ata de ne-unia lui Lear, insa adunati laolalta#
.#2#: "ste per&ect ade)arat, as spune, cu o dimensiune suplimentara: Cioran a)ea
puterea de seductie si di-acia marilor escroci# Stiti, escrocii sosesc, spun cite
o istorie )ictimelor lor, apoi le 'umulesc, iar dupa doi ani ies din puscarie si
reincep, sint atit de talentati incit cad din nou in pacat# Cred ca e*ista totusi
la Cioran un mic &ond de escrocherie, care tinea de &armecul lui si de care stia
sa se &oloseasca &oarte -ine# Cred ca a inteles repede, cind a sosit in 9ranta si
cind a si ramas aici, prin anii cincizeci, ca erau unele lucruri care nu tre-uiau
spuse si nici &acute# A)ea o inteligenta sociala e*traordinar de dez)oltata# "l a
'ucat rolul ratatului a-solut (aceasta era am-itia lui, sa &ie un ratat si aici
inter)ine partea de escrocherie+ si a &acut%o de minune, cu geniu, dar in acelasi
timp isi scotea pe rind cartile si de &iecare data cistiga#
"l porneste de la o idee puternica si simpla: totul se duce dracului aceasta
este e*presia pe care o repeta tot timpul , dar in acelasi timp &aptul ca totul
se duce dracului este e*traordinar7 pornind de la aceasta constatare, mai ramine
ce)a de &acut si cum )om proceda8 3oate aceste lucruri le spunea cu mult, mult
talent#
G#B#: Am impresia ca in scrisul lui Cioran, care se de&ineste pe sine ca un
romantic temperat de cinism, in de-itul sau )er-al, in &elul sau de a )or-i, in
ciuda ironiei pe care o a&iseaza, se regaseste ce)a din caracterul sau )ulcanic,
in e-ulitie
.#2#: "ste &oarte ade)arat, in &elul sau de a )or-i, dar si in maniera sa de a
scrie# In general, se )or-este despre un Cioran care este urmasul moralistilor din
secolele al @5II%lea si al @5III%lea, care isi cizeleaza te*tele etc# Nu e gresit
sa spunem ast&el, insa ce ma impresioneaza este prezenta puternica a unui ritm in
ceea ce scrie# "*ista in &razele lui un ritm care, pentru el, este mult mai
important decit armonia# La &el si in raporturile sale cu ceilalti, in &elul sau
de a )or-i# "ra un om care a)ea simtul ritmului# In opinia mea, marii scriitori
sint aceia care scriu in a&ara academismului# La el, nimic nu era academic# A)ea
un simt al ritmului, as spune chiar un simt roc? and roll al ritmului, sau ca in
'azz, sau ca la Bach#
G#B#: Imi dau seama ca ceea ce spuneti este e*trem de important# Anume, ca
pasiunea lui pentru muzica poate &i regasita in ceea ce a scris# Nu este pasiunea
unui diletant care ar &i dorit sa &ie mai curind compozitor decit scriitor, e ca
si cum e*perienta muzicala s%ar con)erti in scriitura#
.#2#: O spuneti atit de -ine, incit nu mai am nimic de adaugat#
G#B#: 6an <aulica, sinteti scriitor, om de litere, presedinte de onoare al
Asociatiei Internationale a Criticilor de Arta, dar in acelasi timp, lucru poate
mai important pentru aceasta emisiune, ati &ost redactor%se& al re)istei Secolul
A, care a &ost un paradis cultural pentru cei din generatia mea# L%ati intilnit
pe Cioran, ati pu-licat un numar din re)ista condusa de dumnea)oastra care i%a
&ost consacrat lui Cioran, insa cum, prin &orta lucrurilor, nu se poate )or-i
niciodata despre cine)a important &ara a implica o &arima de -iogra&ie, as dori sa
incepem aceasta intilnire printr%o intimplare care m%a marcat discipolul poarta
mereu cu sine amprenta unei &raze pe care maestrul nu o mai tine minte, caci
dumnea)oastra ati ameliorat primele mele te*te# Asadar, intr%o zi mi%ati spus:
"ste -ine ce ati scris aici, insa este un pic prea mult impregnat de stilul lui
Cioran # Am gasit e*trem de 'ust diagnosticul dumnea)oastra# Bolna)ul este &oarte
multumit cind medicul a&la sursa -olii# "ra ade)arat, era epoca in care il citeam
mult pe Cioran, in care cioranizam epigonic# Ati )azut deci in inceputurile mele
aceasta tentati)a, ceea ce inseamna ca erati e*trem de &amiliarizat cu opera lui
Cioran#
6an <AULICA: Acest episod pe care tocmai l%ati e)ocat arata cit de impregnati eram
cu totii de Cioran# "ra un &el de orizont de asteptare pentru intelectualii de la
noi# Cioran se a&la dincolo de imediatul realiza-il, cenzura isi e*ercita din plin
constringerile asupra a-ordarilor noastre, deci, tocmai din cauza o-stacolelor,
a)iditatea noastra era cu atit mai intensa# Il citeam, il asezam &oarte sus in
panoplia admiratiilor noastre, pentru ca el &acea parte din gloria unei generatii
care a insemnat enorm pentru prestigiul cultural al .omaniei# "ra o tara care,
imediat dupa primul raz-oi mondial, s%a a&lat intr%o situatie a)anta'oasa si care
a a)ut sentimentul unui mari raspunderi istorice# "ra )or-a, in acea .omanie care
isi do-indise in s&irsit limitele naturale ale demogra&iei sale, de a da masura
patrimoniului si a creati)itatii sale# In perioada dintre cele doua raz-oaie,
.omania a incercat sa dea do)ada de o imensa capacitate creatoare, care este
ilustrata de mari nume in materie de poezie si &ilozo&ie# "*istau poeti &oarte
mari Bar-u, care este un poet ermetic si care poate &i asezat alaturi de
$allarm , dincolo de 5al r1, apoi Blaga
G#B#: Cioran a)ea niste socoteli de incheiat cu 5al r1
6#<#: 5a re&eriti la 5al r1 in &ata idolilor sai# Insa putem )edea in Caiete ca
Cioran pare sa se caiasca din cauza acestei polemici un pic prea se)ere# Oricum,
5al r1 era un idol pentru intelectualii din generatia mea# 3re-uie sa )or-im, de
asemenea, despre ginditori: $ircea "liade, )iitorul mare istoric al religiilor,
isi &acea de-utul in acea perioada printr%o acti)itate de 'urnalist cu ade)arat
e*traordinara# Cioran era ce)a mai tinar, era cadetul generatiei, totusi participa
la aceasta e&er)escenta spirituala# A)ea o curiozitate, o e*traordinara &oame de
lectura, care i%a ramas# Cu cit )oia sa lase impresia de dezin)oltura, de lecturi
dezordonate, cu atit se putea ghici rigoarea care )eghease asupra primilor pasi si
primilor ani de studii la 9acultatea de 9ilozo&ie a Uni)ersitatii din Bucuresti#
G#B#: In Caietele despre care )or-im astazi in mod special, e*ista aceasta trecere
permanenta de la lecturi e*trem de serioase (S&inta 3eresa din A)ila, $eister
"c?hart+ la -iogra&ii# Gestul despre care )or-este cel mai des este cel de a
&runzari o carte, ca si cum ar &i &ost )or-a de a degusta carti in a doua parte a
)ietii sale, incepind cu )irsta de patruzeci de ani, in )reme ce in prima parte,
in dedicatia e*emplarului din 9enomenologia spiritului pe care l%a donat 9undatiei
.egelui Carol scria: Bi-liotecii in care mi%am petrecut tineretea # Chiar si in
lecturi e*ista doua dimensiuni ale lui Cioran#
6#<#: " o cochetarie &rantuzeasca, care consta in a nu spune ca ai citit o carte,
ci ca te%ai uitat prin ea# Am auzit%o si la altii, la marii impatimiti de lectura#
3re-uie sa &im precauti atunci cind )or-este ast&el# Imi amintesc, de e*emplu, ca
prin anii optzeci eram in)itat la unul dintre prietenii nostri, editor, care
tocmai pregatea un mare caiet despre &ilozo&ia germana# Cioran era de &ata# "ra si
un mare pro&esor, un mare specialist, iar Cioran, care pretindea ca nu era la
curent cu ast&el de lucruri, puncta din cind in cind con)ersatia cu cite o mica
intre-are insidioasa, de tipul: Ati citit cutare articol despre Schopenhauer8 ,
iar articolul acela era &oarte special# ,rin urmare, ce)a ramasese din perioada de
studentie la Bucuresti: ii ramasese o anumita disciplina intelectuala, in ciuda
protestelor lui# Consider ca a)ea o cultura &ilozo&ica mult mai riguroasa decit
)oia el sa credem# Si, de alt&el, aceasta )ointa de deschidere dincolo de spatiul
traditional al culturii europene, deschidere catre "*tremul Orient, catre India,
taoism, China, su&ism, spre surse care erau pe )remea aceea atit de indepartate de
gindirea europeana, toate acestea se petreceau cu decenii inainte de marea
deschidere suscitata de Borges, de e*emplu, si de &reneticii -i-liotecii Ba-el#
"ra o )ointa de deschidere, insa in 'urul unui element totusi riguros#
G#B#: In Caiete gasim adesea cu)inte asupra carora Cioran re&lecteaza: cu)inte
romanesti, aproape iesite din uz, arhaice, cum ar &i razlet, nimicnicie, )remelnic
cu)inte care par sa e)oce stratul arhaic al lim-ii romane# $i se pare ca, in
ceea ce scrie, Cioran se a&la mereu in cautarea acestui ecou )echi al lim-ii#
6#<#: Cred ca ati atins o pro-lema esentiala# Cioran nu cunostea sursele mai
indepartate ale ci)ilizatiei romanesti# Citeodata era nedrept, )or-ea despre unele
aporturi recente ale ci)ilizatiei romanesti ca despre o scursura a istoriei, insa
tot ceea ce s%a descoperit in ultima )reme arata )echimea pe palierul istoriei
antice# Costumul care se poate )edea in satele romanesti in zilele de sar-atoare
este cel purtat de persona'ele de pe Columna lui 3raian in imagini )echi de AAA
de ani# Aceasta arata ca e*ista o continuitate e*traordinara# 6e%a lungul anilor,
Cioran depusese toate e&orturile pentru a%si insusi lim-a &ranceza si pentru a
intra in intimitatea e*presi)a a acestei lim-i e*traordinare# "li-erat de acest
e*ercitiu de rigoare care ii ceruse mult e&ort, de)enise e*trem de deschis &ata de
posi-ilitatea de a redescoperi -ogatiile un pic arhaice ale lim-ii romane# 6e
alt&el, in scrisorile sale catre Noica, din care am pu-licat o parte in numarul
care ii era consacrat, din timp in timp &oloseste in lim-a romana cite o
intorsatura de &raza intraducti-ila, prin care arata ca a luat o anumita distanta
e*presi)a# ,entru Cioran, lim-a este deci o sansa de a se rascumpara#
In momentul in care .omania isi pierduse -unul nume din cauza dictaturii Cioran
nu era deloc mindru sa spuna ca este roman , in acel moment, redescoperirea lui
"minescu si a lim-ii e*traordinar de -ogate, de o neasemuita &orta muzicala, i%a
redat demnitatea de a apartine acestei matrice nu numai ling)istice, ci si de
ci)ilizatie#
Ar tre-ui aratat, dincolo de re&uzul aparent, tot ceea ce, in mod su-teran,
pro&und, il leaga de aceasta &orta ascunsa, deoarece cu)intele despre care )or-eam
sint in legatura cu notiuni mult mai )aste# "*ista o meta&izica in ele: nimicnicia
este )anitatea e*istentei si un sinonim pentru neant7 )remelnic este un termen
&oarte comple*, pentru ca ideea de timp este cuprinsa, in lim-a romana, de doi
termeni: e*ista timp, care e de origine latina, si pe de alta parte e*ista )reme,
de origine sla)a, al carui sens este mai concret# Aceasta este, de alt&el, una
dintre -ogatiile parado*ale ale acestei lim-i care a &ost impinsa la o e*istenta
agresta# 3ermeni a-stracti si pretentiosi, pro)eniti dintr%un alt registru decit
cel al )ietii curente, au su&erit o modi&icare semni&icati)a# Spre e*emplu,
termenul latinesc monumentum, care are legatura cu ci)ilizatia ur-ana, &iind -ine
de&init de aspectele sale de ci)ilitate, de)ine in romaneste mormint, care contine
o generalitate e*terioara determinarii sociale# La &el pa)imentum, care era un
detaliu de cultura ur-ana, a capatat in romana semni&icatia de )ast si cosmic,
de)enind pamint# Cred ca lim-a, dupa a-andonarea 6aciei de catre administratia
romana, a trecut prin acest proces: a &ost, daca )reti, impinsa la o e*istenta
rustica, insa in acelasi timp s%a deschis catre elementele pe care $ircea "liade
le numea crestinism cosmic # In acest interes pentru )alorile mai )aste,
ontologice ale anumitor cu)inte, Cioran are o intuitie sagace, deoarece simte ca
in ele se a&la unele dintre &ortele e*presi)e ale lim-ii romane# "*ista la Cioran
o latura romantica, o latura niciodata de ignorat, nu numai te*tele -i-lice, Io),
pro&etii, ci si e*plozia e*traordinara a liricii poetilor englezi care l%au marcat
pro&und Sha?espeare, despre care )or-este adesea# Cred ca in acest sens, &ara
nici o em&aza, deoarece el s%a &ormat la scoala moralistilor &rancezi, a unui
anumit clasicism in gusturile sale pro&unde, el era impotri)a ideii de
rationalitate a inteligentei, a modelului constructi)ist care a e)oluat in artele
plastice spre Bauhaus, latura ordonatoare, de model ordonat# 6impotri)a, el era
&idel &ortelor erupti)e ale geniului, ale romantismului care i%a marcat
inceputurile, caci tinarul Cioran era, asa cum a aratat unul dintre comentatorii
lui, un creier in &lacari , dar care, prin disciplina pe care i%a imprimat%o
e*primarea in lim-a &ranceza
G#B#: Cioran spunea: Sint prea con&uz pentru a )or-i germana #
6#<#: Nietzsche spunea ca, pentru a de)eni o stea, tre-uie sa &ii mai intii o
ne-uloasa# Si cred ca, de)enind o stea a e*presiei moderne, Cioran nu dispretuia
cu totul de-uturile sale, legaturile sale cu ne-uloasa#
Cind, in decem-rie !/B/, au a)ut loc e)enimentele care au dus la caderea regimului
Ceausescu, unul din primele lucruri pe care le%am &acut a &ost sa%i tele&onez si
am inceput prin a%l intre-a in ce lim-a )or-im (de o-icei, ii respectam dorinta de
a )or-i in &ranceza+, iar el mi%a raspuns: 6e data asta )om )or-i in romana: #
G#B#: Sanda Stolo'an, prietena cu "mil Cioran, autor al cartii Au -alcon de l e*il
roumain ,aris
Sanda S3OLO2AN: Am putea intr%ade)ar sa ne intre-am daca acest om nu s%a a&lat
toata )iata la limita, daca nu a su&erit de groaznica maladie de a &i pe lume, de
a &i ceea ce a &ost# "*ista aceasta &raza in Caiete: Su&erinta m%a &acut, ea ma
)a des&ace# Sint opera ei, iar eu, din partea mea, ii intorc ser)iciul# "a
traieste prin mine, supra)ietuieste prin sacri&iciile mele #
G#B#: ,utem simti insa cealalta &ata a lui Cioran
S#S#: In Caiete il a)em pe Cioran in intregime# Gasim in ele su&erinta lui, insa
si &uriile, umorile, tracasarile sale7 mai e*ista o parte nostima a lui Cioran,
persi&lanta, tonica# Cioran era e*trem de tonic, &oarte )esel, iu-ea )iata# Cind
mergeam la el in )izita nu stiam niciodata daca in acea seara a)ea sa &ie mai
pesimist decit de o-icei# "ra insa mereu prezent, e*trem de )ioi, atent la ce i se
spunea#
G#B#: ,entru mine, &igura centrala la Cioran este s&isierea# Cioran, asa cum il
propunem noi aici, asa cum il prezinta prietenii care l%au cunoscut, este altul
decit acel Cioran care )or-este despre s&isiere# "l nu a &ost o &iinta unica, ci
una s&isiata#
S#S#: Cioran era dezolat cind )edea ce se intimpla in lume, dar in acelasi timp
a)ea un sentiment, nu as spune de incredere si speranta, ci de I se intimpla sa
iasa din prapastia in care se a&la, se agata poate de )iata, pur si simplu# Cred
ca era disperat si, in acelasi timp, iu-ea )iata# Acesta era Cioran# 6espre ce
)or-eam cind ne )edeam8 Su-iectele de con)ersatie apar si in Caiete: despre
crestinism, despre trecut, despre s&inti# Apoi )or-ea mult despre .omania, era
&oarte atasat de originile sale#
G#B#: Cind spunea pe un ton un pic cam e*cesi): Nu e*ista loc mai &rumos pe lume
decit .asinariul , eu recunosteam in acest e*ces o oarecare ironie#
S#S#: Ironia era dozata e*trem de su-til# 6epasirea liniei de demarcatie se &acea
pe nesimtite, ne trezeam dincolo &ara sa ne dam seama# Asa era el#
G#B#: 5or-ea totusi mult despre actualitate# 9ata de imaginea comuna despre el, a
celui con&runtat cu pro-lemele etern umane, era &oarte interesat de actualitate
S#S#: 3ocmai, Cioran citea presa zilnic, &acea comentarii# Ii placea 3he NeC
Dor?er7 a)ea o-iceiul sa spuna: Nu mai citesc decit ziarele americane # 6a de
unde: Citea ziare &ranceze, germane# Spre e*emplu, ii reprosa lui $ircea "liade ca
nu citea presa# Spunea: Nu pricep cum de nu poate sa o &aca # "liade nu citea
niciodata ziarele# Cititul ziarelor era un &el de regula de )iata pentru el#
6e &iecare data cind il )izitam, era incintator, era omul cel mai &ermecator#
.elatiile sale erau insa complet di&erite# La el acasa ma simteam de parca eram
clasata pe un ra&t, intr%o anume casuta, numai a mea, a prieteniei noastre etc#,
insa mai erau si altele, despre care nu stiam nimic#
$i se intimpla, plecind de la el, sa am sentimentul ca ce)a m%a sin'enit, m%a
tul-urat# Impresia ca dincolo de Cioran cel care imi )or-ea, care era &ermecator
si in compania caruia ma simteam in largul meu, se a&la altcine)a, un alt Cioran
care se ascundea in spatele lui Cioran si care ma pri)ea si ma 'udeca# Citeodata
acest lucru ma &rapa si ma tul-ura mult# $a intre- daca unul dintre secretele lui
Cioran nu era tocmai acesta, anume ca mai era cine)a de &ata, in spatele celui
care imi )or-ea#
G#B#: In plim-arile cu Cioran, acest artist lipsit de ocupatie, e*ista &raze care
m%au marcat# La un moment dat mi%a relatat istoria, pe care am regasit%o de alt&el
si in Caiete, cu Gaston Gallimard care, intr%un tirziu, s%a reintilnit cu lim-a
germana pe care o in)atase cind era tinar# Atunci mi%a spus: George, &ii atent,
lim-a materna creste ca -uruiana # Se temea de acest lucru, iar cu)intele lui
con&irma &aptul ca lim-a materna nu l%a parasit niciodata pe Cioran# 6e alt&el, in
ultima perioada a )ietii, cind era gra) -olna), nu mai )or-ea decit in romana# Una
dintre amintirile e*traordinare ale acestor plim-ari este legata de momentul in
care mi%a )or-it singura data despre Ceausescu, care era in mod necesar pentru noi
re&erinta tacita, implicita a discutiilor noastre politice# $i%a spus atunci o
&raza in lim-a romana, o &raza )ulgara, a-solut impre)izi-ila, insa aceasta &raza
era spusa cu senzualitate, &ara nici un accent, &ara nici o ezitare pentru
scriitorul &rancez care de)enise si caruia ii )enea greu sa )or-easca in lim-a de
acasa# In acel moment am inteles ca de &apt, pentru Cioran, lim-a romana a &ost un
zacamint pe care a incercat intotdeauna sa%l cunoasca# 3eoria mea despre Cioran
este ca &orta lui )ine din &aptul ca el a &ost sedus de geometria, de sinta*a
lim-ii &ranceze si ca aceasta sinta*a a &ost in mod constant improspatata cu
materia prima, cu -ogatia originilor, care este cea a lim-ii sale materne# O data,
cind eram impreuna si cind prietenii il indemnau sa )or-easca romaneste, a inceput
sa urle si sa rida in acelasi timp: Imi distrugeti sinta*a: # Si nu in Gradina
Lu*em-ourg, ci la capatul strazii Od on, pe unde ne plim-am adesea, deoarece ii
placea sa treaca prin aceleasi locuri, mi%a spus: $%am hotarit sa nu mai scriu #
Iar eu, care eram tinar la acea data, i%am raspuns cu multa naturalete: 3otusi,
3iziano a pictat pina la // de ani # "l mi%a dat acest &rumos raspuns: George,
alaturi de cu)inte nu im-atrinesti in acelasi &el ca alaturi de culori #
G#B#: 9ran ois Bot, ati &ost prieten intim cu Cioran, l%ati cunoscut, ati stat
adesea de )or-a cu el, ati scris despre el# In ultima instanta, e*ista pentru
dumnea)oastra un alt Cioran8
9ran ois BO3: 6a, adica un alt Cioran care nu este nici acelasi in intregime, nici
cu totul altul# Cioran era un om care, cind i%ai citit scrierile atit de
disperate, te uimea prin caldura, prin prezenta, prin prietenia lui# ,rima oara l%
am intilnit la s&irsitul anilor saptezeci, intr%un -istro de linga ,anth on# Ne%am
simpatizat imediat, &iindca Cioran era cine)a care stia sa scoata la lumina &oarte
repede a&initatile electi)e# Am &ost &ermecat de risul sau, de umorul sau
desigur, e*ista acea latura a dezamagirii si in acelasi timp de ceea ce era
pasionat in el# Ne%am re)azut de multe ori, ne%am petrecut seri intregi impreuna,
uneori la prieteni comuni# Cioran era in stare sa plinga ascultind%o pe Amalia
.odriguez sau muzica tiganeasca, dar si sa rida7 a)ea un ris e*traordinar, care te
impaca cu )iata# Cind erai deprimat, cel mai -un terapeut era Cioran#
G#B#: "ste un diagnostic neasteptat
9#B#: Acestea &iind spuse, ceea ce scrie el este un &el de homeopatie, in masura
in care, a&irmind ca e*istenta te aduce in pragul disperarii, o &aci cu stil,
intr%o &ranceza impeca-ila# "ste un lucru tonic, care te reconciliaza cu
e*istenta# Citindu%l inainte de a%l cunoaste, ma asteptam sa intilnesc o persoana
se)era, rigorista# Imi imaginam adunari generale de pesimisti de%a lungul
epocilor, in care Cioran s%ar &i a&lat intre Schopenhauer si Eier?egaard, spre
e*emplu, si poate chiar Blaise ,ascal# "i -ine, nu#
G#B#: Sa )or-im aici despre acest Cioran al contrastelor# "*ercitiile de
admiratie, care ocupa un loc aparte in opera lui Cioran, seduc tocmai prin co%
prezenta unor admiratii neasteptate: se trece de la Sissi la Bec?ett
9#B#: Sissi, Bec?ett, 9itzgerald 6escoperim ca Cioran il admira pe 9itzgerald,
iar prin asta de)ine surprinzator, pentru ca acest mizantrop in toate cartile
sale se a&irma ca mizantrop militant de)ine deodata pasionat in ceea ce scrie#
Isi lasa inima sa )or-easca, il )edem elogiind autori la care tine ori o &emeie
tinara pe care a cunoscut%o si pe care o gaseste &rumoasa, inteligenta, plina de
&armec# Ne dam seama ca a re&ulat toate aceste lucruri in cartile lui pentru a
&ace loc e*ercitiilor sale de mizantropie# Iar apoi apar "*ercitiile de admiratie#
G#B#: Cind citim Caietele, o-ser)am e*traordinara di)ersitate a lecturilor lui
Cioran# Citea literatura de cea mai -una calitate, dar si literatura proasta# A)ea
un gust special pentru -iogra&ie#
9#B#: 6a, mai ales pentru -iogra&iile &emeilor cele-re din secolul al @5III%lea#
Ii placeau mult -ir&ele, secretele de alco), tot ce se petrecea in -udoare, in
saloanele particulare# Se dadea in )int dupa toate astea# A)ea oarecum latura
-ir&itoare a unui portar, dar a unui portar de geniu#
G#B#: "*ista un persona' despre care am )or-it putin, un persona' care a a)ut un
rol important in )iata lui Cioran# "ste )or-a de Simone# Cind mergeam la Cioran in
)izita, ea era prezenta si a-senta in acelasi timp, insa i%a stat alaturi atitia
ani
9#B#: La inceput nu o lasa sa apara# In primii ani, il )edeam mereu singur# Cind
mergeam la el, ea nu era acolo, iar apoi incet%incet si%a &acut aparitia# "ra o
&emeie e*trem de discreta, &oarte culti)ata, &oarte &ina si care il intelegea
&oarte -ine, care ii acorda multa atentie# "ram mirat, pentru ca mi%l imaginasem
pe Cioran mai curind ca pe un singuratic# "ram mirat sa o descopar pe aceasta
&emeie care il coplesea cu de)otamentul ei, mai ales la s&irsit, cind Cioran se
im-olna)ise#
G#B#: I%a &ost total de)otata#
9#B#: Il adora
G#B#: Iar editarea Caietelor este rezultatul e&ortului enorm depus de ea#
9#B#: Cioran mi%a spus odata o &raza teri-ila care ii semana# Isi pierduse oarecum
&acultatile in ultimele luni de )iata, su- e&ectul -olii# Se a&la la spitalul
Branca, )enise si prietena noastra 6omini=ue "d e, impreuna cu Simone si cu mine#
Cele doua doamne ies sa se plim-e in gradina, iar Cioran ma apuca de -rat si imi
spune: 6raga prietene, iti )oi &ace o marturisire# Sa nu mai spui altcui)a# 6ar
sa stii ca m%am pre&acut ca sint prezent # "ste o &raza teri-ila, e*traordinara# A
&ost, pina la capat, el insusi#
< Inapoi