Sunteți pe pagina 1din 24

Specificul reflectarii impreviziunii in practica arbitrala romana

Lector univ.dr.Cristina ZAMSA


Universitatea din Bucresti
RADU, TE ROG SA ADAUGI LOGO-UL ROGRAMULUI !OSTRU
Impreviziunea contractuala, desi nu este, de lege lata, consacrata de o maniera
generala in legislatie, este tratata de doctrina in materia exceptiilor principiului
obligativitatii contractului si este aplicata de catre tribunale arbitrale si
instantele judecatoresti. Prezentul studiu isi propune realizarea unei comparatii
intre fundamentarile juridice ale impreviziunii de la nivelul Curtii de arbitraj si
a instantelor judecatoresti, precizarea ideii impreviziunii ca posibila sursa a
nasterii unor drepturi contractuale suplimentare, analizarea relatiei dintre
impreviziune si eroare (la momentul contractarii sau al executarii prestatiilor).
In final, se va discuta natura contractuala sau extracontractuala a impreviziunii
ca si temei juridic in cadrul unei actiuni arbitralein justitie.
Teoria impreviziunii n legislaia romn
!e lege lata, "n dre#tu$ ro%n $i#se&te o #revedere e'#res( care s( de)ineasc( &i
s( re*$e%ente+e condi,ii$e de a#$ica-i$itate a$e teoriei i%#revi+iunii. Codu$ civi$
actua$, "n vi*oare din anu$ ./01 nu con,ine nicio re)erire $a i%#revi+iune. 2n
$e*is$a,ia na,iona$( e'ist( doar dis#o+i,ii s#ecia$e a$e teoriei i%#revi+iunii, cu%
sunt3 art. 14 a$in. 546 din Le*ea nr. /7.880 #rivind dre#turi$e de autor,
.
art. 91 din
Ordonan,a de ur*en,( nr. 917:;;0 #rivind re*i%u$ contracte$or de concesiune de
-unuri #ro#rietate #u-$ic(,
:
art. .1 din Le*ea nr..897:;;. #rivind vo$untariatu$.
4
Este i%#ortant de su-$iniat c( in viitoru$ Cod civi$ a$ Ro%<niei, teoria
.
Art. 14 a$in. 546 din Le*ea nr. /7.880 #rivind dre#turi$e de autor, cu %odi)ic(ri$e &i co%#$et(ri$e u$terioare3 ="n cazul unei
dispropor#ii evidente $ntre remunera#ia autorului operei %i beneficiile celui care a ob#inut cesiunea drepturilor
patrimoniale, autorul poate solicita organelor jurisdic#ionale competente revizuirea contractului sau m&rirea convenabil&
a remunera#iei.
2
Art. 91 a$in. 5.6 din Ordonan,a de Ur*en,( nr. 917:;;0 #rivind re*i%u$ contracte$or de concesiune de -unuri
#ro#rietate #u-$ica, cu %odi)ic(ri$e &i co%#$et(ri$e u$terioare3 ='aporturile contractuale dintre concedent %i
concesionar se bazeaz& pe principiul ec(ilibrului financiar al concesiunii $ntre drepturile care $i sunt acordate
concesionarului %i obliga#iile care $i sunt impuse.>
1
i%#revi+iunii va )i e'#res re*$e%entat( "n art..:?. intitu$at =Impreviziunea.
Re*$e%entarea i%#revi+iunii "n viitoru$ Cod civi$ re#re+int( o con)ir%are a
o#inii$or e'#ri%ate "n doctrina re#re+entativ(, c$asic( sau actua$( #recu% &i "n
@uris#ruden,a ro%<n( "n )avoarea recunoa&terii &i a#$ic(rii teoriei i%#revi+iunii
"n dre#tu$ ro%<n.
Teoria impreviziunii in doctrina romn
Studii %ono*ra)ice, re#re+ent<nd "n %are #arte te+e de doctorat, dedicate
recunoa&terii teoriei i%#revi+iunii, au )ost redactate "nc( din #erioada inter-e$ic(
5.8:; A .81;6, odat( cu #ri%e$e a#$ica,ii a$e teoriei i%#revi+iunii de c(tre
instan,e$e @udec(tore&ti
1
.
Autorii re#re+entativi de dre#t civi$ din #erioada recent( au %en,ionat "n
cursuri$e &i tratate$e universitare teoria i%#revi+iunii $a cate*oria e'ce#,ii$or de
$a #rinci#iu$ )or,ei o-$i*atorii a contracte$or
9
. De+vo$t(ri %ai deta$iate a$e
#ro-$e%aticii i%#revi+iunii se re*(sesc "ntr-o serie de artico$e scrise "n reviste$e
de s#ecia$itate #e aceast( #ro-$e%(
0
3
2ntre %ateria$e$e ar(tate %ai sus, se deta&ea+( #rin a%#$oarea ana$i+ei, o#inia
#ro). univ. dr. Liviu o#, Bacu$tatea de dre#t, Universitatea Ba-e&-Bo$Cai din
C$u@, care, "n cursu$ universitar din anu$ .88/ sus,inea a#$icarea i%#revi+iunii
#rin revi+uirea @udiciar( a contracte$or3 =)consider&m c& %i $n stadiul actual al
4
Art. .1 din Le*ea nr. .897:;;. #rivind vo$untariatu$, re#u-$icat(3 =!ac& pe parcursul execut&rii contractului
de voluntariat intervine, independent de voin#a p&r#ilor, o situa#ie de natur& s& $ngreuneze executarea
obliga#iilor ce revin voluntarului, contractul va fi renegociat, iar dac& situa#ia face imposibil& executarea $n
continuare a contractului, acesta este reziliat de plin drept.
1
Ion Stroe, *eoria impreviziunii, te+( de doctorat, Institutu$ de arte *ra)ice Craiova, .8:1D A$e'andru
Otete$e&eanu, +tudiu asupra cazului fortuit sau a for#ei majore %i a teoriei impreviziunii, te+( de
doctorat, Bucure&ti, .8:/D o%#i$iu Eoicu$e,, *eoria impreviziunii, te+( de doctorat, Bucure&ti, .841.
9
GF. Be$eiu, !rept civil rom,n. Introducere $n dreptul civil. +ubiectele dreptului civil, Universu$
Guridic, Bucure&ti, :;;4, #..8/D C. St(tescu, C. B"rsan, !rept civil. *eoria general& a obliga#iilor,
Editura A$$, Bucure&ti, .88/, #.9/-0; &i edi,ia a IHa, ed. Ia%an*iu, Bucure&ti, :;;8, #.98D Liviu o#,
*eoria general& a obliga#iilor, ed. Lu%ina Le', Bucure&ti, .88/, #.?: &i Liviu o#, *ratat de drept
civil. -bliga#iile. .ol. II. Contractul, ed. Universu$ @uridic, Bucure&ti, :;;8, #.944. Este de su-$iniat c(
"n doctrina %en,ionat(, teoria i%#revi+iunii este dese%nat( &i #rin ada*iu$ rebus sic (non) standibus,
adic( o teorie a =$ucruri$or care nu %ai stau a&a> $a %o%entu$ e'ecut(rii contractu$ui )a,( de %o%entu$
contract(rii. 5GF. Be$eiu, op.cit. #..8/6.
0
GF. Be$eiu, *eoria impreviziunii / rebus sic standibus 0 $n dreptul civil, Revista JDre#tu$>.;-
..7.884D Revista 1Dre#tu$> nr. .7.881D I. A$-u, A. Man 2tilitatea terminologiei juridice latine cu
referire special& la adagiile pacta sunt servanda %i rebus sic standibus , Revista =Dre#tu$> :7.880D G.
Anton, *eoria impreviziunii $n dreptul rom,n %i $n dreptul comparat, Revista =Dre#tu$> nr.?7:;;;D
#.18-94D Revista =Dre#tu$> nr./7:;;4D L. D. M<r+a, Interven#ia legal& %i judiciar& $n contracte,
Revista =Dre#tu$> nr.87:;;1.
2
legisla#iei noastre, circumstan#ele economice pe care le tr&im, impun admiterea
revizuirii judiciare a unor contracte, mai ales a celor care dau na%tere la
obliga#ii pecuniare cu executare succesiv& sau afectate de un termen suspensiv
mai $ndelungat.>
?
. ro). univ. dr. Liviu o#, "n anu$ :;;8, "n cadru$ tratatu$ui de
dre#t civi$ reia s#re de+vo$tare teoria i%#revi+iunii, cu ana$i+a doctrinei actua$e
)rance+e, rea)ir%<nd ad%iterea i%#revi+iunii "n te%eiu$ =principiului bunei
credin#e la care se asociaz& %i principiul demonstrativ al solidarit&#ii
contractuale.
3
Doctrina recent( de dre#t co%ercia$, #rin #ro). univ. dr.
GFeor*Fe i#erea, ad%ite c( =*eoria impreviziunii permite adaptarea unui
contract la condi#iile contemporane execut&rii lui c,nd, datorit& intervenirii
unei situa#ii obiective imprevizibile sau cu efecte imprevizibile asupra
contractului, devine evident& onerozitatea excesiv& a obliga#iilor uneia dintre
p&r#i $n beneficiul exclusiv al celeilalte.
4

Prezentarea deciziilor de aplicarea impreviziunii la nivelul instantelor
judecatoresti si arbitrale
Instan,e$e ro%<ne au )(cut #ri%a a#$icare a teoriei i%#revi+iunii "ntr-o s#e,(
so$u,ionat( "n anu$ .8:;
.;
. Du#( .88;, @uris#ruden,a ro%<n( a ad%is
i%#revi+iunea "n dou( do%enii3
a) %a@orarea cFirii$or "n contracte$e de "ncFiriere &i actua$i+area #re,u$ui
unor %(r)uri $ivrate &i neacFitate3 Curtea Su#re%( de Gusti,ie, Deci+ia
sec,iei co%ercia$e nr. :.7.881
..
?
Liviu o#, *eoria general& a obliga#iilor, ed. Lu%ina Le', Bucure&ti, .88/,#.?1
/
Liviu o#, *ratat de drept civil. -bliga#iile. .ol.II. Contractul, ed. Universu$ @uridic, Bucure&ti, :;;8,
#.91;.
8
GFeor*Fe i#erea, !rept comercial, vo$. II, ed.C. I. BecK, Bucure&ti, :;;8, #.4/
.;
=Prima decizie $n care s0a f&cut aplicarea impreviziunii s0a dat $n afacerea 5asc&r Catargiu c.
6anca 6ercovic. *ribunalul Ilfov, sec#ia I Comerciala, prin sentin#a din 77 mai 7489 a admis ac#iunea
lui 5asc&r Catargiu, $ntr0unul din considerente ar&t,ndu0se =dac& $n urm& au intervenit evenimente
cu totul excep#ionale care sc(imb& situa#ia de pan& atunci, f&c,nd ca ec(ilibrul s& se rup& prin
crearea de avantaje excesive de o parte, %i pierderi ruin&toare de cealalt& parte, %i dac& acele
evenimente nu puteau fi prev&zute la data c,nd conven#iunea a fost $nc(eiat&, e just ca p&r#ile s& fie
exonerate de obliga#iile lor. +e re#ine c& $n contractele sinalagmatice p&r#ile, $n urm&rirea
interesului lor, $%i creeaz& reciproc avantaje %i dezavantaje iar calculul ce p&r#ile $%i fac atunci c,nd
contracteaz& este bazat pe $mprejur&ri cunoscute sau previzibile 0 %i de aici se deduce c& p&r#ile
trebuiesc considerate ca $nc(eind actul au admis clauza tacit& rebus sic standibus. : se vedea
P..oiculet, *eoria impreviziunii 74;<, p.<30=9, citate din 1Curierul >udiciar 748?, nr.<9>
..
In spe#&, reclamantul a $nc(iriat p,r,tului spa#iul $n litigiu pe o perioad& de = ani, stabilindu0se
prin contract o c(irie lunar& de 7<<7,89 lei, la data de 7; septembrie 7449. In raport cu liberalizarea
pre#urilor %i a cre%terii ratei infla#iei ce au urmat datei de 7; septembrie 7449, reclamantul este
$ndrept&#it s& pretind& o c(irie mai mare, c(iar dac& prin contract nu s0a prev&zut o astfel de clauz&.
In acest sens se au $n vedere dispozi#iile art. 4@9 C. civ. potrivit c&rora conven#iile oblig& nu numai la
ceea ce este expres cuprins $n ele , dar la toate urm&rile ce ec(itatea, obiceiul sau legea d& obliga#iei
dup& natura sa.....:ltfel s0ar ajunge la situa#ia nefireasc&, inec(itabil&, ca $ndeplinirea obliga#iei
asumate prin contract de c&tre reclamant...s& devin& foarte oneroas&, ceea ce este inadmisibil (art.
3
b) "n %ateria r(s#underii contractua$e #entru ne#$ata #re,u$ui re-
actua$i+at, co%-in<nd re*u$i$e i%#revi+iunii cu ce$e a$e r(s#underii
contractua$e3 Curtea Su#re%( de Gusti,ie, deci+ia sec,iei co%ercia$e
nr.11907.888
.:
D Curtea Su#re%( de Gusti,ie, deci+ia sec,iei co%ercia$e
nr.41?7:;;;
.4
.
Guris#ruden,a Cur,ii de Ar-itra@ Co%ercia$ Interna,iona$ de #e $<n*( Ca%era de
Co%er, &i Industrie a Ro%<niei s-a #ronun,at #entru ad%iterea teoriei
i%#revi+iunii "n ur%atoare$e deci+ii3
1. sentina arbitral nr.232! februarie 2"""# pronunat n dosarul
nr.$%&$%%%' =:v,nd $n vedere c& p,r,ta este $n culp&, dar $n acela%i timp re#in,nd,
pe de o parte, c& $n timpul execut&rii contractului au ap&rut elemente care creeaz& pentru
una din p&r#i consecin#e at,t de oneroase $nc,t nu ar fi ec(itabil ca aceasta s& le suporte
singur&, mai ales c& nu a fost de rea0credin#&, iar pe de alt& parte, c& reclamanta poate dup&
recuperarea ec(ipamentelor s& le $nc(irieze din nou sau s& le v,nd&, *ribunalul arbitral
apreciaz& c& justific& acordarea daunelor0interese $n cuantum de 78<.8?9 2+!, reprezent,nd
c(iria pe intervalul 89 iulie 7444 / 89 decembrie 8999. Aste un interval rezonabil $n care
proprietarul poate g&si solu#ii pentru ec(ipamentul $nc(iriat. !esigur $ns& ca dac& datorit&
comport&rii p,r,tei, care ar $nt,rzia restituirea ec(ipamentului, s0ar pune $n pericol
realizarea acestor obiective nimic nu $mpiedic& reclamanta s& solicie noi desp&gubiri>.
79<8.pct.8 c.civ.). Ba#& de cele de mai sus, este necesar ca instan#a de trimitere s& stabileasc& pe baza
unei expertize cuantumul c(iriei pentru spa#iul $n litigiu, iar $n cazul $n care p,r,tul nu consimte s&0l
pl&teasc&, instan#a este $n drept s& dispun& rezilierea contractului dintre p&r#i. 5C. Crisu, 'epertoriu
de doctrin& si jurispruden#a rom,n&, vo$. I, Ar*essis,.889,#.:..6
.:
3 =Potrivit art. 4@9 %i 437 C. civ. $ntr0un contract clauzele obi%nuite se sub$n#eleg, de%i nu sunt
expres prev&zute $ntr0$nsele, iar conven#iile oblig& nu numai la ceea ce este expres prev&zut $n ele, dar
%i la toate urm&rile, ce ec(itatea, obiceiul sau legea d& obliga#iei dup& natura sa. Conform art. 793<
C.civ., daunele interese cuprind, $n genere, pierderea ce a suferit creditorul %i beneficiul de care a fost
lipsit. Prin urmare, lipsa unei clauze contractuale referitoare la reactualizarea pre#ului $n func#ie de
indicele de infla#ie este irelevant&, o asemenea clauz& se sub$n#elege, nefiind necesar a fi prev&zut
expres dreptul creditorului de a ob#ine repararea integral& a pagubei produse prin neplata pre#ului la
scaden#&. 5#u-$icat( de C.B(doiu, C.Iara*a, -bliga#iile comerciale. Practic& judiciar&, ed.
Ia%an*iu, Bucure&ti, :;;0, #.:;;6
.4
=Prin neac(itarea la timp de c&tre debitor a pre#ului ajuns la scaden#&, ec(ilibrul contractual nu s0
a mai p&strat, creditorul fiind prejudiciat prin devalorizarea leului, corespunz&tor indicelui de
infla#ie. "n realitate, nu este vorba de aplicarea unei sanc#iuni pentru ne$ndeplinirea unei presta#ii
contractuale ()) ci de o reactualizare a pre#ului convenit la data $nc(eierii contractului, prin
stabilirea valorii presta#iilor reclamantei la data pl&#ii efective de c&tre p,r,t&, $n vederea restabilirii
ec(ilibrului contractual. 5#u-$icat( de C. B(doiu, C. Iara*a, -bliga#iile comerciale. Practic&
judiciar&, ed.Ia%an*iu, Bucure&ti, :;;0, #.:;:6
4
2. sentina arbitral nr.2"!& iulie 2""(
$)
# pronunat n dosarul
nr.)("2"")' JAste de re#inut c& teoria impreviziunii $ndrept&#e%te p&r#ile la un
contract de lung& durat& s&0i cear& readaptarea(reamenjarea) dac& circumstan#ele ini#iale,
$n considerarea c&rora s0a $nc(eiat contractul $ntr0o anume configura#ie, i0au perturbat at,t
de grav ec(ilibrul $nc,t una dintre p&r#i, de%i ar putea s&0%i execute obliga#iile asumate,
executarea ar putea deveni excesiv de oneroas&. !reptul rom,nesc, spre deosebire de alte
sisteme de drept, nu a consacrat legislativ o asemenea posibilitate. !octrina %i practica
judiciar&(inclusiv arbitral&), mai ales $n ultimii 7= ani, dimpotriv& sunt favorabile aplic&rii
acestei solu#ii de reec(ilibrare a contractului, inclusiv $n situa#ia $n care p&r#ile contractante
nu au convenit $n acest sens, ca $n spe#&(art.7; alin.< din contract, invocat de p,r,t&, nu
consacr& posibilitatea reamenaj&rii contractului $n caz de sc(imbare grav& a circumstan#elor,
ci doar posibilitatea de principiu de a modifica contractul, ceea ce era oricum posibil, prin
acordul p&r#ilor, indiferent de existen#a sau nu a unei asemenea cauze). "n consecin#&, se
re#ine c& teoria impreviziunii $%i poate g&si aplica#ie , de principiu, dac& sunt $ntrunite, $n
spe#&, condi#iile de aplicare. 5ipsa degrad&rii ec(ilibrului contractual $ndrept&#e%te
*ribunalul arbitral s& aprecieze cu privire la neaplicarea $n concret, a teoriei impreviziunii.>
Este i%#ortant de o-servat c( sentinta din dosaru$ nr. :;/7:;;9 recunoa&te
a#$ica-i$itatea teoriei i%#revi+iunii, "n -a+a #rinci#iu$ui ecFi$i-ru$ui contractua$,
#entru o cau+( de i%#revi+iune a$ta dec<t )$uctua,ii$e )inanciare sau %onetare -
evo$u,ia industriei siderur*ice na,iona$e - cFiar dac( "n s#e,(, "n concret, cerin,a
nu a )ost considerat( ca )iind "ntrunit(.
3. sentina arbitral nr.$*!2 septembrie 2"$"# pronunat n dosarul
nr.$2!2""% ' J+intetiz,nd conceptual %i practic primul cap&t de cerere, *ribunalul
arbitral re#ine urm&toareleC 0 reclamanta solicit& adaptarea contractului, $n varianta
modific&rii pre#ului contractual,
0 reclamanta solicit& modificarea pre#ului contractual $n sensul oblig&rii p,r,tei la
plata sumei de ()) A2'- reprezent,nd contravaloare lucr&ri imprevizibile(denumite formal
suplimentare).
Pe cale de consecin#&, prima problem& de drept subsecvent& problemei principale de
drept / eviden#iat& la punctul III din sentin#a arbitral&, este teoria impreviziunii %i (posibilul)
rol al acesteia de a determina, pe cale arbitral&, modificarea pre#ului contractual $n sensul
major&rii(supliment&rii). "n subsidiar, este de clarificat / $n ipoteza accept&rii rolului creator
al impreviziunii de a crea un drept contractual suplimentar, dac& *ribunalul arbitral este
$ndrept&#it s& confere eficacitate acestui rol creator, $n sensul oblig&rii p,r,tei la plata
pre#ului suplimentar(imprevizibil).
5a nivel principial, aplicarea teoriei impreviziunii / invocat& de debitor, nu este exclus&
$n practica arbitral& rom,n&(a se vedea sentin#a arbitral& nr.893? iulie 899=, publicat&, $n
.1
u-$icat( "n 'evista 'om,n& de :rbitraj nr.;8994, #a*. ?;-?1.
5
extras, $n Revista Romn de Arbitraj nr.;8994, pp. @9 0 @<). :plicarea, $n principiu, a
acestei teorii nu ec(ivaleaz&, automat, cu aplicarea $n concret a acesteia. "n prezentul litigiu
arbitral, D2 se solicit& aplicarea impreviziunii $n varianta clasic&, ci $n considerarea a dou&
particularit&#i / mai jos relevate.
Particularit&#ile invoc&rii aplic&rii teoriei impreviziunii $n acest litigiu urmeaz& a fi
relevate prin raportare la fundamentele clasice ale acesteia. :%a cum s0a ar&tat mai sus,
teoria impreviziunii este invocat& de debitor $n scopul exoner&rii de r&spundere pentru
neexecutarea obliga#iei sau obliga#iilor contractuale. "n prezentul litigiu, teoria impreviziunii
/ neinvocat& de debitorul obliga#iei de plat& a pre#ului, este utilizat& de reclamant& / pretins
creditor al obliga#iei de plat& a pre#ului imprevizibil, $n scopul conferirii, pe cale arbitral&, a
unui drept suplimentar fa#& de cel stabilit de contractul litigios. :ceasta este prima
particularitate a invoc&rii teoriei impreviziunii $n prezentul litigiu. Cu alte cuvinte,
reclamanta invoc& aplicarea teoriei impreviziunii ca temei al na%terii unui drept 0 dreptul de
a solicita contravaloarea diferen#ei de pre# imprevizibil denumit formal suplimentar.
'eclamanta nu invoc& aceast& teorie ca temei exonerator pentru neexecutarea obliga#iei sau
obliga#iilor contractuale. Cea de-a doua particularitate a invoc&rii teoriei impreviziunii $n
prezentul litigiu const& $n faptul c& D2 se solicit& suplimentarea pre#ului contractual $n
timpul execut&rii propriu0zise a contractului. Cea de0a treia particularitate a invoc&rii teoriei
impreviziunii este urm&toarea. 'eclamanta invoc& impreviziunea $n modalitatea unei leziuni
a posteriori. 5a nivel principial, impreviziunea difer& de leziune $ntruc,t dispropor#ia $ntre
presta#iile p&r#ilor contractului comercial nu exist& $n momentul $nc(eierii acestuia, ci
intervine pe parcursul execut&rii, din cauza unor $mprejur&ri independente de voin#a
p&r#ilor()).
Sentin,a ar-itra$( nr..?/7: se#te%-rie :;.; #er%ite ana$i+area unor as#ecte
i%#ortante, atat din #unct de vedere teoretic, cat si #ractic, re)eritoare $a
#osi-i$itatea invocarii i%#revi+iunii $a un %o%ent #osterior e'ecutarii
contractu$ui, de catre creditor, in vederea recunoasterii dre#tu$ui $a %a@orarea
#retu$ui contractua$. Motivarea sentintei se des)asoara in @uru$ intre-arii daca
i%#revi+iunea #oate constitui te%ei #entru acordarea unui Jdre#t contractua$
su#$i%entar>. S#eta este deose-it de interesanta intrucat o)era o -a+a de discutie
#entru evidentierea ce$or doua ti#are de a#$icare a i%#revi+iuni3 ti#aru$ c$asic
5cau+a de e'onerare #entru nee'ecutarea o-$i*atiei e'cesiv de oneroase6 si
ti#aru$ J%odern> 5 te%ei #entru recu#erarea unor costuri e'or-itante oca+ionate
de e'ecutarea o-$i*atiei e'cesiv de oneroase6, cFestiuni #e care De vo% de+vo$ta
in cadru$ sectiunii intitu$ate +,mpreviziunea ca sursa a nasterii unor drepturi
contractuale suplimentare-.
Teoria impreviziunii .i principiul forei obligatorii a contractelor
6
rinci#iu$ )or,ei o-$i*atorii 5pacta sunt servanda6 este consacrat "n %od e'#res
"n art. 808 a$in.. C. civ.3 =Conven#iile legal f&cute au putere de lege $ntre p&r#ile
contractante. Re*$e%entarea #rinci#iu$ui "n art. 808 C. civ. nu con,ine &i o
#reci+are a )unda%entu$ui s(u, ast)e$ c( a revenit doctrinei ro$u$ de a ana$i+a
ra,iuni$e si con,inutu$ acestui #rinci#iu. Sta-i$irea )unda%entu$ui #rinci#iu$ui
)or,ei o-$i*atorii a contractu$ui re+o$v( #ro-$e%e $e*ate de do%eniu$ de a#$icare
sau de "ntinderea acestuia, iar una dintre consecin,e$e #ractice const( "n
#osi-i$itatea de ada#tare, de revi+uire a contractu$ui #rin interven,ia instan,ei
de @udecat(, $a cererea uneia din #(r,i$e contractante, "n ca+u$ #ertur-(rii *rave a
ecFi$i-ru$ui contractua$.
Ast)e$, doctrina actua$( ro%<n( re#re+entativ( )unda%entea+( #rinci#iu$ pacta
sunt servanda #e necesitatea asi*ur(rii sta-i$it(,ii &i si*uran,ei ra#orturi$or
@uridice *enerate de acte$e @uridice &i #e i%#erativu$ %ora$ a$ res#ect(rii
cuv<ntu$ui dat.
.9
Re$u<nd aceea&i idee, dar %ai nuan,at, #ro). univ. dr. Corne$iu
B"rsan sus,ine c(3 =principiul pacta sunt servanda nu poate fi fundamentat
numai pe cerin#ele morale ale respect&rii cuv,ntului dat ori pe cerin#ele juridice
ale respect&rii voin#elor individuale exprimate, ci se $nscrie $n r,ndul cerin#elor
societ&#ii $nse%i, cerin#e $nt&rite cu puterea pe care dreptul le0o d&.
7?
Din #ers#ectiv( econo%ic( &i socia$(, #ro). Be$eiu a #ro#us o so$u,ie de
ecFi$i-ru &i o rea&e+are a ra#ortu$ui dintre pacta sunt servanda &i rebus sic
stantibus 5cu care identi)ic( teoria i%#revi+iunii63 =dac& nu trebuie exagerat&
admisibilitatea principiului rebus sic stadibus, nici pacta sunt servanda nu
trebuie socotit un principiu cu valoare de fine de neprimire.
7@

Re+u$t( din considera,ii$e e'#use %ai sus c( doctrina actua$( ro%<n( %ani)est(
)$e'i-i$itate )a,( de ri*ori$e #rinci#iu$ui pacta sunt servanda &i acce#t( teoria
i%#revi+iunii ca o e'ce#,ie de $a #rinci#iu$ )or,ei o-$i*atorii a contractu$ui.
2n tratatu$ de o-$i*a,ii civi$e, #ro). univ. dr. Liviu o# #reci+ea+( c( o
co%#onent( a #rinci#iu$ui )or,ei o-$i*atorii este &i e'ecutarea cu -un(-credin,( a
contractu$ui, ca norm& de comportament care ofer& judec&torilor instrumentul
care le permite s& sanc#ioneze conduitele neloiale ale p&r#ilor, $n contradic#ie cu
principiul respect&rii cuv,ntului dat pacta sunt servanda.
./
.9
GF. Be$eiu !rept civil rom,n. Introducere $n dreptul civil. +ubiectele dreptului civil, ed. Universu$
Guridic, Bucure&ti, :;;4, #..8?6
.0
Constantin St(tescu, Corne$iu B"rsan, !rept civil, *eoria general& a obliga#iilor, ed. Ia%an*iu,
Bucure&ti, :;;8, #.98
.?
GF. Be$eiu, *eoria impreviziunii / rebus sic standibus - "n dre#tu$ civi$, Revista JDre#tu$> nr. .;-
..7.884, #.40
./
Liviu o#, *ratat de drept civil. -bliga#iile. .ol.II. Contractul, ed. Universu$ Guridic, Bucure&ti,
:;;8, #.9;9
7
Con)or% art. 4@9 alin. (7) C. civ.3 =Conven,ii$e tre-uie e'ecutate cu
-un(-credin,(.> Considerat( ini,ia$ doar o re*u$( de inter#retare a contractu$ui,
-una-credin,( tinde s( devin( "n dre#tu$ actua$ un #rinci#iu incident atat "n )a+a
e'ecut(rii contractu$ui, cat si in cea a )or%arii contractu$ui, )iind considerata o
verita-i$a nor%a de a#reciere a co%#orta%entu$ui #arteneri$or contractua$i.
.8
2n tratate$e recente de dre#t civi$, autorii )rance+i )ac vor-ire des#re e'#ansiunea
#rinci#iu$ui -unei-credin,e "n e'ecutarea contractu$ui, deduc<nd e'isten,a unor
o-$i*a,ii de coo#erare &i $oia$itate "n sarcina #arteneri$or contractua$i
2"
Aceeasi o#inie a )ost #re$uata si in doctrina ro%ana actua$a, care a#recia+a -una
credinta ca )iind o nor%a de co%#orta%ent in deru$area ra#ortu$ui contractua$
:.
.
La o cercetare %ai atenta a doctrinei noastre, este de se%na$at ca inca inainte de
.8/8, au e'istat #reocu#ari #entru de)inirea ro$u$ui i%#ortant a$ #rinci#iu$ui
-unei-credinte in e'ecutarea contractu$ui. Ast)e$, Di%itrie GFerasi% in
%ono*ra)ia 6una /credinta in raporturile juridice civile )ace vor-ire des#re
doua as#ecte care sunt cu#rinse in$auntru$ #rinci#iu$ui -unei-credinte3 )ide$itatea
in e'ecutare si indatorirea de co$a-orare a #arti$or.
::
Premisele aplicarii impreviziunii contractuale
2n $ucrarea din :;;0 re,inea% trei #re%ise a$e teoriei i%#revi+iunii3 5a6 a-sen,a
cu$#ei de-itoru$ui, 5-6 a-sen,a unei c$au+e de ada#tare a contractu$ui, 5c6
caracteru$ $icit a$ nee'ecut(rii o-$i*a,ii$or.Consider "n continuare va$a-i$e aceste
#re%ise dar cu une$e nuan,(ri "n )unc,ie de %oda$itatea de invocare a
i%#revi+iunii.
.8
La ince#ut, -una-credinta $oia$itate din te'tu$ art.8?; a$in.. C.civ. ro%an 5art...41 a$in.4
C.civ.)rance+6 a )ost inte$easa ca )iind o re*u$a sau directiva de inter#retare a contracte$or. In
#re+ent, aceasta ca$i)icare este considerata #rea restransa...Buna credinta $oia$itate #reva+uta
e'#res de art.8?; a$in.. C.civ. ro%an este o notiune %ora$a care a devenit o nor%a @uridica de
co%#orta%ent in e'ecutarea contractu$uiD ea re#re+inta un instru%ent @uridic care #er%ite
@udecatori$or sanctionarea co%#orta%entu$ui contractua$ a$ #arti$or in situatia in care este
contrar ca$itati$or %ora$e care )or%ea+a continutu$ acestor re*u$i, cu% sunt3 )ide$itatea,
sinceritatea, onestitatea si in sens %ai $ar* $oia$itatea...> L.o#, Tratat de dre#t
civi$.O-$i*atii$e.Eo$.II, Contractu$, Universu$ Guridic, :;;8, #.9.1-9.9
20
Br. Terre, F. Si%$er, L. LeMuette, Droit civi$.Les O-$i*ations, Da$$o+, aris, :;;:, #. 141-11;D G.
GFestin, TraitN de droit civi$. La )or%ation du contrat, LGDG, .884,#. :4.-:40.
:.
L.o#, Tratat de dre#t civi$.O-$i*atii$e.Eo$.II, Contractu$, Universu$ Guridic, :;;8, #.9.1
::
Di%itrie GFerasi% ,6una /credinta in raporturile juridice civile, Editura Acade%iei Re#u-$icii
Socia$iste Ro%ania, Bucuresti, .8/.,#.?/.
8
5a6 :bsen#a culpei debitorului, tinde s( de%onstre+e o atitudine corect( &i
o-iectiv( a acestuia cu #rivire $a intervenirea situa,iei i%#revi+i-i$e sau a
onero+it(,ii e'cesive, #entru a evita r(s#underea sa contractua$( &i #entru a
-ene)icia de a#$icarea i%#revi+iunii.
De-itoru$ o-$i*a,iei este in situa,ia de a nu %ai #utea e'ecuta A nu #entru ca nu
%ai vrea sau #entru ca nu %ai are $a "nde%<na %i@$oace$e #e care ar )i tre-uit sa
$e ai-( #entru a-&i e'ecuta o-$i*a,ia A ci #entru ca, datorit( intervenirii unui
eveni%ent ne#rev(+ut, e'ecutarea o-$i*a,iei ar )i %u$t %ai oneroas( #entru
acesta. Ast)e$ de-itoru$ care re)u+( e'ecutarea o-$i*a,iei e'cesiv de oneroas(
este "n a)ar( de orice cu$#( nu%ai dac( noti)ic( creditoru$ui, #<n( $a %o%entu$
scaden,ei sau a #unerii sa$e "n "nt<r+iere, intervenirea situa,iei i%#revi+i-i$e.
2ntr-o ase%enea u$ti%( situa,ie #articu$ar(, $i#sa cu$#ei de-itoru$ui este dovedit(
#rin "nsu&i )a#tu$ c( &i-a e'ecutat o-$i*a,ia ce )or%ea+( o-iectu$ contractu$ui, cu
in)or%area #rea$a-i$( a creditoru$ui des#re intervenirea situa,iei i%#revi+i-i$e.
5-6 :bsen#a unei clauze de adaptare a contractului, #orne&te de $a ideea c(, "n
virtutea #rinci#iu$ui $i-ert(,ii contractua$e, #(r,i$e #ot re*$e%enta e)ecte$e
intervenirii unor #osi-i$e situa,ii ne#rev(+ute $a "ncFeierea contractu$ui. !u%ai
c( nicio c$au+( de ada#tare a contractu$ui $a situa,ii i%#revi+i-i$e nu #oate )i
inter#retat( "ntr-un %od a-so$ut, strict sau )oarte restrictiv. In #ractic( deseori
a#ar situa,ii "n care *radu$ de #revi+i-i$itate a$ #(r,i$or, %ateria$i+at #rintr-o
c$au+a de ada#tare, este de#(&it. In acest sens, "n $ucrarea %ea din :;;0 ar(ta%
ur%(toare$e3
=Consider&m c& absen#ei clauzei de adaptare a contractului i se asimileaz&
ineficacitatea acesteia, cu consecin#a posibilit&#ii interven#iei mecanismului
impreviziunii contractuale, prin intermediul instan#ei de judecat&. Ineficacitatea
clauzei poate avea drept cauz&C
0 natura diferit& a riscului, alta dec,t cea prev&zut& de ipoteza clauzei.
Ineficacitatea $n acest caz este total& %i de factur& calitativ&E
0 efectul dispropor#ionat al riscului survenit, $n sensul amplorii sale neprev&zute
de p&r#i, c(iar dac& riscul $n sine era men#ionat ini#ial $n clauza respectiv&.
Ineficacitatea ar fi numai par#ial& %i de factur& cantitativ&.
8;
5c6 re%isa caracterului licit al neexecut&rii obliga#iilor este a#$ica-i$( #entru
i#ote+a "n care teoria i%#revi+iunii este invocat( #e ca$e de e'ce#,ie de c(tre
de-itor, c<nd a)ir%( c( nu-&i va e'ecuta o-$i*a,ia e'cesiv de oneroas( &i va
de%onstra "nde#$inirea condi,ii$or i%#revi+iunii. 2ns(, i%#revi+iunea #oate )i
invocat( &i #e ca$e de ac,iune #rinci#a$( de c(tre #artea a)ectat(, #osterior
:4
Cristina Za%&a, *eoria impreviziunii. +tudiu de doctrin& %i jurispruden#&, ed.Ia%an*iu,
Bucure&ti, :;;0, #.??-?/
9
e'ecut(rii o-$i*a,iei e'cesiv de oneroas( &i cu tit$u$ de a-&i recu#era #re@udiciu$
su)erit #rin avansarea unor costuri e'or-itante "n e'ecutarea contractu$ui.
Atitudinea #(r,ii a)ectate de i%#revi+iune se @usti)ic( #rin evitarea r(s#underii
sa$e contractua$e, ,in<nd cont &i de natura contractu$ui.
/ompararea fundamentarii juridice a impreviziunii la nivelul /urtii de
arbitraj si a instantelor judecatoresti
rinci#a$u$ )unda%ent a$ i%#revi+iunii re,inut de @uris#ruden,a instante$or
@udecatoresti &i doctrina ro%<n( este art. 8?; C.civ., re*$e%ent<nd #rinci#iu$
e'ecut(rii cu -un( credin,( a o-$i*a,ii$or 5art. 8?; a$in.. C.civ.3 =Conven#iile
trebuie executate cu bun& credin#&6 &i #rinci#iu$ ecFit(,ii 5art.8?; a$in.: C.civ.3
=Ale oblig& nu numai la ceea ce este expres $ntr0$nsele, dar la toate urm&rile ce
ec(itatea, obiceiul sau legea d& obliga#iei dup& natura sa.)
Ast)e$, Curtea Su#re%( de Gusti,ie a Ro%<niei a )(cut a#$icarea art. 8?; C.civ.
5uneori coro-orat &i cu art. 8/. sau art. .;/1 C.civ.6 "n deci+ii de ad%itere a
i%#revi+iunii "n %ateria contracte$or de "ncFiriere &i "n %ateria r(s#underii
contractua$e #entru ne#$ata #re,u$ui actua$i+at 5a se vedea deci+ia nr. :.7.881,
deci+ia nr. 41?7:;;;6.
2n doctrina civi$( actua$(, #ro). univ. dr. Liviu o# 5Bacu$tatea de dre#t,
Universitatea Ba-e&-Bo$Cai din C$u@6, )unda%entea+( teoria i%#revi+iunii #e3
#rinci#iu$ -unei credin,e $a care se asocia+( &i #rinci#iu$ de%onstrativ a$
so$idarit(,ii contractua$e.
8<
2n doctrina co%ercia$( actua$(, #ro). univ. dr.
GFeor*Fe i#erea 5Bacu$tatea de Dre#t, Universitatea din Bucure&ti6 re,ine at<t
-una credin,( c<t &i ecFitatea ca te%eiuri a$e i%#revi+iunii contractua$e3 =B&r&
s& pun& $n discu#ie for#a obligatorie a contractului %i nici executarea sa pe
viitor, ideea reec(ilibr&rii contractului, adic& a readucerii acestuia $n situa#ia
ini#ial& de Fin0Fin de situa#ia momentan& de Fin0loose, are la baz& principiul
bunei credin#e pe care fiecare dintre p&r#i trebuie s& o investeasc& $n executarea
contractului (art. 4@9 alin.7 C.civ.) %i principiul ec(it&#ii $n interpretarea %i
executarea contractului (art. 4@9 alin.8 C .civ.)
25

A$t doi$ea )unda%ent a$ i%#revi+iunii contractua$e, #rinci#iu$ ecFi$i-ru$ui
contractua$, a )ost re,inut cu #recadere de catre tri-una$u$ ar-itra$, dar si de catre
instanta su#re%a3
:1
Liviu o#, *ratat de drept civil. -bliga#iile. .ol.II. Contractul, ed. Universu$ Guridic, Bucure&ti,
:;;8, #.91;3:t,t buna credin#&, c,t %i leg&tura de solidaritate dintre p&r#ile contractante dau na%tere
obliga#iilor de cooperare, de loialitate, de coeren#&, de toleran#& %i de adaptare a contractului $n
dinamica sa la nevoia concilierii intereselor acestora $n fa#a evolu#iilor din mediul economic %i social.
25
GFeor*Fe i#erea, !rept comercial, vo$. II, e d. C. I. BecK, Bucure&ti, :;;8, #.4/6
10
Curtea de Ar-itra@ Co%ercia$ Interna,iona$ de #e $<n*( Ca%era de
Co%er, &i Industrie a Ro%<niei, "n deci+ii$e %entionate, a ad%is de
#rinci#iu, a#$icarea i%#revi+iunii "n te%eiu$ #rinci#iu$ui ecFi$i-ru$ui
contractua$, cFiar dac(, "n concret, nu erau veri)icate condi,ii$e de
a#$icare a i%#revi+iunii.
Curtea Su#re%( de Gusti,ie, deci+ia sec,iei co%ercia$e nr. 41?7:;;; a
invocat #rinci#iu$ ecFi$i-ru$ui contractua$ #entru a @usti)ica reactua$i+area
#re,u$ui contractu$ui cu indice$e in)$a,iei, in)$a,ia re#re+ent<nd o situa,ie
cu e)ecte i%#revi+i-i$e asu#ra contractu$ui &i deter%in<nd, "n o#inia
instan,ei, ru#erea ecFi$i-ru$ui contractua$.
Asa cu% re+u$ta din doctrina #recitata, )unda%entarea i%#revi+iunii #e
#rinci#iu$ -unei credinte in e'ecutarea contractu$ui are ca sursa de ins#iratie
dre#tu$ )rance+, in ti%# ce )unda%entarea teoriei #e #rinci#iu$ ecFi$i-ru$ui
contractua$ este %ai a#roa#e de s#iritu$ dre#tu$ui an*$o-sa'on. Ce re$atie se
#oate sta-i$i intre ce$e doua )unda%entari a$e teoriei i%#revi+iuniiO Doctrina
co%ercia$a ro%ana considera ca insusi #rinci#iu$ reecFi$i-rarii contractu$ui se
#oate inte%eia #e art.8?; C.civ. a$in..si : 5re*$e%entand atat -una credinta cat si
ecFitatea6.
Este evident ca ce$e doua )unda%entari nu se e'c$ud una #e cea$a$ta. rinci#iu$
-unei credinte #resu#une o a#reciere a atitudinii #arti$or cu oca+ia e'ecutarii
contractu$ui, in ti%# ce #rinci#iu$ ecFi$i-ru$ui contractu$ui are conotatii
o-iective. Insa, cFiar o =si%#$a> re-ecFi$i-rare a -a$antei contra#restatii$or nu se
#oate )ace inde#endent de $uarea in considerare a unei eventua$e re$e credinte a
#artii vata%ate, asa cu% de a$t)e$, a retinut si tri-una$u$ ar-itra$ in %otivari$e
sentinte$or %entionate.
re+en,a "n @uris#ruden,( a %ai %u$tor )unda%ente a$e teoriei i%#revi+iunii
de%onstrea+( interesu$ instan,e$or na,iona$e si a tri-una$u$ui ar-itra$ #entru
a#$icarea acestei teorii.
0ublul rol al bunei1credine in materia impreviziunii' fundament al teoriei
impreviziunii 2preferinta instantelor de drept comun3 si criteriu de
apreciere a atitudinii partilor 2jurisprudenta arbitrala3
!e interesea+( "n #$anu$ i%#revi+iunii %odu$ "n care -una-credin,( este #re+ent(
"n )a+a e'ecut(rii contracte$or. Din acest #unct de vedere, "n doctrin( se )ace
11
distinc,ie A #ornind de $a de)ini,ia $ui Cicero A "ntre fidelitatea $n executare &i
$ndatorirea de colaborare a p&r#ilor.
a6 Des#re fidelitatea $n executarea contracte$or se vor-e&te ca des#re o
"ndatorire de )ide$itate sau $oia$itate care incu%-( at<t de-itoru$ui, c<t &i
creditoru$ui
:0
.Re+u$t( c( #rinci#iu$ -unei-credin,e, #rin %u$titudinea )unc,ii$or
sa$e &i #rin caracteru$ destu$ de va* a$ e'#ri%(rii sa$e "n Codu$ civi$ 5de unde
-o*(,ia c<%#u$ui s(u de ac,iune6 este "n %(sur( s( a-soar-( )raternitatea
contractua$(, cu at<t %ai %u$t cu c<t acesta din ur%( se caracteri+ea+( #rintr-o
oarecare i%#reci+ie @uridic(.
2n #rivin,a de-itoru$ui, "ndatorirea de )ide$itate const( "n e'ecutarea )ide$(,
"ntoc%ai a o-$i*a,iei =cu toate di)icu$t(,i$e %ai %u$t sau %ai #u,in serioase ce ar
#utea s( se iveasc( #e #arcursu$ e'ecut(rii>
:?
. Ast)e$ conce#ut(, $oia$itatea de
e'ecutare nu tre-uie #rivit( ca o no,iune ri*id(
:/
, e'ist<nd anu%i,i )actori care o
#ot condi,iona.
Intervine "n acest #unct cFestiunea s#eci)icu$ui teoriei i%#revi+iunii, convertit(
"n adev(rate $i%ite #entru re*u$a e'ecut(rii o-$i*a,iei indi)erent de di)icu$t(,i3
este vor-a de i%#revi+i-i$itatea scFi%-(rii de circu%stan,e, a$(turi de ce$e$a$te
cerin,e a$e a#$ic(rii %ecanis%u$ui ada#t(rii contractu$ui &i care @usti)ic(
nee'ecutarea "ntoc%ai a o-$i*a,iei devenite e'cesiv de oneroas(. De-itoru$ui nu
i se va re#ro&a ne"nde#$inirea o-$i*a,iei de )ide$itate, "ntruc<t nu i se #oate re,ine
reaua-credin,( "n dec$an&area scFi%-(rii circu%stan,e$or.
Cu #rivire $a o-$i*a,ia de )ide$itate din #artea creditoru$ui# aceasta cu#rinde o
serie de e$e%ente care ,in %ai %u$t de as#ectu$ ne*ativ sau #asiv a$ %ani)est(rii
#rinci#iu$ui -unei-credin,e. Creditoru$, "n "nde#$inirea acestei o-$i*a,ii, se va
a-,ine de $a orice atitudine ne$oia$( de natur( s( deter%ine, "n %ateria noastr(,
onero+itatea e'cesiv( a #resta,iei de-itoru$ui.
!ee'ecutarea o-$i*a,iei de )ide$itate sau $oia$itate este "nso,it( de diverse
sanc,iuni. 2n ca+u$ i%#revi+iunii contractua$e, e$e #ot consta, "n )unc,ie de #artea
contractant(, )ie "n re)u+area e'ercit(rii dre#tu$ui $a ada#tarea contractu$ui, )ie "n
dec$an&area r(s#underii contractua$e.
-6 Autorii conte%#orani
:8
consider( c( -una-credin,( i%#$ic( %i o $ndatorire de
cooperare sau colaborare a p&r#ilor "n e'ecutarea contractu$ui, av<nd o
intensitate di)erit( du#( natura )iec(rui contract.Concret, doctrina consider( "n
:0
Br. *erre, P(. +imler, G. 5eHuette, o#. cit., #. 149.
:?
!. I(erasim, o#. cit., #. ?/.
:/
Br. *erre, P(. +imler, G. 5aHuette, o#. cit., #. 149.
:8
Idem, #. 14/.
12
%od unani% c( o eventua$( co$a-orare se traduce #rin "nde#$inirea o-$i*a,ii$or
de in)or%are &i de )aci$itare a e'ecut(rii contractu$ui de c(tre #artener
4;
.
Coo#erarea #(r,i$or, su- as#ectu$ o-$i*a,iei de a )aci$ita e'ecutarea contractu$ui
se #oate concreti+a "n o-$i*a,ia de rene*ociere a contractu$ui, ca ur%are a
onero+it(,ii e'cesive sau a di%inu(rii drastice a contra#resta,iei. Baci$itarea
e'ecut(rii va c(#(ta as#ectu$ unei in*erin,e $e*iti%e "n a)aceri$e #arteneru$ui
-u$versat de scFi%-area circu%stan,e$or
4.
, "ntruc<t se #un #ro-$e%a unor
concesii reci#roce "n vederea reinstaur(rii unui %ini% de ecFi$i-ru contractua$
sau, %ai #recis, "n vederea re)acerii #ro#or,iona$it(,ii #resta,ii$or.
Odat( "nde#$inite cerin,e$e i%#revi+iunii, re)u+u$ de rene*ociere sau
rene*ocierea cu rea-credin,( va antrena r(s#underea contractua$( a #(r,ii
cu$#a-i$e. Reiese c( -una-credin,( se %ani)est( at<t su- $atura #asiv(, c<t &i
activ( "n onorarea datoriei de co$a-orare.
rinci#ia$, -una-credin,( se a#recia+( at<t "n #rivin,a creditoru$ui, c<t &i "n cea a
de-itoru$ui, #ut<ndu-se sanc,iona reaua-credin,( a )iec(ruia dintre ei. 2n %ateria
i%#revi+iunii, o eventua$( rea-credin,( a #(r,ii contractante se va $ua "n ca$cu$ "n
%ai %u$te %o%ente a$e re$a,iei contractua$e &i "n )unc,ie de %odu$ de
%ani)estare a situa,iei i%#revi+i-i$e.
De ase%enea, intr-un contract sina$a*%atic si in )unctie de %oda$itatea de
invocare a i%#revi+iunii, aceeasi #arte are ca$itatea de de-itor, cat si de creditor.
Ast)e$ daca de-itoru$ o-$i*atiei devenita e'cesiv de oneroasa a$e*e sa invoce
i%#revi+iunea nu inainte de scadenta, ca in varianta c$asica, ci du#a e'ecutare
5acest $ucru este #osi-i$, asa cu% vo% arata $a sectiunea Impreviziunea ca
sursa a nasterii unor drepturi contractuale suplimentare) e$ va actiona in
ca$itate de creditor a$ contra#restatiei #e care o are de incasat in ur%a e'ecutarii
#ro#riei sa$e o-$i*atiei e'cesiv de oneroasa. Insa, ecFi$i-ru$ contractua$ )iind
*rav #ertur-at ca ur%are a onero+itatii e'cesive a o-$i*atiei de@a e'ecutate, se
#une #ro-$e%a cresterii contrava$orii #restatiei care i se cuvine.
In une$e contracte, asa acu% vo% arata in continuare, onero+itatea e'cesiva a
o-$i*atiei #oate )i re#re+entata #rin e)ectuarea unor $ucrari su#$i%entare 5din
cau+a i%#revi+i-i$e6, ca+ in care de-itoru$ acestei o-$i*atii este, in ace$asi ti%#,
si creditor a$ #retu$ui contractua$, a$ carui cuantu% i$ va so$icita %a@orat,
re)$ectand si contrava$oarea $ucrari$or su#$i%entare.
Cu #rivire $a de-itor, un #ri% %o%ent a$ constat(rii unei eventua$e re$e credin,e
este ace$a a$ survenirii eveni%entu$ui i%#revi+i-i$ sau a$ e)ectu$ui s(u asu#ra
4;
!. I(erasim, o#. cit., #. /0-/?D Br. *erre, P(. +imler, G. 5aHuette,
o#. cit., #. 148.
4.
!. Jazeaud, o#. cit., #. 0:;.
13
contractu$uiD o atitudine cu$#a-i$( "n #rovocarea sau accentuarea onero+it(,ii
e'cesive a o-$i*a,iei va avea dre#t re+u$tat ne"nde#$inirea #re%isei re)eritoare $a
$i#sa de cu$#(, ast)e$ c( nu va )i veri)icat( o cerin,( necesar( #entru dec$an&area
%ecanis%u$ui i%#revi+iunii. Concret, de-itoru$ui i se va re)u+a dre#tu$ de a
so$icita ada#tarea contractu$ui $a noi$e circu%stan,e, )ie #rin rene*ociere direct(,
)ie #rin interven,ia instan,ei co%#etente.
Si%i$ar, dac( situa,ia i%#revi+i-i$( di%inuea+( *rav contra#resta,ia datorat(
creditoru$ui cu re,inerea )a#tei 5sau a-sten,iunii6 de-itoru$ui, atitudinea acestuia
$i#sit( de -un(-credin,( va deter%ina r(s#underea sa contractua$(.
Cu re)erire $a creditor, acesta va )i #asi-i$ de a r(s#unde contractua$ dac(, cu
rea-credin,(, va #rovoca sau a*rava onero+itatea e'cesiv( a o-$i*a,iei
de-itoru$ui, ca+ "n care, a$(turi de ada#tarea cores#un+(toare noi$or
circu%stan,e, va )i o-$i*at $a #$ata unor des#(*u-iri #ro#or,iona$e cu inter)eren,a
sa "n co%#$e'u$ cau+a$ a$ i%#revi+iunii.
In )a+a #roducerii e)ecte$or i%#revi+iunii, o eventua$( rea-credin,( a creditoru$ui
re)eritoare $a nee'ecutarea sau e'ecutarea necores#un+(toare a o-$i*a,iei de
rene*ociere va antrena r(s#underea sa contractua$(.artea care va re)u+a
rea%ena@area contractu$ui 5de e'e%#$u, %a@orarea #retu$ui contractua$6 ca
ur%are a e'ecutarii o-$i*atiei e'cesiv de oneroasa #oate )i cu$#a-i$a de
neres#ectarea o-$i*atii$or de de )ide$itate &i de co$a-orare "n e'ecutarea
contractu$ui, #rin activarea r(s#underii sa$e contractua$e "n te%eiu$ art. 8?;
a$in.. C.civ.
,mpreviziunea ca sursa a nasterii unor drepturi contractuale suplimentare
Caracteru$ a%-iva$ent a$ i%#revi+iunii insea%na ca aceasta teorie #oate )i
invocata, in )unctie de i%#re@urari, ori de cate de-itor, ori de cate creditor, in
)unctie de a#$icarea concreta a conce#tu$ui de onero+itate e'cesiva.
E)ectu$ #rodus de o situa,ie i%#revi+i-i$( asu#ra contractu$ui este ra,iunea de
ordin #ractic, econo%ic care a i%#us de )a#t crearea "ntre*ii teorii, este %otivu$
#entru care au )ost "nce#ute de%ersuri$e teoretice de )unda%entare @uridic( a
acestei #ro-$e%e #ractice. entru a se o-,ine revi+uirea contractu$ui, cu toate
di)icu$t(,i$e de )unda%antare a unei ase%enea so$u,ii, este necesar( o anu%it(
*ravitate a e)ectu$ui constatat asu#ra contractu$ui #rin intervenirea situa,iei
i%#revi+i-i$e. !ou$ Cod civi$ a so$u,ionat #ro-$e%atica conce#tu$ui care s(
denu%easc( e)ectu$ i%#revi+iunii, o#t<nd #entru Jonero+itatea e'cesiv(>
4:
D
4:
2n doctrina )rance+( au )ost #ro#use &i a$te siste%e de conce#tua$i+are3 scFi%-are radica$( a
o-$i*a,iei, de+ecFi$i-ru contractua$ 5D.M.Fi$i##e, C(angement des circonstances et boulversement de
14
otrivit conce#tu$ui, ada#tarea contractu$ui este i%#us( de )a#tu$ c( o-$i*a,ia
ini,ia$( devine #rea oneroas(, e'cesiv(, "n sarcina uneia din #(r,i$e
contractante.A&a cu% su*erea+( &i denu%irea, ar re+u$ta c( e)ectu$ #rodus de o
situa,ie i%#revi+i-i$( s( )ie considerat nu%ai cu #rivire $a $atura #asiv( a
ra#ortu$ui @uridic o-$i*a,iona$, vi+<nd a&adar, e'c$usiv o-$i*a,ia de-itoru$ui.
Este evident( insu)icien,a acestui conce#t "n e'#ri%area a%-iva$en,ei e)ectu$ui
#rodus asu#ra contractu$ui, )ie asu#ra de-itoru$ui, )ie asu#ra creditoru$ui. 2ns(,
"n dre#tu$ co%unitar,
44
onero+itatea e'cesiv( este re*$e%entat( &i inter#retat(
"n du-$u sens, ca )iind at<t re+u$tatu$ unei cre&teri a costu$ui o-$i*a,iei
de-itoru$ui c<t &i a$ sc(derii considera-i$e a va$orii contra-#resta,iei care se
a&tea#t( de $a cocontractant. Su-secvent, "n cadru$ )iec(rui %ini-siste% de
conce#tua$i+are a e)ectu$ui asu#ra contractu$ui, s-a )(cut a#e$ $a diverse criterii
de %(surare a #ierderii , a onero+it(,ii e'cesive, a scFi%-(rii radica$e, a
de+ecFi$i-ru$ui contractua$.
In conc$u+ie, i%#revi+iunea, inc$usiv in varianta ei c$asica de a#$icare, nu este
=a#ana@u$> e'c$usiv a$ de-itoru$ui. 2n )unc,ie de #artea contractant( a)ectat( de
intervenirea unui eveni%ent i%#revi+i-i$, re+u$tatu$ ad%iterii i%#revi+iunii va )i
re#re+entat, "n %od concret si a$ternativ3
A de situa,ia de-itoru$ui, c(ruia nu i se va i%#uta "nde#$inirea o-$i*a,iei
devenite #rea oneroas(D
A de situa,ia creditoru$ui, care nu va )i o-$i*at $a acce#tarea contra#resta,iei,
datorit( di%inu(rii drastice a va$orii acesteia.
2n a%-e$e variante este vor-a, "n esen,(, de $i#sirea de e)ect a ace$or c$au+e
contractua$e con,in<nd o-$i*a,ia e'cesiv de oneroas(, res#ectiv contra#resta,ia
di%inuat(.
In varianta sa c$asica de a#$icare, i%#revi+iunea este invocat( #e ca$e de
e'ce#,ie de c(tre de-itor, re)u+<nd e'ecutarea o-$i*a,iei e'cesiv de oneroas(.
2ns( teoria i%#revi+iunii se va a#$ica cFiar "n i#ote+a unei o-$i*a,ii e'ecutate, #e
ca$e de ac,iune #rinci#a$( "n )unc,ie de %ai %u$,i )actori3 natura contractu$ui, de
cercetarea atitudinii #(r,ii a)ectate de i%#revi+iune. Ast)e$, de-itoru$ o-$i*a,iei
e'cesiv de oneroase, #entru a evita r(s#underea contractua$(, va e'ecuta totu&i
lKeconomie contractuelle,Bru'e$$es,.,#.0:;. L.GrCn-au%, 5e Contrat contingent.5Kadaptation du contrat par
le juge sur (abilitation du legislateur,aris, :;;4.,#.49.6
44
Modu$ ei de inter#retare nu este ce$ %ai #otrivit, "ntruc<t se a@un*e $a o e'tindere arti)icia$(, dinco$o
de c<%#u$ $e'ica$ a$ ter%eni$or Jonero+itate e'cesiv(>, ace&tia neaco#erind din #unct de vedere
$in*vistic situa,ia di%inu(rii va$orii #resta,iei cuvenite creditoru$ui. De aceea, critica )or%u$at(
su-+ist(, iar redactorii !ou$ui cod civi$,ar )i tre-uit s( o#te+e #entru o )or%u$are adecvat( s)erei
"ntre*ii #ro-$e%atici de sur#indere a e)ectu$ui #rodus at<t asu#ra de-itoru$ui, c<t &i asu#ra creditoru$ui
#rin survenirea unei "%#re@ur(ri i%#revi+i-i$e.
15
aceast( o-$i*a,ie, cu antrenarea unor costuri su#$i%entare, cu noti)icarea
creditoru$ui des#re a#ari,ia situa,iei sau e)ectu$ui i%#revi+i-i$.
Intr-o ase%enea i#ote+a, intr-un contract sina$a*%atic, de-itoru$ o-$i*atiei
devenita e'cesiv de oneroasa #rin necesitatea i%#revi+i-i$a a e)ectuarii unor
costuri su#$i%entare 5e'e%#$u3$ucrari su#$i%entare6 devine creditor a$ #retu$ui
acestor $ucrari su#$i%entare. oate e$ 5de-itoru$-creditor6 recu#era aceste
cFe$tuie$i su#$i%entare #rin invocarea %ecansi%u$ui i%#revi+iuniiO In i#ote+a
unui ras#uns a)ir%ativ, insea%na ca tri-una$u$ ar acorda, res#ectiv, ar crea
undre#t su#$i%entar contractua$ in -a+a teoriei i%#revi+iuniiO
Inainte de a )or%u$a un ras#uns, tre-uie ana$i+ata si atitudinea #arti$or,
su-su%ata cerintei e'ecutarii cu -una credinta a o-$i*atii$or 5art.8?; C.civ.6.
Ast)e$, noti)icarea creditoru$ui-de-itor este o cerin,( indis#ensa-i$( care tre-uie
"nde#$init( #entru a de%onstra o atitudine corect( &i non-i%#uta-i$( a
de-itoru$ui, )a,( de necesitatea #re%isei $i#sei de cu$#( a de-itoru$ui Acreditor "n
a#$icarea i%#revi+iunii.
So$u,ii$e avansate %ai sus, deduse #e ca$e $o*ic(, "&i #ot a)$a su#ortu$ "n
@uris#ruden,a )rance+(, ast)e$ cu% a )ost sinteti+at( "n .8/0 de D.M. Fi$i##e3
!Ls la survenance des circonstances nouvelles, le dMbiteur doit informer le
crMancier de ses intentions Huant N la poursuite de lKexMcution du contrat.()) )
le dMbiteur devra justifier son initiative unilatMrale en Mtablissant le refus du
crMancier dKaccepter les propositions raisonnables Hui lui furent adressMes.
41
2n doctrina )rance+( actua$(, Gean GFestin, "n ana$i+a acestei condi,ii, de
ase%enea, se #ronun,( de #rinci#iu c(3 5KimprMvision doit en principe
sKapprMcier au moment de lKexMcution du contrat. 2n continuare, cu tit$u de
#articu$ari+are, ce$e-ru$ @urist )rance+, ad%ite c( "n )unc,ie de circu%stan,e,
i%#revi+iunea se #oate a#recia &i $a %o%entu$ "ncFeierii contractu$ui3 5e
moment dKapprMciation de lKimprMvision dMpend parfois des circonstances Hui
accompagne la formation du contrat.
49
CFestiunea #e care o trata% o #ute% i$usta, ce$ #utin #artia$, si #rin inter%ediu$
unei deci+ii a instantei su#re%e. Este vor-a de deci+ia nr. 9.8?7:;;1 a 2na$tei
Cur,i de Casa,ie &i Gusti,ie, sec,ia co%ercia$(, care "n conte'tu$ e'isten,ei unui
contract de antre#ri+( "ntre #(r,i, a ad%is actio de in rem verso #entru
recu#erarea costuri$or i%#$icate de e)ectuarea unor $ucr(ri su#$i%entare necesare
&i ne#reci+ate $a %o%entu$ contract(rii.
41
D.M.Fi$i##e, C(angement des circonstances et bouleversement de lKMconomie contractuelle,
Bru'e$$es, .8/0, #.01/-018
49
G. GFestin, C. Ga%in, M. Bi$$iau, *raitM de droit civil. 5es effets du contrat, vo$. I, aris, :;;., #.1;;
16
Aceasta s#e,a a )ost re%arcat( "n $iteratura de s#ecia$itate &i a )ost co%entat( "n
%od distinct de %ai %u$,i autori i%#ortan,i de dre#t civi$, toc%ai datorit(
)a#tu$ui c( Jru#ea> &i #articu$ari+a o anu%it( tradi,ie &i auto%atis% "n do%eniu$
-$oc(rii oric(rui actio de in rem verso "n i#ote+a e'isten,ei unui contract 3 $n
practica instan#ei supreme s0a decis c& este admisibil& o ac#iune a
antreprenorului $mpotriva beneficiarului, $ntemeiat& pe principiul $mbog&#irii
f&r& just& cauz&, av,nd ca obiect obligarea acestuia din urm& de a pl&ti
lucr&rile de repara#ii suplimentare, peste cele care au f&cut obiectul
contractului de antrepriz& %i a lucr&rilor suplimentare).+0a mai re#inut c&
aceste lucr&ri de repara#ii, suplimentare %i necontractate, erau necesare
$ntruc,t $n lipsa execut&rii acestora nu se puteau continua lucr&rile ce au f&cut
obiectul contractului de antrepriz&, ceea ce ar fi condus la nefinalizarea %i
nepredarea obiectivelor la termenul contractual ()) +0a conc(is c& singura
cale de recuperare a contravalorii lucr&rilor suplimentare de repara#ii efectuate
era promovarea unei ac#iuni $ntemeiate pe principiul $mbog&#irii f&r& just&
cauz&, av,nd $n vedere c& lucr&rile erau deja efectuate la data pronun#&rii
(ot&r,rilor, astfel $nc,t, din moment ce beneficiarul a acceptat %i ulterior a
confirmat executarea lucr&rilor, era lipsit de temei a re#ine c& pentru
recuperarea contravalorii acestora antreprenorul avea la dispozi#ie $nc(eierea
unui nou contract de ac(izi#ie.
;?

Intr-o ase%enea s#eta, daca rec$a%antu$ ar )i dovedit ca e)ectuarea $ucrari$or
su#$i%entare ar )i )ost oca+ionata de o situatie i%#revi+i-i$a $a %o%entu$
contactarii, ar )i #utut inte%eia #retentia recu#erariii costuri$or e'or-itante in
te%eiu$ i%#revi+iunii contractua$eO
re%isa sta-i$irii ra#ortu$ui dintre teoria i%#revi+iunii &i "%-o*(,irea )(r( @ust(
cau+( o constituie #osi-i$itatea co-e'isten,ei "%-o*(,irii )(r( @ust( cau+( &i a
re$a,iei contractua$e, #entru situa,ia de#(&irii cadru$ui contractua$.
Ba,( de co%#$e'itatea situa,iei de )a#t, "n care de#(&irea cadru$ui contractua$,
adic( e)ectuarea $ucr(ri$or su#$i%entare a )ost oca+ionat( de intervenirea unei
situa,ii i%#revi+i-i$e7 cu e)ect i%#revi+i-i$, re$a,ia dintre ce$e dou( insitu,ii ca &i
te%eiuri a$e ac,iunii ar-itra$e #oate )i at<t cau+a$(, c<t &i su-sidiar(.
Ba#tu$ c( re$a,ia dintre i%#revi+iune &i "%-o*(,irea )(r( @ust( cau+( este cau+a$(,
"nsea%n( s( o-serv(% c( de#(&irea cadru$ui contractua$ este "n a)ara oric(rei
cu$#e, $i#se de di$i*en,e sau re$e-credin,e din #artea rec$a%antu$ui, de vre%e ce
e$ a )ost nevoit, #rin intervenirea unei situa,ii i%#revi+i-i$e7 cu e)ect
i%#revi+i-i$, s( e)ectue+e $ucr(ri su#$i%entare, necontractate ini,ia$. Dar ana$i+a
nu se o#re&te aici. Din acest #unct a$ ana$i+ei se eviden,ia+( ce$ de-a$ doi$ea
as#ect a$ re$a,iei dintre i%#revi+iune &i "%-o*(,irea )(r( @ust( cau+(, de a )i de
su-sidiaritate.
40
Br.DeaK, *ratat de drept civil. Contracte speciale, vo$. II, ed. Universu$ Guridic, Bucure&ti, :;;0,
#.:.4
17
2n i#ote+a noastra, nu este vor-a de o si%#$( de#(&ire a cadru$ui contractua$, ci
de o de#(&ire oca+ionat( de teoria i%#revi+iunii, ast)e$ c( no,iunea de de#(&ire-
#ro#rie "%-o*(,irii )(r( @ust( cau+(- este a-sor-it(, #rin a#$icarea i%#revi+iunii,
de no,iunea de %odi)icare a #re,u$ui contractua$. Iar dac( creditoru$ 5-ene)iciaru$
contractu$ui6 re)u+(, se activea+( r(s#underea contractua$( a acestuia. A#are
ast)e$ #ro-$e%a a$e*erii te%eiu$ui #entru recu#erarea costuri$or avansate de
de-itor3 ac,iunea "n r(s#undere contractua$( sau actio de in rem versoO
Con)or% unei condi,ii @uridice de introducere a $ui actio de in rem verso, &i
anu%e, caracteru$ su-sidiar a$ acesteia, tre-uie veri)icat( e'isten,a unei a$te
ac,iuni a)$ate $a "nde%<na rec$a%antu$ui, "n s#e,( ac,iunea "n r(s#underea
contractua$( #entru re)u+u$ a#$ic(rii %ecanis%u$ui i%#revi+iunii. Or*anu$
@urisdic,iona$ co%#etent este "n %(sur( s( ana$i+e+e dac( ac,iunea "n
r(s#underea contractua$( #rin a#$icarea i%#revi+iunii "nde#$ine&te condi,ii$e
#entru a )i "nte%eiat( &i, "n )unc,ie de acest de%ers va Fot(r"3
dac( va considera a#$icarea "n s#e,( a r(s#underii contractua$e #rin
intervenirea i%#revi+iunii, acesta va )i unicu$ te%ei a$ ac,iunii #e care "$
va re,ineD
dac( nu va considera a#$icarea "n s#e,( a r(s#underii contractua$e #rin
intervenirea i%#revi+iunii &i va a#recia c( de#(&irea cadru$ui contractua$
#rin $ucr(ri$e su#$i%entare nu se datorea+( unor cau+e i%#revi+i-i$e, va
re,ine s#re ana$i+( doar actio de in rem verso.
Ast)e$, a#recie% ca inad%isi-i$itatea de plano a a#$icarii teoriei i%#revi+iunii ca
sursa a nasterii unui dre#t contractua$ su#$i%entar #entru i#ote+a recu#erarii
unor costuri su#$i%entare 5si i%#revi+i-i$e6 tre-uie #rivita nuantat, #rin
veri)icarea nu nu%ai a inde#$inirii conditii$or i%#revi+iunii, ci si a unei
adevarate #roceduri de noti)icare de catre #artea a)ectata 5devenita creditor a$
#retu$ui e'or-itant su#$i%entar6, in virtutea res#ectarii #rinci#iu$ui e'ecutarii cu
-una-credinta a contractu$ui.
Ceea ce )ace di)erenta dintre i%#revi+iune si eroarea 5$e+ionara6 #osterioara
este asadar, dinco$o de conditii$e s#eci)ice )iecareia si veri)icarea conduitei
#arti$or din #ers#ectiva o-$i*atii$or de co$a-orare, de in)or%are in $e*atura cu
intervenirea situatiei i%#revi+i-i$e deter%inand onero+itatea e'cesiva. Intra-
adevar, daca #artea a)ectata e'ecuta o-$i*atia devenita e'cesiv de oneroasa #rin
avansarea unor costuri e'or-itante, )ara a in)or%a, a noti)ica #arteneru$
contactua$ si u$terior, invoca i%#revi+iunea #entru a recu#erarea acestor costuri,
cererea sa ar #utea )i #ara$i+ata #rin a#$icarea #rinci#iu$ui nemo propriam
turpitudinem allegans, #rin inter%ediu$ neres#ectarii re*u$ii e'ecuatrii cu -una-
credinta a contracte$or 5art.8?; c.civ.6.
O atitudine corecta, in )unctie de interesu$ #artii, de natura contractu$ui, de
circu%stante$e e'terioara este re#re+entata de doua variante #osi-i$e3
18
-#artea a)ectata )ie re)u+a- dar inainte de scadenta- e'cutarea o-$i*atiei devenita
e'cesiv de oneroasa si nu va avansa costuri$e e'or-itante #entru e)ectuarea unor
$ucrari su#$i%entare, inse%nand ca teoria i%#revi+iunii este invocata in varianta
ei c$asica, #entru e'onerarea de e'ecutare, sau
-#artea a)ectata, #entru a a evita an*a@area ras#underii sa$e contractua$e #entru
nee'ecutare, va e'ecuta totusi o-$i*atia devenita e'cesiv de oneroasa, insa
in)or%and si noti)icand co-contactantu$ des#re aceasta e'ecutare su#$i%entare,
cu re+ervarea dre#tu$ui sau de a-si recu#era costuri$e e'cesive avansate.
I%#revi+iunea contractua$a ar #utea )i invocata A dinco$o de veri)icarea
cerinte$or ei #ro#rii- in i#ote+a in care #arteneru$ contractua$ ar re)u+a
ra%-ursarea #retu$ui contractua$ %a@orat #rin costuri$e e'or-itante su#$i%entare.
4elatia impreviziune1 eroare. 5daptarea contractului ca
modalitate de reparare a prejudiciului
Sentin,a ar-itra$( nr..?/7: se#te%-rie :;.; %ai #ri$e@uieste de+vo$tarea Adinco$o
de date$e s#etei res#ectiver- a re$atiei dintre i%#revi+iune si eroare intrucat in
#ractica, une$e circu%stante de )a#t se a)$a $a *ranita incadrarii intre aceste
institutii @uridice. Se #une intre-area care este %ecanis%u$ @uridic de recu#erare
a #re@udiciu$ui su)erit de #artea a)ectataO Cu% este #osi-i$a ada#tarea
contractu$ui in i#ote+a eroriiO
In #ri%u$ rand, )ata de #re%isa e'istentei erorii 5$a %o%entu$ contractarii sau
#osterior6, a#are necesar a #reci+a coordonate$e in$auntru$ carora #ute% discuta
des#re co-e'istenta erorii si a %entinerii contractu$ui .
Acest $ucru este #osi-i$ daca 5i,ii6 :
5i6nicio #arte nu a so$icitat anu$area contractu$ui, desi ar )i )ost inde#$inite
conditii$e erorii viciu de consi%ta%ant sau conditii$e erorii #rovocate 5do$6.
Eicti%a erorii 5s#ontane sau #rovocate are dre#tu$ de o#tiune #entru re#ararea
#re@udiciu$ui, renuntand $a actiunea in anu$are.
5ii6 sunt inde#$inite doar conditii$e erorii indi)erente, care #oarta asu#ra unui
e$e%ent neesentia$ #entru )or%area contractu$ui. Eroarea indi)erenta #oate )i 3
-s#ontana, care nu #oate conduce $a anu$area contractu$ui dar care,
con)or% doctrinei3 P eroarea indiferenta poate atrage cel mult o
diminuare valorica a prestatiei.
;@

-#rovocata cu rea credinta, cand se #une #ro-$e%a de dre#t a do$u$ui
37
Ga-rie$ Boroi, Dre#t civi$. Curs se$ectiv #entru $icenta>, ed.Ia%an*iu, Bucuresti, :;;8,
#.0/;.
19
-#rovocata #rin ne*$i@enta, ca+ in care in doctrina se a#reci+ea+a3>
provocarea unei erori din simpla neglijenta, fara rea credinta, nu
constituie dol, insa, intr0o asemenea situatie, partea indusa in eroare din
neglijenta celeilalte parti, va putea sa solicite despagubiri, daca este
cazul, iar, in masura in care sunt indeplinite cerintele erorii, actul juridic
va putea fi desfiintat pentru acest viciu de consimtamant.
;3
Tri-una$u$ 7instanta de @udecata nu se va #ronunta asu#ra anu$arii 5#entru ca nu a
)ost investit de rec$a%ant, sau #entru ca nu sunt inde#$inite conditii$e erorii viciu
de consi%ta%ant6, dar, #entru ca s-a constatat e'istenta unui #re@udiciu,
tri-una$u$7instanta de @udecata #oate interveni di)erit in )unctie de %o%entu$
e'ecutarii.
In i#ote+a in care contractu$ a )ost e'ecutat tota$ sau #artia$ si, din eroare,
rec$a%antu$ a #ri%it %ai #utin -daca e creditor- sau a e'ecutat %ai %u$t -daca e
de-itor- si a su#ortat un #re@udiciu 5in sensu$ ca are de recu#erat o su%a de -ani6
so$utia de#inde de -una sau de reaua credinta a #aratu$ui 5A,B.6 3
5.Daca #aratu$ este in cu$#a 5intentie sau ne*$i@enta *rava6 si a a#rovcat eroarea
rec$a%antu$ui $a incFeierea contractu$ui, rec$a%antu$ este victi%a do$u$ui 5eroare
#rovocata6 si atunci %oda$itatea de re#aratie a #re@udiciu$ui este actiunea in
des#a*u-iri #e art.88/-888 C.civ.
B. A doua i#ote+a esta ca #aratu$ a )ost de -una credinta $a incFeierea
contractu$ui, cu #osi-i$itatea ca a%-e$e #arti sa )ie in eroare si niciuna nu a
so$ictat anu$area. Totusi, )ata de e'istenta unui #re@udiciu nu%ai in dauna
rec$a%antu$ui, #osi-i$itatea ca a%-e$e #arti sa )ie in eroare rec$a%a ca tri-una$u$
sa cantareasca in concreto, de $a ca+ $a ca+, daca )iecare #arte se a)$a intr-o
eroare scu+a-i$a, dinco$o de orice cu$#a in $e*atura cu %o%entu$ incFeierii
contractu$ui, #rin veri)icarea inde#$inirii o-$i*atii$or de in)or%are.
Este evident ca #arti$e se a)$a intr-o situatie di)ici$a, ne#rovocata de niciuna
dintre e$e, ci datorata unor )actori e'terni, situatie in care #arti$e te-uie sa
coo#ere+e #entru re-ecFi$i-rarea #restatii$or, de+ecFi$i-rate in ur%a erorii.
Ast)e$, doctrina considera ca, in te%eiu$ #rinci#iu$ui e'ecutarii cu -una credinta
a contracte$or 5art.8?; C.civ.6 3 P Cooperarea dintre partile contractante se
impune si in situatia in care apar dificultati in executarea contractului. In
asemenea imprejurari, in virtutea legaturii lor de solidaritate, partile nu trebuie
sa ramana in pasivitate) !e asemenea, in cazul in care dificultatile in
executarea contractului sunt datorate unor factori exteriori,), partile trebuie sa
38
Ga-rie$ Boroi, =Dre#t civi$. Curs se$ectiv #entru $icenta>, ed.Ia%an*iu, Bucuresti, :;;8, #.?:6
20
coopereze, dand dovada de toleranta, in sensul de a proceda la reviziuirea
clauzelor contractului pentru asigurarea ec(ilibrului contractual
;4
P.
Intr-o ase%enea i#ote+a, tri-una$u$7instanta de @udecata #oate )ace a#$icarea
art.%*" /.civ# ada#tand contractu$ $a cererea #artii #re@udiciate, #rin
sanctionarea co%#orta%entu$ui ne$oia$ a$ ce$ei$a$te #arti, care ar re)u+a
ada#tarea, -ene)iicind de #e ur%a erorii 5co%une6. Ast)e$, tri-una$u$7instanta d
e@udecata ar #utea sanctiona reaua-credinta a #aratu$ui cu oca+ia re)u+u$ui de
rea%ena@are a contractui 5desi a )ost de -una credinta $a %o%entu$ contractarii6.
In %asura in care, in )unctie de natura contractu$ui si de circu%stante$e
e'ecutarii $ui, contractu$ a )ost tota$ e'ecutat si ra#ortu$ @uridic dintre #arti se
considera stins, %oda$itatea de re#arare a #re@udiciu$ui ar #utea )i principiul
imbogatirii fara justa cauza# daca ar-itru$ 7@udecatoru$ nu )ace a#$icarea art.8?;
c.civ, 5considera ra#ortu$ @uridic stins intre #arti6 si rec$a%antu$ nu so$icta
anu$area contractu$ui.
In i#ote+a in care contractu$ ur%ea+a a )i e'ecutat, %ecanis%u$ @uridic #rin care
tri-una$u$ #oate interveni in contract #entru re#ararea #re@udiciu$ui su)erit de
rec$a%ant este 3
actiunea in des#a*u-iri #e art.88/-888 C.civ.# daca #aratu$ este in
cu$#a 5intentie sau ne*$i@enta *rava6 si a #rovocat eroarea
rec$a%antu$ui $a incFeierea contractu$ui, sau
in ca+ de eroare co%una $a incFierea contractu$ui,
tri-una$u$7instanta de @udecata va ur%ari, in vederea ada#tarii
contractu$ui,inde#$inirea de catre #arti, %ai cu sea%a de catre #arat,
5avanta@at #rin situatia creata6 a o-$i*atiei de coo#erare in )a+a
e'ecutarii contractu$ui, o-$i*atie decur*and din #rinci#iu$ e'ecutarii
cu -una credinta a contractu$ui, in sco#u$ re-ecFi$i-rarii
contractu$ui. Cu #rivire $a natura @uridica a actiunii de sanctionare a
#artii care re)u+a re-ecFi$i-rarea #restatii$or, in doctrina sunt
ur%atoare$e discutii 3 P 2nii autori francezi au propus angajarea
raspunderii civile delictuale, altii opteaza pentru posibilitatea de a
recurge la invocarea exceptiei de neexecutare in cazul incalcarii
datoriei de cooperare de catre creditor. Cu toate acestea,
jurisprudenta franceza a optat pentru sanctionarea incalcarii
indatorii de cooperare ca fiind un abuz de drept sau pentru
48
Liviu o#, *ratat de drept civil. -bliga#iile., Eo$. II., Contractul, ed. Universu$ @uridic, Bucure&ti,
:;;8, #.9:;
21
angajarea raspunderii civile contractuale a partii de rea0credinta P
1;

Doctrina si @uris#rudenta )rance+a tratea+a cFestiunea ada#tarii sau revi+uirii
contractu$ui #entru o cau+a situata $a *ranita dintre eroare si i%#revi+iune, #rin
#ris%a conce#tu$ui Jsujetions imprevues-
1.
.Considera% ca teoria sujestions
imprevues, a)$ata $a *ranita dintre eroare si i%#revi+iune, ast)e$ cu% este tratata
in dre#tu$ )rance+ si -e$*ian, #oate )i a#$icata si in dre#tu$ ro%an, nee'istand
i%#edi%ente de ordin $e*a$ in acest de%ers3 )unda%entu$ ad%iterii ei-
e'ecutarea cu -una credinta a conventii$or- este re*$e%entat si in Codu$ civi$
ro%an, art.8?;.
Asa cu% re+u$ta din doctrina #recitata, teoria sujestions imprevues are ur%atoru$
re*i% @uridic, co%#ati-i$ cu Codu$ civi$ ro%an3
5i6 #resu#une eroarea asu#ra unor e$e%ente a$e o-iectu$ui
contractu$ui, #ree'istente $a %o%entu$ contractarii si care
deter%ina di)icu$tati de ordin %ateria$ in e'ecutarea contractu$ui
40
Liviu o#, *ratat de drept civil. -bliga#iile., Eo$. II., Contractul, ed. Universu$ @uridic, Bucure&ti,
:;;8, #.9:;.
41
JLQe'ecution du contrat a seu$e%ent reve$e $a #resence de rocFers Mui e'istaient des avant $a conc$usion
du contrat. I$ est nean%oins #ossi-$e de se de%ander sQi$ ne su))irait #as Mue $a cause ait ete $e*iti%ent
i*nore $ors de $a )or%ation du contrat 5.8:, voir D.M Fi$i##e, tF,#recite, #.4:6. dans cet o#tiMue, seu$
$Qe))et #roduit i%#orte #our @usti)ier $a revision ou $a resi$iation. Deu' conce#tions sont donc #ossi-$e.>
5GacMues GFestin,, *raite de dreoit civil. 5es effets du contrat,LGDG, aris, :;;., #.48:6D Jar ai$$eurs, $e
-ou$verse%ent de $Qecono%ie contractue$$e #eut trouvers sa cause dans des e$e%ents de )ait Mui, -ien
MuQe'istant a $a conc$usion du contrat, nQont ete decouverts MuQau cours de son e'ecution5D.M.Fi$i##e,
C(angement des circonstances et boulversement de lKeconomie contractuelle, Bru'e$$es, .8/0,#.4:6D J ....
La tFeorie des su@estions i%#revues se caracterise #ar $e )ait MuQe$$e su##ose des di))u$tes dQordre %aterie$
a))ectant $Qo-@et %e%e du contrat. Ainsi, $a decouverte dQune *rosse %asse du *ranit au cours dQune
o#eration de derocta*e constitue une su@estion i%#revue.5Cons.dQEt, :/ )evrier .8?/6. La #resence dans $e
sous so$ dQune coucFe de *res dur et dQune coucFe )ort i%#ortante de scFistes a$terees aCant rendu tres
di))ici$es $e )onca*e de #ieu' $ors des )oundations dQun #ont a donne $ieu a inde%nisation de
$Qentre#reneur sur $a -ase de $a tFeorie des su@estions i%#revue5R6 A##arait a$ors une des distinctions
avec $a tFeorie des su@estions i%#revues reconnue en droit civi$3 $a tFeorie du droit civi$ est -asee sur
lKerreure et su##ose donc une situation preexistante a la conclusion du contratD $a tFeorie du droit
ad%insitrati) est )ondee sur $a co$$a-oration entre $es contractants et est susceptible de sQa##$iMuer au'
cFan*e%ents #osterieures a $a conc$usion du contrat 5R6 ..4.Les conditions dQa##$ication de $a tFeorie
des su@etions i%#revues sont identiMues a ce$$es deve$o##ees en %atiere dQi%#revison. Co%%e
$Qa##$ication de $a tFeorie su##ose des di))icu$tees dQordre %aterie$, e$$e ne sQa##$iMuera en #rinci#e MuQau'
%arcFes de travau'.> 5D.M.Fi$i##e, C(angement des circonstances et boulversement de lKeconomie
contractuelle, Bru'e$$es, .8/0, #..;1-.;96 JCette tFeorie #ourrait trouver son )onde%ent @uridiMue dans
$Qe'ecution de -onne )oi des conventions, Mui #rescri#t $a co$$a-oration entre $es contractants.
5R6D.M.Fi$i##e, C(angement des circonstances et boulversement de lKeconomie contractuelle,
Bru'e$$es, .8/0, #..48.6
22
5insa, doctrinarii -e$e*ieni #ro#un e'tinderea teoriei si $a i#ote+a
unor e$e%ente a$e o-iectu$ui a#arute du#a incFeierea contractu$ui6
5ii6 di)icu$tati$e de ordin %ateria$ deter%ina un de+ecFi$i-ru a$
#restatii$or 5sau -u$versarea econo%iei contractua$e, con)or%
doctrinei -e$*iene6
5iii6 are un ca%# de a#$icare s#ecia$, $i%itat $a do%eniu$ antre#ri+ei de
$ucrari, s#re deose-ire de i%#revi+iune, care un do%eniu vastD
5iv6 are ace$asi )unda%ent ca si i%#revi+iunea3 e'ecutarea cu -una
credinta a conventii$or 5 art...41 a$in.4 C.civ. )r, art.8?; C.civ.
ro%6D
5v6 deter%ina recu#erarea inte*ra$a a cFe$tuie$i$or su#$i%entare
*enerate de di)icu$tati$e in e'ecutare.
/ontractual .i e6tra1contractual n materia impreviziunii
entru a ana$i+a dac( i%#revi+iunea re#re+int( un te%ei contractua$ sau e'tra-
contractua$ "n cadru$ unei ac,iuni "n @usti,ie7ar-itra$e, tre-uie )(cut( di)eren,a
dintre cau+a i%#revi+iunii - e)ectu$ #rodus asu#ra contractu$ui 5a6 &i, %ai a$es,
tre-uie avut "n vedere )unda%entu$ @uridic a$ i%#revi+iunii 5-6.
a6 Cau+a i%#revi+iunii - situa,ie i%#revi+i-i$( sau cu e)ecte i%#revi+i-i$e -
re#re+int( un eveni%ent sau )actor o-iectiv, str(in sau e'terior contractu$ui &i
consi%,(%<ntu$ui #(r,i$or. E$e%entu$ #ro#riu contractu$ui const( "n #re@udiciu$
ce decur*e din e'ecutarea o-$i*a,iei e'cesiv de oneroas(, ast)e$ c( adev(rata
#ro-$e%( de so$u,ionat #rin a#$icarea i%#revi+iunii - odat( "nde#$inite condi,ii$e
sa$e - este re#ararea acestui #re@udiciu. 2n ace$a&i sens s-a re,inut &i "n doctrina
)rance+( in .81.3 2n MvMnement, Huel HuKil soit, nKa point du rapport direct
avec le contrat. +a survenance influe tout dKabord sur la situation
extracontractuelle, en Q provoHuantC la (ausse ou la baisse du prix, la raretM ou
lKabondance de la main0dKRuvre, la diminution ou lKaugmentation de la
production etc, et ne se rMpercute HuKindirectement sur la situation
contractuelle, cKest0N0dire sur le contrat) Plus prMcisMment encore, lKMlMment
dKimprMvision devrait concerner le prMjudice dMcoulant de lKexMcution complLte
du contrat pour lKune ou lKautre des parties et Hui dMpasse le risHuM normal,
lKalea ordinaire, attac(M a la nature des contrats successifs et a terme.
1:
-6Re+u$t( c( de#istarea as#ecte$or contractua$e sau e'tra-contractua$e din
%ecanis%u$ i%#revi+iunii nu are o %are i%#ortan,(. Mai i%#ortant este c(
adev(rata #ro-$e%( de so$u,ionat - re#ararea #re@udiciu$ui decur*<nd din
1:
C. StoCanovitcF, !e lKintervention du juge dans le contrat en cas de survenance de circonstances
imprMvues, tFSse, Marsei$$e, .81., #..:1
23
e'ecutarea o-$i*a,iei e'cesiv de oneroas( "&i are te%eiu$ @uridic "n dre#tu$ ro%<n
"n art. 8?; C. civ. 5re*$e%ent<nd -una credin,( &i ecFitatea "n e'ecutarea
contractu$ui6, con)or% @uris#ruden,ei &i doctrinei na,iona$e.
24