Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Note de curs
Curs I: Introducere n Filosoe 2
Curs 2: Argumentare "i gndire critic# 7
Curs 3: Elemente de Metazic# "i Ontologie 16
Curs 4: Introducere n teoria cunoa"terii 28
Curs 5: Introducere n losoa min$ii 39
Curs 6: No$iuni introductive de Etic# 45
Fragmente din texte losoce pentru seminar 54
1. Texte pentru cursul 1 54
2. Aplica"ii pentru cursul 2 57
3. Texte pentru cursul 3 62
4. Texte pentru cursul 4 63
5. Texte pentru cursul 5 65
6. Etic# aplicat#: 3 argumente etice - Avortul; R#zboiul. 66
Bibliograe 68
Curs I: Introducere n Filosoe
Ce este losoa?
philosophia
sophia - n!elepciune
iubire de n!elepciune
Conota!ii negative
nepractic"
ciudat"
permanen!a lucrurilor
problema cauzalit"!ii
etc.
Teme losoce
Cunoa$terea
Ra%iunea
Adev"rul
Mintea
2
Libertatea
Destinul
Identitatea
Dumnezeu
Dreptatea
Domenii losoce
Metazica
Ontologia
Gnoseologia
Epistemologia
Etica
Estetica
Filosoa limbajului
Filosoa #tiin!ei
Filosoa min!ii
Filosoa sportului
Filosoa artei
Filosoa politic"
ntreb#ri tipice
Ce sunt eu ?
Ce este con$tiin%a ?
A$ putea un fel de marionet", programat" s" fac lucrurile pe care cred c"
le fac din proprie voin%" ?
Despre lume
Cum putem siguri c" lumea este ceea ce credem c" este ?
Cum putem siguri care dintre opiniile noastre sunt obiective $i care sunt
subiective ?
Immanuel Kant
1.Ce pot $ti ?
2.Ce trebuie s" fac ?
3.Ce-mi este ng"duit s" sper ?
4.Ce este omul ?
Cum se nva!" losoa?
Socrate
Pl"cerea de a reecta
Fatalismul
homo economicus
y are proprietatea B,
z are proprietatea B,
....,
Atunci cnd una dintre op%iuni (de obicei cea care se refer" la tot ce
este r"u) este contrazis", dilema fals" concluzioneaz" c" varianta
opus" este cea adevarat".
Exemple:
Iube#te sau par"se$te!
Fie e$ti cu noi, e e$ti mpotriva noastr".
Ia note mai mari, altfel nu vei ajunge niciodata la facultate.
Ra!ionamentul circular
totu#i, n!elesul unui cuvnt nu este clar #i face ca ntregul argument s"
nu e valid
Dac" A, atunci B
Nu A
Deci, Nu B
Exemplu:
Nu munce#ti.
Nu ai.
Armarea consecventului
Dac" A, atunci B
Deci, A.
13
Exemplu:
Ai.
Deci, munce#ti.
Erori ale ra!ionamentului inductiv
generalizarea pripit"
eroarea de compozi!ie
Generalizarea pripit"
n acest caz exist" prea pu!ine exemple pentru a putea sus!ine un punct
de vedere
Y este jurat
Y l-a condamnat pe X.
Eroarea post hoc, ergo propter hoc
Am luat trei tablete de Echinacea n ecare zi de cnd m-a prins r"ceala. Dup" o
s"pt"mn" r"cela mi-a trecut, mul%umit" tabletelor de Echinacea.
Am vrut s" iau testul cu not" mare, a$a c" am folosit pixul meu norocos. A
func%ionat $i de data asta. Am luat 10.
Asear" am visat c" a avut loc un accident auto n ora$ul meu. Cnd am citit ziarul
de diminea%a, am realizat c" accidentul chiar a avut loc. Visele mele prev"d viiorul.
15
Curs 3: Elemente de Metazic# "i Ontologie
Deni$ii
P"mntul ne apare c" e plat #i c" nu se mi#c". n schimb, n jurul s"u se mi#c"
Luna, Soarele #i alte planete #i stele pe traiectorii aparent ciculare #i
concentrice.
Limbajul comun
a =a exista=a tr"i
Logica
ntrebare: CE ESTE?
R"spuns: FIIN*A
R"spuns: EXISTEN*A
trebuie s" e ceva ce d"inuie n toate cte sunt, altfel de mult nu ar mai existat
nimic.
Parmenide
gndirea
in!a n sine
Fiin$a
Logica: Socrate este om; Principiul identit"!ii: A este A, n acela#i timp #i sub
acela#i raport
admite contrariile
E tot una a gndi #i gndul c" ceva este; doar, f"r" in!a n care este
exprimat, nu vei g"si niciodat" gndul. C"ci nimic nu este, nici nu va , afar" de
in!" (Despre natur". Parmenide)
Fiin!a lui Parmenide
Pot s" spun: Fiin!a este, dar nu pot s" spun: nein!a este
Deci, Fiin!a=Gndire
Fiin!a care persist" de-a lungul tuturor schimb"rilor este schimbarea ns"#i.
Problema lui Heraclit
R"spunsul lui Platon: Ideile sunt cele care r"mn neschimbate de-a lungul
tuturos schimb"rilor
Ideile sunt adev"rata realitate, din care deriv" in!a lucrurilor din aceast" lume
Ideile nu sunt reale n sensul n care sunt reale lucrurile. Ele sunt sursa in!ei #i
izvorul binelui.
Lumea lui Platon
20
doxa
(opinie)
episteme
(cunoa#tere)
Lumea
sim!urilor
Lumea
Ideilor
Aparen!a
Realitatea
schimb"toare
efemer"
compus"
relativ"
etern"
simpl"
absolut"
forma
materia
Fiin!a
Aristotel
substan!a
calitatea
cantitatea
rela!ia
Fiin!a lui Aristotel
Ce este?
Ce este ceea ce este?
Ce este?
Ce este omul?
R"spunsuri:
Teoria politic"
Teoria metazic"
Teoria politic"
Rousseau (1712-1778)
21
Teoria lui Aristotel
existen!a uman" are un scop = a tr"i mpreun" cu semenii n vederea unei vie!i
bune.
o via!" bun" (=o via!" n care actele morale #i cele intelectuale sunt posibile) nu
se poate ob!ine dect n m"sura n care oamenii sunt parte component" a unui
stat (comunitate de in!e capabile s" discearn" binele #i r"ul, dreptatea #i
nedreptatea).
Natura uman" (Aristotel)
Pentru Aristotel cauza unui lucru reprezint" una din condi!iile de realitate ale
lucrului respectiv.
O statuie ecvestr"
cauza formal": forma care face din marmur" o statuie ecvestr" #i nu altceva
cuno#tin!e noi
erori multiple
nefericirea omului
adev"rata natur" uman" nu este cea social", ci este starea primitiv" a omului
s"lbatic:
Augustin (354-430)
Pascal (1632-1662)
Augustin (354-430)
Augustin dezvolt" aceast" idee din Biblie (Geneza 1:26 S" facem om dup" chipul
#i dup" asem"narea Noastr"):
pluralitatea ! Trinitate
Nici innitul mare, nici innitul mic nu pot cuprinse de ra!iuna uman"
omul = cale de mijloc ntre aceste extreme: nimic n compara!ie cu innitul, tot
prin compara!ie cu neantul
ca limbaj: altul se exprim" prin limbaj, ind auzit, vorbire atestnd o alt" natur"m
liber", imprevizibil" care mi traseaz" limitele proprii.
Omul - in$# cultural#
De ce exist?, Care este scopul vie!ii mele? - ntreb"ri despre sensul vie!ii
Existen!"
Sens
crea!iile de cultur" sunt revel"ri ale misterului n care este situat" existen!a
uman"
logica lui Hermes: logic" a individualului, o logic" care reect" n sine ntregul
Ricoeur: acest rezultat este unul abstract, c"ci omul nu poate cunoa#te direct
sensul existen!ei sale.
climatul absurdit"!ii
sentimentul absurdului
con#tiin!a lucid"
a avea o opinie nseamn" a crede c" ceva este ntr-un fel sau altul.
Eu gndesc
Eu m" ndoiesc
Rene Descartes
Baruch Spinoza
Gottfried W. Leibniz
Ren Descartes (1596-1650)
Cum este posibil ca despre acela#i lucru s" existe attea p"reri, nu numai
diferite, dar uneori chiar opuse?
Pasul 2. Nu se poate ndoi de faptul c" gnde#te, c"ci ndoiala este o activitate
a min!ii, este cugetare: Cuget, deci exist.
Sursa cunoa#terii la Descartes
Doctrina Idolilor
Metoda Inductiv-Experimental"
Doctrina Idolilor
Idolii Tribului:
Idolii Pe#terii:
Idolii Pie!ei:
sunt deriva!i din faptul c" trebuie s" ne exprim"m #i s" ne comunic"m
gndurile cu ajutorul limbajului, ce con!ine decien!e sistematice:
Idolii Teatrului:
nu provin nici din minte, nici din limbaj, ci dintr-o cultur" losoc"
corupt" #i din demonstra!ii eronate
Metoda Inductiv-Experimental"
Teoria ideilor nn"scute mai este numit" $i inneism (de la franc. inn = nn"scut,
cuvnt ce-$i are originea n lat. innatus = nn"scut, din na$tere, congenital).
Dac" ar exista idei nn"scute, ele ar trebui s" e prezente la to%i oamenii. Or,
experien%a ne arat" c" copiii nou-n"scu%i, napoia%ii mintal $i chiar marea mas"
a oamenilor necultiva%i nu au acele axiome sau principii care sunt socotite a
nn"scute.
31
Nici principiile logice, nici cele matematice $i cu att mai pu%in principiile
$tiin%elor de observa%ie, neind prezente n mintea tuturor oamenilor, nu pot
nn"scute.
Ideile nn"scute
Partizanii inneit"%ii, ind obliga%i s" admit" c" nu to%i oamenii le au, arm" c"
exist" o deosebire ntre a avea o idee $i a con$tient de ea. Adic" spiritul poate
avea idei, f"r" a con$tient de ele.
Acest lucru este ns" imposibil dup" p"rerea lui Locke. A n intelect nseamn"
a perceput sau n%eles de intelect, alt mod de prezen%" n intelect a unei idei
ind cu neputin%". A$adar, a spune c" o idee este n intelect, f"r" ca intelectul
s" o perceap" nseamn" a spune c" ea este $i n acela$i timp nu este n
intelect, adic" nseamn" a ne contrazice. Este adev"rat c" exist" idei a c"ror
cunoa$tere noi o dobndim foarte devreme; dar dac" le cercet"m cu aten%ie,
constat"m c" ele sunt compuse din adev"ruri dobndite, iar nu nn"scute. Noi
dobndim ideile numai treptat, dup" cum treptat nv"%"m termenii necesari
pentru a le exprime $i tot astfel ajungem s" cunoa$tem leg"turile dintre ele.
Principiile morale nu sunt nici ele nn"scute. Cel mult, putem considera
nn"scute dorin%a de fericire $i aversiunea fa%" de nefericire, dar acestea nu
sunt dect tendin%e naturale ale oamenilor, iar nu expresia vreunor adev"ruri
gravate n intelect. n domeniul moral, asentimentul universal nu poate n nici
un caz invocat, c"ci ideile morale variaz" de la un popor la altul $i de la o religie
la alta.
32
Ideile religioase
R"spunsul lui Locke la aceast" ntrebare decurge logic din critica f"cut"
inneismului: dac" nu exist" idei nn"scute, dac" toate ideile noastre sunt
dobndite, nseamn" c" singura lor surs" este experien%a.
n cazul lor, intelectul este pasiv, pur receptiv: adic" ele apar spontan sub
ac%iunea obiectelor exterioare sau a reec%iilor interne, e c" vrem, e c" nu
vrem. Intelectul nu are puterea de a le refuza, altera sau $terge, el pur $i simplu
le prime$te.
33
Idei complexe
1) percep%ia,
2) reten%ia = memoria;
3) discern"mntul
5) compozi%ia,
6) abstractizarea
Calit"!ile
m"rimea, forma, num"rul, pozi%ia, mi$carea exist" n mod real n lucruri, e c"
sunt percepute, e c" nu; ele apar%in deci lucrurilor nsele $i de aceea losoful
le nume$te calit"%i reale, originare sau primare.
Calit"%ile secundare nu sunt deci dect senza%ii produse n noi de calit"%ile reale
sau primare ale lucrurilor, senza%ii care nu seam"n" n nici un fel cu ceea ce
exist" n mod real n lucruri.
2 tipuri de cunoa#tere:
cunoa#terea lucrurilor
cunoa#terea adev"rurilor
Russell. Cunoa#terea lucrurilor
Ce este adev"rul?
judec"!ile care descriu realitatea pot calicate ca ind adev"rate sau false
Z"pada este alb" este adev"rat" dac" #i numai dac" z"pada este alb"
Criteriile adev"rului
ntre limbaj #i lume exist" o imagine pictural": structura faptelor este similar"
structurii propozi!iilor
odat" exprimat n limbaj, acesta trebuie s" !in" cont de legile logice
Meditatii metazice
Medita!ia a II-a:
Dualismul propriet"!ilor
Variet"!i de monism
Dualismul propriet#$ilor
Exemplu: unei persoane care vede un joc de fotbal pentru prima dat" i se
explic" jocul: ce rol au ecare juc"tor de pe teren, arbitrii, regulile jocului, etc.
Aceasta ar putea spune apoi c" a n!eles ce semnica!ie au ecare dintre
juc"torii de pe teren #i regulile jocului, dar ar ntreba apoi cine sau ce practic"
spiritul de echip".
Spiritul de echip"
circularitatea: trebuie s" n%elegem deja ce nseamn" s" atribui cuiva o credin%"
ca acea c" plou" pentru a putea genera itemii din lista de dispozi!ii
comportamentale
teoria conform c"reia st"rile mentale sunt identice su st"ri ale creierului
Liliacul +vede) noaptea folosind ecoloca!ia. Prin emiterea unui semnal ce nu poate
auzit de om #i receptarea ecoului acestui semnal sonor, liliacul este capabil s"
perceap" mediul nconjur"tor cu mare acurate!e.
Experiment mental: Mary e o cercet"toare care este for!at" s" investigheze lumea
din interiorul unei camere alb-negru printr-un monitor TV. Ea se specializeaz" n
neuroziologia vederii. Ob!ine astfel toate cuno#tin!ele necesare pentru a n!elege ce
anume nseamn" s" vezi un m"r ro#u, cerul albastru, etc. Ce se va ntmpla dac"
Mary va eliberat" din camera ei #i va vedea cerul albastru? Va nv"!a ceva nou?
Func$ionalismul
procesul intern al cutiei negre trateaz" creierul ca pe o cutie neagr" f"r" nici o
teorie despre procesele interne
Testul Turing
Argumentul camerei chineze#ti
Min!ile au semantic"
Programele nu au inten!ionalitate
Care este criteriul prin care decid c" eu din momentul t1 sunt acela#i cu eu din
momentul t2?
etica (losoa moral") ne poate ajuta s" n!elegem mai bine moralitatea
Etica aplicat": #i pune ntreb"ri dac" o anumit" ac!iune specic" este bun" sau
nu.
Studiaz":
+de ce) r"spunsurile la ntreb"rile eticii normative sunt cele pe care acestea le
presupun a corecte.
Utilitarismul
Teoria datoriei
Teoria virtu!ii
Utilitarismul
Principiul celei mai mari fericiri: O ac!iune este dreapt" (bun", moral") dac" #i
numai dac" ea conduce la cea mai mare fericire pentru cel mai mare num"r de
oameni.
O minciun" este bun" din punct de vedere moral, dac" #i numai dac" ea a
maximizat fericirea.
Obiec!ia 1: nu putem #ti dinainte care vor consecin!ele unei ac!iuni pentru a
putea apoi s" calcul"m dac" ea maximizeaz" sau nu fericirea.
Replica: este foarte probabil ca cineva s" ae despre aceast" tortur" #i atunci
mai mul!i oameni ar neferici!i.
Contraargument: nu faptul c" al!i oameni a" despre torturarea copilului este
ceea ce ne determin" s" arm"m c" aceast" ac!iune este rea, ci faptul c"
ac!iunea respectiv" este rea n sine ne determin" s" spunem despre ea c" este
rea.
47
Observa!ii nale asupra utilitarismului
Exemplu: de ecare dat" c"nd cump"r muzic", a# putut s" dau banii
respectivi pentru ac!iuni caritabile. Aceasta ar genera mai mult" fericire,
deoarece al!i oameni au nevoie mai mare de hran" dect am eu nevoie de
muzic". Dar deoarece ntotdeauna vor exista unii oameni care vor s"raci, eu
nu voi avea niciodat" dreptul moral s" fac ceva doar pentru mine.
Morala datoriei
Ac!iunea n ea ns"#i este cea care este bun" sau rea: ea nu este corect"
(bun") sau incorect" moral (rea) prin consecin!ele sale.
o persoan" poate ucide pe cineva, dar nu toate +uciderile) sunt de acela#i tip,
din punct de vedere moral. Dac" persoana n mod deliberat inten!ioneaz" s"
ucid" pe cineva, acest lucru este foarte diferit de un omor accidental sau dac"
persoana n cauz" doar inten!iona s" se apere mpotriva unui atac.
Tipuri de datorii
Nu. Ceea ce conteaz" este motivul real al persoanei care a s"vr#it ac!iunea.
48
Obiec!ii la teoria datoriei 1
Dac" este de datoria mea s" nu mint, acest lucru trebuie s" aib" loc deoarece
exist" ceva r"u n +a min!i).
Dar atunci, dac" a min!i este r"u, cu siguran!" ar trebui s" ne asigur"m c"
exist" pe ct de pu!ine minciuni posibile
Deci, ar trebui s" mpiedic proliferarea minciunilor, chiar dac" acest lucru mi-ar
cere s" mint.
ntemeierea moralit"!ii pe ra!iune
Moralitatea este universal#: un set de reguli care sunt acelea#i pentru ecare -
trebuie s" e posibil ca ecare om s" poat" ac!iona moral, chiar dac" este pu!in
probabil c" o va face.
Dac" este posibil pentru ecare om s" ac!ioneze moral, iar ac!iunile noastre
sunt fundamentate pe maximele noastre, atunci o maxim" care este moral
permisibil" trebuie s" e una conform c"reia ecare om ar putea ac!iona.
49
Exemplu (Law 2007)
S" presupunem c" vrei s"-i dai un anumit cadou unui prieten, dar nu !i-l permi!i #i
atunci l furi dintr-un magazin. Maxima ta este atunci ceva de genul urm"tor: A fura
ceva pe care l vreau dac" nu mi-l permit.
Acest lucru poate un principiu moral dac" oricine ar putea ac!iona conform lui. Dar
nu oricine poate s" o fac": dac" to!i am face astfel, ideea de +a avea) lucruri ar
disp"rea. Deoarece nu po!i fura ceva ce nu apar!ine nim"nui, este imposibil din punct
de vedere logic ca to!i s" fure. ar a fura pentru a d"rui un cadou, este gre#it, conform
lui Kant.
Exemplu:
Poate maxim" moral": S" m" distrez ct de mult posibil!
Imperativul categoric
A alege s" ne comport"m ntr-un fel care este imposibil pentru oricine este att
imoral ct #i ira!ional, trebuie respins.
Ar trebui s" ac!ion"m n a#a fel nct ntotdeauna s" trat"m umanitatea, e n
propria persoan", e n a oricui altcuiva, niciodat" ca simplu mijloc, ci
ntotdeauna #i simultan ca scop.
Obiec!ii
Prin universalizare, doar oamenii care au 30 de ani pot fura #i doar daruri.
Un motiv pentru a crede c" anumite tipuri de ac!iuni sunt corecte sau gre#ite n
ele nsele este acela ce provine din faptul c" Dumnezeu l vrea sau ne-a
poruncit s" l facem sau s" nu l facem.
Platon, Euthiphron. Este moralitatea orice vrea Dumnezeu sau este ea un set
de valori pe care Dumnezeu vrea ca noi s"-l adopt"m pentru c" este bun?
Euthiphron
SOCRATE: Poate c" vom n%elege faptele $i mai bine, dragul meu. Gnde$te-te
deci la urm"torul lucru: oare ceea ce e pios este iubit de zei pentru c" e pios,
sau este pios pentru c" e iubit de zei?
Consecin!e
Dac" binele este orice Dumnezeu voie#te, atunci ideea c" Dumnezeu este bun
nu ne spune nimic esen!ial despre Dumnezeu. Orice vrea Dumnezeu este prin
deni!ie bun. Dac" bun"tatea este orice vrea Dumnezeu, atunci Dumnezeu
inventeaz" moralitatea.
Etica virtu$ii
O ac!iune este bun" dac" acea ac!iune este o ac!iune pe care ar face-o o
persoan" virtuoas".
Virtu!ile sunt calit"!i care ajut" o persoan" s" +tr"iasc" bine) - eudaimonia -
fericire, norire.
Scopul nostru ar s" ne dezvolt"m virtu!ile, deoarece atunci vom #ti ce este
bine s" facem #i vom vrea s" facem acest lucru.
Teoria virtu$ii
Putem spune despre cineva c" este nest"pnit, dac" are dispozi!ia de a se
enerva foarte repede #i des, sau c" bea excesiv de multe ori.
Deoarece in!ele umane sunt ra!ionale, pentru ca oamenii s" tr"iasc" bine, ei
trebuie s" tr"iasc" +n conformitate cu ra!iunea).
Dac" sim!im emo!ii #i dorin!e #i dac" facem alegeri bune (virtuoase), atunci
sim!im #i alegem +n momentele potrivite, obiectele potrivite, pentru oamenii
potrivi!i, pentru motivul potrivit #i n modul potrivit.
Virtutea n!elepciunii practice ne ajut" s" #tim ce este +drept) n ecare caz.
Aceast" cunoa#tere este o cunoa#tere practic" despre cum s" tr"ie#ti o via!"
bun". Trebuie s" u apt s" n!eleg situa!ia n care m" au #i cum s" ac!ionez n
ea.
Virtutea este o stare intermediar" ntre cele dou" vicii ale lui +prea mult) #i +prea
pu!in).
Scopul n!elepciunii practice
teoria virtu!ii nu are ca scop s" ne ofere o metod" exact" pentru a face astfel de
decizii.
Dac" gndim ac!iunile ca expresii ale virtu!ii, aceast" abordare ar putea foarte
folositoare.
53
Fragmente din texte losoce pentru seminar
1. Texte pentru cursul 1
a. Karl Jaspers -Originile losoei:
Platon spunea c" originea losoei ar uimirea. Privirea noastr" ne permite s"
particip"m la spectacolul stelelor, soarelui, bol%ii cere$ti". Acest spectacol ne-a dat
impulsul cercet"rii universului. De aici s-a n"scut losoa, cel mai pre%ios bun ce
le-a fost dat muritorilor de c"tre zei". Iar Aristotel spunea: C"ci oamenii cnd au
nceput s" losofeze au fost mna%i de mirare mai nti fa%" de problemele mai la
ndemn", apoi, progresnd ncetul cu ncetul, fa%" de problemele mai mari, cum
sunt de pild" fazele lunii, cursul soarelui $i al a$trilor $i na$terea Universului". A$adar,
uimirea ne ndeamn" la cunoa$tere, n uimire devin con$tient de ceea ce nu cunosc.
Vreau s" cunosc tocmai de dragul cunoa$terii $i nu ,,n vederea unui folos
oarecare" (Aristotel). Filosofarea este ca o trezire din starea de dependen%" fa%" de
nevoile vie%ii. Trezirea se realizeaz" n cercetarea, eliberat" de cerin%ele utilit"%ii, a
lucrurilor, a cerului, a lumii. Ea survine atunci cnd ne ntreb"m: ,,Ce sunt toate
acestea? De unde provin?", f"r" s" a$tept"m ca r"spunsurile la aceste ntreb"ri s"
aib" o utilitate oarecare, ci doar pentru c" ele ofer" o satisfac%ie n sine.
b. Dilema detinutului
Doi prieteni Ion si Gheorghe comit un jaf $i un omor. Sunt insa aresta%i. Poli%ia poate
dovedi c" ei au comis un jaf. De asemenea, politia $tie, dar nu poate dovedi f"r" o
m"rturisire, c" au comis de $i un omor. 'eful de poli%ie i trimite n celule separate $i i
face ec"ruia o ofert":
Dac" m#rturise'ti crima", i asigur" el pe ecare n parte, dar partenerul
dumitale nu o face, vei eliberat. Partenerul va acuzat 'i executat, pe
cnd dumneata vei liber; $i, binen%eles, vice-versa, dac" partenerul
m"rturise$te, iar dumneata nu.
Dac# ve(i m#rturisi amndoi, ve%i acuza%i mpreun" de omor $i, ca r"splat"
pentru c" a%i fost cooperan%i, ve%i primi cte zece ani nchisoare.
54
Dac# nu m#rturise'te nici unul, ve%i primi ecare cte doi ani de nchisoare
pentru jaf. Amndoi primi%i aceast" ofert".
Presupunnd c" spusele $efului pot luate drept bune, iar Ion $i Gheorghe $tiu asta,
care este decizia rationala a ecarui infractor?
c. Obi$nuim s" spunem c" n-a stat n puterea noastr" s" ne alegem p"rin%ii, c" ne-au
fost da%i de ntmplare: dar nou", losolor, ne e permis s" ne nastem dup" cum
vrem. Spiritele cele mai vestite formeaz" familii: alege-o pe aceea din care vrei s"
faci parte; vei primi nu numai laudele lor, ci $i bunurile lor pe care nu va trebui s" le
p"strezi nici cu meschin"rie, nici cu l"comie. Vor spori cu att mai mult cu ct le vei
mp"r%i mai adesea. Ace$tia %i vor deschide drum c"tre ve$nicie si te vor n"l%a ntr-
un loc unde nu s-a pr"bu$it nimeni. Este singurul mijloc de a dep"$i condi%ia de
muritor si chiar de a o transforma n nemurire. Onorurile, monumentele, toate
sentin%ele date de ambi%ie sau toate operele f"cute de ea, se n"ruie curnd; nu exist"
lucru pe care b"trne%ea lung" s" nu-1 ruineze sau s" nu-1 pr"bu$easc"; dar de cei
pe care n%elepciunea i-a consacrat nu se poate atinge; nici ,o vrst" nu-i va sl"bi;
epoca $i genera%iile urm"toare vor contribui la venerarea pe care o inspir" opera lor
si, pentru c" invidia se ndreapt" de obicei mpotriva vecinului, vom admira cu mai
mult" sinceritate de la distan%". A$adar, via%a n%eleptului va dura mult. El nu e deloc
nchis n acela$i hotare ca si ceilal%i. El singur e slobozit de legile neamului omenesc.
Toate secolele i se supun ca unui zeu. E vorba de un timp trecut? El l va cuprinde
prin amintire. Prezent? l folose$te. Ct despre viitor, se bucur" de el dinainte.
Reunirea tuturor acestor momente ntr-unul singur i face via%a lung". (Seneca,
Elogiul losoei)
d. Paradoxul lui Zenon: Ahile 'i broasca (estoas#
Ahile era cunoscut n toata Grecia ca ind un foarte bun alerg"tor. Astfel c" p"rea c"
o curs" ntre Ahile $i o broasca testoasa ar una foarte usor de castigat, chiar daca i
s-ar lasa ceva avantaj testoasei inca de la inceput. Dar cu toate acestea sunt cateva
dicultati:
1. Inainte ca Ahile sa intreaca testoasa, el trebuie sa o ajunga din urma.
2. Nu conteaza cat de rapid este Ahile (si Ahile este intr-adevar foarte rapid) i va lua
ceva timp s" ajung" n locul n care era testoasa la nceput.
55
3. Nu conteaz" ct de ncet se deplaseaz" %estoasa ($i se deplaseaz" foarte ncet),
n acest timp se va mi$cat un pic mai departe de-a lungul traseului pe care se
desf"$oar" cursa.
4. Acest lucru se va aplica $i n urm"toarea parte a cursei: Ahile se va deplasa n
locul n care fusese nainte %estoasa, timp n care aceasta se va deplasa din nou.
Binen%eles c" distan%a parcurs" de %estoas" va mai mic", dar cu toate acestea ea
va diferit" de zero. Ahile se va apropia de %estoas", dar niciodat" sucient de mult
pentru a o ajunge.
De ce nu va putea, logic vorbind, Ahile s" dep"$easc" broasca %estoas", n ciuda
vitezei sale superioare?
e. Emil Ci oran, Manual de descompunere:
M-am rupt de losoe n momentul cnd mi-a fost cu neputin%" s" descop"r la Kant
vreo urm" de sl"biciune omeneasc", un accent autentic de triste%e; la Kant si la to%i
losoi. Fa%" de muzic", de mistic", de poezie, activitatea losoc" tr"deaz" o sev"
sub%iat" $i o profunzime suspect", care nu ispitesc dect rile timide $i c"li. De
altminteri, losoa nelini$te impersonal", refugiu n preajma unor idei anemice
constituie recursul tuturor acelora care evit" exuberan%a corup"toare a vie%ii. Aproape
to%i losoi au sfr$it bine: iat" argumentul suprem mpotriva losoei. Chiar si
sfr$itul lui Socrate n-are nimic tragic: este o nen%elegere la mijloc, ind vorba de
sfr$itul unui pedagog, iar dac" Nietzsche, la rndul lui, s-a pr"bu$it, el $i-a isp"$it
extazele de poet si vizionar, nicidecum ra%ionamentele.
Nu putem eluda existen%a prin explica%ii; putem doar s-o ndur"m, s-o iubim
ori s-o urm, s-o ador"m ori s" ne temem de ea, n acea alternan%" de fericire $i
de groaz" care exprim" ritmul nsu$i al in%ei, oscila%iile, disonan%ele, vehementele
sale amare sau sprin%are. ( . . . ) Exerci%iul losoc nu-i fecund; nu-i dect onorabil.
Nu ri$ti nimic ca losof: o meserie f"r" destin, care umple cu cuget"ri voluminoase
ceasurile neutre $i libere, ceasurile refractare $i la Vechiul Testament, $i la Bach,
$i la Shakespeare. S-au materializat oare vreodat" aceste cuget"ri ntr-o singur"
pagin" comparabil" cu o exclama%ie a lui Iov, cu o spaim" din Macbeth sau cu
altitudinea unei cantate? Universul nu se discut"; se exprim". Iar losoa nu-1
exprim". Adev"ratele probleme nu ncep dect dup" ce 1-ai parcurs sau epuizat,
dup" ultimul capitol al unui imens tom ce pune punctul nal ca semn de abdicare n
fa%a Necunoscutului, n care se nr"d"cineaz" toate clipele noastre $i cu care
trebuie s" lupt"m pentru c" este n mod resc mai imediat, mai important dect
pinea cea de toate zilele. Aici losoful ne p"r"se$te: du$man al dezastrului, el
56
este cuminte ca ra%iunea ns"$i si la fel de prudent ca ea. Iar noi r"mnem n
tov"r"$ia unui ciumat de pe vremuri, a unui poet cunosc"tor al tuturor delirurilor $i
a unui muzician al c"rui sublim tram-cende sfera inimii, ncepem s" tr"im cu
adev"rat doar la cap"tul losoei, pe ruinele ei, cnd am n%eles cumplita-i nulitate
$i faptul c" e zadarnic s" recurgi la ea, c" nu-i de nici un ajutor.
f. Nu exist" dect o problem" losoc" cu adev"rat important" : sinuciderea. A hot"r
dac" via%a merit" sau nu s" e tr"it" nseamn" a r"spunde la problema fundamental"
a lozoei. Restul, dac" lumea are trei dimensiuni, dac" spiritul ire nou" sau
dou"sprezece categorii, vine dup" aceea. Acestea snt doar jocuri; dar mai nti trebuie
s" r"spunzi. 'i dac" e adev"rat, dup" cum sus%ine Nietzsche, c" un losof, pentru a
vrednic de stim", trebuie s" dea primul exemplul, n%elegem ct de important este
r"spunsul, de vreme ce el va precede gestul denitiv. Iat" ni$te eviden%e sensibile
inimii, dar care trebuie s" le adncim pentru ca mintea noastr" s" le vad"
limpede. (Albert Camus. Mitul lui Sisif)
2. Aplica$ii pentru cursul 2
a. Probleme ra!ionament analitic:
i. Doctorul Oprescu lucreaz" doar Luni, Mar%i, Miercuri, Vineri $i Smb"t".
El efectueaz" patru tipuri diferite de activit"%i %ine cursuri, face opera%ii, consult"
pacien%i $i face cercetare. n ecare zi de lucru el efectueaz" numai un tip de
activitate diminea%a $i doar un tip de activitate dup"-amiaz". n ecare s"pt"mn"
programul de lucru al doctorului trebuie s" satisfac" urm"toarele restric%ii: