METALE SI ALIAJE

ELECTROTEHNICA

FEROASE

UTILIZATE

IN

INDUSTRIA

1. NOTIUNI DE BAZA
In aceasta lucrare de laborator au fost prezentate urmatoarele:
1. Principalele metale si aliaje feroase utilizate in industria electrotehnica.
2. Principalele propietati fizice si tehnologice ale celor mai utilizate materiale
feroase.
3. Domeniul de utilizare al metalelor si aliajelor prezentate.
4. Mijloace de identificare ale materialelor si aliajelor feroase studiate.
In industria electrotehnica pentru fabricarea masinilor si aparatelor
electrice se folosesdc diferite materiale metalice si nemetalice. Materialele metalice
pe scurt metalele se folosesc pure sau sub forma de aliaje. Aliajele sunt combinatii
chimice sau amestecuri obtinute de regula prin topirea impreuna a doua sau mai
multe elemente dintre care cel putin unul este metal. Astfel otelul este un aliaj al
fierului (metal) cu carbon (metaloid), iar bronzul un aliaj al cuprului (metal) cu
staniul (metal).
Un aliaj este alcatuit dintr-un component de baza care predomina din punct
de vedere cantitativ si din componenti de aliere care se introduc pentru a modifica
propietatile fizico-chimice, mecanice si tehnologice ale aliajului.
Metalele si aliajele frecvent utilizate, numite metale tehnice
sunt standardizate. In standardele referitoare la materiale se dau de regula
urmatoarele date:
Denumirea materialului
Modul de simbolizare
Calitatile de materiale ce fac parte din categoria respectiva (marci de
materiale).
Compozitia chimica

 Proprietatile fizico-chimice, mecanice tehnologice

Forma de livrare,
Dimensiuni
Modul de marcare.
In industria constructoare de masini si electrotehnica se foloseste o mare varietate
de materiale, foarte diferite ca proprietati si imbuna-tatiri. Aceste materiale se
impart in doua mari categorii::
1. Materiale metalice feroase;
2. Materiale metalice neferoase.

MATERIALE METALICE FEROASE

Sunt materiale la care proportia masica a fierului este mai mare decat a orcarui alt
element al aliajului. Cele mai utilizate materiale metalice feroase sunt fontele si
otelurile.
I. FONTELE sunt aliaje ale fierului cu carbonul ce contin carbon intre 2% si
6,67% si o serie de elemente insotitoare: siliciu, mangan, sulf, fosfor, etc.
Principalele tipuri de fonte utilizate in industria electrotehnica sunt:
1. Fontele brute ce pot fii aliate si nealiate. Sunt folosite ca materie prima
pentru turnarea carcaselor de electromagneti. SR EN 10001:1999 Definirea si
clasificarea fontelor brute.
2. Fonta cenusie este un aliaj de turnatorie in care carbonul este prezent
sub forma de grafit lamelar care ii da culoarea cenusie. SR EN 1561:1999 Fonta cu
grafit laminar.
3. Fonta cu grafit nodular prezinta carbonul din componenta sub forma
de particule de grafit nodular. Ea se utilizeaza la piesele obtinute prin turnare
continuua. SR EN 1563:1999 Turnatorie, fonta cu grafit nodular.
4. Fonta maleabila se imparte in trei categori: SR EN 1562:199
Turnatorie. Fonta maleabila.
Fonta maleabila cu inima alba
Fonta maleabila cu inima neagra
Fonta perlitica
5. Fontele austenice sunt fonte inat aliate cu caracteristice mecanice
superioare. Ea este destinata pieselor turnate.
6. Fonta refractara rezistenta la temperaturi mari.
7. Fonta antifrictiune ce este destinata lucrului in conditii de frecare si
ungere.
II. OTELURILE sunt aliaje ale fierului cu carbonului continind carbon sub
2% . ele se caracterizeaza printr-o variatie in limite foarte mari a proprietatilor

mecanice si tehnologice. SR EN 10020: 1993 Definirea si clasificarea marcilor de

otel. Ele se impart in functie de compozitia chimica in:
1. oteluri aliate
2. oteluri nealiate
Otelurile nealiate se impart in:
oteluri nealiate de uz general STAS 502/2 - 80
oteluri nealiate de calitate STAS 880 -88
oteluri nealiate speciale. STAS 1700 - 90
Oteluri nealiate de uz general sunt oteluri produse prin procedee obijnuite.
Ele pot fii utilizate in domenii foarte variate.
Oteluri nealiate de calitate sunt folosite la pene de ghidare, bucse,
bolturi, buloane, arbori, flanse, coroane, came, etc.
Oteluri nealiate speciale au puritate superioara, si sunt folosite la
fabricarea de scule.
Otelurile aliate se impart in:
Oteluri aliate de calitate
Oteluri aliate speciale (STAS 7382 88 Oteluri rapide pentru scule)
Oteluri aliate de calitate sunt folosite pentru recipiente si tevi dar si pentru a
diminua pierderele de la masinile electrice prin efectul histerezis.
Oteluri aliate speciale sunt caracterizate prin verificarea riguroasa a
compozitiei
chimice. Se folosesc la scule (cutite, burghie, etc).
MATERIALE METALICE NEFEROASE

I. Cuprul si aliaje pe baza de cupru STAS 270/3 80 Cuprul pentru ELTH

si electronica puritate 99,95 -99,99% SR ISO 1090-1:1993 Curpu si aliaje de
cupru
- rezistivitatea
- densitatea 8.9 g/cm3
- conductivitatea termica
- temperature de topire, caldura specifica
Aliajele cuprului:
- alama (Cu + Zn)
- alame deformabile
- alame turnate in blocuri
- tombacu
- bronzu
- bronz + Al
- Cu + Ni + Zn
- Cu + Zn
II. Aluminiu SR EN 515:1995
- rezistivitate 70% > Cu
- densitatea 4 < Cu
Aluminiul se sudeaza si se lipeste greu
Aliajele aluminiului:
- siliminiul (Si 12-13%)

- Duraluminiu (2.5-5% Cu)

- Hidraliu (3.9% Magneziu)
- Staniu (plumb pt Fludor)
- Zinc
III. Plumb
IV. Metale nobile: argint, aur, platina.
2. ACTIVITATE INDEPENDENTA propietatile aluminiului, cuprului si
otelului.
Proprietatile metalelor si aliajelor se clasifica in patru mari grupe:
fizice, chimice, mecanice, tehnologice:
1) Proprietati fizice:
- densitate
- temperatura de topire
- dilatare terminca
- conductibilitate termica
- conductibilitate electrica
- permeabilitate magnetica
2) Proprietatile chimice exprima capacitatea aliajelor de a rezista la
actiunea diferitilor agenti chimici:
- rezistenta de coroziune
- refractaritatea
3) Proprietatile mecanice exprima modul de comportare a aliajelor
la actiunea fortelor externe:

- elasticitatea
- plasticitatea
- duritatea
- fragilitatea
- rezistenta la oboseala
4) Proprietati tehnologice:
- maleabilitatea
- ductibilitatea
- prelucrabilitatea
- sudabilitatea
- forjabilitatea
I. ALUMINIUL
O mare parte din productia de aluminiu se regaseste in piese turnate,
aluminiul si aliajele sale avand proprietati de turnare deosebite. Aluminiul
este un metal ce cristalizeaza cu celula cristalina elementara de cub cu fete
centrate.
Densitatea aluminiului variaza in functie de puritate si temperatura. Pentru
a calcula densitatea aluminiului lichid se poate folosi formula: dt = 2,382 0,000273 ( t - 660 ),in care t este temperatura , in grade celsius.
Caldura masica creste cu temperatura conform formulei:Ct = 0,2220 +
0,0000772 t
Conductibilitatea termica scade cu puritatea si creste cu temperatura, iar
dilatarea lineara creste cu temperatura prin acelasi grad de puritate.
Rezistivitatea electrica scade pe masura cresterii puritatii si creste cu
gradul de ecruisare.

Coeficientul de temperatura al rezistivitatii electrice este 0,0042.

Puterea de reflexie a aluminiului in ultraviolet este intre 20 - 85 %, in lumina
alba 75 - 90 % iar in infra-rosu 90 - 98 %.
Puterea de emisie scade pe masura cresterii gradului de polarizare si
creste cu temperatura
II. CUPRUL

Proprietati fizice
Cuprul metallic are culoarea rosie caracteristica; in foite extreme
de subtiri apare, prin transparenta, albastru-verzui. Cristalizeaza in retea
cubica cu fete centrate si nu prezinta polimorfism. Proprietatile fizice ale
cuprului metalic sunt mult influentate de impuritati si, in special
caracteristicile mecanice, de procedeele de prelucrare.
Cuprul pur este un metal moale (duritate 3 in scara Mohs), destul
de rezistent la rupere si foarte ductil; se lucreaza bine cu ciocanul, la rece,
si se modeleaza la presiuni mari. Conductibilitatea calorica a cuprului este
tot atat de mare ca a argintului ( 0,93 fata de a argintului, considerata egala
cu 1) si mult mai mare decit a altor metale uzuale. De aceea se utilizeaza
cupru ori de cate ori este nevoie sa se transmita usor de caldura ( tevi
fierbatoare la locomotive, cazane de distilare etc.). De asemenea
conductibilitatea electrica a cuprului, apropiata de a argintului, intrece mult
pe a celorlalte metale.
Conductibilitatea
scade
insa
considerabil,cand
cuprul
este
impurificat,chiar cu cantitati mici de P, As, Si sau Fe. ( Cantitati sub 0,1%
din aceste elemente reduce valoarea conductibilitatii electrice cu 20% sau
chiar mai mult ). Din cauza aceasta, in electrotehnica se utilizeaza pe scara
mare cuprul cel mai pur, electrolitic.

Proprietati chimice
La temperatura camerei, cuprul nu se combina cu oxigenul din aer
(formeza insa incet, cu bioxidul de carbon si apa din atmosfera, un
carbonat basic verzui ). Incalzit in aer sau oxigen, se oxideaza dind CuO
sau, la temperatura mai inalta, Cu2O. Cuprul se combina, chiar la rece, cu
clorul (umed) si cu ceilalti halogeni; de asemenea are o mare afinitate

pentru sulf si seleniu. Nu se combina direct cu azotul, hidrogenul si

carbonul; formeza insa indirect combinatii cu aceste elemente.
Potentialul de oxidare al cuprului fiind negativ, cuprul nu se dizolva in
acizi diluati, ci numai in acizii oxidanti concentrati, cum sunt H2SO4 si
HNO3.
De aceea este surprinzatoare, la prima vedere, dizolvarea cuprului, cu
degajare de H2, in acid clorhidric concentrat. In realitate, in aceasta reactie
nu se formeaza ionul Cu+, ci un ion complex [CuCl2]-. Prin formarea
complexului, concentratia ionilor cuprosi este atat de mult micsorata, incat
potentialul cuprului creste peste acela al hidrogenului.Tot asa se explica
dizolvarea cuprului metalic, cu degajare de hidrogen, intr-o solutie
concentrata de cianura de sodiu:
Cu + 2CN + HOH > [Cu(CN)2] + HO + H2
Dizolvarea are loc mai usor in prezenta oxigenului. Cu amoniacul ( de
asemenea in prezenta oxigenului) cuprul metalic reacsioneaza formand
amino-complecsi.
Cuprul formeaza doua serii de compusi stabili, in care poate fi in starea
de oxidare +1 ( combinatii cuproase ) sau +2 ( combinatii cuprice ).
Se cunosc de asemenea.dar in numar mic, compusi ai cuprului (III).
Acestia sunt insa mult mai putn stabili.
3. ACTIVITATE DE LABORATOR
Consultarea standardului STAS 201/1-89 Aliaje de aluminiu turnate
in blocuri
4. CONCLUZII
In industria electrotehnica la constructia de masini electrice si aparate
electrice datorita proprietatilor lor fizice,chimice,mecanice si tehnologice
mai sus mentionate se folosesc diferite materiale metalice feroase si
neferoase (cupru, aluminiul,fonte si oteluiri sub diferite forme ).
5. BIBLIOGRAFIE

1) Biblioteca Facultatii de INGINERIE ELECTRICA din cadrul

Universitatii POLITEHNICA Bucuresti
2) Laboratorul Tehno 2 la Metode si procedee tehnologice
Dl.prof. dr.ing.Tiberiu Tudorache
3) Internetsite:
www.actrus.ro/biblioteca/cursuri/tehnica_mil/iacobescu