Planul:

Introducere.
Capitoul I. Consideratii generale privind omorul.
Sectiunea 1.1. Istoricul aparitiei si evolutiei legislatiei penale privind
reglementarea omorului.
Sectiunea 1.2. Reglementri penale privind omorul n legislatiile penale a
altor state.
Sectiunea 1.3. Conceptul de omor.
Capitolul II. Aspecte juridico-penale ale componentei omorului nsotit de
circumstante agravante n functie de latura subiectiv.
Sectiunea 2.1. Semnele distinctive ale obiectului si laturii obiective ale
omorului nsotit de circumstante agravante.
Sectiunea 2.2. Semnele distinctive ale subiectului si laturii subiective ale
omorului nsotit de circumstante agravante.
Sectiunea 2.3. Analiza juridico-penal a circumstantelor agaravante ale
omorului n functie de latura subiectiv a componentei de infractiune.
Capitolul III. Probleme de calificare a omorului intentionat svrsit cu
circumstante agravante n functie de latura subiectiv a componentei de infractiune.

Concluzii

Introducere

Printre sarcinile primordiale ale dezvoltrii sociale se profileaz sarcina

combaterii criminalittii. Omul reprezint suprema creatie a lumii care, prin spiritul su
neobosit, tinde continuu spre perfectionare. Totodat omul, n exclusivitate prin trirea cu
adevrat a tot ce este bun, frumos si drept, se impune pe toate planurile, d dovad de
personalitate, dominndu-si, n acelasi timp, impulsurile inferioare. Viata este un fenomen
complex. Ca form superioar de miscare a materiei, ea are la baz procese biologice si
psihice care si subordoneaz procesele inferioare (chimice, fizice, mecanice).
Dar mai presus de toate, ea este un fenomen social, o valoare social, adic acea relatie
social care, fiind reglementat din punct de vedere juridic, constituie dreptul absolut la
viat al persoanei umane.
Totusi, desi nimeni nu contest, realitatea arat c n societate s-au produs si
continu s se pruduc acte de suprimare a vietii omului, ceea ce vine n discordant
flagrant cu idealurile de libertate si dreptate pentru care a luptat omenirea.
Legiuirile penale din toate timpurile si toate ornduirile sociale au recunoscut
gradul de pericol social deosebit de ridicat pe care l prezint infractiunile contra vietii,
uciderea unei persoane constituind una dintre cele mai grave fapte. nclcarea dreptului
de a tri creaz o stare de nesigurant social, un dezechilibru periculos pentru nssi
existenta societtii.
De aceea este si firesc ca astfel de acte de nclcare a legii penale, care vizeaz
relatiile sociale ce ocrotesc viata, bunul cel mai de pret al omului, s stea n atentia
ntregii colectivitti si, desigur, n primul rnd, n atentia organelor de drept, crora le
revine sarcina de a apra mpotriva faptelor antisociale n vederea ocrotirii fizice si
protectiei juridice a vietii si principalelor ei suporturi : integritatea corporal si sntatea
persoanei.

Un loc important n structura criminalittii din Republic l ocup infractiunile

contra vietii si snttii persoanei, comise cu violent. Frecventa cu care sunt ele ntlnite,
pericolul social sporit determin necesitatea de a efectua un studiu complex al acestei
probleme de rezonant n contextul actual al societtii noastre, care urmreste si
cunoasterea diversittii si complexittii cauzelor svirsirii lor, pentru a interpreta corect
concluziile ce decurg din cazuistica existent, supus analizei si investigatiei stiintifice.
n art. 1 alin 3 al Constitutiei se prevede c n Republica Moldova, ca stat de
drept, democratic, demnitatea omului, drepturile si liberttile lui, libera dezvoltare a
personalittii umane, reprezint valori supreme si sunt garantate. Garantarea tuturor
acestor drepturi si libertti ale persoanei are loc juridic prin mijloacele Dreptului Penal,
adic prin incriminarea ca infractiuni si sanctionarea cu pedepse a faptelor vtmtoare
sau periculoase pentru valorile mentionate. Legiuitorul a prevzut n art. 2 al Codului
Penal printre valorile de maxim important, a cror aprare constituie scopul legii
penale persoana, drepturile si liberttile acesteia , subliniind n acest fel caracterul de
valoare suprem a persoanei umane. n corespundere cu Constitutia RM statul
garanteaz fiecrui om dreptul la viat si la integritatea fizic si psihic.
n lumina acestor ipoteze, pornind de la ideea unor noi reglementri penale
adoptate, mi-am propus spre examinare minutioas aspectele juridico-penale. Aria tot mai
larg, complexitatea si continua diversificarea formelor de manifestare a omorului a
determinat analiza temeinic a circumstantelor agravante ale acestuia. n legtur cu cele
relatate, este de artat c n ultimii ani n RM omorul ocup un loc important n structura
general a criminalittii, desi n statisticile politienesti nu se opereaz cu indici care
reflect situatia cantitativ. Acest moment se datoreaz n mare parte multiplelor
dificultti privind calificarea acestor fapte si a complexittii probatiunii acestor modalitti
normative si faptice ale omorului. De ceea, studiul data pare ca o ncercare de actualizare
teoretico-stiintific.
Prin lucrearea dat mi-am propus analiza si interpretarea omorului intentionat cu
circumstante agravante prin prisma elementelor constitutive care-l caracterizeaz din
punct de vedere juridico-penal n general si n particular analiza circumstantelor
agravante n functie de latura subiectiv a componentei de infractiune, de a deduce
anumite idei progressive viznd interpretarea si aplicarea just a normelor penale n

vigoare vizavi de subiectul propus si a constata anumite lacune, coliziuni, inexactitti

referitoare la subiectul supus investigatiei stiintifice, de a formula propuneri si
recomandri.
Scopurile trasate sunt intermediate de obiectivele cercetrii, la care as referi
examinarea complex a urmtoarelor elemente de baz:
-Definirea omorului
-Determinarea locului omorului n cadrul sistemului de infractiuni contra vietii.
-Analiza juridico-penal a elementelor constitutive care-l caracterizeaz.
-Analiza juridico-penal a circumstantelor agravante n functie de latura
subiectiv a componentei de infractiune.
-Procedee de calificare ale omorului cu circumstante agravante n functie de latura
subiectiva a componenetei de infractiune.
Normele penale avnd un caracter complex, implic n cadrul studiului lor att
analiza unor probleme de ordin general (comune unui grup de infractiuni) ct sia unor
probleme cu caracter special (proprii fiecrii infractiuni n parte). Aceasta se realizeaz
cu ajutorul unui cumul de metode si teorii. Teoria cunoasterii, metoda istoric, sistemic,
gramatical, logic, comparativ, statistic.
Din cauza unor imperfectiuni legislative de multe ori legea este interpretat n
mod diferit. Astefel rednd diferite opinii contrare s-a argumentat pozitia unor sau altor
autori ori a fost expus punctual de vedere pe care autorul tezei l-a considerat cel mai
aproape de realitate si de necesittile actuale ale statului nostrum. Lucrarea de fat
prezint un studio de drept penal privind omorul intentionat cu circumstante agravante n
functie de latura subiectiv a componentei de infractiune.

Capitolul I. Consideratii generale privind omorul.

Sectiunea 1.1. Istoricul aparitiei si evolutiei legislatiei

penale privind reglementarea omorului.

n pofida diversitii de opinii politice, ideologice, sociale, omul este singura fiin
superioar din universul cunoscut. El creeaz valorile i le transmite generaiilor viitoare,
iar spiritul su continuu tinde la perfecionare. Totodat, omul, n exclusivitate, prin
trirea cu adevrat a tot ce este bun, frumos i drept, se impune n plan etic i d dovad
de personalitate, dominnd impulsurile inferioare. Anume de aceea fiina superioar,
social omul trebuie situat pe prim plan, iar asigurarea deplinei realizri a acestora i
aprarea de la orice fel de atentri la via, sntate, libertate, demnitate uman trebuie s
devin un imperativ al timpului.
Viata omului apare ca o valoare primar si absolut.n aceast privint, cu dou milenii n
urm Titus Lucretiu spunea c Vitaque mancipio nulli datur, omnibus usu (viata nu este
proprietatea nimanui, ci uzufructul tuturor). Astfel, s-a accentuat atentia asupra
importantei valorii persoanei sub aspectul succesiunii generatiilor si a persoanei omului
n lume.1
Viata este bunul cel mai de pret al omului,nsusi omul.Pe orice treapta a dezvoltarii
sale,omul si-a aprat viata individual sau n colectiv, anarhic sau sub rigorile legii,prin
toate mijloacele de care a dispus n acest scop.ntr-o lung perioad de la nceputul
istoriei omenirii, ocrotirea dreptului la viat se rializa fie n modalitti originare, fie
potrivit unor cutume dintre cele mai diverse si nu rareori bizare dac sunt examinate prin
logica si moralitatea prezentului.
Aceasta urma s fie protejat de prealabilele lezri care puteau s i fie aduse, de aceea
ocrotirea persoanei contra faptelor prin care s-au adus atingeri vietii, integrittii corporale
sau snttii a fost principala preocupare a generatiilor ntregi.
n ornduirea gentilic persoanele care suprimau viata unuia din membrii grupului social,
erau abandonate de trib, cu conditia c ele nu mai prezentau pericol pentru securitatea
comunittii.Ei erau lsati n voia soartei, fiind lipsiti de protectia pe care tribul le-o
oferea. Izgonirea lor era considerat ca rzbunarea prtilor interesate. Msurile mpotriva
aceluia care ucidea o persoan ce apartinea aceleiasi colectivitti, nu erau axate pe ideea
Dobrinescu Ion. Infraciuni contra vieii persoanei.
Editura Academiei Republicii Socialiste Romne.Bucureti 1987, pag.11.
1

de vinovtie, ci pe necesitatea conservrii echilibrului indispensabil supravetuirii

grupului.
Schimbrile care au intervenit pe parcursul dezvoltrii omenirii au dus la limitarea
formelor de rzbunare existente. Rzbunarea nelimitat a fost reglementat de Legea
Talionului, potrivit acesteia, victima sau familia ei nu puteau pricinui infractorului o
pagub mai mare dect cea generat de fapta lui.
O asemenea reglemetare o gsim n una din cele mai vechi legi, Codul lui Hamurabi
(1792-1749 .e.n.), unde legea talionului avea mai multe forme: ochi pentru ochi,
(art.196)2 dinte pentru dinte, mna pentru mna, picior pentru picior, arsur pentru
arsur, vntaie pentru vntaie.Legea Talionului reprezint totusi un anumit progres n
comparatie cu practicile anterioare. Hammurapi instituie talionul cu scopul de a ngrdi o
reminiscent foarte periculoas a comunittii gentilice cum este rzbunarea sngelui.n
virtutea talionului, victima sau rudele ei nu puteau pricinui infractorului un ru mai mare
dect fapta comis de ctre acesta. Talionul a fost limitat printr-un mod voluntar prin care
victima avea posibilitatea s renunte la rzbunare n schimbul unui echivalent ( bnesc
sau n natur), ns acest mod nu a fost reglementat n Codul lui Hammurabi. Infractiuni
contra persoanei erau prevzute ca fiind: omorul sotului de ctre sotie (art.153) si omorul
din imprudent (art.229). La perioada respectiv codul era o lege suprem care si-a gsit
elemente proprii si n alte legislatii a popoarelor vecine. Dreptul barbar cunostea
razbunarea sngelui, care ulterior era nlocuit cu o sum de bani, ce urma s fie pltita de
ctre ucigas familiei victimei.
n China, reglemetri n domeniu au existat n secolul al XXIII-lea .e.n. n codurile Hia,
Sciun si Scian. Cel mai important cod de legi dateaz din secolul al XI-lea .e.n. si este
numit Legile lui Manu. Este surprinztor c legea vorbeste putin despre pedepsele
capitale. Practic nu sunt descrise componentele infractiunilor de omor, cu toate c una
dintre cele mai grave infractiuni era asasinarea unui brahman. Att n China ct si n India,
legile au avut un caracter religios, deoarece se ncerca de a se descoperi divinitatea prin
atingerea unei triri interioare diferit de cea exterioar.
Pe parcursul anilor apare un interes: de a reglementa problemele juridice n mod precis,
fapt care a generat o tendint de a studia necesitatea unor reglemetri scrise, care urmau a
Hanga Vladimir. Mari legiuitori ai lumii. Editura tiina
i Enciclopedic, 1997, pag.7.
2

fi aplicate tuturor. n acest sens, n jurul secolului al VII-lea .e.n., n Grecia au fost alesi
legislatorii (persoane nsrcinate cu elaborarea legilor scrise), printre care Solon si
Dracon. Grecii i considerau ca fiind cei mai ntelepti gnditori, care pledau pentru
nsprirea pedepselor3. Legislatia lui Dracon (sec. VII .Hr.) pentru prima oar face
distinctia dintre actul premeditat si cel involuntar. Se limita dreptul gentilic al Talionului
si n cazul unor delicte minore se aplica pedeapsa cu moartea. Dup legile lui Dracon
omorul svrsit cu intentie era pedepsit cu izgonirea din cadrul societtii. Dreptul penal
cunoaste notiunea de tentativ, faz prepratorie (pregtirea), participatia, circumstante
agravante si atenuante4. Prin activitatea lor s-a anihilat arbitrariul cutumiar, intarindu-se
cadrul institutionalizat si rolul statului n domeniul penal, care deja intervine direct n
cazurile de omucidere.
n Roma antic, prima lege scris a fost Legea celor XII Table (sec. V .e.n.), inspirat din
legea talionului n materie penal si care fcea distinctie ntre crimen publica si delicta
privata. Cele mai importante legi din perioada respectiva erau institutiunile lui Iustinian,
Digestele, Codexul Theodosianus, Codexul lui Iustinian si Novelae. Infractiunile n
dreptul roman sunt desemnate prin notiunea de delicte. Infractiunile ce constau n
suprimarea vietii unei persoane libere din comunitate erau judecate n complete specilale
si erau pedepsite deobicei cu moartea, putndu-se ns aplica si alte pedepse n locul celei
capitale (de exemplu, amputarea minii condamnatului). n perioada veche asasinatul se
pedepsea cu moartea. Ucidera unui sclav n perioada veche nu atrgea nici o sanctiune
pentru autorul faptei.5 n perioada imperial apare crima extraordinaria, cosiderat ca
fiind infractiune grav sau deosebit de grav si care era urmrit din oficiu. La romani
vinovtia era grupat n doua forme: dolus (intentie) si culpa (greseal) si de ea depindea
tipul pedepsei aplicate (nchisoarea cu character preventiv, pedepsele corporale,
pedepsele pecuniare).

Boroi Alexadru. Infraciuni contra vieii. Editura Naional,

Bucureti, 1996, pag35.
3

Haha Vladimir. Istoria general a statului i dreptului.

De la origini la revoluiile burgheze. Bucureti, 1985, pag72.
5
Smbrian T. Drept privat roman. Craiova, 1993, pag.26.
4

n perioada Evului mediu s-a remarcat legea Corpus iuris canonice (1140), care privea
infractiunea sub dou aspecte: al nesocotirii ordinii divine si al leziunii aduse ordinii
umane.
Perioada Renasteri elucideaz ntrirea puterii statului,ceea ce a dus la elaborarea unor
legi penale precise si unitare (ordonatele cu dispozitii de drept penal si de procedur
panal), generatoare de noi codificri: Constitutia Therisian (1768), Constitutia
Piemontez(1786, al lui Iosif al II-lea (1787) si al lui Napoleon Bonaparte (1810).
Personalitatea uman si drepturile omului au constituit obiectului preocuprilor
filosofilor, juristilor si politicienilor, fapt care a dus la adoptarea primului act care
schiteaz elemente ale unei protectii juridice a persoanei umane, consacr drepturile si
liberttile persoanei Magna Carta Libertatum (Anglia, 15 iunie 1215, regale Ioan).
Acest document a stat la baza elaborarilor ulterioare n acest domeniu. Astfel n 1776
apare Declaratia American de Independent de la Philadelphia care mentioneaz c:
toti oamenii au fost creati egali si sunt nzestrati cu drepturi inalienabile de ctre
creatorul lor printer care se afl si dreptul la viat.Se cuvine a fi mentionate si actele
constitutionale engleze de la sfrsitul sec. al XVII-lea ( Bill of Rights- Declaratia
drepturilor din 1689) si Constitutia Statelor Unite din 1791. Cel mai complet act n
materia drepturilor omului l constituie Declaratia Universal a Dreturilor Omului (10
decembrie 1948 de Adunarea General a ONU), care stipuleaz c: Orice om are
dreptul la viat, la libertate si la inviolabilitate. Adoptarea acestor acte au implimentat
o tendint de perfectionare a reglemetrilor privind consacrarea si aprarea drepturilor
omului, elaborndu-se Pactul cu privire la drepturile civile si politice-1966 ( dreptul la
viat este un drept inerent al persoanei umae, care trebuie ocrotit prin lege; nimeni nu
poate fi privat de viat n mod arbitrar), Convetia european pentru protectia
drepturilor omului si a liberttilor fundamentale(1950), Documtul Reuniunii de la
Copenhaga si al Conferintei pentru dimensionarea uman a C.S.C.E.6. Existenta
reglementrilor internationale a determinat popoarele s-si conformeze prevederile
nationale n domeniu, tinndu-se cont de accesul la anumite metode de aprare a celor
mai importante vaori sociale- viata si integritatea corporal a persoanei.

Boroi A., Infraciuni contra vieii. Editura XXI,

Bucureti, 1996, pag.13.
6

Legi scrise au existat si pe timpul lui Burebista, care propovduia spiritual religios al
actelor regale, pn cnd Dacia a fost ocupat de Imperiul Roman, aplicndu-se evident
sistemul de drep roman, inclusive pedeapsa cu moartea. Siatemul respective a coexistat
cu normele autohtone si dup retragerea romanilor din Dacia, deoarece nu se putea evita
o atare influent, n contextual n care popoarele erau foarte apropiate.
n timpul Feudalismului, au urmat o serie de legi ce protejau viata si integritatea
corporal: Cartea romneasc de nvttur(1646), ndreptarea Legii(1652), Legiunea
Caragea(1818), ultima fiind n vigoare pn la adoptarea Codului penal al lui Cuza(1865).
Situatia se schimb o dat cu unirea principatelor n 1918, deoarece Romnia Mare a fost
supus o perioad unor pluralitti de legi penale; spre exemplu, n Basarabia se aplica
legea Vechiului regat. Diversificarea reglemetilor care existau n Basarabia, Bucovina si
Ardeal au determinat adoptarea unui cod unic al Romniei, care ar unifica legislatiile
existente.Primul cod penal romn apare n 1937.
n perioada sovietic influentele romnesti sunt nlturate definitiv, aplicndu-se legea
sovietic.
Aprarea drepturilor omului pune n sarcina organizatiilor internationale obligatia
proclamrii lor. Prin consacrarea pe plan international a conceptului de drepturi ale
omului, s-a urmrit nu numai proclamarea si darea lor unei dimensiuni, ci si instituirea
unui sistem de control international asupra modului n care statele se achit de obligatiile
de respectare, garantare a drepturilor si liberttilor fixate att n actele internationale
acceptate de ele, ct si n legislatia lor intern, iar ncalcarile prealabile ar fi sanctionate
corespunztor. Potrivit Dictionarului de terminologie juridic international, expresia
drepturile omului desemneaz un ansamblu de prerogative bazate pe demnitatea
persoanei umane a cror respectare se ntelege a fi promovat n folosul tuturor
oamenilor.
Codul penal incrimineaz faptele privitoare la viata si integritatea corporal n raport cu
calitatea subiectului, gravitatea urmrilor, motivul si modul n care au fost comise.
Dreptul la viat este aprat prin urmare att prin Constitutie ct si de legea penal. Viata
este bunul cel mai de pret al persoanei, fr de care nu pot fi concepute nici celelalte
atribute ale acesteia, ca integritatea corporal, sntatea, inviolabilitatea sexual,
libertatea, onoarea si demnitatea. Atentatele contra vietii persoanei pun n pericol nu

numai existenta individului izolat, dar si a ntregii societti. Nu este posibil desfsurarea
normal a relatiiloe sociale fr ocrotirea vietii persoanei. De aceea aprarea acestei
valori sociale constituie una dintre ndatoririle supreme ale fiecrui stat. 7 Viata omului
este aprat de normele de drept si, n special, ale dreptului penal, ca fiind un drept
absolut al individului, dar si o valoare social pe care dreptul o ocroteste n interesul
ntregii societti.
Dreptul la viat, la inviolabilitatea persoanei sunt drepturi civile si sunt consacrate ntr-o
multime de de acte, cele mai importante fiind:
-Declaratia Universal a Drepturilor Omului, 10.12.1948, art.3: Orice om are dreptul la
viat, libertate si la inviolabilitatea persoanei ;
-Pactul privind drepturile economice, sociale si culturale, 16.12.1966, art.6 : Dreptul la
viat este inerent persoanei umane. Acest drept trebuie ocrotit prin lege. Nimeni nu poate
fi privat de viat n mod arbitrar ;
-Conventia European pentru protectia drepturilor omului si liberttilor fundamentale,
04.11.1950, Roma, art.2 dreptul la viat8;
-Conventia cu privire la drepturile copilului (1986);
Totalitatea acestor acte internationale atest importanta existentei unor

mecanisme

juridice la nivel mondial pentru garantarea si aprarea drepturilor si liberttilor

fundamentale ale omului. Actele internationale devin obligatorii pentru procesul de
elaborare a legislatiei interne a statelor doar n msura n care aceste state le-au ratificat.
n unele constitutii, dreptul la viat nu apare expres formult, desi aceste constitutii prin
continutul lor urmresc tocmai ocrotirea vietii persoanei. Altele prevad expres si explicit
dreptul la viat, fiind surprinse elementele esentiale ce-I caracterizeaz sensul fizic,
abolirea pedepsei cu moartea sau, cel putin, aplicarea acesteia doar n cazurile
infractiunilor celor mai grave. n 1994, se adopt Constitutia Republicii Moldova, care
perevede si garanteaz pentru prima dat n mod expres la art. 24 trei drepturi
fundamentale, care, desi sunt strns legate ntre ele, nu pot fi confundate din punct de
7

Borodac A., Manual de drept penal. Partea special

(pentru nvmntul universitar), Chiinu, 2004, pag.47-48.
8
Republica Moldova a ratificat Convenia i protocoalele nr.1-8,11
prin Hotrrea Parlamentului nr. 1298 din 24 iulie1997,
publict n Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.54-55
din21 august1997.

vedere juridic. Aceste drepturi sunt: dreptul la viat, la integritatea fizic si psihic, care
sunt garantate de ctre stat, adic persoana uman ocup locul prioritar n erarhia
valorilor sociale din sistemul nostru de drept. Articolul 24 al Constitutiei se refer la
acceptiunea restrns a dreptului la viat, avndu-se n vedere c acest drept fundamental
implic, n primul rnd, c nimeni nu poate fi privat de viat n mod arbitrar. Ea
protejeaz dreptul la viat a persoanei numai n sensul ei fizic, deoarece el este garantat si
de Codul penal al Republicii Moldova prin incriminarea infractiunilor contra vietii. Este,
de fapt, o cerint de baz a unui stat democratic si de drept, unde demnitatea omului,
drepturile si liberttile lui, libera dezvoltare a personalittii umane sunt privite ca valori
supreme si sunt garantate prin sanctionarea faptelor periculoase ce atenteaz la ele.
Potrivit art.2 CP RM, legea penal apr mpotriva infractiunilor, printre alte valori
sociale, n primul rnd viata uman ntr-un cadru mai larg, acela al ocrotirii persoanei si a
principalelor atribute ale acesteia: viata, sntatea, cinstea, demnitatea, etc. Aprarea
vietii n reglemetrile penale rezid n incrininarea anumitor fapte care constituie
infractiuni.

Sectiunea 1.2. Reglementri penale privind omorul n legislatiile

Penale a altor state

Fiecare stat a avut si va avea mereu particularittile sale de dezvoltare, de reglementare

a relatiilor care apar n societate, fapt datorat apartenentei acestuia la un anumit sistem
juridic. De aceea este si firesc ca legiuitorul statelor respective s foloseasc anumite
modalitti de prevedere n legislasie a procedeelor eficiente destinate mentinerii ordinii
publice, de exemplu: el poate incrimina anumite fapte care dup prerea lui atenteaz la
valorile sociale aprate de legile constitutionale si poate dezincrimina altele. Acest fapt
duce la diversificarea reglementrilor penale. Un exemplu elocvent n acest sens este
incriminarea lipsirii de viat la dorinta persoanei (eutanasia) de Codul Penal al Republicii
Moldova la art. 148 si neincriminarea acesteia de ctre legiuitorul olandez.
n legislatia tuturor statelor infractiunile contra vietii, integrittii corporale sau snttii
ocup un loc prioritar. Infractiunile contra vietii sunt clasificate diferit n tri diferite. n
Codul Penal francez din 1992 la diferentierea acestora de alte infractiuni s-a stabilit
criteriul material, adic gravitatea faptei, infractiunile contra vietii persoanei fiind incluse
n cadrul crimelor (art. 111-1 CPF). Astfel, n titlul II se denumesc faptele care
prefigurez persoana uman, incrimineaz faptele contra vietii n dou sectiuni distincte
prevzute n capitolul I si anume : faptele voluntare contra vietii

(S-1) si faptele

involuntare contra vietii (S-2). n prima sectiune este incriminat omorul (221-1), omorul
agravant (221-2), omorul cu premeditate (221-3), omorul comis n alte circumstante
agravante (221-4), atentatul la viata persoanei prin otrvire (221-5). n sectiune a doua
este incriminat omorul involuntar (22-6), rspunderea din culp a persoanelor morale
(221-1). Capitolul II cuprinde si reglementri cu privire la faptele prin care se adduce
atingere integrittii fizice sau psihice a persoanei dup cum acestea sunt voluntare: actele
de tortur si cele de barbarie (221-9) n form simpl si apoi forma agravant, violentele
simple si agravante, amenintrile art. 222-16 sau involuntare n art. 222-19.
Criteriul material de clasificare a infractiunilor a existat dj la acel moment n Dreptul
Penal englez. Conform lui pn n 1967 infractiunile erau mprtite n juridico-materiale
si juridico-procedurale, iar cele contra vietii se ncadrau n infractiunile juridico-materiale
grave, numite pe atunci felonii. Dup 1967, conform legii din 21 iunie a aceluias an, ele

se atrubuie la alte infractiuni (infractiunile de atunci si pn azi se grupez n dou

categorii: trdarea si alte infractiuni).
n conformitate cu dispozitiile legislative ale dreptului penal al SUA, infractiunile contra
vietii se ncadreaz n felonii (se pedepsesc cu privatiunea de libertate pe un termen mai
mare de un an).
Codul Penal al SUA incrimineaz n art. 210-1 omuciderea (homicide), sistematiznd
materialul astfel: n art. 210-1 este incriminat omorul (crima de gradul I-murder), cnd
fapta este comis cu intentie,cu bun stiint, din interes material (la comand), din
nepsare sau dintr-o extrem indiferent manifestat fat de viata uman; n ar. 210-3
omorul din imprudent (crim de gradul II-monslaugher), cnd fapta este comis cu
temeritate; n art.210-4 omuciderea din neglijent (crim de gradul III-neglijent
homicide), cnd fapta este comis din neglijent; art.210-5 este incriminat infractiunea
de determinare sau ajutor dat victimei s se sinucid.9
Codul Penal german reglementeaz infractiunile contra vietii n capitolul XVI,
unde sunt incriminate uciderea unei personae n conditii agravante (paragraful 211); ,
inclusive la comand;uciderea unei persoane n conditii neagravante (paragraful 212);
uciderea unei persoane n conditii atenuante (paragraful 213); omorul la cererea victimei
(paragraful 216); pruncuciderea (paragraful 217);ntreruperea sarcinii (paragraful 218). n
capitolul XVII sunt incriminate faptele contra integrittii corporale.10
Codul Penal italian reglementeaz infractiunile contra vietii, integrittii corporale
sau snttii n capitolul I, Titlul XII, cartea a II-a, iar cel spaniol-n Titlul VIII, cartea a
II-a: n capitolul I patricidul (art.405), asasinatul la comand (art.406) , omorul simplu
(art.407), n capitolul II pruncuciderea (art.410), n capitolul III vtmrile. n Codul
Penal al Romniei, infractiunile contra vietii sunt prevzute n capitolul I, sectiunea I,
intitult Omuciderea, care cuprinde art.174-179, sunt incriminate: omorul (art.174),
9

Boroi A., op.cit.,pag91.

Lacu M., Pop O., Aspecte de teorie i practic judiciar n materia infraciunii de lovire sau vtmari
Cauzatoare de moarte, Chiinu, 2001, pag.13.
Ibidem, pag.15.
.., .., .
, ., , -, 2002, pag.101.
10

omorul calificat (art.175), omorul deosebit de grav (art.176), pruncuciderea(art.177),

uciderea din culp (art.178), determinarea sau nlesnirea sinuciderii (art.179)
Legiuitorul din Federatia Rus a inclus infractiunile contra vietii n Codul Penal
din 1996 n capitolul VII, Titlul 16- Infractiuni contra vietii si santtii. Acesta
cuprinde: omorul simplu (art.105, alin.1), omorul agravat (art.105,alin.2), pruncuciderea
(art.106), omorul ]n stare de affect(art.107), omorul n urma depsirii limitelor legitimei
aprri (art.108, alin.1), omorul n urma depsirii msurilor necesare pentru retinerea
infractorului (art.108, alin2), cauzarea mortii din imprudent (art.109), determinarea la
sinucidere (art.110).11

Sectiunea 1.3. Conceptul de omor

Legea penal acord cea mai mare nsemntate ocrotirii omului, att n ceea ce
priveste nssi existenta sa fizic si atributele fundamentale ale personalittii lui, ct si n
ceea ce priveste toate celelalte drepturi, libertti si interese pe care societatea este datoare
s i le asigure.Aceast fapt se datoreaz n manier specific Dreptului Penal, adic prin
incriminarea tuturor faptelor care, sub un aspect sau altul, aduc atingere fiintei,
drepturilor si intereselor legitime ale omului.
Faptele sociale periculoase ndreptate mpotriva omului sunt numeroase si variate. Fcnd
distinctie ntre faptele ndreptate mpotriva drepturilor absolute privitoare la existenta
fizic si la principalele atribute ale fiintei si personalittii umane, pe de o parte,si faptele
atribuite mpotriva altor drepturi si interese ale omului, pe de alta parte, legiuitorul le-a
inclus pe cele dinti ntr-o categorie distinct de infractiuni, cu titlu Infractiuni contra
vietii si snttii persoanei.
11

Dac s ne referim la legislatia noastr, putem mentiona c componentele de infractiuni

contra vietii snt concentrate n articolele 145-150 Cod Penal al Republicii Moldova, ns
n cadrul lucrrii date ne vom referi doar la articolul 145 Cod Penal al Republicii
Moldova- Omorul intentionat cu respectivele circumstante agravante.
Pentru nceput este necesar de a analiza notiunea conceptual de omor care reprezint un
reper, un punct de sprijin care ne ajuta s solutionm corect chestiuni particulare ce apar
in procesul de calificare a faptelor, s cunoastem semnele individuale ale infractiunilor
comise si s verificm conformitatea lor cu prevederile legii.
Sintetiznd semnele comune pentru toate formele si tipurile deomor la etapa final a
analizei si ridicndu-le la un tot ntreg n limitele definitiei stiintifice, vom ajunge la
notiunea general de omor. Evident, o asemenea component de infractiune poate fi
privit doar n calitate de constructie teoretic care are ns asa cum am mentionat
anterior, o nsemnatate deosebit de mare pentru practica aplicrii normelor panale ce
contin semnele componentei de omor.
Legislatiile moderne prevd, n afar de forma de baz a omorului (sau omorul simplu),
modalitti agravate de omor, care snt reglementate n partea special a Codului Penal, la
capitolul privind omuciderea , sub form agravante de calificare. 12n codul nostrum
penal snt reglementate omorul simplu si omorul calificat. Infractiunea de omor implic
ntotdeauna aceleasi caracteristici, si anume, existenta unei actiuni (inactiuni) comise cu
intentia de a suprima viata unei personae, actiune care are ca rezultat moartea victimei. n
realizarea sa concret, actiunea sau inactiuneapoate prezenta ns unele particularitti,
dup cum, n jurul faptei tipice (omorul simplu) se grupeaz diferite elemente care, fr a
schimba substanta faptei, i da o coloratur diferit, sporindu-I vdit gradul de pericol
social. Aceste mprejurri snt valorificate de legiuitor si

prevzute

ca elemente

circumstantiale n continutul infractiunii de omor, reprezentnd o modalitate normativ

agravat a infractiunii de omor. Asadar, din punct de vedere al teoriei dreptului penal,
omorul este definit ca lipsirea ilegal si intentionat de viat a unei alte personae. Aceast
definitie a notiunii de omor este aplicat tuturor infractiunilor savrsite prin omor,
prevzute la art 145-148CP al RM. Exist ns si alte definitii ale acestui concept, astfel
potrivit unei opinii, omorul este definit ca privarea ilegal, intentiont sau din
Oliviu Stoica. Drept penal. Partea special. Bucureti. Editura
Didactic i Pedagogic, 1976.
12

imprudent, de viat a unei alte personae, atunci cnd cauzarea mortii constituie temeiul
raspunderii penale.13referitor la ceast definitie, Cuznetov A.V. critic pe bun dreptate
partea final a definitiei date,mentionnd c orice actiune sau inactiune este considerat
infractiune doar cu conditia c ea este prevtut de lege n caliatate de fapt socialmente
pericoloas si evalueaz n calitate de temei al rspunderii penale, de aceea o indicatie
special asupra acestui semn este n plus. Acelasi autor propune o alt formulare a
notiunii de omor, si anume: omorul reprezint fapta social periculoas svrsit cu
vinovtie si prevzut de legea penal, care atenteaz la viata altei personae si-i cauzeaz
acesteia moartea. n fond aceeasi notiune o gasim si n una din lucrrile autorului Borodin
S.V., care sustine c omorul este fapta social periculoas svrsit cu vinovtie, care
cauzeaz moartea altei personae. n alte surse ntlnim definitii care nu contin toate
semnele necesare ale notiunii de omor. Astfel, potrivit unei opinii, omorul reprezint o
fapt ilegal ce cauzeaz moartea unei alte personae. i o alt definitie: omorul este
privarea ilegal de viat a unei alte persoane.
Potrivit unei alte opinii, aspru criticat la timpul su, omorul este doar cauzarea
intentionat a mortii unei persoane. Anume aceast ultim definitie o gsim n alin. 1 art.
105 al Codului Penal al Federatiei Ruse pn a fi modificat. La constructia acestei
definitii, legiuitorul rus a omis un foarte important cuvnt- c aceast fapt este savrsit
ilegal . Cci interpretarea literal a alin.1art105C.P. al Federatiei Ruse face posibil de a
atribui la fapta de omor cauzarea mortii celui care atac, n conditiile legitimei aprri.
ns aceast definitie tine de domeniul trecutului, deoarece a fost modificat anume n
legatur cu problema expus mai sus. Astfel n prezent notiunea de omor sun n felul
urmtor privarea ilegal de viat prin actiune sau inactiune , ns si aici pot exista
careva obiectii la faptul c nu este specificat modul intentionat de comitere a infractiunii
date, ceea ce creaz rezerve de interpretare n diferite feluri.
Definitie de asemenea dintre cele mai reusite cu ctva timp n urma care era mprtsit si
de doctrina noastr14 este dat de autorii Pobegailo E.F. si Mendelson G.A., identic la
ambii, definitia evoc urmtoarele: Omorul este privarea ilegal, intentionat sau din
13

Constantin Bulai. Curs de drept penal. Partea special,

Vol. I. Bucureti.
Sergiu Brnz. Infraciuni contra vieii, sntii, libertii i demnitii persoanei.
Chiinu. Universitatea de stat din Moldova, Fac. De drept, 1999.
14

imprudent, de viat a unei alte persoane. Practic aceeasi opinie este mprtsit si de
ctre savantul Rosca C.: Omorul este lipsirea ilicit culpabil de viat a altei personae.
Dup cum am mentionat mai sus, definitia dat de Pobegailo si Mendelson a fost
mpartsit si de doctrina noastr pn la intrarea n vigoare a Codului Penal din 2002
dup care din definitia dat a fost inlturat sintagma sau din imprudent deoarece
conceptului de omor i este caracteristic o conduit violent, reprezentnd o form de
manifestare a fptuitorului care aluat hotrrea de a suprima viata unei personae si se
foloseste de mijloacele apte s realizeze acest scop pe cnd n cazul lipsirii de viat din
imprudent nu avem un act de violent, ci o conduit gresit a fptuitorului ntr-o situatie
periculoas, susceptibil s produc n anumite mprejurri, urmrile prejudiciabile sub
form de moarte cerebral a victimei15.Astfel n urma constatrilor date s-a ajuns l-a
concluzia ca lipsirea de viat din imprudent sa fie incriminat ntr-un articol aparte
(articolul 149 CP) deoarece gradul de pericol social al acestei infractiuni este mai redus n
comparatie cu cel al infractiunilor savsite prin omor. Deci n concluzie putem mentiona
ca definitia cea mai perfect a omorului este lipsirea ilegal si intentionat de viat a
unei alte persoane.

Capitolul II. Aspecte juridico-penale ale componentei omorului nsotit de

circumstante agravante n functie de latura subiectiv.
15

Universitatea de Stat din Moldova

Drept Penal. Partea Special Volumul II, pag.83.

Sectiunea 2.1. Semnele distinctive ale obiectului si laturii obiective ale omorului
nsotit de circumstante agravante.

n baza art.14 (1) CP al RM ,, infractiunea este o fapta (actiune sau inactiune)

prejudiciabil, prevzut de legea penal svrsit cu vinovtie si pasibil de pedeaps
penal.16Desi art 15 al CP al RM prescrie n mod expres c gradul prejudiciabil al
infractiunii se determin conform semnelor ce caracterizeaz elementele infractiunii
(obiectul, latura obiectiv, subiectul, latura subiectiv) totusi ar fi mai corect dup prerea
mea, apelarea la existenta unui pericol social al infractiunii, dar nu la gradul
prejudiciabil.n acest context am vorbi despre esenta pericolului social, ca un element
material al infractiunii, reiesind nemijlocit din daunele aduse valorilor sociale si relatiilor
sociale ocrotite de legea penal. Cele din urm, adic valorile sociale si relatiile sociale
aprate de legea penal n vigoare formeaz categoria obiectului infractiunii.
Reiesind din art. 2 CP al RM ,,legea penal apr mpotriva infractiunii persoanei,
drepturile

si

liberttile

acestea,

proprietatea,

mediul

inconjurtor,

ornduirea

constitutionala, suveranitatea, independenta si integritatea teritorial a RM, pacea si

securitatea omenirii, precum si ntreaga ordine de drept.
O conditie indispensabil privind respectarea legalittii este ca orice infractiune
concret svrsit de o persoan s corespund continutului unei infractiuni din legea
penal.17 Componena de infraciune constituie temeiul rspunderii penale, adic acel
temei juridic -componentul, legitatea, condiia necesar pentru calificarea oricrei fapte
Componena prejudiciabile comise dreot o infraciune concret.18
Caracteristica juridico-penal a omorului se determin de componena de
infraciune. Dup cum se cunoate, componena fiecrei infraciuni, din punct de vedere
structural, se caracterizeaz prin patru elemente: obiectul i subiectul infraciunii, latura

16

Cod Penal al RM din 13 septembrie 2002, art 14 al.1

Oancea I.,, Curs de drept penal general, Vol I-III, Bucureti, 1954, pag.278
18
.. . , .. , 2003, pag32.
17

obiectiv i subiectiv a infraciunii. Lipsa oricruia dintre aceste patru elemente determin
lipsa componenei de infraciune n ansamblu. 3

Caracteriznd structura componenei de infraciune, trebuie de inut cont de legtura

indisolubil dintre toate elementele ei constitutive. Infraciunea ca fapt concret al vieii
sociale exist ntotdeauna ca un tot unitar, ca un fenomen indivizibil; ea reprezint o
unitate psihofiziologic a calitilor ei obiective i subiective. Elementele infraciunii sunt
strns legate ntre ele i condiionate reciproc. Fiecare element al componenei de
infraciune, luat n afara celorlaltor, rupt de ele, i pierde calitatea de parte component a
infraciunii.
Oricare persoan, svrsind o fapt socialmente periculoas sanctionat n mod
penal cauzeaz prejudiciu societtii si, evident relatiilor existente n aceast
societate.Toate relatiile pe care le apr legea penal, si snt nclcate ca rezultat al
svrsirii ifractiunii, n teoria si practica dreptului penal constituie obiectul infractiunii.
Oricare infractiune svrsit, manifestndu-se printr-o anumit fapt socialmente
periculoas, constituie prin esenta sa un atentat la o anumit relatie social ocrotit de
legea n vigoare.Legea penal nu prevede nici o infractiune prin lipsa obiectului de
atentare.19 Obiectul infractiunii indic asupra continutului, caracterului si gradului de
pericol social al ei.Teoria Dreptului Penal descrie ca obiect al infractiunii acele relatii
sociale care sunt recunoscute n societate si care corespund intereselor ntregii societti.
n ceea ce priveste, ns, definirea unic a acestui obiect si a formelor de manifestare a
lui, corelatia cu obiectul material, n literatura de specialitate s-au conturat mai multe
idei.20
Relatiile sociale iau nasterte n mod iminent n jurul si datorit anumitor valori
sociale. Obiectul infractiunii permite cunoasterea sistemului de valori sociale ocrotite de
sistemul de drept si respectiv pune n evident obtiunea politic cu privire la anumite
valori pe care legiuitorul le consider fundamentale pentru functionarea ntregii ornduiri
sociale si de stat, determin esenta formatiunii social-economice respective, adic
prezentat n form generalizata, fiind o categorie strict social, necontinnd nici un
caracter material, asupra caruia atenteaz infractiunea n final.

19
20

Borodac ,, Drept penal , Partea General ,, Chiinu 1994, pag.73-81

.. ,, Obiectul Infraciunii dup dreptul sovietic, Moscova 1960, pag 30.

n teoria Dreptului Penal se statueaz c obiectul infractiunii este determinat de

relatiile sociale existente, formele, conditiile materiale, legittile de manifestare a lor.
Anume aceasta permite a asigura un comportament al membrilor relatiilor sociale precum
si apararea acestor relatii. La determinarea obiectului infractiunii ca premis initial
trebuie luat in vedere recunoasterea relatiilor sociale aparate de lege in general. Relatiile
sociale exist in mod obiectiv si se reflect ca interese.
n viziunea autorului L.D.Gauhman importanta obiectului infractiunii constituie
un criteriu de structurare a Partii Speciale, determin n mare msur calificarea
infractiunii, asigur delimitarea dintre anumite categorii de infractiuni21.
Sunt cunoscute, astfel, categoriile de obiect juridic generic si obiect material,
obiect juridic generic si obiect juridic nemijlocit (special), obiect nemijlocit (special)
principal si obiect nemijlocit secundar (adiacent)22.
n corespundere cu sistemul noului Cod penal al Federatiei Ruse din 1996,
repartizat nu numai n capitole, dar si n titluri care contin cteva capitole, obiectul
infractiunii este necesar de a-l repartiza n patru categorii : general, tipic, generic (special,
de grup) si nemijlocit.23
Obiectul general a infratiunii l constituie valoarea social si relatiile sociale
privitoare la aceasta, aprate de legea penal prin ncriminarea faptelor care aduc atingere
ori le pun n pericol.24 Anume obiectul general ne da posibilitatea de a determina
continutul social-politic al dreptului penal,s stabilim caracterul faptelor svirsite si n
unele cazuri, sa deosebim infractiunile de alte ncalcari de lege. 25 Pentru orice infractiune
prevzut de legea penal relatiile sociale si valorile ce corespund acestor relatii aprate
de lege au un caracter comun. n consecint obiectul general al infractiunii n ansamblu si
n particular al infractiunii contra vietii si snttii l constituie acele relatii sociale,
proclamate si aprate de legea penal n vigoare si care asigur ordinea de drept n R.M.
Obiectul generic (de grup), comparativ cu cel general, are un caracter mai restrns.
Acesta este constituit dintr-un cumul de relatii sociale formate n jurul si datorit unor
21

.. . , .. , 2003 pag.78
Dobrinoi V., Pascal I., Lazar V., Nistoreanu Gh., Boroi A. Drept penal Partea general , Bucureti 1992,
pag.89-93
23
. ., pag.78
24
Ungureanu Augustin, Drept Penal romn Partea General, Bucureti, Lumina Lex, 1995, pag.74-75
25
Borodac A.,Drept penal.Partea General, Chiinau 1994, pag.73-81
A.Borodac, Drept penal,Calificarea infractiunilor,Chiinau 1996, pag.80-81
22

valori fundamentale al societatii, cum sunt: persoana umana, proprietatea, securitatea si

ordinea public ect., caracterul comun referindu-se numai fat de un grup de infractiuni.
n acest sens legiuitorul, n procesul sistematizrii infractiunilor n capitole, s-a condus
anume de specificul obiectului generic al atentatelor infractionale. De regul, aceasta
reiese nemijlocit din denumirea capitolului respctiv al Codului Penal. O legislatie bine
sistematizat constituie un indicator ce reflect faptul ca forma de evaluare a normelor
juridico-penale este adecvat principiului sisteimic al legislatiei n vigoare. Anume la
sistematizare porneste eficacitatea si legalitatea aplicrii dispozitiilor normative.
n literatura de specialitate s-au conturat o serie de idei referitoare la problema
obiectului infractiunii contra vietii si snttii persoanei. Formarea statului de drept
presupune asigurarea drepturilor, liberttilor si intereselor legale ale cetatenilor. 26 Faptele
prin care se aduce atingere vietii, integrittii corporale s-au snttii au fost pedepsite din
cele mai vechi timpuri, iar dupa aparitia statului, legile penale din toate ornduirile sociale
le-au prevazut , sanctionndu-le cu pedepse variind dup gravitatea urmrilor. Codul
Penal incrimineaz faptele privitoare la viata, integritatea corporal n raport cu calitatea
subiectului, gravitatea urmrilor, mobilul si modul n care au fost comise.
n analiza obiectului infractiunii contra vietii si snttii va trebui sa distingem
intre obiectul generic al infractiunii contra persoanei, ntre obiectul juridic specific
fiecreia dintre infractiunile componente ale acestei categorii si obiectul material al
infractiunii.27
Sub primul aspect, accentueaz autorii romni, se observ c infractiunile contra
persoanei au ca obiect juridic generic ansamblu relatiilor sociale care se constituie si se
desfsoar n legatur cu aprarea persoanei privit sub totalitatea atributelor sale: viata,
integritatea corporal, inviolabilitatea sexual, libertatea, demnitatea. Este cunoscut c
aceste infractiuni prezint un grad sporit de pericol social, determinat, pe de o parte de
importanta valorilor sociale ce constituie obiectul protectiei penale si de gravele urmri
pe care le pot avea pentru comunitate savrsirea acestor infractiuni, iar pe de alta parte, de
faptul c infractiunile contra persoanei se realizeaz de regul prin utilizarea unor
mijloace s-au procedee violente si care au o influent negativ mult mai pronuntat n
Nistoreanu Gh., Dobrinoiu V., Boroi A., Drept penal. Partea Special. Bucureti, Editura Continentont
XXI 1995
Pag. 89.
27
Ibidem
26

raport cu alte categorii de infractiuni. Autorii romni Gh.Nistoreanu, Al.Boroi ect.,

determinnd obiectul juridic generic al infractiunilor contra persoanei, pun accent pe
relatiile sociale care privesc aprarea persoanei incluznd totalitatea atributelor sale
(viata, integritatea corporal, inviolabilitatea sexual, libertate, demnitatea) 28. Aceste
valori nu reprezint realitti izolate , inclusiv individuale, ce au o important social; n
jurul si pe baza lor se formeaz, se desfsoar si se dezvolt relatii interumane, conferind
acestor valori caracterul de valori sociale adic de valori n a cror existent este
interesat ntreaga societate si totodat de valori al cror continut se relev pe deplin
numai n cadrul relatiilor sociale 29. Svrsirea oricror infractiuni contra persoanei,
aducnd atingere uneia dintre valorile sociale care prezint atribute ale persoanei nssi,
pune n pericol sau vatm si relatiile sociale care s-au format si se desfsoar pe baza
acestor valori sociale.
Autorii rusi V.Cudreavtev, A.Naumov, V.Casepova, N.Vetrov remarc c n cazul
savrsirii infractiunii contra persoanei se atenteaz in mod generic (obiect generic) la
personalitate-persoana care apare n societate nu numai ca individ biologic,dar si ca
membru al societtii- participant (subiect ) al relatiilor sociale. Anume n aceast calitate
persoana capt n societate o protectie si este obligat s respecte regulile de
comportament stabilite in societatea respectiv.30
Autorul Sergiu Brnz determin drept obiect generic al infractiunilor contra
vietii- persoana, invocnd acele relatii sociale care determin locul persoanei n
societate.31
Autorii rusi N. Vetrov si Iu.Leapunov subliniaz c Capitolul 16 Cod Penal al
Rusiei contine dou tipuri de compoente de infractiune, crora le corespunde, respective,
obiecte generice distinct-componente de infractiuni contra vietii si componente de
infractiuni contra snttii. Aceste dou genuri de infractiuni, la rndul lor pot fi divizate

Nistoreanu Gh., Boroi A., Drept penal, Partea Special. Ediia II, Bucureti, Editura All Beck, 2002,pag.
57
29
Boroi A., Infraciuni contra vieii, Bucureti, Editura All Beck.,1999 pag.3
30
Ugolovnoe pravo. Osobenaia ceasti. V.N. Kudrevteva, A.V.Naumova. Moscva, 1997,
pag.28.
31
Brnz S., Infraciuni contra vieii, sntii, libertii i deminitii persoanei, Chi inu, Universitatea
de Stat din Moldova, 1999, pag.9.
28

n infractiuni care atenteaz la viat; infractiuni care atenteaz la sntate; infractiuni care
au caracter universal-ce pun n pericol si viata si sntatea persoanei.32
Relatile sociale privind dreptul la viat, la itegritatea corporal si sntate, la
libertate si demnitate, constituie obiectul juridic comun infractiunilor contra
persoanei.33De asemenea, subliniaz autorul rus A.I.Rarog, obiectul generic al acestor
infractiuni este determinat n dependent de locul plasrii lor n sistemul incriminrilor cu
caracter penal. Astfel, infractiunea de omor are ca obiect generic- relatiile sociale a cror
existent si normal desfsurare sunt conditionate de aprarea vietii si snttii persoanei;
infractiunile contra liberttii onoarei si demnittii persoanei-relatiile sociale a cror
formare, desfsurare si dezvoltare normal implic implic respectul liberttii, onoarei si
demnittii persoanei si al normelor care o ocrotesc, care oblig pe fiecare individ s se
comporte astfel nct s nu lezeze dreturile celor din jur.34Sustin pe deplin aceast opinie
si este de mentionat faptul c obiectul generic al infractiunilor este o categorie cu caracter
teoretic necesar la determinarea valorilor sociale si relatiilor sociale la care atenteaz un
grup anumit de infractiuni, specificat de legiuitor n contextul normativittii penale. Este
cazul s mentionm c relatiile sociale care apr personalitatea n ansamblu (cu toate
atributele sale) se protejeaz nu numai prin incriminrile analizate, de multe ori
personalitatea omului identificindu-se n obiectul juridic si al altor infractiuni.
Deci, drept obiect generic al inractiunii de omor ne apare acel cumul de relatii
sociale a cror existent si normal desfsurare sunt conditionate de aprarea vietii
persoanei si relatiile sociale intervenite n legtur cu aceast valoare.
Drept obiect obiect juridic nemijlocit (special) al infractiunilor contra vietii
persoanei

se relev viata persoanei- ca valoare suprem si relatile sociale a cror

desfsurare normal nu poate fi conceput fr aprarea dreptului fundamental al omului

la viat.
Evident c aceast constatare este caracteristic tuturor infractiunilor contra vietii
(omuciderilor), ns delimitarea ntre componentele analizate va fi fcut cu ajutorul
altor semne ale continutului normativ. Dreptul la viat are un caracter absolut, el apartine
fiecrei persoane si este opozabil tututror, n sensul c toti ceilalti membri ai societtii
32

Ugolovnoe pravo. Ceasti obseaia i osobenaia. N.I.Vetrova, Ii.Liapunova. Moscva, 2001, pag. 267-268.
BujorV., leanichi V., Omorul i vtmarea grav a integriti corporale, Chiinu, 2003, pag.6.
34
Cunir V., Carp S., Cojocaru R., Ursu V.,Studiu selective n materia de drept penal, Chiinu, 2004, pag.
20-23.
33

sunt tinuti s respecte acest drept, adic s se abtin de la orice actiune sau s
ndeplineasc orice actiune pentru a evita orice atingere adus acestui drept. 35 Legislatia
apr viata oricrei persoane independent de vrst si stare a snttii.
Faptul ca infractiunea de omor are ca obiect viata omului i confer acesteia un
profil specific n cadrul fenomenului infractional, atrage asupra ei atentia ntregului grup
social, sensibilizeaz totdeauna constiinta colectiv, opinia public. Ea prezint n
variantele ei de incriminare, cel mai nalt grad de pericol social.36
Omul este singura fiint care creaz valori si le transmite generatiilor viitoare.
Viata omului apare, astfel, ca valoare primar si absout indispensabil manifestrii n
sine si, ceea ce este mai important, conditie a continuittii biologice a grupului social.
Dar, ami presus de toate, este un fenomen social, o valoare social, adic acea relatie
social care, reglementat juridiceste, constituie dreptul absolut la viat al persoanei
umane. Ceea ce caracterizeaz n principal pericolul social al acestor infractiuni, l
constituie lezarea valorilor sociale ce privesc existenta si securitatea fizic a persoanei.
Aceast atingere poate avea ca urmare cosecinta cea mai grav, adic stingerea vietii,
deci desfiintarea fizic a persoanei.
Obiectul infractiunii de omor l constituie viata persoanei 37 ca mijloc de existent
bio-social. Referitor la punctul de vedere expus n literatura de specialitate, precum c
obiectul nemijlocit si cel generic n cazul infractiunilor de omor coincid nu sunt de acord,
remarcnd c obiectul generic are un caracter mai amplu si corespunde acelor relatii
sociale si valori sociale pe care se pretinde a fi protejate prin incriminarea unui grup de
infractiuni. Obiectul nemijlocit n cazul omorului se contureaz n relatiile sociale, a cror
formare, desfsurare si dezvoltare normal implic respectul valorii vietii umane. Deci
anume acea valoare social concret la care se atenteaz prin comiterea actului
infractional si constituie obiectul nemijlocit al infractiunii, astfel ca obiect nemijlocit n
cazul omorului se prezint relatiile sociale care asigur viata persoanei.
Ar fi incorect de a reduce notiunea de viat a omului numai la procesul biologic,
deoarece omul este n primul rnd membru al societtii. Din aceasta reeiese c viata
Bulai C.,Filipa A.,Mitrache C.,Instituii de drept penal. Ediia a II-a, Bucureti, Editura Trei, 2003, pag.
282.
36
Ibidem pag. 282.
37
Borodac A., Manual de drept penal. Partea special, Chiinu, 2004, pag.47-48. Bujor V., leantichi
V.,Omorul i vtmarea integritii corporale, Chiinu, 2003, pag.6.
35

omului poart un caracter social, iar necesitatea protectiei se determin reiesind din
relatiile care sunt supreme n cadrul societtii. Viata omului este indisolubil legat de
relatiile sociale, de aceea obiectul atentrii infractionale n cazul omorului este si viata
omului si relatiile sociale, al cror subiect aceast persoan apare. Odta cu moartea se
ntrerup si relatiile sociale legate de protectia personalittii lui, se ntrerupe si protectia
juridico-penal a vietii persoanei respective.
Dreptul la viat si sntate este aprat prin Constitutia trii.Viata constituie bunul
cel mai de pret al persoanei, fat de care nu pot fi concepute nici celelalte atribute ale
acesteia, ca integritatea corporal, sntatea, inviolabilitatea sexual, libertatea, onoarea
si demnitatea. Atentatele contra vietii persoanei pun n pericol nu numai existenta
individului izolat, dar si a ntregii societti. Se poate concluziona c nu este posibil
desfsurarea normal a relatilor sociale fr ocrotirea vietii persoanei.De aceea aprarea
acestei valori sociale constituie una dintre ndatoririle supreme ale fiecrui stat.38
Pentru infractiunea de omor un al doilea aspect poate fi considerat cel al expresiei
corporale a vietii persoanei, adic a ansamblului de functii si procese organice care
asigur individului prezenta biologic si care, odat distruse, suprim calitatea de fiint
vie sau de integritate corporal a acesteia.39Acest aspect formeaz categoria obiectului
material al infractiunii.
Infractiunea de omor are ca obiect material corpul victimei, 40privit ca o entitate
material, ca o totalitate de fuctii si procese organice care mentin o persoan n viat, ca o
unitatea anatomic si fiziologic, fizic si psihic.41Este indiferent dac acest corp apatine
unei persoane tinere sau n vrst ori dac persoana este sau nu n plenitudinea faculttilor
fizice sau psihice.42Este necesar ca persoana respectiv s fie n viat, iar fptuitorul s
actioneze asupra corpului acesteia si nu asupra propriului corp (n aceste din urm
situatii, de regul, faptele nu au relevant penal, dect dac se aduc concomitent atingere

Borodac A.,Manual de drept penal. Partea special, Chiinu 2004, pag.46-47.

Dobrinescu I., Infraciuni contra vieii persoanei, Bucureti, 1987, pag.21-22.
40
Borodac A., Manual de drept penal. Partea Special, Chiinu, 2004, pag.47-48.
41
Avram M., Popovici T., Cobneanu V., Cercetarea infraciunilor contra persoanei, Chiinu, Editura
ARC, 2004, pag.19; Boroi A., Infraciuni contra vieii, Bucureti, ALL BECK, 1999, pag.6.
42
Bujor V.,leanichi V., Omorul i vtmarea grav a integritii corporale, Chiinu 2003, pag.6-7.
38
39

si altor valori, spre exemplu, n cazul automutilrii spre a se sustrage de la serviciul

militar).43
Analiznd minutios semnele distinctive ale obiectului omorului nsotit de
circumstante agravante, am gsit de cuviint c este necesar de a studia un al doilea
element la fel de important precum este latura obiectiv a componentei de infractiune
care este constituit din totalitatea conditiilor privitoare la actul de conduit, cerute de
lege pentru existenta infractiunii.44
Dup cum a fost consemnat, fiecare infractiune, sub aspectul laturii obiective,
poate fi caracterizat printr-un element material (actiune sau inactiune), o urmare
imediat (consecintele prejudiciabile) si raportul de cauzalitate ntre elementul material si
urmarea imediat.45 Pe lng aceste semne, latura obiectiv a mai multor infractiuni
printre care si cea de omor intentionat cu respectivele agravante, cuprinde una sau mai
multe cerinte-conditii esentiale si absolut necesare pentru ca fapta svrsit s poat
constitui elementul material al infractiunii (semnele facultative ale laturii obiective 46).
Semnele facultative ale laturii obiective, care sunt prezente la toate infractiunile, uneori
nu se iau n consideratie la aprecierea unei fapte concrete ca infractiune.
Latura obiectiv a omorului const n privarea de viat a altei persoane, 47adic
prin orice activitate ilegal care pricinuieste moartea unui om. Indicarea caracterului
ilegal al privrii de viat are o important principal. Deci se constat o intercalare
oblogatorie dintre trei semne: fapta care prezint o atentare la viata persoanei; consecinta
prejudiciabil n forma cauzrii mortii biologice a persoanei; raportul de cauzalitate ntre
fapt si consecint.
Omorul poate fi comis att prin actiune (de mpuscare, strivire, njunghiere,
otrvire, ardere, lovire etc.), ct si prin inactiune, dar nuami n acele cazuri n care
fptuitorul avea obligatia de a actiona pentru mpiedicarea mortii persoanei. n cadrul
omorului cu circumstantele agravnte n functie de latura subiectiv n majoritatea
Nistorean Gh., Dobrinoiu V., Molnar I.,Boroi A., Drept penal. Parte special. Bucureti, Editura ALL
BECK, 2002, pag.57.
44
Bulai C., Drept penal romn. Partea general. Vol.I, Bucureti, 1992, pag. 130-133.
45
Avram Mihai, Popovici T., op.cit., pag.19.
46
Timeico G.B., Obee ucenie ob obiectivnoi storone prestuplenia, Rostov, 1997, pag.49.
47
Ugalovnaia prava Rosii.Ucebnik dlea vuzov. Osobenaia ceasti. A.N. Krasikova., Moscva 1999,pag.13.;
Brnz S., Infraciuni contra vieii, sntii, libertii i demnitii persoanei, Chi inu, USM, 1999, pag.
15.
43

cazurilor se comite prin actiuni orientate spre nclcarea integrittii anatomice si

functiilor organelor vitale importante ale altei persoane. Actiune de ucidere poate fi
direct, atunci cnd fptuitorul actioneaz direct asupra victimei, provocndu-i moartea,
sau indirect, atunci cnd, pentru provocarea mortii, fptuitorul recurge la un mijloc
indirect, activat de o fort strin.48
Sub aspectul elementului material infractiunea de omor implic o actiune de
ucidere a unei persoane fizice, adic o activitate material cara are ca rezultat moartea
unui om. Ecest element material trebuie s aib o anumit fort distructiv, s fie apt s
provoace moartea persoanei n conditiile date.
Din punct de vedere al laturii

obiective omorul nsotit de circumstantele

agravante n functie de latura subiectiv se exprim prin privarea victimei de viat

(component material).49 Se stie c descrierea faptei incriminate mai poate cuprinde pe
lng descrierea actiunii (ianctiunii) incriminate si artarea rezultatului acolo unde
legiuitorul conditioneaz existenta faptei incriminate de producerea unui rezultat
material, conceput ca o entitate exterioar a conduitei, diferit, cronologic si logic, de
actiunea si cauzat de aceasta.
n ipoteza ideii consemnate consecinta n forma mortii biologice constituie un
semn obligatoriu al omorului intentionat, dac este vorba despre o infractiune consumat.
n acest caz, rezultatul face parte, mpreun cu actiunea (inactiunea)din descierea faptei
incriminate si se nftiseaz tocmai n cazul infractiunii de omor, sub forma unei
modificri a substantei obiectului material. n acest context trebuie delimitat moartea
biologic de moartea clinic , adic o asemenea stare a organismului omului, n care,
desi se opreste respiratia si btaia inimii, dar activitatea vital a organismului

se

pstreaz si omul poate fi readus la viat.

Moartea reprezint o ncetare ireversibil a vietii, o dereglare integral si
ireversibil a proceselor vitale ale organismului ce conditioneaz stingerea activittii
biologice a tuturor tesuturilor si organelor.50Aceasta se instaleaz dup ncetarea
functiilor de important vital- circulatiei sangvine si respiratiei- ncetare care are forma

Bulai C., Filipa A., po.cit.,pag.63.

Vetrov N.I., op.cit.,pag.110-111.
50
Baciu Gh.,Medicin legal, Chiinu, tiina, 1995, pag.107.
48
49

unui proces treptat de inhibitie metabolismului celular si de descompunere a materiei vii

organizate.
Urmarea sau rezultatul este cea de-a doua component obligatorie a laturii
obiective a infractiunii de omor intentionat. Actul deviolent devine relevant sub aspectul
infractiunii de omor intentionat n momentul n care se produce rezultatul, constnd n
moartea victimei. n lipsa lui, actul de violent poate fi luat n considerare ca element al
tentativei de omor sau al altei infractiuni de omor.
Survenirea mortii ca consecint a faptelor infractionale comise constituie un semn
obligatoriu al laturii obiective a omorului. La analiza laturii obiective a omorului este
necesar de a lua n vedere c actiunile sau inactiunile constituie doar un semn exterior al
infractiuni. Aceasta si are explicatia n faptul c pericolul social al ei n final const n
dauna cauzat decesul victimei.
Stabilirea cauzei mortii se face cu ajutorul datelor puse la dispozitie de medicina
legal, constatri efectuate de ctre medicul anatomopatolog fiind hotrtoare pentru
clarificarea diagnosticului juridic :moarte violent sau moarte patologic. Din moment
ce datele obtinute converg spre o moarte violent, care poate fi consecinta unui omor sau
accident, va fi necesar clarificarea tuturor mprejurrilor apte s serveasc la ncadrarea
juridic corect a faptei.
De asemenea, pentru ntregirea laturii obiective a infractiunii de omor treuie s se
stabileasc existenta legturii de cauzalitate ntre actiunea de ucidere si moartea victimei,
care reese nemijlocit din materialitatea faptei. Aceasta ar nsemna c moartea trebuie s
apar ca un rezultat necesar si logic al faptei vinovatului, dar nu o consecint
ntmpltoare.51
Determinarea legturii de cauzalitate n asemenea mprejurri este esential pentru
ncadrarea corect a faptei n categoria omorului. Lipsa raportului de cauzalitate ntre
fapt si consecinta survenit o exclude n genere rspunderea penal pentru lipsirea de
viat a persoanei, ori permite a califica fapta n alt fel.52
Raport de cauzalitate este atunci cnd se stabileste, c fr activitatea fptuitorului,
moartea victimei nu s-ar fi produs. Nu este necesar ca activitatea fptuitorului s
constituie cauza exclusiv a mortii victimei, legtura cauzal exist si atunci cnd la
51
52

Vetrov N.I. op.cit. pag.111.

Borodin S.V., op.cit.pag.72

activitatea fptuitorului s-au adugat si alti factori preexistenti, concomitenti sau

subsecventi, care au concurat la producerea rezultatului.53
Stabilind raportul de cauzalitate n cauzele de omor cu circumstante agravante,
este necesar de a lua n vedere c:
-raportul de cauzalitate exist nu numai ntre miscrile corporale nemijlocite ale
vinovatului si moartea survenit, dar si ntre diferite mecanisme, forte ale naturii, animale
folosite de ctre infractor la svrsirea omorului;
-actiunile subiectului infractiunii sunt considerate cauze ale mortii doar n cazul
dac au fost conditii necesare pentru privarea de viat a persoanei, n lipsa crora moartea
nu intervenea;54
-actiunile persoanei care constituie conditie obligatorie a survenirii consecintei
prejudiciabile, poate fi considerat cauza mortii doar n situatia n care rezultatul a reiesit
cu necesitate din aceste actiuni, dar nu a constituit o situatie nscut din realizarea
ntmpltoare a factorilor obiectivi, doar n mod extern legate ntre ele.55
La examinarea laturii obiective a omorului este necesar de a acorda atentie
locului, timpului, metodei si mijloacelor, tuturor circumstantelor de comitere a
infractiunii. Unde metode de svrsire a omorului se iau n vedere de ctre legiuitor n
calitate de semne circumstantiale.
La caracteristica laturii obiective a omorului se atribuie si situatia concret de
comitere a infractiunii. Aceasta are important nu numai la solutionarea problemei viznd
prezenta ori lipsa raportului de cauzalitate, dar si, n anumite circumstante concrete,
pentru atragerea persoanei la rsundere penal si calificarea corect a faptei comise.
Stabilirea momentului de svrsire a infractiunii n cazul expirrii termenului de
prescriptie are important pentru liberarea persoanei de rspundere penal. Timpul
svrsirii infractiunii poate fi reflectat si asupra aplicrii legii penale. Locul de comitere a
omorului are important pentru calificarea corect a infractiunii, aplicrii este supus
legea care actioneaz pe un anumit teritoriu unde a fost comis.
Identificarea locului n care a fost svrsit omorul este o problem important
pentru solutionarea cazului, acesta fiind, de regul, cel mai bogat n urme si date cu
53

Boroi A.,op.cit.pag.35.
Ugalovnaia prava Rosii.Osobenaia ceasti, A Krasicova, Moscva, 1999,pag.14.
55
Comentarii ugalovnomu kodexu Rasiskai Federatii A.F. Naumova, Moscva 1997 pag.266.
54

privire la mprejurile n care s-a comis fapta. Cu att mai mult se impune gsirea locului
crimei, cu ct n practic se ntlnesc frecvent cazurile de transportare a victimei n alt
parte, ori mprstierea de fragmente din cadavru n diverse locuri. Desigur, c pe lng
locul propriu-zis al faptei nu trebuie s excludem si celelalte locuri sau zone n care au
fost descoperite urme, mijloace materiale de prob etc.
Determinarea metodei de actiune ca semn al laturii obiective a omorului are
important principal pentru calificarea lui, la comiterea mai multor omoruri metoda
constituie o circumstant calificativ.
Cercetarea omorurilor prezint mari dificultti, deoarece infractorii utilizeaz
diverse metode de comitere, mascare si tinuire a infractiunii. Pentru existenta
infractiunii nu au relevant metodele de suprimare a vietii victimei ns pot fi luate n
considerare la individualizarea pedepsei penale. Stabilirea modului de suprimare a
victimei este posibil pe baza interpretrii unui complex de date, urme, cu privire la
ntreaga activitate desfsurat de infractor. Se va determina astfel, modul concret de
operare interesnd o serie de circumstante de natur s serveasc la ncadrarea corect a
faptei. De asemenea pe aceast cale se stabileste evolutia raportului dinamic victimagresor, natura eventualelor relatii dintre cei doi, posibilele ncercri de simulare sau
mascare a faptei, respectiv disimularea omorului prin sinucidere sau accident etc.
Cercetarea omorurilor prezint mari dificultti si prin prisma faptului c infractorii
aplic diferite mijloace de mpiedicare a aflrii adevrului obiectiv. Identificarea
instrumentelor sau mijloacelor care au servit la svrsirea infractiunii vizeaz att agentul
vulnerant, care a cauzat moartea victimei, ct si alte mijloace destinate pregtirii svrsirii
faptei, ptrunderii la fata locului, imobilizrii victimei etc. Aceast identificare si gseste
utilitatea si n ncadrarea juridic a faptei. Fapta ucigtoare poate fi svrsit prin orice
mijloace sau instrumente. Acestea pot fi clasificate n mijloace fizice (corpuri
contondente, arme albe, arme de foc, explozibile, instrumente tietoare, nteptoare etc.),
mijloace chimice (substante chimice care exercit o actiune toxic sau coroziv
cauztoare de moarte asupra organismului uman), precum si mijloace psihice (prin care
se provoac un soc psihic sau stri emotive intense care produc moartea victimei, ca de
exemplu, amenitarea grav, surpriza, intimidarea, durerea psihic profund, stresul psihic
etc.)

Omorul este considerat infractiune numai n cazurile n care actiunile persoanei,

care au cauzat moartea, au fost ilicite. De aceea se consider omor lipsirea de viat a
infractorului svrsit nstare de legitim aprare (art.36C.P.) sau lipsirea de viat a
infractorului n cazul n care acesta nu putea fi retinut fr a neutralizat prin alte mijloace
(art. 37 C.P.).

Sectiunea 2.2. Semnele distinctive ale subiectului si laturii subiective ale omorului
nsotit de circumstante agravante.

Aceasta i are explicaia, susine autorul, n faptul c oricare fapt, inclusiv lipsirea de
via a altei persoane, svrit de ctre minori n vrst de pn la 14 ani sau
iresponsabili nu trebuie recunoscute ca neprezentnd pericol social, deoarece aceast
circumstan doar nltur rspunderea penal a acestor persoane. Dac vrsta i
responsabilitatea de atribuit la semnele componenei de infraciune, atunci n mod logic
privarea de via a altei persoane, svrit de ctre o persoan minor pn la 14 ani sau
de ctre o persoan iresponsabil, trebuie recunoscut ca neprezentnd pericol social n
cazul n care lipsete componena de infraciune.
n plus, urmrirea penal n cauzele despre persoanele n vrst de pn la 14 ani se
exclude nu n baza lipsei componenei de infraciune, dar n legtur cu neatingerea
vrstei rspunderii penale. De asemenea n cazul comiterii infraciunii de ctre un minor
pn la 14 ani ori o persoan iresponsabil prin intermediul altor persoane - subieci ai
infraciunii, acestea din urm vor avea calitatea de mijloace a infraciunii i vor fi liberate
de rspundere penal. Aceasta nu nseamn ns c subiectul se afl dup limitele
componenei de infraciune. Fr subiect nu poate fi vorba de infraciune. Prezena
persoanei, prin aciunile vinovate ale creia a fost cauzat moartea altei persoane,
constituie o condiie obligatorie de recunoatere a cauzrii morii altei persoane. 1 n
ipoteza ideii consemnate remarcm c pericolul social i este specific infraciunii, ns nu
componenei de infraciune.
Participaia penal n cazul omorului este posibil sub toate formele. 2 Spunem c
este posibil n toate formele la nivel general, ns referitor la incriminarea propriu zis n
baza art. 145 CP determinm ncadrarea expres a participaiei simple.
Subiect pasiv poate fi, de asemenea, orice persoan, deoarece legea nu poate
condiiona aprarea vieii unei persoane de vreo calitate a acesteia. Orice persoan,
oricare ar fi starea sau statutul ei personal sau social, poate fi subiect pasiv al omorului,
fiindc ocrotirea vieii persoanei are caracter universal. Este suficient ca persoana s fi
fost n via.1 Nu intereseaz vrsta, sexul, starea sntii fizice sau psihice ale
subiectului pasiv; nu intereseaz dac acesta era hotrt s se sinucid sau c, fiind
bolnav de o boal incurabil, nu mai avea de trit dect puine clipe.' Dup consumarea
omorului, subiectul pasiv nu mai este o persoan, ci o victim. Uneori omorul poate avea
mai muli subieci pasivi (omorul a dou sau mai multor persoane). 3n literatura de

specialitate s-a subliniat, pe drept cuvnt, c nu trebuie confundat subiectul pasiv al infraciunii, adic
persoana vtmat, cu subiectul pasiv de drept civil al infraciunii, respectiv persoana care a suferit paguba
n infraciune. Distincia este important fiindc, dac de cele mai multe ori, persoana vtmat este n
acelai timp i persoan pgubit prin infraciune, exist i cazuri n care cineva poate fi subiect pasiv, deci
persoan vtmat, fr s fie ns i persoan pgubit.

Latura subiectiv- un elemet al componentei de infractiune,care ofer o

prezentare a proceselor psihice interioare, ce au loc n constiinta si vointa persoanei care
comite infractiunea. n acest context, latura subiectiv a omorului este format din
semnele care caracterizeaz atitudinea psihic fat de faptele sale si consecintele
survenite- moartea persoanei. Aceast atitudine este reflectat n diverse momente
intelectuale, volitionale si emotionale care devin evidente la examinarea faptei concrete.
Ca criteriu principal la definirea infractiunilor dup latura subiectiv ne serveste forma de
vinovtie- intentia ori imprudenta. Ca elemente ale laturii subiective pot servi motivul si
scopul infractiunii.56

La categoria circumstantelor care caracterizeaz latura subiectiv a infractiunii de

omor, sustin autorii rusi Z.A.Neznamova, I.Ia.Cazacenco, se atribuie motivul, scopul si
emotiile.57 Acestea pot aprea, n calitate de semne obligatorii ale componentei de
infractiune ori s fie luate n vedere la individualizarea pedepsei penale n calitate de
circumstante agravante ori atenuante.
Omorul este atribuit la categoria infractiunilor care pot fi manifestate doar prin
vinovtie intentionat (intentie direct ori indirect), n afar de lipsirea de viat din
imprudent, adic vinovatul si d seama de faptul c atenteaz la viata altei persoane,
prevede inevitabilitatea sau posibilitatea real de survenire a mortii victimei si doreste
survenirea ei (intentia indirect) sau o admite n mod constient (intentie direct sau
eventual).

56
57

Borodin A.I.,op.cit.,pag.6
Z.A.Neznamova, I.Ia.Cazacenco, Ugalovnoe pravo. Osobenaia ceasti. Moscova 1999.

Sectiunea 2.3. Analiza juridico-penal a circumstantelor agaravante ale

omorului n functie de latura subiectiv a componentei de infractiune.

n literatura juridic este acceptat mprtirea circumstantelor agravante,

enumerate n articolul 145 Cod Penal al RM , pe grupuri 58, n functie de elementele
componentei de infractiune- obiect, latur obiectiv, subiect, latur subiectiv. Astfel, noi
ne vom referi doar la grupul de circumstante ce se atribuie laturii subiective a
componentei de infractiune a omorului intentionat.
Deci conform laturii subiective circumstantele agravante ale omorului se prezint
astfel :

Omorul svrsit cu premeditare;

Omorul svrsit din interes material;

Omorul svrsit n legtur cu ndeplinirea de ctre victim a obligatiilor

de serviciu sau obstesti;

Omorul svrsit cu scopul de a ascunde o alt infractiune sau de a nlesni

svrsirea ei;

Omorul svrsit din motive de ur social, national, rasial sau religioas;

Omorul svrsit cu scopul de a preleva si \sau utiliza ori comercializa

organele sau tesuturile victimei;

Omorul svrsit la comand;

n continuare vom face o analiz juridico-penal a tuturor circumstantelor prezentate mai

sus.
Omorul svrsit cu premeditare- alin.(2) litera a) art.145 CP al RM
nainte de a trece la analiza juridico-penal propriuzis, este necesar de a explica unele
concepte, si anume:

S. Brnz Infraciuni contra vieii, sntii, libertii i demnitii persoanei. Chi inu,
USM 1999
58

Premeditarea-cuvnt compus din prefixul pre , care semnific o anterioritate, si

substantivul meditare , ce are ntelesul de cugetare , de gndire profund asupra
unui subiect, dar si de a plnui, a urzi .
Practica si doctrina judiciar romn n materie, i-au configurat onceptului
premeditare unele elemente alctuitoare, n prezenta crora aceast atitudine psihic a
fptuitorului poate fi identificat n cazul concret, si anume:
1)Adoptarea hotrrii de a ucide, consolidarea acesteia si reflectarea asupra
modalittii de nfptuire a actiunii(imaginarea si calcularea eficientei posibilelor variante
de actionare);
2)Exteriorizarea si manifestarea rezolutiei delictuase constnd n obtinerea
de informatii necesare executrii omorului (date despre programul sau obiceiurile
victimei, capacitatea acesteia de a riposta, existenta unor cini la locul ori n preajma
locului stabilit pentru svrsirea infractiunii), pregtirea instrumentelor trebuinceoase
nfptuirii actiunii (cumprarea si curtirea armei, procurarea sau prepararea otrvii etc.),
alegerea locului si timpului cel mai propice, crearea conditiilor favorabile, si n general,
oricare activitti de aceast natur menite si ntreprinse n vederea atingerii scopului.
3)Timpul scurs ntre luarea hotrrii de a ucide si punerea acesteia n
executare, interval n care autorul ndeplineste activitti pregtitoare.59
Putem ferm s afimm c si n doctrina noastr se regsesc aceste trei
elemente alctuitoare pe care noi le numim conditii de realizare a premeditrii 60, si
anume: 1) trecerea unui interval de timp din momentul lurii hotrrii de a svrsi omorul
si pn n momentul executrii infractiunii;
2) n acest interval de timp fptuitorul trebuie s

mediteze, s-si

concentreze fortele sale psihice n vederea asigurrii succesului actiunii sale;

3) n acest interval de timp fptuitorul trebuie s treac la svrsirea unor
acte de pregtire de natur s ntreasc hotrrea luat si s asigure realizarea ei.61
Intentia va fi premeditat, spune autorulRarog A., dac dorinta de a comite
infractiunea a aprut la subiect fr vreo influent, fr a fi provocat de o situatie
Gh. Diaconescu. Infraciuni n Codul Penal romn
Bucureti 1997 pag.160-161.
60
USM. Drept penal. Partea special. Pag.56.
61
O. Loghin, T. Toader, Drept penal romn. Partea special, Bucureti, 1999, pag.82.
59

concret de viat si a fost nfptuit de ctre fptuitor dup scurgerea unui interval de
timp considerabil din momentul aparitiei intentiei de a comite infractiunea62.
Oprim conditie const n trecerea unui interval de timp din momentul lurii hotrrii de a
svrsi omorul si pn n momentul executrii infractiunii.
Durata acestui interval de timp nu este fix si nici nu poate fi dinainte stabilit. n fiecare
caz instanta de judecat va constata dac aceast conditie este sau nu ndeplinit, tinnd
seama de mprejurrileconcrete ale cauzei, si ndeosebi, de particularittile subiective ale
fptuitorului, deoarece, n functie de aceste particularitti, o persoan poate avea nevoie
de un interval mare de timp pentru a chibzui, pe cnd o alt persoan poate chibzui cu
mult eficient chiar ntr-un interval de timp mult mai scurt. n practica judiciar,
considerndu-se ndeplinit aceast prim conditie, s-a retinut ca omor svrsit cu
premeditare, de exemplu fapta inculpatului, care n urma unui conflict cu victima, a
plecat acas, s-a narmat cu un cutit si a revenit n acelasi loc dup o or, pndind-o si
aplicndu-i o lovitur n inim cu efect mortal.
O a doua conditie priveste activitatea psihic a fptuitorului de reflectare, de
chibzuire asupra modului cum va svrsi infractiunea, n intervalul de timp cuprins ntre
momentul lurii hotrrii infractionale si momentul nceperii hotrrii, fptuitorul
Trebuie s mediteze, s-si concentreze fortele sale psihice n vederea asigurrii succesului
actiunilor sale. Din cerinta acestei conditii rezult c nu se poate vorbi de premeditare n
situatia n care fptuitorul nu a putut s mediteze, s cntreasc posibilittile de realizare
a hotrrii luate. n acest sens n practica judiciar s-a decis de exemplu- c nu poate fi
retinut ca omor svrsit cu premeditare, fapta inculpatilor care n urma unui incident cu
victima, produs ntmpltor la ntlnirea lor cu aceasta, n afara locului unde se aflaser
mpreun, au lovit-o cu ciomegile si cu cutitul, pe care le aveau asupra lor, deoarece n
conditiile date, ei nu au situatia de a cntri posibilittile de svrsire a faptei si nici
consecintele legate de hotrrea luat.
n sfrsit, pentru existenta premeditrii se mai cere ca, n intervalul de timp
cuprins ntre momentul lurii hotrrii infractionale si momentul nceperii executrii
omorului, fptuitorul s treac la svrsirea unor acte de pregtire de natur s ntreasc
hotrrea luat si s asigure efectiv realizarea ei.
62

.,- \\
1986, nr.11, pag.9.

Este necesar s fie ntrunite toate aceste conditii , dac lipseste intervalul de
timp la care ne-am referit , sau dac, existnd acest interval de timp, fptuitorul nu a avut
posibilitatea s mediteze asupra hotrrii luate, ori dac, n sfrsit exist primele dou
conditii, nu au fost efectuate acte de pregtitire a comiterii infractiunii, agravanta
svrsirii omorului cu premeditare nu poate fi imputat.
Ultima conditie, adic svrsirea unor acte de pregtire este att de strns
legat de cea de-a doua conditie- activitatea psihic a fptuitorului, nct, de cele mai
multe ori, fiind ndeplinit ultima conditie, este realizat implicit si cea de a doua. De
aceea, se consider, uneori, c premeditarea presupune realizarea numai a dou conditii:
trecerea unui interval de timp din momentul lurii hotrrii de a svrsi omorul si
efectuarea unor acte de pregtire.
Premeditarea atribuie omorului caracter calificat deoarece, presupunnd, pe
de o parte, o concentrare a fortelor psihice ale fptuitorului, iar pe de alt parte, o
pregtire a comiterii faptei, asigur acestuia sanse sporite de reusit.
n acelasi timp, premeditarea relev si un grad de pericol mai mare a
fptuitorului, care ntelege c procedeaz metodic, cu calm pentru traducerea n fapt a
hotrrii sale infractionale.63
Omorul svrsit din interes material alin.(2) litera b) art.145 CP al RM
Notiunea de interes material, denot ideea de preocupare, dorint egoist a
fptuitorului de a dobndi n urma omorului, un avantaj (folos) patriminial. Avantajul
material rvnit de autor poate fi actual- de pild, o sum de bani, bunuri de orice fel,
beneficiul unui contract de locatiune ect.- ori n perspectiv deschiderea succesiunii
persoanei ucise al crei mostenitor este fptuitorul, stingerea n acest mod a unei datorii
s.a. Este realizat aceast cerint legal si n ipoteza uciderii unei alte persoane dect cea
a crei moarte deschide fptuitorului calea spre obtinerea avantajului.64

V. Bujor, Infraciuni contra vieii i sntii persoanei.

Chiinu 2003, pag. 57.
63

Gh. Diaconescu. Infraciuni n Codul Penal romn.

Bucureti 199, Editura Oscar Print. Pag. 175-176
64

Interesul material constituie deci un mobil al infractiunii, motivatia actiunii

de ucidere, n absenta acestui mobil neputnd fi retinut agravanta prevzut la litera b),
chiar si n ipoteza n care decesul victimei ar determina- implicit- crearea, n beneficiul
inculpatului, a unui profit material.
Potrivit p. 10 al Hotrrii Plenului Curtii Supreme de justitie din 15
noiembrie 1993 Cu privire lapractica judiciar n cauzele despre omor premeditat cu
modificrile ulterioare, drept omor svrsit din interes material urmeaz a fi calificat
omorul intentionat, dac a fost svrsit cu scopul de a obtine un beneficiu material pentru
vinovat sau pentru alte persoane (banit, bunuri sau drepturi la obtinerea lor, dreptul la
spatiu locativ etc.) sau cu intentia de a fi scutit de cheltuieli materiale (restituirea
bunurilor, datoriei, pltirea serviciilor, ndeplinirea obligatiilor patrimoniale, pltirea
pensiei alimentare etc.).65
Asadar, interesul material este orice folos, avantaj sau beneficiu de natur
patrimonial. El poate consta din bani, bunuri, avantaje material, recunoasterea unui drept
material, stingerea unei datorii etc. Interesul acaparator, n esent egoist si josnic,
legiuitorul l-a apreciat, pe bun dreptate, ca fiind un mobil de natur sa agraveze omorul.
Svrsirea omorului din interes material este o circumstant personal,
deoarece priveste latura subiectiv a infractiunii. n consecint, ea nu este transmisibil
participantilor. Dac, ns, participantii au actionat din acelasi motiv, agravanta va fi
aplicat si lor.
Pentru calificarea omorului ca fiind svrsit din interes material este necesar
a stabili c un asemenea motiv a aprut la fptuitor pn la omor. n cazul n care lipseste
acest aspect, nsusirea, de exemplu a averii victimei, dup privarea ei de viat, se
ncadreaz n componenta omorului fr interes acaparator.
Semnificatia pe care o poart notiunea de interes acaparator sau, astfel zis,
interes material ca circumstant agravant n materie de omor este oarecum diferit de cel
comun, cel de folos sau de avantaj material (respective, bani sau bunuri obtinute din
activitti curente). Interesul de omor care st la baza omorului agravant se poate nftisa
sub diverse forme concrete: ca un avantaj sau beneficiu, cum ar fi banii, bunurile, titlurile
de valoare sau dobndirea unei succesiuni. Interesul material poate consta si n stingerea
Culegere de hotrri ale Plenului Curii Supreme de Justiie a RM,
Chiinu, 2002, p.307.
65

unor datorii sau n obtinerea altor avantaje (de exemplu, autorul omorului sper s fie
promovat dup moartea victimei).66
Caracterul infractiunii aflate n examinare nu se modific din cauza c
interesul ce a conditionat omorul victimei nu a fost realizat n practic (de exemplu,
fptuitorul nu a primit bunurile care apartineau victimei sau nu a putut s se foloseasc de
spatiul locativ care apartinea victimei).
n unele cazuri omorul este calificat ca fiind savrsit n interes material, n
timp ce n realitate el este determinat de cu totul alte motive (rzbunare, gelozie, conflicte
familial.) De regul, acestea se ntmpl atunci cnd svrsirea omorului este precedat de
unele litigii cu character patrimonial (de exemplu, partea vtmat nu plteste suma
stabilit, nu ntoarce datoria). n aceste cazuri se scap din vedere c doar dorinta de a
obtine anumite foloase materiale sau nzuinta de a fi scutit de cheltuieli material datorit
privrii de viat a victimei reprezint un temei de calificare a omorului ca fiind svrsit n
interes material.
Agravanta analizat opereaz numai atunci cnd s-a stabilit c tocmai
interesul material a servit ca pretext pentru omorul victimei. De aceea, fapta nu poate fi
calificat ca omor svrsit din interes material, dac:
1) Cstigul material apare doar ca ocazie pentru svrsirea omorului precedat
de acte de huliganism sau de alt natur;
2) A avut loc n timpul cnd fptuitorul si pzea bunurile sale;
3) A fost svrsit n scopul recuperrii de ctre fptuitor a propriilor bunuri
care se aflau ilegal la victim;
4) A fost savrsit n legtur cu nedorinta victimei de a executa, fat de
fptuitor, obligatiunile patrimoniale;
5) A fost svrsit din rzbunare pentru prejudicial cauzat fptuitorului etc;
Se calific drept omor svrsit din interes material:
1) Omorul copilului de ctre printii si n scopul de a se elibera de obligatia
de ntretinere a acestuia;
2) Omorul svrsit n vederea primirii sumei asigurate;
3) Omorul svrsit n scopul neachitrii datoriei;
Al. Boroi, Infraciuni contra vieii,
Bucureti, 1996, pag. 124
66

4) Omorul svrsit n scop de canibalism, cu precizarea c fptuitorul

doreste s beneficieze de calitti de consum ale corpului victimei;
5) Omorul svrsit n vederea obtinerii drepturilor la spatiu locativ, a
mostenirii, a altor foloase sau avantaje material etc;
Interesul material trebuie s premearg omorul, nu s-l succead, n caz
contrar, lipsesc temeiurile aplicrii agravantei analizate. De asemenea, este necesar a
stabili ca, pentru existenta omorului svrsit n interes material, este suficient a constata
c fptuitorul a urmrit anume un astfel de interes, indiferent dac a realizat sau nu acel
interes.67
Omorul svrsit n legtur cu ndeplinirea de ctre victim a obligatiilor de
serviciu sau obstesti alin.(2) litera c) art.145 CP al RM
Un asemenea omor, are loc atunci cnd fpruitorul svrseste omorul cu scopul de
a mpiedica activitatea legal a vistimei la ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau
obstesti, precum si din rzbunare pentru asemenea activitate.
Prin ndeplinirea obligatiilor de serviciu se ntelege executarea atributiilor de
serviciu care decurg din contractul de munc, ncheiat cu ntreprindere, institutie sau
organizatie, nregistrat n modul stabilit, indiferent de tipul de proprietate sau de forma
juridic de organizare a acesteia. Prin ndeplinirea obligatiilor obstesti se are n vedere
nfptuirea de ctre cetteni a unor ndatoriri publice cu care acestea au fost nsrcinati
(de exemplu, ndeplinirea obligatiilor de membru al grzilor populare) sau svrsirea altor
actiuni n interesul socittii sau al unor persoane aparte (de exemplu, comunicarea despre
comiterea sau pregtirea infractiunii, criticarea neajunsurilor la adunarea colectivului de
munc, renuntarea de a participa la svrsirea infractiunii etc.).
n Hotrrea Plenului Curtii Supreme de Justitie din 15.11.1993 nr.9 Cu privire la
practica judiciar pe dosarele despre omorurile premeditate, punctul 12, se face
urmtoarea explicatie: Sub notiune de ndeplinire a ndatoririlor de serviciu trebuie de
nteles actiunile oricrei persoane, care se raporteaz la functiile ei de serviciu, ce reiese
din contractul de munc cu ntreprinderile si organizatiile de stat, cooperatiste sau altele
67

USM. Drept penal. Partea special. Pag.56.

nregistrate n modul stabilit, iar sub notiunea de ndeplinire a ndatoririlor obstestindeplinirea de ctre cetteni a ndatoririlor obstesti special ncredintate lor, precum si
svrsirea altor actiuni n interesele ntregii societti sau ale unor cetteni aparte
(reprimarea contraventiilor, informarea organelor puterii despre infractiunile svrsite sau
care se pregtesc.68
Dup cumreiese din explicatia sus-mentionat, nu are nsemntate forma de
proprietate si forma organizatorico-juridic a ntreprinderii sau organizatiei la care victim
si-a desfsurat sau si desfsoar ndeplinirea ndatoririlor obstesti. Important este ca
aceste ntreprinderi sau organizatii sa fie nregistrate n modul stabilit.
Pentru aplicarea agravantei examinate este necesar a stabili c omorul a fost
svrsit n legtur cu ndeplinirea legitim a obligatiilor de serviciu sau obstesti.
Caracterul legitim al ndeplinirii acestor obligatii exist n cazul n care conduit a victimei
a fost conform cu cerintele si regulele serviciului respective, cu normele morale si nu a
format o nclcare a legii, cu att mai putin- o infractiune.
n calitate de victim ntr-o asemenea infractiune poate fi orice persoan- de la
conductor pn la paznic.
Expresia n legtur cu din dispozitia incriminatoare trebuie interpretat n
sensul c omorul poate fi svrsit :
1) Pn la ndeplinirea obligatiilor de serviciu sau obstesti (n scopul
neadmiterii);
2) n momentul ndeplinirii obligatiilor respective (n scopul reprimrii );
3) Dup ndeplinirea acelor obligatii (din rzbunare);
Dac n reglementarea anterioar din Codul penal (1961) circumstana dat
era limitat numai la persoana care apr ordinea public, n redacia actual
legiuitorul a lrgit considerabil sensul acesteia i s-a referit la svrirea
infraciunii asupra persoanei n legtur cu ndeplinirea de ctre acesta a
obligaiilor de serviciu, fapt prin care se nelege c nu este obligatoriu ca
victima s fie un reprezentant al organelor puterii de stat sau o persoan cu
funcii de rspundere. Acestea pot fi i persoane care i ndeplinesc atribuiile de
serviciu n baza unui contract de munc ncheiat i cu o ntreprindere, instituie
Culegere de hotrri ale Plenului Curii Supreme de Justiie a RM,
Chiinu 2002, pag. 307.
68

particular, a cror activitate nu contravine legislaiei. Acetia, ca exemplu, pot

fi notarii, experii judiciar (criminaliti) independeni, serviciile particulare de
paz i escort etc. ndeplinirea obligaiilor obteti constituie un termen i mai
larg dup coninut. Acestea pot fi obligaii ale cetenilor legate de activitatea
obteasc n cadrul unor organizaii de caritate, politice sau nepolitice, ct i
obligaii pe care persoana i le asum de sine-stttor, ndeplinindu-le n folosul
societii - reinerea unui infractor n delict flagrant, cererea ndreptat n adresa
unei persoane de-a nceta aciunile ilegale sau amorale etc.
Circumstana

respectiv

apare

cazul

cnd

vinovatul

svrete

infraciunea cu scopul de a mpiedica activitatea legala a victimei, de

ndeplinirea ndatoritorilor de serviciu sau obteti, precum i din motive de
rzbunare pentru asemenea activitate. Aceasta circumstan agravant poate fi
aplicat doar n cazul, cnd a fost svrit o infraciune n legtur cu
activitatea legal pe care o desfoar persoana. 69
Partea vtmat n cazul circumstanei date poate fi doar persoana care
ndeplinete obligaii de serviciu sau obteti.
Considerm c aceast circumstan necesit, n condiiile actuale, o
modificare esenial, care ar lrgi cazurile de reinere a acesteia n sarcina
fptuitorilor. Infraciunea poate fi svrit n legtur cu ndeplinirea de ctre o
persoan a obligaiilor de serviciu sau obteti nu numai mpotriva acestei
persoane, dar poate fi ndreptat i mpotriva altor valori importante pentru
aceast persoan 70 . Astfel infraciunea poate fi svrit att asupra persoanei ct
i asupra soiei sau rudelor apropiate ale acesteia(idee mprtsit si de legislatia
Federatiei Ruse). Asemenea aciuni pot fi ntreprinse de fptuitori pentru a
impune persoanei un mod de comportare sau pentru a se rzbuna pentru aciunile
sale legale.
Considerm c circumstana agravant dat necesit o modificare i
redactat n felul urmtor: svrirea infraciunii asupra unei persoane sau
69
70

... .., op.cit. . I 19.

., . , , 1996,
4, .23.

rudelor, apropiailor acesteia n legtur cu ndeplinirea de ctre ea a obligaiilor

de serviciu sau obteti. n coninutul propus, includem i termenul de
apropiai" prin care nelegem prietenii i colegii persoanei, alte persoane de
care aceasta este legat sufletete.
Deci circumstana dat va fi reinut numai n cazurile svririi infraciunii n
legtura cu ndeplinirea obligaiilor de serviciu, pericolul social al unor
asemenea aciuni fiind evident. Considerm c aceast circumstan are un
caracter univoc agravant i este necesar de a fi reinut n sarcina fptuitorilor ori
de cte ori acesta va fi stabilit. Aceast circumstan are un caracter real i este
inciden, deoarece fptuitorii cunosc motivul infraciunii. n cazul svririi
infraciunii de un grup de persoane, acesta fa vi reinut n sarcina celor care au
avut cunotin de ea.

Omorul svrsit cu scopul de a ascunde o alt infractiune sau de a nlesni svrsirea

ei alin.(2) litera d) art.145 CP al RM
Prin conceptul nlesnire, din sintagna a ascunde svrsirea altei infractiuni, trebuie
nteleas acea actiune de omor comis pentru a netezi sau a deschide drumul spre
infractiunea vizat, pentru a se reusi astfel, prin intermediul omorului, s fie svrist
infractinea- scop-, cum este omorrea pazei pentru a evada din penitenciar, omorrea
brbatului pentru vioalarea femeii ce-l nsoteste, ori a femeii mpotriva creia s-a nceput
exercitarea unor acte de constrngere n scopul de a o viola.
Prin conceptul ascundere , din aceeasi sintagm, se ntelege ntelege
actiunea de ucidere ntreprins pentru a disimula o alt infractiune, pentru a face ca
aceast alt infractiune s nu poat fi descoperit- bunaoar, ucidereaunui martor ocular la
comercializarea de stupefiante, ori a unei personae care a surprins pe fptuitor n timpul
furtului.71
Este de mentionat c acest circumstant agravant este una complex,
adic const din dou circumstante agravante, si anume, omorul svrsit cu scopul de a
Gh. Diaconescu. Infraciuni n Codul Penal Romn.
Bucureti 1997, pag.169.
71

ascunde o alt infractiune si omorul svrsit cu scopul de a nlesni svrsirea comiterii

altei infractiuni.
Agravanta dat se caracterizeaz prin faptul c vinovatul, privd de viat
victim, urmreste scopul s ascund infractiunea svrsit deja sau infractiunea care este
plnuit a fi svrsit n viitor. Pentru componenta dat nu are nsemntate dac nsusi
ucigasul sau oricare alt persoan se pregteste s comit (sau deja a comis) o alt
infractiune. Sub alt infractiune trebuie de nteles orice fapt prejudicibil, prevzut de
legea penal, svrsit cu vinovtie si pasibil de pedeaps penal (art.14 CP). Nu va fi
aplicabil circumstanta agravant examinat dac omorul a fost comis pentru a ascunde o
fapt care cade sub incidenta unei contraventii administrative, prevazut de Codul
Contraventional.72
Omorul intentionat svrsit cu scopul de a nlesni svrsirea altei infractiuni
este caracterizat prin faptul c vinovatul, privnd de viat victim, urmreste scopul de a
crea conditii care s faciliteze svrsirea infractiunii plnuite. Prin comiterea acestui omor
fptuitorul tinde s faciliteze svrsirea infractiunii att de ctre el nsusi , ct si de ctre
alte personae. Asemenea fapte vinovatul le poate realize att pn svrsirea infractiunii
plnuite, ct si n procesul svrsirii ei.
Pentru componenta dat nu conteaz dac fptuitorul si-a atins ori nu scopul
urmrit- de a ascunde sau de a nlesni svrsirea altei infractiuni. Este sufficient doar ca
acest scop s reprezinte obiectivul urmrit de fptuitor. Omorul svrsit cu scopul de a
ascunde o alt infractiune prevede, de exemplu, uciderea victimei, martorului,
persoanelor care detin probele (dovezile) infractiunii cu scopul de a le sustrage si ale
nimici.73

Omorul svrsit din motive de ur social, national, rasial sau religioas alin.(2)
litera e) art.145 CP al RM

Agenia pentru susinerea nvmntului juridic i a organelor de drept.

Cercetarea infraciunilor contra persoanei. Editura ARC, pag.52.
73
Cod Penal al RM., ed. ARC, Chiinu. 2003, pag.308.
72

Prin instituirea acestei agravante, statul asigur respectarea prevederilor Constitutiei

Republicii Moldova (art.16) si ale Conventiei Internatonale privind eliminarea tuturor
formelor de discriminare rasial, adoptat de ONU la 21 decembrie 1965 la New York,
despre asigurarea egalittii persoanelor n fata legii si a autorittilor statale si eliminarea
tuturor formelor de discriminare.74
Agravanta examinat este una coplex, deoarece este constituit din patru
circumstante mai nguste dup continut:
-

Din motive de ur social, care presupune o atitudine intolerant a

fptuitorului fat de victim ca reprezentant al altei pturi sociale.
Victima este suprimat din cauza pozitiei sociale si economice pe care o
detine n societate (mai bogat, mai srac, este somer sau este ncadrat n
cmpul muncii, este tran sau intelectual etc.).

- Din motive de ur national, care prevede o atitudine intolerant si

agresiv fat de reprezentantii altei nationalitti, iar luarea vietii
victimei este motivat anume de apartenenta ei la o anumit nationalitate
sau grup etnic. Fptuitorul poate fi o persoan de alt nationalitate sau
etnie, sau de aceeasi nationalitate sau aceeasi etnie, dar n ultimul caz
suprimarea vietii victimei este motivat de rzbunarea pentru pasivitate,
conciliere cu reprezentantii altei nationalitti sau etnii, sau de crearea
artificial a unui conflict interetnic.
- Din motive de ur rasial, caracterizat prin intolerant fat de
persoanele altei rase, bazat pe idiologia superiorittii n raport cu
reprezentantii altei rase. n suprimarea vietii individului de alt ras
fptuitorul trebuie s fie mnat anume de motivul de ur rasial
fat de victim, de considerentul superiorittii sale n raport cu rasa
al crei reprezentat a fost ucis.
Omorul svrsit din ur rasial este o component al discriminrii rasiale, iar aceast
notiune are n vedere orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta ntemeiat pe
ras, culoare, ascendent sau origine national sau etnic, care are ca scop sau efect de a
distruge sau compromite recunoasterea, folosinta sau exercitarea, n conditii de egaliatate,
Constituia RM, ed. Moldpres, Chiinu, 2003, pag. 8-9.
Tratate internaionale, vol. 1, Monitorul Oficial al RM, 1998, pag.77.
74

a drepturilor omului si a liberttilor fundamentale n domeniile: politic, economic, social

si cultural sau n oricare domeniu al vietii politice75.
- Din motive de ur religioas, care se exprim prin considerarea fals
si artificial a superiorittii fptuitorului ca reprezentat al unei religii fat
de reprezentantii altei confesii. Fptuitorul purcede la suprimarea vietii
victimei anume din motivele indicate.
Sub incidenta acestei agaravante va cdea fapte persoanei vinovate si n
cazul suprimrii vietii unei persoane de aceeasi confesiune religioas, dar din motive c
victima sustine egalitatea religiilor si stima fat de reprezentantii altor religii.
Pentru a se aplica circumstanta dat, se cere de stabilit urmtoarele aspecte:
- existenta motivului special, care se manifest prin ur social, national,
rasial sau religioas. Este posibil ca, svrsindu-se un omor din acest imbold, s fie
prezente si alte motive de dusmne simpl, de rzbunare, motive josnice sau
meschine.dar motivul indicat direct la litera respectiv a circumstantei date trebuie s
domine si s se evidentieze n raport cu alte imbosduri criminale.
- imboldul (ndemnul) dominant n acest caz este intentia bine determinat a
vinovatului de a priva de viat o alt persoan n legtur cu situatia ei social sau cu
apartenenta ei la o anumit nationalitate, ras sau confesiune religioas.
Prin actiunile sau inactiunile svrsite, fptuitorul urmreste n cele din urm
scopul de a njosi anumite pturi sociale, natiuni, rase sau confesiuni religioase.
-

Prin intermediul omorului svrsit n circumstanta indicat, persoana

vinovat este ndemnat ti de dorinta de a atta si provoca conflicte
sociale, nationale, etnice, rasiale sau religioase sau nvrjbirea
reprezentantilor lor.

Pentru aplicarea agravantei date e suficient s fie prezent numai o circumstant din cele
descrise mai sus, fie ura social sau rasial etc.
Este necesar a dovedi nu numai faptul c ucigasul si victima apartin diferitor
natiuni, rase sau confesiuni. Este important s existe pe aceast baz dusmnie sau ur
social (cel putin din partea vinovatului) n momentul atentatului si anume aceasta o s
fie motivul omorului. Nu se exclud n unele cazuri concrete situatiile de conflict dintre
75

Tratate internaionale, vol.1, Chiinu, 1998, pag.79.

persoanele natiunilor ostile n alte baze, de exemplu, n baza conditiilor de trai- nu pot
mprti sectoarele pentru psunatul vitelor, nu se pot ntelege asupra ordinii alimentrii cu
ap sau a altor conditii de trai.76
Svrirea infraciunii din motive de ur social nu cuprind n sine ura
dintre fptuitorul i victima concret generat de relaiile lor anterioare i la fel
nu presupun o rzbunare pentru o aciune concret a unei persoane. Legiuitorul
numete ura

social, avnd n vederea c acestea sunt ndreptate mpotriva

societii, sau persoana ca subiect a infraciunii concrete a ales obiectul atentrii

anume din aceste motive i nu din motive pur personale, ori ura i dumnia
social se pot altura la celelalte motive invocate pentru svrirea faptei.
Ura se va manifesta printr-o atitudine ruvoitoare fa de societate, iar fptuitorul
nsi prin fapta comis manifest sentimentul su de ur fa de relaiile sociale
aprate de lege, iar ordinea social nu-1 satisface.
n cazul urii naionale, atitudinea ostil este ndreptat spre reprezentanii
altei naionaliti care locuiesc sau se afl temporar n teritoriul dat. Acesta
svrete infraciunea de distrugere, vandalism, ca exemplu, ntr-un local
(restaurant, cafenea, magazin) ntreinute de persoane de alt naionalitate, a
la dezordini n mas i distrugerea fizic a reprezentanilor altor naionaliti,
exprimate prin inscripii pe garduri i perei n locurile publice.
Evident c recunoaterea acestei circumstane ca agravant nu soluioneaz
problema, dar va influena ntr-o anumit msur combaterea acestui flagel i
meninerii stabilitii sociale. 77
Toi oamenii, cetenii sunt egali n faa legii indiferent de ras,
naionalitate, religie, sex, de aceea legiuitorul a considerat manifestarea de ur i
dumnie fa de alte persoane din motivele indicate materializate prin
infraciuni concrete un element care sporete pericolul social al fptuitorului.
Periculozitatea fptuitorului se va msura prin starea de team i intimidare care
o sufer ali membri a societii, ct i prin tulburrile din societate pe care le-a
provocat fapta sa.
V. Bujor. Infraciuni contra vieii i sntii persoanei.
Chiinu 2003, pag. 15.
76

77

I. Macari, Dreptul penal al Republicii Moldova. Partea general. Centrul editorial al USM, Chiinu. 2002. p. 307.

Ura religioas se poate manifesta prin svrirea infraciunilor mpotriva

persoanelor care refuz s preia o anumit religie, sau care sunt de alt religie
dect fptuitorul sau nu mprtesc nici o religie. Pe fondul dogmelor religioase,
unele persoane pot fi atrase n diferite secte, micri i rituri religioase prin
voina sau contrar voinei lor.
Astzi sunt cunoscute cazuri de creare a unor micri i asociaii ilegale cu
orientare rasial sau naional, care au ca obiectiv trasat dezlnuirea unei
dumnii ntre reprezentanii diferitor naionaliti i religii, care comit acte de
vandalism, distrugeri a bunurilor, loviri i vtmri corporale tocmai din
motivele indicate de legiuitor. Avnd n vedere pericolul social al unor asemenea
manifestri n societate, considerm c circumstana dat poate avea un caracter
univoc i reinut n sarcina fptuitorilor ori de cte ori va fi stabilit de instan.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate