Sunteți pe pagina 1din 72

INTRODUCERE

Lucrarea i propune s fac o analiz a cheltuielilor publice, parte


componenta a bugetului de venituri si cheltuieli.
Totodat, am considerat c este oportun i analiza concreta a structurii
cheltuielilor publice locale, cu un studiu de caz la Primria orasului Baile Herculane.
In orice stat, o parte importanta din venitul national este preluat la dispozitia
acestuia pentru a servi la acoperirea cheltuielilor pe care le genereaza indeplinirea
functiilor si sarcinilor sale.
Statul, ca institutie, serveste societatea din punct de vedere politic si social,
adica creaza conditiile necesare pentru perpetaurea conceptiilor si institutiilor
publice, de drept, religioase, filozofice.
De la o perioada la alta, cheltuielile publice cresc atat ca expresie valorica,
baneasca cat si ca marime reala absoluta. Evolutia cheltuielilor publice, exprimata in
preturi curente, este influentata de modificarea puterii de cumparare a monedei
nationale. Deprecierea monetara ca urmare a proceselor inflationiste, atrage dupa
sine majorarea preturilor, respectiv cresterea nominala a cheltuielilor pe care le
efectueaza statul cu procurarea unei cantitati determinate de bunuri si servicii.
Invers, in situatia reducerii preturilor ca urmare a unor factori conjucturali,
cheltuielile publice sunt influentate, deci, de mutatiile monetare, determinandu-se cu
ajutorul preturilor constante.
Pentru a avea dimensiunea cresterilor reale a cheltuielilor publice este
necesar ca evolutia acestora sa fie analizata in corelatie cu aceea a produsului intern
brut ( sau a venitului national ) si sa se refere, bineinteles la acelasi teritoriu.
Lucrarea este structurat n trei capitole, cuprinznd att noiuni teoretice cu
privire la sistemul cheltuielilor publice ct i studii practice de analiza a cheltuielilor
publice locale.
Astfel, n primul capitol, sunt prezentate noiuni generale privind cheltuielile
publice, cum ar fi: notiunea de cheltuieli publice, categoriile de cheltuieli publice si
rolul acestora , precum si clasificarea lor.
Capitolul al doilea se refer la structura cheltuielilor publice , pe domenii de
activitate ale economiei nationale si, in special ale bugetelor locale.
Capitolul al treilea cuprinde o prezentare si o analiza a cheltuielilor publice la
nivelul bugetului local al orasului Baile Herculane , analiza ce cuprinde perioada
anilor 2005-2007.
In final, sunt prezentate concluziile rezultate n urma analizei efectuate,
ncercnd s prezint implicaiile pe care le vor produce asupra contribuabililor.
Capitolul I
Notiunea, rolul si clasificarea cheltuielilor publice

1.1. Notiunea de cheltuieli publice


Cheltuielile publice reprezinta modalitati de repartizare si utilizare a fondului banesc
bugetar in vederea satisfacerii necesitatilor generale ale societatii.
Marimea cheltuielilor publice difera de la o tara la alta si de la o perioada la alta, structura
cheltuielilor publice fiind puternic influentata de structura de clasa a societatii.
Legea bugetara anuala este documentul care prevede si autorizeaza, pentru fiecare an
bugetar, cheltuielile bugetare si reglementari specifice legate de acestea. Sumele aprobate cu titlu
de cheltuieli prin legea bugetara anuala reprezinta limite maxime care nu pot fi depasite. Angajarea
cheltuielilor publice se face numai in limita creditelor bugetare aprobate.
Sumele alocate cu titlu de credit bugetar prin legea bugetara anuala in vederea acoperirii anumitor
cheltuieli nu pot fi utilizate in scopul acoperirii altor cheltuieli. Angajarea si utilizarea creditelor
bugetare in alte scopuri decat cele aprobate atrag raspunderea celor vinovati, in conditiile legii.
Din punctul de vedere al intinderii in timp a autorizarii bugetare (adica a perioadei in care
pot fi angajate) cheltuielile aprobate prin legea bugetara anuala sunt de doua categorii: cheltuieli
anuale si cheltuieli multianuale. Pentru actiunile multianuale se inscriu in buget, distinct, creditele
de angajament si creditele bugetare . Creditul de angajament reprezinta limita maxima a
cheltuielilor ce pot fi angajate, in timpul exercitiului bugetar, in limitele aprobate. Creditele
bugetare reprezinta sumele aprobate prin buget, reprezentand limita maxima pana la care se pot
ordonanta si efectua plati in cursul anului bugetar pentru angajamente contractate in cursul
exercitiului bugetar ori din exercitii anterioare pentru actiuni multianuale
In vederea realizarii actiunilor multianuale, ordonatorii de credite incheie angajamente
legale , in limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv.
Angajamentul legal este orice act juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligatie pe
seama fondurilor publice.
Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele
fondurilor speciale pot fi folosite pentru acoperirea cheltuielilor bugetare, la cererea ordonatorilor
principali de credite, numai dupa deschiderea de credite, repartizarea creditelor bugetare si
alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora.
Aprobarea deschiderii de credite se face in limita creditelor bugetare si potrivit destinatiilor
aprobate pe capitole, subcapitole, titluri de cheltuieli sau alte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare,
dupa caz, in raport cu gradul de folosire a fondurilor puse la dispozitie anterior, cu respectarea
dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective, precum si in functie de
gradul de incasare a veniturilor bugetare si de posibilitatile de finantare a deficitului bugetar.

1.2. Rolul cheltuielilor publice


In orice stat, o parte importanta din venitul national este preluat la dispozitia acestuia
pentru a servi la acoperirea cheltuielilor pe care le genereaza indeplinirea functiilor si sarcinilor
sale.
Cheltuielile bugetare sunt repartizate de la bugetul de stat pentru acoperirea cheltuielilor
militare, intretinerea aparatului de stat, plata datoriei publice, acordarea de subventii, dezvoltarea
sectorului economic de stat, acoperirea nevoilor social-culturale, precum si a celor de
cercetare-dezvoltare.
Neparticipand direct la activitatea productiva, statul isi acopera cheltuielile legate de
scopuri militare, intretinerea organelor administrativ~politienesti, de justitie etc. pe seama unei
parti din venitul national creat in sfera productiei materiale.
Indeplinirea celor doua functii ale statului - interna si externa - se face prin intermediul
unui sistern complex si variat de institutii si organe, intre care armata permanenta, politia,
jandarmeria, siguranta, justitia si procuratura, aparatul administrativ, scoala si biserica joacs un rol
deosebit de important. Pentru intretinerea acestora statul cheltuieste in fiecare an importante sume
de bani.
De la o perioada la alta, cheltuielile publice cresc, atat ca expresie valorica, bdneasca, cat
si ca marime reala, absoluta. Evolutia cheltuielilor publice, exprimate in preturi curente, este
influentata de modificarea puterii de cumparare a monedei nationale. Deprecierea monetara, ca
urmare a proceselor inflationiste, atrage dupa sine majorarea prejurilor, respectiv cresterea
nominala a cheltuielilor pe care le efectueazia statul cu procurarea unei cantitati determinate de
bunuri si servicii. Invers, in situatia reducerii preturilor ca urmare a unor factori conjuncturali,
pentru aceeasi cantitate de bunuri statul va plati o suma mai mica de bani. Marimea reala a
cheltuielilor publice este influentata deci de mutatiile monetare, determinandu-se cu ajutorul
preturilor constante.
Pentru a avea dimensiunea cresterii reale a cheltuielilor publice este necesar ca evolutia
acestora sa fie analizata in corelatie cu aceea a produsului intern brut (sau a venitului national) si
sa se refere, bineinteles, la acelasi teritorii. Ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut
denota mutatiile care au intervenit in repartitia produsului intern brut, intr-o perioada de timp
determinata, prin intermediul statului.
Este imperios ca intreaga politica fiscal-bugetara a deceniului urmator sa porneasca de la
premisa inregistrarii unei cresteri economice in Romania. Aceasta pentru ca trebuie reduse
decalajele economice si sociale care o separa de tarile dezvoltate ale lurnii, iar pe de alta parte,

ajustarea la nesfarsit a componentelor macroeconomice in sensul asa-zisei stabilizari durabile


inseamna numai ajustarea saraciei.
Cresterea economica trebuie insotita de o pondere insemnata a cheltuielilor de capital in
totalul cheltuielilor bugetare, o impozitare progresiva a veniturilor, moderata, dar care sa respecte
aceste principii unanim practicate in toate tarile dezvoltate.
In buget trebuie sa se regaseasca un sprijin substantial al agriculturii ca ramura potential
generatoare de exporturi si alimentare a populatiei. Pe de alta parte, trebuie avute in vedere
cheltuieli mai mari pentru stimularea exporturilor, prin suportarea unei parti din dobanda la
creditele de export contractate de producatori, precum si diferite scheme de asigurare a riscului
comercial politic pentru exportatori.
Cheltuielile bugetare ordinare nu trebuie acoperite cu bani proveniti din privatizare (ca
in anii 1997-1998). Acesti bani, proveniti din vanzarea avutiei nationale, trebuie sa se intoarca,
prin mecanisme specifice economiei de piata, inapoi in economie, pentru sustinerea sectorului real,
singurul generator de locuri de munca, bunastare si venituri bugetare. Este pentru prima data dupa
1989 cand se intampla sa se recurga la o reducere cu 20% a cheltuielilor bugetare, respectiv eu
2% din PIB si asta tocmai pentru ca banii din privatizare nu s-au intors in economia reala pentru a
restructura constient dupa principiile programelor sectoriale pe care Guvernul ar trebui sa le aiba,
pentru a imbunatati performantele unor agenti economici care au piata la export si la import si
care ar permite realizarea unor incasari valutare si bugetare mai mari.
In alte conditii, se ajunge ca baza de impozitare, respectiv cifra de afaceri a operatorilor
economici, a scazut continuu si, implicit, sa scada veniturile bugetare, ceea ce inseamna
condamnarea tarii la inapoiere economica, dezindustrializare, falimentarea cornpleta a agriculturii
si la servicii publice de educatie, sanatate, asistenta sociala total insuficiente si de o calitate sub
standardele decentei.

1.3. Clasificarea cheltuielilor publice


In literatura de specialitate cheltuielile publice se grupeaza dupa diferite criterii,
unele administrative, altele economice. Astfel, este cunoscuta o clasificare administrativa a
cheltuielilor publice, care are la baza structura organelor si institutiilor de stat. Aceasta clasificare
a cheltuielilor publice poate sa fie:
a) organice, atunci cand grupeaza cheltuielile dupa institutiile la care se refera: ministere si alte
organe centrale, unitati administrativ-teritoriale, alte institutii publice si dupa fondurile din care
sunt finantate: bugetul de stat, bugetele anexe sau conturile speciale de trezorerie;

b) functionala, atunci cand gruptaza cheltuielile dupa profilul activitatii institutiilor publice,
puterea publica si administratia generala, justitie si polilie, relatii internationale, armata, cultura,
invatamant, actiuni sociale, actiuni economice.
Clasificarea economica a cheltuielilor foloseste mai multe criterii.
Dupa rolul lor in procesul reproductiei sociale, spre exemplu, cheltuielile publice se impart
in reale (negative), economice (pozitive) si neutre.
In prima categorie intra cheltuielile care constituie definitiv venit national, si anume:
cheltuielile militare, cheltuielile cu intretinerea aparatului administrativ-politienesc, dobanzile
aferente datoriei publice etc.
In cea de-a doua categorie intra cheltuielile care constituie o avansare de venit national
si contribuie la cresterea avutiei nationale, ca de exemplu: cheltuielile pentru construirea de
intreprinderi noi, reutilarea celor existente, lucrari de asanari si irigatii, constructii de cai ferate,
porturi, aerodromuri, drumuri si poduri etc.
In cea de-a treia categorie intra celelalte cheltuieli care n-ar avea nici o influenta asupra
venitului national. In realitate, aceste cheltuieli nu exista. In masura in care cheltuielile sunt corect
incadrate in primele doua categorii, o asemenea grupare poate fi folosita cu succes in munca de
analiza economica a cheltuielilor publice.
O alta grupare economica care se intalneste in literatura de specialitate cuprinde:
- cheltuieli de functionare,
- cheltuieli de transfer;
- cheltuieli de investitii.
Sunt considerate cheltuieli de functionare (sau curente) cele necesare bunului mers al
activitatii institutiilor publice, adica: salariile platite functionarilor publici, cheltuielile cu
procurarea materialelor si serviciilor necesare activitatii curente a institutiilor respective (iluminat,
incalzit, curatenie, reparatii, rechizite de birou, posta, telefon, telegraf etc.). Aceste cheltuieli au la
baza ideea contraprestatiei.
In categoria cheltuielilor de transfer sunt incluse sumele acordate din fondurile publice
diferitelor persoane fizice sau juridice cu titlu definitiv si nerambursabil, ca de exemplu: dobanzile
aferente datoriei publice, ajutoarele de somaj, pensiile acordate veteranilor de razboi sau altor
categorii sociale, subventiile acordate intreprinderilor etc.
Din categoria cheltuielilor de investitii fac parte cele care se materializeaza in bunuri
publice cu caracter durabil, cum ar fi: construirea de noi intreprinderi, reconstruirea ori utilarea
celor existente, lucrarile de irigatii sau de drenaj, constructia de scoli, spitale, cladiri
administrative, cazarmi, drumuri, strazi, procurarea de nave fluviale, maritime sau aeriene etc.
Intr-o alta clasificare, cheltuielile publice sunt grupate in urmatoarele cinci categorii:

a) cheltuieli care se autolichideaza. In aceasta categorie intra cheltuielile publice pentru diferite
servicii prestate de institutii, ale caror costuri se recupereaza de la beneficiarii acestora (de
exemplu, cheltuielile pentru intretinerea caselor apartinand statului inchiriate particularilor,
cheltuielile pentru electrificarea rurala s.a.);
b) cheltuieli reproductive, adica cele care duc la sporirea venitului national, respectiv la cresterea
incasarilor din impozitul pe venit (de exemplu: cheltuielile pentru conservarea solului, pentru
sanatate publica, invatamant public etc.);
c) cheltuieli care creeaza comoditati curente vietii (recreatie publica, parcuri publice, s.a.) farA
sa sporeasca baza fiscala a veniturilor;
d) cheltuieli neproductive, din care fac parte cheltuielile militare excesiv de ridicate, care intrec
necesitatile apararii nationale etc.;
e) cheltuieli care se efectueaza in prezent pentru a economisi cheltuielile publice mult mai mari
in viitor (de exemplu subventiile pentru copiii minori, prin care se evita cheltuielile pentru
delicventi, cand acestia devin adulti).
Cheltuielile publice se mai grupeaza in cheltuieli de personal si de materiale. Primele
cuprind salariile, pensiile, ajutoarele si alte indemnizatii asemanatoare acordate de stat persoanelor
fizice, iar in cele din urma se includ cheltuielile pentru procurarea de materiale, combustibil,
obiecte de inventar, utilaje, tehnica militara, prestari de servicii etc., necesare inzestrarii si
functionarii institutiilor publice.
Dupa caracterul lor, permanent sau incidental, cheltuielile publice se subdivid in ordinare si
extraordinare sau exceptionale.
Din punct de vedere juridic, cheltuielile publice se grupeaza in cheltuieli cu titlu definitiv si
cheltuieli cu caracter temporar (avansul in contul unei furnituri, imprumutul acordat unei unitati
administrativ-teritoriale de la bugetul central etc.).
In practica bugetara, cheltuielile sunt sintetizate in structura lor economica astfel:
1. Cheltuieli curente:
a) cheltuieli de personal
b) cheltuieli materiale si servicii
c) subventii
d) prime
e) transferuri
f) dobanzi aferente datoriei publice si alte cheltuieli
g) rezerve
2. Cheltuieli de capital
3. Imprumuturi acordate

4. Rambursari de credite, plati de dobanzi si comisioane la credite


a) Rambursari de credite externe si plati de dobanzi si comisioane la credite externe contractate de
ordonatorii de credite
- rambursari de credite externe
- plati de dobanzi si comisioane
b) Rambursari de credite interne si plati de dobanzi si comisioane aferente acestora
- rambursari de credite interne
- plati de dobanzi si comisioane

CAPITOLUL 2.
Structura cheltuielilor publice
Pentru intelegerea rolului cheltuielilor publice in procesul reproductiei sociale,a
caracterului si continutului politicii economice promovate de catre stat prin intermediul
cheltuielilor sale, este necesara cunoasterea structurii acestora dupa destinatia pe care o au. In
general, pentru indeplinirea functiilor sale, statul efectueaza urmatoarele cheltuieli:
- cheltuieli publice pentru scopuri sociale;
- cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare;
- cheltuieli militare;
- cheltuieli pentru functionarea aparatului de stat;
- cheltuieli publice cu caracter economic;
- alte cheltuieli.
2.1. Cheltuieli publice in domeniul social

In aceasta categorie intra cele pentru finantarea invatamantului public si subventionarea


celui privat, pentru apararea sanatatii prin infiintarea retelei de spitale de stat si organizarea altor
actiuni sanitare, pentru organizarea sistemului securitatii si asistentei sociale etc.
Cheltuielile facute de stat pentru invatamant, investitiile in capital urnan, cum mai sunt
denumite, cu un randament pentru colectivitate mai ridicat decat investitiile clasice de capital,
ocupa o pondere importanta in bugetele nalionale, uneori peste 20 % (cum este cazul Japoniei,
Olandei, Belgiei etc.), cu toate ca finantarea acestei activitati se asigura nu numai pe seama
resurselor bugetare, ci si a imprumuturilor contractate pe piata de colectivitatile locale, precum si
a resurselor care provin din taxe scolare, donatii, venituri obtinute prin exploatarea proprietatilor
apartinand scolilor sau din unele servicii desfasurate de catre acestia catre terti.
Dupa cum se apreciaza in literatura de specialitate, cheltuielile publice pentru sanatate
(care nu reprezinta nici in strainatate mai mult de o treime din totalul cheltuielilor acute de
populatie in acest scop) au un caracter diferit in functie de varsta beneficiarilor si mobilul urmarit
prin asistenta medicala. Astfel, cheltuielile efectuate in perioada copilariei si adolescentei, deci
pentru asigurarea sanatatii unor persoane care se pregatesc sa intre in activitatea productiva, fac
parte din investitiile in resurse umane, avand acelaai caracter cu cheltuielile pentru invatamant.
Cele efectuate in perioada in care beneficiarii lor desfaoara o activitate productiva fiind indreptate
spre mentinerea starii de sanatate a populatiei active, sunt cheltuieli de consum intermediar, flind
recuperabile din veniturile realizate de cei carora li s-a mentinut capacitatea de munca. Cheltuielile
efectuate pentru ingrijirea medicala a persoanelor in varsta sau care si-au pierdut definitiv
capacitatea de munca au un caracter de consum final pur, fiind suportate din veniturile create de
acestea in perioada de activitate productiva.
Sistemul asigurarilor sociale are o sfera de cuprindere, un continut si o structura diferita
de la o tara la alta, el fiind astazi o componenta fireasca a raporturilor de munca. Cheltuielile
pentru asigurarile sociale oscileaza ca pondere in totalul cheltuielilor publice intre 33 % in Italia
sau S.U.A. si aproape 50 % in Germania, avand ca surse de acoperire contributiile si cotizatiile
pentru asigurari sociale, cat si o parte din impozitele prelevate asupra impozitului net.
Prestatiile sociale efectuate constau, in primul rand, in plata pensiilor, care se situeaza intre
33 % in Danernarca si 46 % in Anglia din totalul cheltuielilor cu asigurarile sociale (este de
mentionat insa ca pensiile reprezinta o sursa de existents relativ modesta, daca ne gandim ca in
Franta, de pilda, pensia de baza este de 50 % din salariul mediu selectat din cei mai buni 10 ani, cu
conditia ca beneficiarurl sa fi achitat si cotizat minimum 37,5 ani); in al doilea rand, in aceasta
categorie intra ajutoarele in caz de boala, care oscileaza intre 20 % (in Italia) si 29 % (in Olanda
sau Danemarca) din totalul cheltuielilor cu protectia sociala; alte prestari sociale se refera la

ajutoare pentru accidente de munca, la alocatii pentru familii defavorizate, indemnizatii de somaj
etc.
2.1.1. Cheltuieli publice pentru invatamant. Investitia in capital uman.
Finantarea cheltuielilor pentru invatamant se asigura pe seama resurselor bugetare, a
imprumuturilor contractate pe piata de colectivitatile locale, precum si a resurselor provenind din
taxe scolare, donatii, venituri din exploatarea proprietatilor apartinand scolilor sau din activitatile
desfasurate de acestea catre terti.
Proportia in care fondurile publice si cele private participa la acoperirea cheltuielilor de
invatamant depinde de locul pe care-l ocupa scolile publice in ansamblul institutiilor scolare
private, de care depinde acordarea de subventii din fondurile publice scolilor particulare.
Cheltuielile publice pentru invatamant se finanteaza fie din fondurile bugetului general al
statului, fie din cele ale unitatilor administrativ-teritoriale, in functie de sistemul centralizat sau
descentralizat al invatamantului si de subordonarea institutiilor de invatamaint. Adesea din
fondurile publice se acopera - integral sau partial - cheltuielile curente ale institutiilor scolare, iar
din imprumuturi se finanteaza cheltuielile de investitii, achizitiile de terenuri, lucrarile de
constructii si echipamentele necesare.
Este larg raspandita conceptia potrivit careia cheltuielile de invatamint fac parte din
categoria investitiilor in capital uman. Data fiind contributia deosebita a invatamfintului la
pregatirea fortei de munca, la calificare si recalificare, la formarea cadrelor cu pregatire medie si
superioara, la ridicarea gradului de cultura al cetatenilor, se considera ca investitiile in capital
uman, sub forma cheltuielilor de invatamant, au un randament pentru colectivitate mai ridicat
decat cheltuielile clasice de capital.
Investitia in capital uman este considerata ca fiind utilizarea unor resurse umane in vederea
obtinerii de catre individ de cunostinte, calificare profesionala, etc. cu ajutorul carora sa-si poata
spori contributia la productia comunitatii si, respectiv, castigul sau potential, la angajarea lui pe
piata fortei de munca.
Acest tip de capital" se realizeaza, asadar, nu prin procurarea de miijloace de productie,
ci prin actiuni de invatamant, sanatate, cautarea de locuri de munca mai bine retribuite, migratie
etc. care dau posibilitatea individului sa-si valorifice in conditii optime mostenirea genetica,
aptitudinile, capacitatea de munca. Cheltuielile de invatamant si pregatire profesionala, alaturi de
cele pentru ocrotirea sanatatii, calirea organismului si altele asemanatoare, sunt considerate
investitii in capital uman in masura in care contribuie la obtinerea de venituri suplimentare, in
comparatie cu cele ce pot fi obtinute fara o asemenea pregatire. Veniturile suplimentare apar astfel
ca fiind efectul util al cheltuielilor facute pentru propulsarea unei persoane in viata activa.

Intre momentul efectuarii investitiei in capitalul uman si acela al valorificarii acesteia trece
o perioada de timp mai mult sau mai putin indelungata, in functie de felul, complexitatea si durata
pregatirii profesionale. In perioada aceasta, beneficiarul investitiei in capital uman are nevoie de
bani pentru achitarea cheltuielilor de scolarizare, intretinere, sanatate etc. Problema esentiala ce se
pune in legatura cu aceasta vizeaza modul de procurare a resurselor banesti necesare: este in
masura familia sa-i asigure acesti bani? Daca nu, preia colectivitatea aceasta sarcina asupra sa si,
in caz afirmativ, in ce conditii? In caz negativ, individul se poate imprumuta in conditiile pietei
urmand sa-i restituie din veniturile sale ulterioare?
Opiniile in legatura cu aceasta problema sunt diferite. Astfel, din moment ce decizia cu
privire la scoala pe care sa o urmeze, la calificarea pe care sa o dobindeasca o anumita persoana
are un caracter individual, se considera potrivit ca toate cheltuielile aferente sa fie suportate de
beneficiarul investitiei, respectiv de familia acestuia.
O asemenea solutie pune insa in imposibilitate numerosi tineri de a-si ridica pregatirea
profesionala din lipsa resurselor materiale. Pentru a evita consecintele negative ale unei asemenea
alternative se considera necesara participarea statului, cu fonduri publice, la formarea capitalului
uman. In mod deosebit se simte nevoia participarii statului intr-o proportie mare la finantarea
invatamantului universitar.
In plus, statul trebuie sa sprijine pe studentii lipsiti de posibilitati materiale cu diverse
ajutoare cum sunt, de exemplu, bursele.
O alta problema se refera la calculul eficientei investitiei in capital uman. Aceasta
presupune, pe de o parte, stabilirea costului investitiei de scolarizare, iar pe de alta parte,
determinarea valorii actuale a veniturilor viitoare. Cu cat este mai mare raportul intre veniturile
viitoare si cheltuielile de scolarizare, cu atat mai ridicata va fi eficienta acestor cheltuieli.
In efectuarea acestor calcule, dificultatea provine din faptul ca nu toate cheltuielile de
scolarizare au caracter de investitii (de exemplu cele care produc efecte utile nemateriale, cum ar
fi delectarea prin literatura, arta etc.). Ca urmare ar trebui stabilite criterii riguroase pentru
delimitarea cheltuielilor de scolarizare cu caracter de investitii, scoala avand caracter de bun
comun, lucru care nu este deloc simplu. In afara de aceasta, nu intreg venitul realizat de un
absolvent este rezultatul investitiei in capital uman.
Dupa unele aprecieri, numai 10-20% din venitul realizat de un absolvent ar trebui considerat ca
fiind efectul util al investitiei de scolarizare; partea hotaratoare a acestui venit, si anume 80-90%,
dupa unele opinii, ar trebui atribuita factorilor ereditari, statutului parintesc, instruirii profesionale
a individului, instruirii postscolare, precum si altor cauze aleatorii.
Intamplarea joaca un rol important in determinarea nivelului venitului realizat de o persoana in
economia de piata.

10

Cheltuielile pentru invatamant finantate de la bugetul de stat au crescut progresiv in ultimii


patru ani.
Pentru a intelege semnificatia investitiei in capital uman vom incerca sa definim aceasta
notiune complea, mult mai cuprinzatoare decat cea de resurse urnane.
Capitalul uman se refera, pe de o parte, la totalitatea aptitudinilor fizice si intelectuale
implicate in procesul de munca si creatie, iar pe de alta parte, cuprinde cheltuielile care se fac
pentru dobandirea si perfectionarea continua a acestor aptitudini.
Notiunea a fost introdusa in anii '60 de Gary Becker, laureat in anul 1992 al Premiului
Nobel in Stiinte economice, in scopul explicarii diferentelor mari de salarii existente pentru meserii
aparent similare, deoarece salariul reflecta in parte ai o recuperare a cheltuielilor de formare a
capitalului uman. La nivel national, din punct de vedere cantitativ, capitalul uman este dat de
populatia activa a unei tari.
Capitalul uman difera de la o tara la alta in functie de marimea populatiei, gradul de
pregatire, premisele telmice si organizatorice ale muncii. Exista diferentieri semnificative si la nivel
individual, in functie de capacitatea intelectuala nativa a fiecarui orn, de durata si calitatea
instructiei a educatiei, de eforturile depuse in perioada de acumulare a cunostintelor fundamentale
de baza, cat si a celor acoperind o anumita pregatire de specialitate.
In demararea analizei generale a investiilor in capitalul uman trebuie pornit de la cele doua
componente ale sale:
- capitalul tangibil, dat de totalitatea cheltuielilor pentru prima varsta a vietii, copilaria, in care
individul nu plateste in mod direct, costurile aferente fiind suportate de familie si societate;
- capitalul intangibil, care rezulta din insumarea cheltuielilor facute pentru educatie, instruire si
asistenta sociala.
Educatia si pregatirea profesionala sunt cele mai importante investitii in capitalul uman.
Aceste investitii sunt de o factura deosebita fata de investitiile in bunuri materiale, tinand
cont de caracteristicile specifice muncii in general si purtatorul capacitatii de munca - omul - in
special.
Rata de recuperare a capitalului uman este mai mare decat cea a capitalului material, iar
gradul de siguranta a recuperarii este variabil in cazul capitalului uman. Investitiile in capitalul
uman se regasesc in pregatirea generala si cea specifica, in imbunatatirea starii fizice si emotionale,
a motivatiei si disciplinei.
In contrast cu dificultatile constatate in structura productiva a economiei, Romania a avut
totusi sansa existentei unui capital uman ca singur punct de echilibru si impulsionare a relansarii.
Trecerea la economia de piata implica unele mutatii esentiale in structura economiei pe
ramuri si sectoare si in cadrul acestora pe principalele categorii socio-profesionale, schimbarea

11

raportului cantitativ dintre mediul urban si cel rural si cresterea ponderii profesiunilor care
necesita cu preponderenta eforturi intelectuale. In lipsa resurselor financiare in acest moment in
Romania, nu exista la nivel de firma un sistem coerent de dezvoltare a resurselor umane iar
beneficifle care revin ulterior societatii din acest gen de investitii ar impune in mod obligatoriu
sprijinul statului in schimbarea sistemului de educatie si instruire.
Tinand cont de importanta pe termen mediu si lung a programului de investitii in resursele
umane, se impune, evident, necesitatea unei strategii unitare nationale, un regim de continuitate a
aplicarii ei, indiferent de culoarea politica a guvernelor ce se succed la conducere, si aceasta
deoarece pentru societatea moderna educatia este scumpa insa ignoranta este si mai scumpa.
2.1.2. Cheltuieli publice pentru sanatate
Cheltuielile publice pentru sanatate sunt asigurate din Fondul national unic de asigurari
sociale de sanatate reglementat de O.U.G. nr. 150/2002.
Asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de finantare a ocrotirii si
promovarii sanatatii populatiei care asigura acordarea unui pachet de servicii de baza.
Persoanele beneficiare ale prestatiilor de asigurari sociale, numite in continuare
"asigurati" sunt toti cetatenii romani cu domiciliul in tara, precum si cetatenii straini si apatrizii cu
domiciliul in Romania, sub conditia platii contributiilor de asiguairi sociale de sanatate.
Beneficiaza de serviciile de asigurari sociale de sanatate fara plata contributiei urmatoarele
categorii de persoane:
a) toti copiii pana la varsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pana la varsta de 26 de ani, daca sunt
elevi, ucenici sau studenti si daca nu realizeaza venituri din munca;
b) sotul, sotia si parintii fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei persoane asigurate;
c) persoanele ale caror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea
unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la
6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, republicat, cu
modificarile si completarile ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum
si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, republicata, prin Legea nr. 309/2002 privind
recunoasterea si acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar in cadrul
Directiei Generale a Serviciului Muncii, in perioada 1950- 1961, precum si persoanele prevazute la
art. 2 din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor
acestora, ranitilor, precum si luptatorilor pentru victoria Revoluliei din decembrie 1989,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, daca nu realizeaza alte venituri decat cele
provenite din drepturile banesti acordate de aceste legi, precum si cele provenite din pensii;

12

d) persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca, pensie sau alte surse si se afla in
ingrijirea familiei;
e) pensionarii de asigurari sociale, pensionarii militari, pensionarii I.OV.R. si alte categorii de
pensionari, numai pentru veniturile obtinute din pensii;
f) bolnavii cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate stabilite de Ministerul Sanatatii,
pana la vindecarea respectivei afectiuni, daca nu realizeaza venituri din munca, pensie sau din alte
resurse;
g) femeile insarcinate sau lauzele, daca nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de baza
minim brut pe tara;
h) persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit Legii nr.
416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare;
i) persoanele care se afla in executarea masurilor prevazute in art. 105, art. 113 si art. 114 C. pen.;
persoanele care se afla in perioada de amanare sau intrerupere a executarii pedepsei privative de
libertate, daca nu au venituri.
Sunt asigurate persoanele aflate in una dintre urmatoarele situatii, pe durata acesteia, cu
plata contributiei din alte surse:
- satisfac serviciul militar in termen;
- se afla in concediu medical, in concediu medical pentru sarcina si lauzie, in concediu medical
pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau in concediu pentru cresterea
copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea de
catre copil a varstei de 3 ani;
- executa o pedeapsa privativa de libertate sau se afla in arest preventiv;
- persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj sau, dupa caz, de alocatie de sprijin.
- sunt retumate sau expulzate ori sunt victime ale traficului de persoane si se afla in timpul
procedurilor necesare stabilirii identitatii.
Asiguratii au dreptul la un pachet de servicii de baza care cuprinde servicii medicale,
servicii de ingrijire a sanatatii, medicamente, materiale sanitare si dispozitive medicale. Drepturile
asiguratilor care fac obiectul pachetului de servicii de baza se stabilesc anual, pana la data de 31
octombrie a fiecarui an pentru anul urmator, prin contractul cadru cu privire la serviciile de
asistenta medicala, elaborat de catre Casa Nationala de Asigurari Sociale de Sanatate si aprobat
prin Hotarare de Guvern. Asiguratii beneficiaza de pachetul de servicii de baza in caz de boala sau
de accident, din prima zi de imbolnavire sau de la data accidentului si pana la vindecare.
Serviciile medicale suportate din fondul national unic de asigurari sociale de sanatate,
(serviciile medicale la care are acces orice persoana considerata asigurata conform legii si care-si
achita contributiile de asigurari sociale de sanatate) sunt urmatoarele:

13

Servicii medicale profilactice


Pentru prevenirea imbolnavirilor si in scopul depistarii precoce a bolilor si pastrarii
sanatatii, asiguratii vor fi informati permanent de catre casele de asigurari asupra mijloacelor de
reducere si de evitare a cauzelor de imbolnavire si asupra pericolelor la care se expun in cazul
consumului de droguri, alcool si tutun.
Serviciile medicale profilactice suportate din fondul national unic de asigurari de
sanatate sunt urmatoarele:
a) monitorizarea evolutiei sarcinii si a lauzei, indiferent de statutul de asigurat al femeii;
b) urmarirea dezvoltarii fizice si psihomotorii a sugarului si a copilului;
c) controalele periodice pentru depistarea bolilor ce pot avea consecinte majore in morbiditate si
mortalitate;
d) servicii medicale din cadrul programului national de imunizari;
c) servicii de planificare familiala, indiferent de statutul de asigurat al femeii;
f) asiguratii in varsta de peste 18 ani au dreptul la un control medical in fiecare an pentru
prevenirea bolilor cu consecinte majore in morbiditate si mortalitate, stabilite prin
contractul-cadru. Neefectuarea in mod nejustificat de catre asigurati a controalelor medicale
periodice preventive poate atrage obligatia de a suporta, dupa caz, unele costuri ale tratamentului
curativ si de recuperare pentru afectiunea nedepistata in timp. Prin contractul-cadru vor fi
prevazute situatiile in care aceste costuri se suporta de asigurati, precum si stimulentele pentru
asiguratii care efectueaza controalele medicale periodice preventive.
O categoric de servicii aparte, care se suporta de catre casele de asigurari sunt serviciile
stomatologice, prestate gratuit astfel:
a) trimestrial, pentru copiii pana la varsta de 18 ani, individual sau prin formarea de grupe de
profilaxie, fie la gradinita, fie la institutiile de invatamint preuniversitar;
b) de doua ori pe an, pentru tinerii in varsta de la 18 ani pana la 26 de ani, daca sunt elevi, ucenici
sau studenti si daca nu realizeaza venituri din munca.
Servicii medicale curative
Asiguratii au dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii, pentru prevenirea
complicatiilor ei, pentru recuperarea sau cel putin pentru ameliorarea suferintei, dupa caz.
Tratamentul medical se aplica de catre medici sau asistenti medicali si de alt personal
sanitar acreditat, la indicatia si sub supravegherea medicului.
Serviciile medicale curative ale caror costuri sunt suportate din fond sunt:
a) serviciile medicale de urgenta;

14

b) serviciile medicale acordate persoanei bolnave pana la diagnosticarea afectiunii: anamneza,


examen clinic, examene paraclinice si de laborator;
c) tratamentul medical, chirurgical si uncle proceduri de recuperare;
d) prescrierea tratamentului necesar vindecarii, inclusiv indicatiile privind regimul de viata si
munca, precum si igieno-dietetic.
Asiguratii au dreptul la asistenta medicala primara si de specialitate ambulatorie, la
indicatia medicului de familie. Asiguratii primese asistenta medicala de specialitate in spitale
acreditate.
Serviciile spitalicesti se acorda prin spitalizare integrala sau partiala si cuprind:
consultatii, investigatii, stabilirea diagnosticului, tratament medical si/sau tratament chirurgical,
ingrijire, recuperare, medicamente si materiale sanitare, dispozitive medicale, cazare si masa.
Asiguratii beneficiaza de medicamente cu sau faara contributie personala, pe baza de
prescriptie medicala.
Lista cu medicamente de care beneficiaza asiguratii cu sau fara contributie personala se
elaboreaza anual de catre Ministerul Sanatatii si CNAS si se aproba prin hothrare a Guvemului.
In lista se pot include numai medicamente prevazute in Nomenclatorul de produse
medicamentoase de uz uman.
Asiguratii au dreptul la materiale sanitare si dispozitive medicale pentru corectarea azului,
auzului, pentru protezarea membrelor si la alte materiale de specialitate, in scopul protezarii unor
deficiente organice sau fiziologice, pentru o perioada determinata sau nedeterminata, pe baza
prescriptiilor medicale.
Servicii medicale si de ingrijiri la domiciliu.
Asiguratii au dreptul sa primeasca unele servicii medicale si ingrijiri la domiciliu din partea unui
medic si/sau cadru mediu sanitar, daca este necesar si indicat de medic.
Alte servicii speciale
Cheltuielile de transport sanitar, necesare pentru realizarea unui serviciu medical pentru
asigurat, se suporta din fond. Asiguratii au dreptul la transport sanitar in urmatoarele situatii:
a) urgente medicale;
b) cazurile prevazute in contractul-cadru.

2.1.3. Cheltuielile publice pentru asigurarile sociale

15

Cheltuielile pentru asigurari sociale sunt acoperite din bugetul asigurarilor sociale de stat si
din bugetul asigurarilor de somaj.
Cheltuielile pentru asiguriri sociale aeoperite din bugetul asigurarilor sociale de stat:
Dreptul la asigursri sociale este garantat de stat si se exercita, in conditiile legii, prin sistemul
public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, denumit in continuare sistemul public.
In sistemul public prestatiile de asigurari sociale reprezinta venit de inlocuire pentru
pierderea totala sau partiala a veniturilor profesionale, ca urmare a batranetii, invaliditatii,
accidentelor, bolii, maternitatii sau decesului, denumite in continuare riscuri asigurate.
In sistemul public asiguratii nu pot beneficia concomitent de doua sau mai multe prestatii de
asigurari sociale pentru acelasi risc asigurat, cu exceptia celor pentru prevenirea imbolnavirilor 5i
recuperarea capacitatii de munca.
Prestatiile de asigurari sociale se acorda sub forma de: pensii, indemnizatii, ajutoare, alte
tipuri de prestatii prevazute de lege, corelative cu obligatiile privind plata contributiei de asigurari
sociale.
Pensiile
In sistemul public se acorda urmatoarele categorii de pensii:
a) pensia pentru limita de varsta;
b) pensia anticipata;
c) pensia anticipata partiala;
d) pensia de invaliditate;
e) pensia de urmas.
Pensia pentru limita de varsta
Pensia pentru limita de varsta se acorda asiguratilor care indeplinesc, cumulativ, la data
pensionarii, conditiile privind varsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare realizat in
sistemul public.
Stagiul de cotizare este considerata perioada sau perioadele in care persoanele au platit
contributii de asigurari sociale in sistemul public din Romania precum si in alte tari, in conditiile
stabilite prin acordurile sau conventiile internationale la care Romania este parte.
Varsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru fernei si 65 de ani pentru barbati.
Atingerea Varstei standard de pensionare se va realiza in termen de 13 ani de la data intrarii in
vigoare a Legii nr. 19/2000, prin cresterea varstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani
pentru femei si de la 62 de ani pentru barbati, conform esalonarii prevazute in anexa nr. 3.
Stagiul minim de cotizare atat pentru femei, cat si pentru barbati este de 15 ani. Cresterea
stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza in termen de 13 ani calculati

16

incepand din anul 2001. Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru fernei si de 35 de ani
pentru barbati. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza in termen de 13 ani calculati
incepand din anul 2001, prin cresterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei si de la
30 de ani pentru barbati.
Pensia anticipata
Asiguratii care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 10 ani pot solicita pensia
anticipata cu cel mult 5 ani inaintea varstelor standard de pensionare.
La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au in vedere
perioadele asimilate stagiilor de cotizare, respectiv perioadele de studii superioare sau de
satisfacere a serviciului militar si nici perioadele in care asiguratul a beneficiat de pensie de
invaliditate.
Cuantumul pensiei anticipate se stabileste in aceleasi conditii cu cel al pensiei pentru limita
de varsta.
La implinirea Arstelor standard de pensionare prevAzute de prezenta. lege pensia
anticipatA devine pensie pentru limitA de vhrsta 5i se recalculeaza prin adaugarea perioadelor
asimilate i a eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de anticipare.
Pensia anticipata partiala
Asiguratii care au realizat stagiile complete de cotizare, precum si cei care au depasit
stagiul complet de cotizare cu pana la 10 ani pot solicita pensie anticipata partiala cu reducerea
varstelor standard de pensionare cu cel mult 5 ani.
La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate partiale nu se au in
vedere perioadele asimilate stagiilor de cotizare, respectiv perioadele de studii superioare sau de
satisfacere a serviciului militar si nici perioadele in care asiguratul a beneficiat de pensie de
invaliditate.
Cuantumul pensiei anticipate partiale se stabilege din cuantumul pensiei pentru limita de
varsta, prin diminuarea acestuia in raport cu stagiul de cotizare realizat si cu numarul de luni cu
care s-a redus varsta standard de pensionare conform unui calcul reglementat de Legea nr.
19/2000.
La implinirea varstelor standard de pensionare prevazute de prezenta lege pensia anticipata
partiala devine pensie pentru limita de varsta si se recalculeaza prin adaugarea perioadelor
asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de anticipare.
Pensia de invaliditate

17

Au dreptul la pensie de invaliditate asiguratii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate
din capacitatea de munca, din cauza:
a) accidentelor de munca, conform legii;
b) bolilor profesionale si tuberculozei;
c) bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca.
Au dreptul la pensie de invaliditate si elevii, ucenicii si studentii care si-au pierdut total sau
cel putin jumatate din capacitatea de munca datorita accidentelor sau bolilor profesionale
survenite in timpul si din cauza practicii profesionale.
Persoanele care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca si marii mutilati, ca
urmare a participarii la lupta pentru victoria Revolutiei din Decembrie 1989 ori in legatura cu,
evenimentele revolutionare din decembrie 1989, care erau cuprinsi intr-un sistem de asigurari
sociale anterior datei ivirii invaliditatii din aceasta cauza, au dreptul si la pensie de invaliditate,
indiferent de vechimea in munca, pe timpul cat dureaza invaliditatea, stabilita in aceleasi conditii in
care se acorda pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de munca.
In raport cu cerintele locului de munca si cu gradul de reducere a capacitatii de munca,
invaliditatea este:
a) de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, a capacitatii de
autoservire, de autoconductie sau de orientare spatiala, invalidul necesitand ingrijire sau
supraveghere permanenta din partea altei persoane;
b) de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu posibilitatea
invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce si de a se orienta spatial, fara ajutorul altei
persoane;
c) de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca,
invalidul putand sa presteze o activitate profesionala.
Criteriile si normele pe baza carora se face incadrarea in gradele I, II si III de invaliditate se
stabilesc prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale impreuna
cu Ministerul Sanatatii si Familiei, la propunerea Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de
Asigurari Sociale.
Incadrarea sau neincadrarea intr-un grad de invaliditate se face prin decizie emisa de
medicul specializat in expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca, in termen de 30 de
zile de la data inregistrarii cererii, insotita de documentatia necesara.
Pensia de urmas
Au dreptul la pensie de urrmas copiii si sotul supravietuitor, daca persoana decedata era
pensionar sau indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii.

18

Copiii au dreptul la pensie de urmas:


a) pina la varsta de 16 ani;
b) daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant organizata potrivit legii, pana la terminarea
acestora, fara a depasi varsta de 26 de ani;
c) pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca aceasta s-a ivit in perioada in care se aflau in
una dintre situatiile prevazute la lit. a) sau b).
Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii, la implinirea varstei
standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani.
In cazul in care durata casatoriei este mai mica de 15 ani, dar de cel putin 10 ani,
cuantumul pensiei de urmas cuvenit sotului supravietuitor se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare
luna, respectiv 6,0% pentru fiecare an de casatorie in minus.
Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de varsta, pe perioada in
care este invalid de gradul I sau II, daca durata casatoriei a fost de cel putin 1 an.
Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de varsta si de durata
casatoriei, daca decesul sotului sustinator s-a produs ca urmare a unui accident de munca, a unei
boli profesionale sau tuberculozei si daca nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate
profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din
salariul mediu brut pe economie.
Nivelul salariului mediu brut pe economie se stabileste prin Legea bugetului asigurarilor
sociale de stat.
Sotul supravietuitor care nu indeplineste nici una din conditiile anterioare beneficiaza de
pensie de urmas pe o perioada de 6 luni de la data decesului, daca in aceasta perioada nu
realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau
acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie.
Sotul supravietuitor care are in ingrijire la data decesului sustinatorului unul sau mai multi
copii in varsta de pana la 7 ani beneficiaza de pensie de urmas pana la data implinirii de catre
ultimul copil a varstei de 7 ani, in perioadele in care nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate
profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din
salariul mediu brut pe economie.
Pensia de urmas se calculeaza, dupa caz, din:
a) pensia pentru limita de varsta aflata in plata sau la care ar fi avut dreptul, in conditiile legii,
sustinatorul decedat;
b) pensia de invaliditate gradul 1, in cazul in care decesul sustinatorului a survenit inaintea
indeplinirii conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta si era in plata cu pensie de

19

invaliditate de orice grad, pensie anticipata, pensie anticipata partiala sau ar fl avut dreptul, in
conditiile legii, la una dintre aceste categorii de pensie;
c) pensia de serviciu aflata in plata sau la care ar fl avut dreptul in conditiile legii sustinatorul
decedat, daca aceasta este mai avantajoasa decat pensia pentru limita de varsta.
Cuantumul pensiei de urmas se stabileste in conditiile legii prin aplicarea unui procent
asupra punctajului mediu anual realizat de sustinator, aferent pensiei pentru limita de varsta sau
invaliditate gradul 1, in functie de numarul urmasilor indreptatiti, astfel:
a) pentru un singur urrnas - 50%;
b) pentru 2 urrnasi - 75%;
c) pentru 3 sau mai multi urmasi - 100%.
Cuantumul pensiei de urmas, in cazul orfanilor de ambii parinti, reprezinta insumarea
drepturilor de urmas, calculate dupa fiecare parinte.
Sotul supravietuitor care are dreptul la o pensie proprie si indeplineste conditiile prevazute
de lege pentru obtinerea pensiei de urmas dupa sotul decedat poate opta, pentru cea mai
avantajoasa pensie.
Plata pensiilor
Plata pensiei se face lunar.
Pensia se plateste personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procura
speciala sau reprezentantului legal al acestuia.
Plata pensiei inceteaza incepand cu luna urmatoare celei in care:
a) beneficiarul a decedat;
b) beneficiarul nu mai indeplineste conditiile legale in temeiul carora i-a fost acordata pensia;
c) urmasul a fost condamnat printr-o hotarare ramasa definitiva pentru infractiunea de omor sau
tentativa de ornor comisa asupra sustinatorului.
Plata pensiei se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care:
a) pensionarul isi stabilege domiciliul pe teritoriul unui stat cu care Romania a incheiat conventie
de asigurari sociale, daca in cadrul acesteia se prevede ca pensia se plateste de catre celalalt stat;
b) beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate partiale care si-a reinceput
activitatea ca titular al unui contract individual de munca sau membru al unui organ electiv ori in
calitate de functionar public.
c) beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezinta la revizuirea medicala periodica;
d) beneficiarul unei pensii de urmas realizeaza dintr-o activitate profesionala venituri brute lunare
mai mari de o patrime din salariul mediu brut pe economie
e) copilul urrnas nu-si continua studiile dupa varsta de 18 ani pana la maxim 26 ani;

20

f) solul supravietuitor, beneficiarul unei pensii de urmas, se recasatoreste.


Cuantumul pensiei se stabileste in conditiile art. 76 din Legea nr. 19/2000 prin inmultirea
punctajului mediu anual realizat de asigurat in perioada de cotizare cu valoarea unui punct de
pensie.
Alte drepturi de asigurari sociale
Din fondurile bugetului asigurarilor sociale de stat se acopera si sumele necesare pentru
satisfacerea unor drepturi ale asiguratilor cum ar fi:
a) concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau
de accidente in afara muncii, boli profesionale si accidente de munca; cuantumul indemnizatiei
reprezinta 80% din media veniturilor salariale brute realizate in ultimele 6 luni anterioare
manifestarii riscului.
b) prestatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca. Aceste prestatii
sunt:
- indemnizatie pentru trecerea ternporara in alta munca sau pentru reducerea timpului de munca;
Asiguratii care, datorita unei boli profesionale sau unui accident de munca, nu isi mai pot
desfasura activitatea la locul de munca anterior manifestarii riscului asigurat, pot trece temporar in
alt loc de munca. Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca se acorda in
conditiile in care venitul salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de munca este inferior
mediei veniturilor sale lunare din ultimele 6 luni, calculate de la momentul depistarii afectiunii.
Indemnizatia pentru reducerea timpului de lucru cu o patrime din durata normala, ca urmare a
unor afectiuni cauzate de accidente de munca sau boli profesionale, se acorda asiguratilor care, in
aceste conditii, nu mai pot realiza durata normala de munca. Indemnizatiile se acorda la
propunerea medicului curant, cu avizul medicului asiguratorului, pentru cel mult 90 de zile intr-un
an calendaristic, in una sau mai multe etape. Cuantumul lunar al indemnizatiilor este egal cu
diferenta dintre media veniturilor salariale din ultimele 6 luni si venitul salarial brut realizat de
asigurat la noul loc de munca sau prin reducerea timpului normal de munca, fara a se depasi 25%
din baza de calcul.
- indemnizatie pentru carantina;
- ajutoare pentru procurarea de proteze, orteze si de alte produse ortopedice, care nu sunt
suportate, potrivit legii, de la asigurarile sociale de sanatate;
- reabilitare profesionala.
c) concediu si indemnizatie pentru maternitate;
d) concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului;
e) concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav;

21

f) ajutor de deces; in cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, beneficiaza de ajutor de


deces o singura persoana care face dovada ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces si care
poate fi, dupa caz, sotul supravieluitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul, mostenitorul, in
conditiile dreptului comun, sau oricare persoana face aceasta dovada. Dreptul asiguratilor la
ajutor de deces nu este conditionat de indeplinirea unui stagiu de cotizare. Nivelul ajutorului de
deces se stabileste anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat, iar pentru anul 2007 a
fost stabilit la nivelul de 940 lei pentru asigurat si de 470 lei pentru un membru de familie al
asiguratului sau pensionarului.
Din bugetul asigurarilor sociale de stat sunt finantate si o serie de cheltuieli in beneficiul
persoanelor cu venituri reale mici, care au nevoie de tratarnent sau de odihna in vederea
recuperarii capacitatii de munca.
In anul 2007, din bugetul asigurarilor sociale de stat se suporta diferenta dintre valoarea
biletului de tratament balnear sau de odihna si contributia beneficiarilor de astfel de bilete, pentru
un numar de pana la 445.000 de locuri, din care 380.000 de locuri la tratament balnear si 65.000
de locuri la odihna.
Din numarul total de 380.000 de locuri la tratament balnear se poate utiliza in cadrul
sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale un numar de pana la 6.000
de locuri.
Tarifele pentru serviciile acordate beneficiarilor biletelor de tratament de catre unitatile de
tratament aflate in proprietatea Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale se
stabilesc prin ordin al Ministrului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, la propunerea
Presedintelui Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, neputand depasi
tarifele din unitatile similare cu care s-au incheiat contracte de prestari de servicii.
In cursul unui an calendaristic se poate elibera un singur bilet de tratament balnear sau de
odihna aceluiasi beneficiar.
Biletele de tratament balnear se distribuie asiguratilor sistemului public de pensii,
sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale si pensionarilor de catre
casele teritoriale de pensii.
Biletele de odihna finantate din bugetul asigurarilor sociale de stat sunt destinate
salariatilor din institutiile publice, asigurati in sistemul public de pensii, iar contravaloarea acestor
bilete, dupa deducerea sumelor incasate de la beneficiari, se recupereaza de la bugetul de stat, prin
bugetul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, de la capitolul "Asistenta sociala,
alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii", titlul "Transferuri".
Contravaloarea biletelor de odina este decontata de Casa Nationala de Pensii si alte
Drepturi de Asigurari Sociale cu prestatorii de servicii.

22

Criteriile, modul de distribuire si contributia individuala sunt cele stabilite prin Hotararea
Guvernului nr. 494/2001 pentru aprobarea Normelor si criteriilor pe baza carora se acorda bilete
de odihna prin sistemul organizat si administrat de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si
Familiei.
Biletele de odihna si de tratament balnear, acordate in conditiile prezentului articol, pot fi
atribuite si membrilor de familie, sot sau sotie, dupa caz, si copii minori care urmeaza cursurile de
zi ale unei institutii de invatamant preuniversitar, acreditata conform legii, daca insotesc titularii de
drept.
Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei poate stabili, impreuna cu Ministerul
Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor si Serviciul Roman de Informatii,
numarul de bilete ce pot fi eliberate pensionarilor militari, contributia platita de acestia fiind
stabilita in mod similar cu cea pentru pensionarii de asigurari sociale de stat, iar diferenta fiind
suportata din bugetele respectivilor ordonatori principali de credite.
Cheltuielile pentru asigurari sociale acoperite din bugetul asigurarilor sociale de somaj:

Indemnizatia de somaj
Somerii beneficiaza de indemnizatie de somaj daca indeplinesc cumulativ urmatoarele
conditii:
a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni in ultimele 24 de luni premergatoare datei
inregistrarii cererii;
Somerii sunt persoanele care se pot gasi in una dintre urmatoarele situatii:
a) le-a incetat contractul individual de munca sau contractul de munca temporara din motive
neimputabile lor;
b) le-au incetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;
c) le-a incetat mandatul pentru care au fost numiti sau alesi, daca anterior nu au fost incadrati in
munca sau daca reluarea activitatii nu mai este posibila din cauza incetarii definitive a activitatii
angajatorului;
d) a expirat durata pentru care militarii au fost angajati pe baza de contract sau li s-a desfacut
contractul din motive neimputabile lor;
e) le-a incetat raportul de munca in calitate de membru cooperator, din motive neimputabile lor;
f) au incheiat contract de asigurare pentru somaj si nu realizeaza venituri sau realizeaza din
activitati autorizate potrivit legii venituri mai mici decat indemnizatia de somaj ce li s-ar fi cuvenit
potrivit legii;

23

g) au incetat activitatea ca urmare a pensionarii pentru invaliditate si care, ulterior, au redobandit


capacitatea de munca si nu au reusit sa se incadreze in munca;
h) le-au incetat raporturile de munca sau de serviciu din motive neimputabile lor, in perioada de
suspendare a acestora, potrivit legii;
i) reintegrarea in munca, dispusa prin hotarare judecatoreasca definitiva, nu mai este posibila la
unitatile la care au fost incadrate in munca anterior, din cauza incetarii definitive a activitatii, sau
la unitatile care au preluat patrimoniul acestora;
j) le-a incetat activitatea desfasurata exclusiv pe baza conventiei civile.
La stabilirea perioadei de 24 de luni nu se iau in calcul:
a) perioada de suspendare a raporturilor de munca sau de serviciu, cu, exceptia perioadei de
incapacitate temporara de munca, daca aceasta nu depaseste 30 de zile;
b) perioada de pensionare pentru invaliditate, daca aceasta nu depaseste 12 luni;
c) perioada cuprinsa intre data suspendarii raporturilor de munca sau de serviciu, si data incetArii
motivului pentru care acestea au fost suspendate;
b) nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai mici decat
indemnizatia de somai;
c) nu indeplinesc conditiile die pensionare, conform legii;
d) sunt inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca in a caror raza teritoriala isi au
domiciliul sau, dupa caz, resedinta, daca au avut ultimul loc de munca ori au realizat venituri in
acea localitate.
Persoanele asimilate legal somerilor beneficiaza de indemnizatii de somaj daca indeplinesc
cumulativ urmtoarele conditii:
a) sunt inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca in a caror raza teritoriala isi au
domiciliul;
b) nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai mici decat
indemnizatia de somaj;
c) nu indeplinesc conditiile de pensionare, conform legii.
Pentru persoanele care au avut raporturile de munca sau de serviciu suspendate, cu
exceptia suspendarii pentru incapacitate temporara de munca, daca aceasta nu depaeste 30 de zile,
stagiul minim de cotizare se realizeaza prin cumularea perioadei de asigurare realizata inainte de
suspendare cu perioada de asigurare realizata dupg reluarea activitatii.
Pentru persoanele care au fost pensionate pentru invaliditate temporar si care, ulterior
redobandirii capacitatii de munca nu si-au mai gasit loc de munca si pentru persoanele reincadrate
prin hotardre judecatoreasca a caror angajare la unitatea la care li s-a desfiacut contractul de

24

munca nu mai este posibila, stagiul minim do cotizare se realizeaza prin cumularea perioadelor de
asigurare realizate inainte de incetarea raporturilor de munca sau de serviciu.
Constituie stagii de cotizare perioadele in care angajatii sau, dupa caz, si angajatorii au
platit contributii de asigurari pentru somaj in sistemul asigurarilor pentru somaj in Romania,
precum si in alte tari, in conditiile stabilite prin acordurile si conventiile internationale la care
Romania este parte.
Drepturile cuvenite in sistemul asigurarilor pentru somaj din Romania se pot transfera in
tarile in care asiguratii isi stabilesc domiciliul sau resedinta, in conditiile reglementate prin acorduri
si conventii internationale la care Romaia este parte.
d) perioada cuprinsa intre data incetarii raporturilor de rnunca sau de serviciu si data ramanerii
definitive a hotararii judecatoresti de reintegrare in munca, daca aceasta perioada nu depaseste 12
luni;
Pentru persoanele incadrate cu contract individual de munca cu timp partial, stagiul de
cotizare de 24 de luni se stabileste proportional cu timpul efectiv lucrat, prin cumularea stagiilor
realizate in baza contractelor individuale do munca cu timp partial.
Pentru persoanele incadrate cu contract de munca temporara, stagiul do cotizare de 24 de
luni se stabileste in functie de durata fiecarei misiuni, respectiv de timpul cat persoanele se afla la
dispozitia agentului de munca temporara, intre misiuni.
Constituie stagiu do cotizare si perioadele in care angajatorul nu a platit contributia la
bugetul asigurarilor pentru somaj si se afla in procedura de executare silita, reorganizare judiciara,
faliment, inchidere operationala, dizolvare, lichidare, administrare speciala sau nu si-a achitat
contributiile datorita unor situatii de forta majora.
Sunt asimilate somerilor persoanele care indeplinesc urmatoarele conditii:
a) sunt absolventi ai institutiilor de invatamant, in varsta de minimum 16 ani, sau intr-o perioada
de 60 de zile de la absolvire nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale;
b) sunt absolventi ai scolilor speciale pentru persoane cu handicap in varsta de rninimum 16 ani,
care nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale;
c) sunt persoane care, inainte de efectuarea stagiului militar, nu au fost incadrate in munca si care
intr-o perioada de 30 de zile de la data lasarii la vatra nu s-au putut incadra in munca.
Vechimea in munca recunoscuta pentru stabilirea drepturilor de somaj prevazute de
Legea nr. l/ 1991 privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala, republicata,
cu modificarile ulterioare, pana la data intrarii in vigoare a Legii nr. 76/2002 se asimileaza cu
stagiul de cotizare. Dovada vechimii in munca se face cu cametul de munca sau cu alte acte
prevazute de lege. Certificarea stagiului de cotizare realizat anterior intrarii in vigoare a Legii nr.
76/2002 se face de catre agentiile pentru ocuparea fortei de munca.

25

Indemnizatia de somaj se acorda persoanelor considerate someri sau asimilate somerilor,


la cerere, dupa caz, de la data:
a) incetarii contractului individual de munca sau a contractului de munca temporara;
b) incetarii raporturilor de serviciu;
c) incetarii mandatului pentru care au fost numite sau alese;
d) expirarii duratei sau desfacerii contractului militarilor angajati pe baza de contract;
c) incetarii calitatii de membru cooperator;
f) incetarii contractului de asigurare pentru somaj;
g) incetarii motivului pentru care au fost pensionate;
h) incetarii motivului pentru care au fost suspendate raporturile de munca sau de servicii;
j) ramanerii definitive a hotararii judecatoresti;
k) incetarii activitatii desfasurate exclusiv pe baza conventiei civile;
1) expirarii perioadei de 60 de zile de la absolvirea institutiei de invatamant, perioada in care nu au
reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale;
m) absolvirii scolilor speciale pentru persoane cu handicap, care nu au reusit sa se incadreze in
munca, in termen de 60 de zile de la absolvire, potrivit pregatirii profesionale.
Indemnizatia de somaj se acorda daca cererea este inregistrata la agentia pentru ocuparea
fortei de munca, in termen de 30 de zile de la data aratata mai sus, in functie de situatia concreta
in care se afla solicitantul ajutorului de somaj. Daca cererea este inregistrata dupa expirarea
termenului de 30 de zile, dar nu mai tarziu de 12 luni de la data la care petentul era indreptatit la
formularea cererii, indemnizatia de somaj se acorda incepand cu data inregistrarii cererii. Termenul
de 12 luni este termen de decadere din drepturi.
Indemnizatia de somaj se acorda somerilor pe perioade stabilite diferentiat, in functie de
stagiul de cotizare, dupa cum urmeaza:
a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de pana la 5 ani, dar nu mai putin de 1 an;
b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare cuprins intre 5 si 10 ani;
c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani. Cuantumul
indemnizatiei de somaj este o suma fixa, neimpozabila, lunara, reprezentand 75% din salariul de
baza minim brut pc tara, in vigoare la data stabiliri acestuia.
Indermizatia de somaj se acorda persoanelor asimilate legal somerilor pe o perioada de 6
luni si este o suma fixa, neirnpozabila, lunara, al carei cuantum reprezinta 50% din salariul de baza
minim brut pe tara, in vigoare la data stabilirii acesteia.
Salariul de baza minim brut pe tara a fost stabilit de Legea bugetului asigurarilor sociale
de stat pe anul 2007 la nivelul de 390 lei/luna.

26

Indemnizatia de somaj se acorda somerilor si persoanelor asimilate legal somerilor o


singura data, pentru fiecare forma de invatamant absolvita.
Obligatiile beneficiarilor indemnizatiei de somaj
Persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj au urmatoarele obligatii:
a) sa se prezinte lunar, pe baza programarii sau ori de cate ori sunt solicitate, la agentia pentru
ocuparea fortei de munca la care sunt inregistrate, pentru a primi sprijin in vederea incadrarii in
munca;
b) sa comunice in termen de 3 zile agentiei pentru ocuparea fortei de munca la care sunt
inregistrate orice modificare a conditiilor care au condus la acordarea drepturilor;
c) sa participe la serviciile pentru stimularea ocuparii si de formare profesionala oferite de agentia
pentru ocuparea fortei de munca la care sunt inregistrate;
d) sa saute activ un loc de munca.
Angajatorii care au incadrat in munca, conform legii, persoane din randul beneficiarilor de
indemnizatii de somaj au obligatia de a anunta in termen de 3 zile agentiile pentru ocuparea fortei
de munca la care acestia au fost inregistrati. Aceeasi obligatie revine si caselor teritoriale de pensii
care au stabilit si au platit pensiile cuvenite beneficiarilor de indemnizatie de somaj.
Persoanele care nu benericiaza de indemnizatie de somaj
Nu beneficiaza de indemnizatie de somaj persoanele care, la data solicitari dreptului,
refuza un loc de muncia potrivit pregatirii sau nivelului studiilor, situat la o distanta de cel mult 50
km de localitatea de domiciliu, sau refuza participarea la servicii pentru stimularea ocuparii si de
formare profesionala oferite de agentiile pentru ocuparea fortei de munca.
Nu beneficiaza de indemnizatie de somaj absolventii care, la data solicitarii dreptului,
urmeaza o forma de invatamant.
Plata indemnizatiei de somaj
Indemnizatia de somaj se plateste lunar in cuantumul prevazut aratat mai sus, respectiv 75
% din salariul minim brut pe tara pentru someri si 50% din salariul minim brut pe tara pentru
persoanele asimilate legal sornerilor.
Pentru fractiuni de luna, indemnizatia de somaj se calculeaza proportional cu numarul de
zile calendaristice din luna respectiva.
Incetarea platii indemnizatiilor de somaj acordate beneficiarilor are loc dupa cum
urmeaza:
a) la data incadrarii in munca, conform legii, pentru o perioada mai mare de 12 luni;
b) la data cand realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri lunare mai mari decat
indemnizatia de somaj;

27

c) la 90 de zile de la data emiterii autorizatiei de functionare pentru a desfasura activitati


independente sau a certificatului de inmatriculare, conform legii, daca realizeaza venituri lunare
mai mari decat indemnizatia de somaj;
d) la data refuzului nejustificat de a se incadra conform pregatirii sau nivelului studiilor intr-un loc
de munca situat la o distanta de cel mult 50 km de localitatea de domiciliu;
e) la data refuzului nejustificat de a participa la servicii pentru stimularea ocuparii si de formare
profesionala sau la data intreruperii acestora din motive imputabile persoanei;
f) daca perioada de pensionare pentru invaliditate depaseste 12 luni;
g) la data indeplinirii conditiilor de pensionare pentru limita de varsta, de la data solicitarii pensiei
anticipate sau la data cand pensia de invaliditate devine nerevizuibila;
h) la data plecarii in strainatate a beneficiarului pentru o perioada mai mare de 3 luni;
i) la data inceperii executarii unci pedepse privative de libertate pentru o perioada mai mare de 12
luni;
j) in cazul decesului beneficiarului;
k) la expirarea termenelor prevazute la art. 45 alin. (2) si (3);
1) la expirarea perioadei de 6 luni pentru care se acorda ajutorul de somaj;
m) la data admiterii intr-o forma de invataadnt, in cazul persoanelor asimilate somerilor.
Suspendarea platii indemnizatiilor de somaj acordate beneficiarilor are loc dupa cum
urmeaza:
a) in cazul neprezentarii lunare sau la solicitare, in fata agentiei pntru ocuparea fortei de
munca, in vederea primirii ajutorului pentru incadrarea in munca
b) pe perioada indeplinirii obligatiilor militare;
c) la data incadrarii in munca, conform legii, pe o perioada de cel mult 12 luni;
d) la data plecarii din tara pe o perioada mai mica de 3 luni, la cererea persoanei;
e) pe perioada in care este arestat preventiv sau pentru executarea unei pedepse privative de
libertate de pana la 12 luni;
f) la data pensionarii pentru invaliditate;
g) pe perioada acordarii indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca, a indemnizatiei de
maternitate si a indemnizatiei pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani,
respectiv de 3 ani in cazul copilului cu handicap;
h) pe perioada incapacitatii temporare de munca mai mare de 3 zile datorita accidentelor survenite
in perioada cursurilor de calificare, recalificare, perfectionare sau, dupa caz, a altor forme de
pregatire profesionala, in timpul si din cauza practicii profesionale;
i) pe perioada acordarii platilor compensatorii, potrivit legii.

28

Repunerea in plata, dupa suspendare, se face de la data depunerii cererii beneficiarului, dar
nu mai tarziu de 60 de zile calendaristice de la data suspendarii.
Repunerea in plata, dupa suspendare se face de la data depunerii cererii beneficiarului, dar
nu mai tarziu de 30 de zile calendaristice de la data incetarii situaliei care a condus la suspendare.
Sumele platite fara temei legal, cu titlu de indemnizatie de somaj, precum si debitele create
in conditiile prezentei legi se recupereaza de la persoanele care le-au primit in mod necuvenit, pe
baza deciziilor emise de agentiile pentru ocuparea fortei de munca, care constituie titluri
executorii.
Sumele incasate necuvenit cu titlu de indemnizatie de somaj se recupereaza de la
beneficiari in termenul general de prescriptie legal.
Sumele ramase nerecuperate de la beneficiarii decedati nu se mai urmaresc.
Drepturile beneficiarilor de indemnizatie de somaj
Beneficiarii de indemnizatie de somaj sunt asigurati in sistemul asigurarilor sociale de stat
si in sistemul asigurarilor sociale de sanatate si beneficiaza de toate drepturile prevazute de lege
pentru asiguratii acestor sisteme.
Contributia pentru asigurarile sociale de stat si contributia pentru asigurarile sociale de
sanatate se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj si se vireaza caselor de asigurari
respective de catre agentiile pentru ocuparea fortei de munca.
Perioada de suspendare face parte din perioada de acordare a indemnizatiei de somaj.
Drepturile de asigurari sociale de stat ale persoanelor beneficiare de indemnizatie de sormj
se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat.
2.2. Cheltuieli pentru cercetare dezvoltare
O parte din fondurile publice este dirijata spre finantarea cheltuielilor pentru cercetare
-dezvoltare. In aceasta categorie se includ cheltuielile pentru:
a) cercetarea fimdamentala, care are ca obiectiv dezvoltarea cunostintelor intr-un anumit domeniu
al stiintei;
b) cercetarea aplicativa, care are ca scop crearea de noi produse sau de noi procedee tehnologice;
c) dezvoltarea, care urmareate verificarea prealabila a posibilitatii realizarii unui produs pe scara
industriala, prin constituirea de prototipuri, statii pilot etc. Ca urmare, rezultatul activitatii de
cercetare se materializeaza in elucidarea unor aspecte cu caracter teoretic sau in rezolvarea unor
probleme cu caracter practic legate de nevoile economiei nationale.
Cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare efectuate din fondurile publice detin o pondere
importanta (la mijlocul deceniului trecut de circa 30% in Japonia, 45% in Germania si Olanda, 5052% in S.U.A. si Anglia etc.) in totalul cheltuielilor in acest domeniu, care, in tari ca S.U.A.,

29

Germania, Olanda, Marea Britanie sau Japonia se situeaza la peste 2% din produsul intern brut.
Ele sunt orientate in special spre cercetarea fundamentala, cercetarea aplicativa care vizeaza
crearea de noi produse sau noi tehnologii, cat si dezvoltarea economiei nationale prin verificarea
prealabila a posibilitatilor realizarii unor produse la scara industriala. Domeniile prioritare in care
statele dezvoltate efectueaza aceste cheltuieli din fondurile publice sunt cele militare, energie
nucleara si cercetare spatiala.
Din momentul formularii temei de cercetare si pana la valorificarea rezultatelor cercetarii
este necesara o perioada mai mult sau mai putin indelungata care, in cazul produselor noi, poate
ajunge la 3- 5 ani sau chiar mai mult. In conditiile economiei de piata, un numar relativ redus de
proiecte de cercetare ajung la maturitate industriala, deoarece fie in timpul desfasurarii cercetarii
propriu-zise, fie la incheierea acesteia poate sa apara necesitatea abandonarii proiectului, intrucat
s-a urmat o pista gresita, au fost finalizate alte cercetari cu rezultate mai bune, concluziile de
laborator nu se verifica la scara industriala, nu prezinta eficienta economica ori din alte motive.
Din aceasta cauza, cercetarea este o activitate care necesita cheltuieli importante, costurile
proiectelor sistate sau abandonate urmand a se recupera prin valorificarea proiectelor reusite din
punct de vedere tehnic (tehnologic) si comercial.
Cu toate acestea, cheltuielile de cercetare-dezvoltare nu reprezinta, in medie, decat 5-10%
din totalul cheltuielilor pe care le presupune lansarea unui nou produs, majoritatea covarsitoare a
cheltuielilor fiind reclamate de asigurarea bazei tehmice materiale a productiei si a conditiilor de
desfacere. Se estimeaza ca cheltuielile cu proiectarea produsului reprezinta 10-20% din total,
echipamentul de productie costa 40-60% , lansarea in productie 5-15% iar studiul pietei si
reclama comerciala 10-25%.
De aceea, cercetarea trebuie sa se incadreze organic in strategia dezvoltarii economice, sa tina
seama de progresul tehnic si stiintific si de cerintele pietei. Cercetarea trebuie sa mearga cu un pas
inaintea productiei, sa asigure reinnoirea rapida si modernizarea produselor, perfectionarea
procedeelor tehnologice, in vederea obtinerii de profituri cat mai ridicate.
In conditii de concurenta pe piata interna si cea externa, se depun eforturi din ce in ce mai
mari pentru dezvoltarea cercetarii stiintifice. Intrucat adesea obiectul cercetarii nu prezinta
certitudine in solutionarea problemelor tehnice sau a celor comerciale pe care le ridica proiectul,
prin interventia sa statul preia riscul cercetarii, alocand importante surse banesti pentru
cercetare-dezvoltare.
Preocuparea pentru extinderea cercetarii poate fi mai bine inteleasa prin prisma cifrelor cu
privire la domeniile catre care au fost dirijate cu prioritate fondurile de cercetare. De exemplu, in
ultimele decenii, in S.U.A., Marea Britanie si Franta cercetarea in scopuri militare, energie
nucleara si zboruri cosmice a avut prioritate, consumand intre 55% si 84% din totalul fondurilor

30

publice utilizate pentru cercetare. In alte tari pentru cercetarea destinata acestor scopuri s-a
cheltuit intre 19% si 44% din fondurile publice.
Intrucat cheltuielile de cercetare sunt orientate de cele mai multe ori catre un numar
restrans de mari intreprinderi de sprijinul financiar al statului se bucura, in primul rand, marile
monopoluri.
Alte lucrari de cercetari stiintifice in scopuri civil-sanitare, culturale etc. efectuate de
universitati sau de alte institutii de stat sunt finantate din fondurile proprii ale acestora, precum si
din subventii de la buget. Cheltuielile bugetare pentru astfel de lucrari au insa un volum mult mai
redus.
Pentru determinarea eficientei proiectelor de cercetare-dezvoltare se foloseste metoda
costuri-avantaje sau costuri-beneficii. In acest scop se tine seama de probabilitatea reusitei tehnice
a proiectului, de probabilitatea reusitei comerciale, de pretul de cost al produsului, de pretul de
vanzare obtenabil, de cantitatea de produse ce ar putea fi desfacute pe piata si de durata de viata a
produsului. In masura in care pot fl previzibili, factorii care prin actiunea lor ar putea sa
influenteze evolutia costurilor sau aceea a veniturilor scontate se iau de regula in considerare.
Oportunitatea cercetarii se judeca, prin urmare, prin prisma rezultatelor finale ale acesteia,
adica in functie de eficienta produsului obtinut in urma cercetarii pe timpul cat acesta isi gaseste
plasament pe piata. Cand exista mai multe proiecte care intra in competitie, acestea se ordoneaza
in functie de rezultatele analizei costuri-avantaje sau costuri-beneficii, retinandu-se proiectul cu
cele mai favorabile rezultate antecalculate.
Reglementarea-cadru in aceasta materie o reprezinta Ordonanta de Guvern nr. 57/2002
privind cercetarea stiintifica si tehnologica .
Astfel, conform art. 2 alin. (1), activitatea de cercetare-dezvoltare cuprinde: cercetarea
fundamentala (activitatea desfasurata, in principal, pentru a dobandi cunostinte noi cu privire la
fenomene si procese, precum si in vederea formularii si verificarii de ipoteze, modele conceptuale
si teorii), cercetarea aplicativa (activitatea destinata, in principal, utilizarii cunostintelor stiintifice
pentru perfectionarea sau realizarea de noi produse, tehnologii si servicii) dezvoltarea tehnologica
(formata din activitatile de inginerie a sistemelor si de inginerie tehnologica, prin care se realizeaza
aplicarea si transferul rezultatelor cercetarii catre agentii economici, precum si in plan social,
avand ca scop introducerea si materializarea de noi tehnologii, produse, sisteme si servicii, precum
si perfectionarea celor existente, si care cuprinde: cercetarea precompetitiva, ca activitate
orientata spre transformarea rezultatelor cercetarii aplicative in planuri, scheme sau documentatii
pentru noi produse, procese sau servicii, inchizand fabricarea modelului experimental si a primului
prototip, care nu pot fi utilizate in scopuri comerciale si cercetarea competitiva, ca activitate
orientata spre transformarea rezultatelor cercetarii precompetitive in produse, procese si servicii

31

care pot raspunde, in mod direct, cererii pietei, incluzand si activitatile de inginerie a sistemelor,
de inginerie si proiectare tehnologica) si inovarea.
In scopul sustinerii, dezvoltarii si stimularii activitatii de cercetare-dezvoltare, Guvernul
adopta politici de stimulare si coordonare la nivel national a activitatii de cercetare-dezvoltare si
inovare; asigura surse de finantare si instituie structuri organizatorice corespunzatoare pentru
administrarea fondurilor respective; elaboreaza politici si emite reglementari pentru crearea in
economie a unui mediu favorabil, protectia patrimoniului stiintific national, pentru difuzarea,
absorbtia si valorificarea rezultatelor activitatii de cercetare-dezvoltare in scopul dezvoltarii
economice durabile, al cresterii bunastarii si calitatii vietii, al imbogatirii patrimoniului national si
international, al cunoasterii. In calitate de organ al administratiei publice centrale de specialitate
care exercita atributiile autoritatii de stat pentru domeniul cercetarii-dezvoltarii, Ministerul
Educatiei si Cercetarii elaboreaza si actualizeaza Strategia nationala in acest domeniu, asigura
cadrul institutional pentru aplicarea acesteia, coordoneaza la nivel national politicile
guvernamentale,

stimuleaza

si

sustine

dezvoltarea

si

monitorizarea

activitatii

de

cercetare-dezvoltare.
Conform art.

5 din O.G. nr.57/2002 dreptul de a desfasura activitati de

cercetare-dezvoltare si inovare este recunoscut oricarei persoane fizice sau juridice iar dreptul de
acces liber la fondurile publice destinate activitatii de cercetare-dezvoltare este garantat in conditii
de competenta si cu respectarea prevederilor legale si contractuale privind drepturile de
proprietate intelectuala si de utilizare a rezultatelor.
Sistemul national de cercetare-dezvoltare este constituit din ansamblul unitatilor si
institutiilor de drept public si de drept privat cu personalitate juridica care au in obiectul de
activitate cercetarea-dezvoltarea. Sistemul de cercetare-dezvoitare de interes national cuprinde
urmatoarele categorii de unitati de drept public, cu personalitate juridica, acreditate in acest sens:
a) institute nationale de cercetare-dezvoltare;
b) institute, centre sau statiuni de cercetare ale Academiei Romane si de cercetare/dezvoltare ale
academiilor de ramura;
c) institutii de invatamant superior acreditate sau structuri ale acestora;
d) institute sau centre de cercetare-dezvoltare organizate in cadrul societatilor nationale,
companiilor nationale si regiilor autonome de interes national.
Din sistemul national de cercetare-dezvoltare fac parte, pe 1anga institutiile enumerate,
unitati si institutii de drept public (institute, centre sau statiuni de cercetare-dezvoltare organizate
ca institutii publice; institute sau centre de cercetare-dezvoltare organizate in cadrul societatilor
nationale, companiilor nationale si regiilor autonome sau ale administratiei publice centrale si
locale; centre internationale de cercetare-dezvoltare infiintate in baza unor acorduri internationale;

32

alte institutii publice sau structuri ale acestora,


cercetarea-dezvoltarea),

precum

si

unitati

si

care au ca obiect de activitate

institutii

de

drept

privat

(unitati

de

cercetare-dezvoltare organizate ca societati comerciale; societati comerciale, precum si structurile


acestora care au in obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea; institutii de invatamant superior
private acreditate sau structuri ale acestora).
Unitatile si institutiile de cercetare-dezvoltare care beneficiaza de finantare si din fonduri
publice sunt obligate sa asigure:
a) dezvoltarea bazei tehnico-stiintifice, actualizarea documentatiei stiintifice de interes national,
precurn si utilizarea acestora cu prioritate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare;
b) urmarirea realizarii transferului tehnologic;
c) adoptarea unor structuri organizatorice si a unui management performant, urmand cele mai
bune practici utilizate pe plan mondial;
d) eliminarea posibilitatilor de generare a unor acte de concurenta neloiala.
Fiecare institut national intocmeste anual bugetul de venituri si cheltuieli, bilantul contabil
si contul de profit si pierdere, potrivit metodologiei stabilite de Ministerul Finantelor Publice.
Bugetul de venituri si cheltuieli se aproba de organul administratiei publice centrale coordonator,
cu avizul Ministerului Finantelor Publice si al Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale. Partea
din veniturile institutului national care depaseste cheltuielile, dupa plata impozitului pe profit si
dupa acoperirea pierderilor contabile, se utilizeaza dupa curn urmeaza:
a) 20% pentru cointeresarea personalului angajat in activitatile de cercetare-dezvoltare;
b) pana la 60% se poate utiliza pentru finantarea dezvoltarii institutului national, in
conformitate cu planul de investitii si dotari ale acestuia, aprobat de organul administratiei publice
centrale coordonator;
c) restul ramane la dispozitia institutului national pentru desfurarea activitatii curente. In
situatia in care in cursul unui an veniturile institutului national nu sunt suficiente pentru acoperirea
cheltuielilor curente, acesta poate contracta credite bancare, in valoare de eel mult 20% din
veniturile brute realizate in anul precedent.
Institutiile de cercetare-dezvoltare finantate din fonduri publice, pe baza Strategiei
nationale, sunt obligate:
a) sa elaboreze strategii proprii;
b) sa asigure monitorizarea modului de indeplinire a obiectivelor prevazute in planurile
proprii;
c) sa organizeze periodic verificari asupra activitatii economico-financiare, precum si ale
performantelor de management al cercetarii, in scopul imbunatatirii acestora;

33

d) sa raporteze anual autoritatii de stat pentru cercetare-dezvoltare rezultatele si


performantele stiintifice. Impactul acestora in economie si in societate trebuie ss fie dat publicitatii
prin orice mijloace posibile, pentru o informare cat mai larga;
e) sa isi organizeze compartimente de marketing in vederea cresterii gradului de
aplicabilitate a cercetarilor finantate din fonduri publice.
Principalele obiective ale Strategiei nationale in domenitil cercetarii-dezvoltarii sunt:
a) promovarea si dezvoltarea sistemului national de cercetare-dezvoltare pentru sustinerea
dezvoltarii economice si sociale a tarii si a cunoasterii;
b) integrarea in comunitatea stiintifica internationala;
c) protectia patrimoniului tehnico-stiintific romanesc;
d) dezvoltarea resurselor umane din activitatea de cercetare;
e) dezvoltarea bazei materiale si finantarea activitatii de cercetare.
Sursele de finantare pentru activitatea de cercetare desfasurata de unitatile si institutiile din
cadrul sistemului national de cercetare se constituie din:
a) fonduri de la bugetul de stat;
b) fonduri atrase de la agenti economici;
c) fonduri provenite din programe si/sau cooperari internationale;
d) alte fonduri constituite conform legii.
Finantarea activitatilor de cercetare-dezvoltare si inovare din fonduri de la bugetul de stat
se poate face prioritar, in sistem competitional, pe prograrne si proiecte sau in sistem direct.
2.3. Cheltuieli militare
Cheltuielile militare reprezinta unul din capitolele cele mai importante ale cheltuielilor
publice, avand o pondere ridicata in bugetele
Aceste cheltuieli sunt neproductive si risipitoare, afectand in mod deosebit economiile
tarilor in curs de dezvoltare, unde ritmul de crestere a cheltuielilor militare depaseste pe cel al
venitului national.
Cheltuielile militare sunt clasificate in literatura de specialitate in doua categorii: directe si
indirecte.
Din prima categorie fac parte cheltuielile cu intretinerea in tara si pe teritorii straine a
armatei, flotei maritime si aeriene, achizitionarea de armament, echipament militar, mijloace de
subzistenta etc. care figureaza in bugetele ministerelor respective. Pe langa bugetele acestor
ministere exista insa si bugete speciale cu caracter militar, precum si cheltuieli militare directe

34

camuflate in bugetele unor departamente cu caracter civil. La stabilirea volumului cheltuielilor


militare directe este necesar a se tine seama de toate aceste elemente.
Din cea de-a doua categorie fac parte cheltuielile legate de lichidarea urmarilor razboiului,
cum ar fi: platile in contul datoriei publice contractate in timpul razboiului, reparatiile
(despagubirile) de razboi; pensiile datorate invalizilor, vaduvelor si orfanilor de razboi; cheltuieli
legate de aplicarea unor acorduri internationale cu caracter militar (de exemplu, acordarea de
ajutoare militare"), cheltuielile cu pregatirea de razboaie (pentru cercetari stiintifice in scopuri
militare, dezvoltarea industriei de razboi etc.).
Ponderea cheltuielilor directe si indirecte in totalul cheltuielilor militare se schimba
continuu in timpul razboiului, de exemplu, greutatea specifica cheltuielilor militare directe creste
in mod vertiginos, in timp ce in perioada postbelica creste greutatea specifica a cheltuielilor
indirecte.

2.4. Cheltuieilile bugetare pentru functionarea aparatului de stat


O categorie importanta de cheltuieli publice o constituie cea pentru intretinerea si
functionarea organelor de administratie.
Situate pe toate treptele structurii organizatorice a statului, acestea actioneazia ca organe
ale puterii sau administratiei de stat, alese sau numite, si se preocupa de cele mai variate probleme,
incepand cu elaborarea si adoptarea legilor, intretinerea de relatii diplomatice cu alte state,
stabilirea si incasarea impozitelor si taxelor, canalizare, salubritate, iluminatul public, ingrijirea
parcurilor, inregistrarea actelor de stare civila, si pana la sistematizarea teritoriala, construirea de
drumuri si poduri, intretinerea si repararea strazilor, protectia mediului inconjurator, apararea
contra inundatiilor, paza contra incendiilor etc.
La acestea se adauga cheltuielile privind organele insarcinate cu mentinerea ordinii publice,
si anume: politia si jandarmeria, siguranta statului, justitia si procuratura, deci intreg aparatul cu
atributii coercitive.
Marimea cheltuielilor pentru functionarea aparatului de stat sporeste odata cu cresterea
complexitatii vietii economico-sociale ajungand astazi in tarile dezvoltate la peste o treime din
venitul national si detinand ponderea cea mai importanta in totalul cheltuielilor publice.
Ponderea angajatilor guvernamentali in populatia ocupata depaseste in statele dezvoltate
15%. Aceste cheltuieli se refera nu numai la salariile functionarilor de stat, ci si la mijloacele
materiale si tehnice pe care trebuie sa le aiba la dispozitie. Nivelul salariilor functionarilor publici

35

are o deosebita importanta pentru functionarea corespunzatoare a organelor statului. Neluarea in


considerare a acestei realitati poate duce la grave fenomene de disfunctionalitate, inclusiv la
coruptie.
Legislatia nationala in domeniul finantelor publice contine reglementari precise in materia
salarizarii personalului din institutiile publice si in problema salarizarii in general a personalului din
unitatile bugetare. Astfel, in sistemul bugetar, atat la institutiile centrale cat si la cele locale,
salariile se platesc o data pe luna, in perioada 5-15 a fiecarei luni, pentru luna precedenta.
Alocatiile pentru cheltuieli de personal, aprobate pe ordonatori principali de credite si, in cadrul
acestora, pe capitole, nu pot fi majorate si nu pot fi virate si utilizate la alte articole de cheltuieli.
Ordonatorii principali de credite au obligatia sa se incadreze in cheltuielile de personal,
numarul maxim de posturi si in structura posturilor, prin stabilirea si comunicarea numarului de
posturi, salariilor de baza, indemnizatiilor de conducere si a celorlalte elemente ale sistemului de
salarizare, prevazute de lege, ordonatorilor secundari, iar acestia ordonatorilor tertiari de credite
bugetare.
2.5. Cheltuieli publice pentru actiuni economice
Functia economico-organizatorica a statului se manifesta, intre altele, in dezvoltarea
sistematica in ramurile economiei nationale, potrivit cerintelor legilor economice. In acest scop, an
de an, statul a alocat si aloca o buna parte din resursele sale banesti in scopul dezvoltarii
neintrerupte a economiei nationale. Resursele banesti destinate finantarii economiei nationale
servesc la:
- largirea fondurilor fixe pe calea investitiilor. In aceasta categorie se includ construirea de fabrici,
intreprinderi, uzine noi si echiparea lor cu masinile, utilajele si uneltele necesare productiei,
precum si reconstruirea, modernizarea si largirea celor existente;
- readucerea fondurilor fixe partial uzate intr-o stare de functionare cat mai apropiata de cea
initiala, pe calea reparatiilor capitale;
- asigurarea intreprinderilor nou create cu mijloacele circulante proprii necesare si acoperirea
cresterilor de mijloace circulante la intreprinderile in functiune;
- acoperirea unor diferente de pret;
- acoperirea cheltuielilor pentru finantarea actiunilor agronomice, zootehnice si veterinare, de
gospodarie comunala, intretinerea si repararea drumurilor si podurilor;
- constituirea rezervelor materiale de stat.
Organele financiare realizeaza planurile financiare ale ministerelor si intreprinderilor in
ceea ce priveste necesitatile de resurse banesti ale acestora, tinand seama de conditiile concrete in
care isi desfasoara activitatea, precum si de necesitatile lor de dezvoltare. In cursul anului, aceste
organe exercita un control sistematic asupra activitatii unitatilor economice si verifica daca

36

resursele financiare de care dispun au fost utilizate in mod rational si in conformitate cu scopul
pentru care au fost acordate.
Cheltuielile publice cu caracter economic au cunoscut o crestere deosebita in perioada postbelica,
concretizand continutul politicilor interventioniste.
2.5.1. Cheltuieli bugetare pentru functionarea sectorului de stat
In sectorul de stat, in cadrul institutiilor publice de subordonare centrala sau locala sunt
efectuate cheltuieli importante pentru diverse obiective: achizitii de bunuri necesare functionarii,
achizitii de servicii si de lucrari necesare bunei desfasurari a activitatii institutiilor publice. Toate
aceste achizitii nu se pot efectua prin contractarea directa de la entitati economice private, ci prin
aplicarea unor proceduri de achizitie publica strict reglementate de legiuitor, in scopul evitarii
cheltuirii neeconomice a resurselor bugetare si in scopul asigurarii transparentei. De asemenea,
modul de decontare si plata a bunurilor livrate, ori a serviciilor prestate sau lucrarilor executate
trebuie sa respecte reglementari stricte de disciplina financiar-contabila aplicabile autoritatilor
publice si entitatilor economice private care intra in relatii comerciale cu autoritatile publice.
Achizitiile publice
Achizitiile publice sunt de doua categorii, in functie de metoda folosita pentru atribuirea
contractului catre entitatile economice: achizitii obisnuite organizate prin aplicarea procedurilor
reglementate de Ordonanta de urgenta nr. 60/2001,republicata si actualizata, privind achizitiile
publice si achizitii electronice organizate prin aplicarea procedurilor reglementate de Ordonanta
nr. 20/2002 privind achizitiile publice prin licitatii electronice.
Achizitiile publice organizate in temeiul Ordonantei de urgenta nr. 60/2001,republicata si
actualizata.
Achizitia publica reprezinta dobandirea, definitiva sau temporara, de catre o persoana
juridia, in general autoritate de stat, definita ca autoritate contractanta, a unor produse, lucrari sau
servicii, prin atribuirea unui contract de achizitie publica catre o alta persoana juridica.
Autoritatea contractanta poate fi:
a) oricare autoritate publica, astfel curn este definita aceasta in Constitutia Romaniei, inclusiv
autoritatea judecatoreasca;
b) oricare institutie publica, de interes general sau local, autonoma ori aflata in subordinea sau sub
controlul unei autoritati publice;

37

c) oricare persoana juridica, alta decat cele prevazute la lit. a) sau b), care a fost infiintata pentru a
desfasura activitati de interes public fara caracter comercial sau industrial si care se afla cel putin
in una dintre urmatoarele situatii:
- este finantata din fonduri publice;
- se afila in subordinea sau sub controlul unei autoritati ori institutii publice;
- in componenta consiliului de administratie/organului de conducere sau de supervizare mai mult
de jumatate din numarul membrilor acestuia sunt numiti de catre o autoritate sau o institutie
publica;
Este autoritate contractanta si asociatia contractanta; in acest caz, prin conventie civila,
partile desermneaza din randul lor acea persoana juridica ce le reprezinta, in calitate de achizitor
unic, in raporturile cu orice furnizor, executant sau prestator.
Prin hotarare a Guvernului se pot stabili si alte persoane juridice care au obligatia de a
efectua achizitii publice potrivit prevederilor acestei ordonante de urgenta, in cazul in care
activitatea acestora se desfasoara pe piete in care concurenta este exclusa prin efectul unui act
normativ sau administrativ ori datorita existentei unei pozitii de monopol.
d) oricare persoana juridica ce desfasoara activitati relevante in unul dintre sectoarele de utilitati
publice - apa, energie, transporturi si telecomunicatii .
Poate participa la o procedura de achizitie publica si incheia un contract de achizitie
publica cu o autoritate contractanta orice furnizor, executant sau prestator, roman sau strain,
persoana fizica sau juridica.
Furnizorul, executantul sau prestatorul strain beneficiaza in Romania de acelasi regim
privind participarea de care beneficiaza si furnizorul, executantul sau prestatorul roman in tara in
care fumizorul, executantul sau prestatorul strain este rezident.
Entitatea care participa la o procedura de achizitie publica trebuie sa nu se afle in una din
urmatoarele situatii:
a) este in stare de faliment ori lichidare, afacerile ii sunt administrate de un judecator sindic sau
activitatile sale comerciale sunt suspendate ori este intr-o situatie similara cu cele anterioare,
reglementata prin lege;
b) face obiectul unei proceduri legale pentru declararea sa in faliment;
c) nu si-a indeplinit obligatiile de plata exigibile a impozitelor si taxelor catre stat, precum si a
contributiei pentru asigurarile sociale de stat;
d) fumizeaza informatii false in documentele prezentate;
e) a comis o grava greseala in materie profesionala sau nu si-a indeplinit obligatiile asumate
printr-un alt contract de achizitie publica, in masura in care autoritatea contractanta poate aduce
ca dovada mijloace probante in acest sens.

38

Autoritatea contractanta are dreptul de a solicita oricarui furnizor, executant sau prestator
sa prezinte documente edificatoare care sa dovedeasca o forma de inregistrare ca persoana
juridica sau de inregistrare/atestare ori apartenenta din punct de vedere profesional, in
conformitate cu prevederile legale din Romania sau din tara in care este stabilit, dupa caz.
Contractul de achizitie publica se poate atribui unui furnizor, prestator sau executant, in
urma aplicarii unor proceduri de selectie organizate de catre autoritatea contractanta.Aceste
proceduri sunt:
a) licitatie deschisa, respectiv procedura prin care orice furnizor, executant sau prestator
interesat are dreptul de a depune oferta;
b) licitatie restransa, respectiv procedura care se desfasoara in doua etape distincte si prin care
numai candidatii selectati de catre autoritatea contractanta in prima etapa sunt invitati sa depuna
oferte;
c) negociere, care poate fi:
- negociere competitiva, respectiv procedura prin care autoritatea contractanta se consult si
negociaza clauzele contractuale, exclusiv pretul, cu mai multi furnizori, executanti sau prestatori;
- negociere cu o singura sursa, respectiv procedura prin care autoritatea contractanta se consulta
si negociaza clauzele contractuale, inclusiv pretul, cu un singur furnizor, executant sau prestator;
d) cererea de oferta, respectiv procedura simplificata, prin care autoritatea contractantd solicita
oferte de la mai multi furnizori, executanti sau prestatori.
Autoritatea contractanta are dreptul de a organiza un concurs de solutii, respectiv o
procedura care permite acesteia sa achizitioneze, in special in domeniul amenajarii teritoriului, al
proiectarii urbanistice si peisagistice, al arhitecturii sau in cel al prelucrarii datelor, un plan sau un
proiect, prin selectarea acestuia pe baze concurentiale de cstre un juriu, cu sau fara acordarea de
premii concurentului/concurentilor castigator/castigatori. Concursul de solutii poate fi o
procedura independenta sau parte a unei proceduri care conduce la atribuirea unui contract de
servicii. Proiectele/planurile depuse de catre concurenti trebuie sa ramana anonime pana la
finalizarea evaluarii acestora de catre juriul constituit.
Contractele de achizitie publica se atribuie de regula prin aplicarea procedurilor de licitatie
deschisa sau restransa.
Totusi, autoritatea contractanta are dteptul de a aplica procedura de negociere competitiva
numai in urmatoarele cazuri:
a) atunci cand, in urma aplicarii unei proceduri de licitatie deschisa sau restransa nu a fost primita
nici o oferta sau nici o oferta corespunzatoare si numai daca autoritatea contractanta, dupia
consultarea si negocierea cu furnizorii, executantii sau prestatorii, nu modifica substantial cerintele
prevazute initial in documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei;

39

b) in situatii exceptionale, temeinic motivate, atunci cand autoritatea contractanta isi propune sa
dobandeasca servicii sau lucrari care nu permit o estimare initiala a valorii contractului de achizitie
publica datorita naturii serviciilor sau lucrarilor respective ori datorita riscurilor pe care le implica
prestarea sau executia acestora;
c) atunci cand serviciile pe care autoritatea contractanta isi propune sa le dobandeasca sunt de asa
natura incat caietul de sarcini nu poate fi elaborat cu precizia pe care o impune atribuirea unui
contract de achizitie publica prin licitatie deschisa sau restransa;
d) atunci cand autoritatea contractanta achizitioneaza produse care urmeaza sa fie fabricate sau
lucrari ce urmeaza sa fie executate exclusiv in scopul cercetarii stiintifice, experimentarii sau
dezvoltarii tehnologice si numai daca autoritatea contractanta nu urmareste asigurarea unei
rentabilitati sau acoperirea costurilor aferente cercetarii stiintifice,experimentarii sau dezvoltarii
tehnologice.
e) atunci cand, ca urmare a organizarii unui concurs de solutii, trebuie sa atribuie contractul de
servicii unuia dintre concurentii castigatori ai concursului respectiv si numai daca autoritatea
contractanta transmite invitatie de participare tuturor concurentilor castigatori ai concursului
respectiv.
Autoritatea contractanta are dreptul de a aplica procedura de negociere cu o singura sursa
numai in urmatoarele cazuri:
a) atunci cand produsele, lucrarile sau serviciile pot fi furnizate, executate sau prestate doar de un
singur contractant, din motive de natura tehnica, artistica sau din motive legate de protectia unui
drept de exclusivitate asupra acestora;
b) atunci cand autoritatea contractanta isi propune sa achizitioneze, in mod aditional, produse
destinate inlocuirii partiale, suplimentarii sau extinderii echipamentelor, instalatiilor sau altor
dotari achizitionate anterior de la un anumit furnizor si constata ca aceste produse nu se pot
achizitiona decat de la acelasi furnizor, in vederea evitarii incompatibilitatii sau dificultatilor
tehnice sporite de operare si intretinere pe care le implica achizitionarea de produse cu
caracteristici tehnice diferite de cele deja achizitionate. Autoritatea contractanta are dreptul de a
aplica aceasta procedura intr-un interval, de regula, nu mai mare de 3 ani de la atribuirea
contractului de achizitie publica initial;
c) atunci cand autoritatea contractanta isi propune sa achizitioneze servicii suplimentare sau
lucrari suplimentare, care, desi nu au fost incluse in contractul de servicii, respectiv in contractul
de lucrari, atribuit anterior unui contractant, au devenit, ca urmare a unor situatii neprevazute,
necesare pentru finalizarea contractului in cauza si numai daca se respecta, in mod cumulativ,
urmatoarele conditii:
- atribuirea sa fie facuta aceluiasi contractant;

40

- serviciile/lucrarile suplimentare nu pot fi separate, din punct de vedere tehnic si economic, de


contractul initial, intrucat altfel ar aduce prejudicii majore autoritatii contractante sau, desi
separabile de contractul initial, sunt strict necesare in vederea indeplinirii acestuia;
- valoarea estimata a noului contract nu trebuie sa depaseasca 50% din valoarea actualizata a
contractului de servicii, respectiv de lucrari, atribuit initial;
d) atunci cand, ulterior atribuirii unui contract de servicii sau de lucrari, autoritatea contractanta
isi propune ss achizitioneze noi servicii, respectiv noi lucrari, care sunt similare serviciilor sau
lucrarilor achizitionate prin contractul atribuit initial, si numai daca se respecta, in mod cumulativ,
urmatoarele conditii:
- noile servicii sau lucrari sunt in conformitate cu cerintele din caietul de sarcini elaborat cu ocazia
atribuirii contractului initial, iar aceasta atribuire s-a realizat prin procedura de licitatie deschisa
sau prin procedura de licitatie restransa;
- in anuntul de participare pentru atribuirea contractului initial de servicii sau de lucrari s-a
precizat ca pentru achizitionarea ulterioara de servicii similare, respectiv de lucrari similare, se va
putea aplica procedura de negociere cu o singura sursa;
- valoarea estimata a contractului initial de servicii sau de lucrari s-a determinat inclusiv prin
luarea in calcul a serviciilor similare, respectiv a lucrarilor similare ce se vor achizitiona ulterior;
- autoritatea contractanta achizitioneaza astfel de servicii sau de lucrari intr-un interval de cel mult
3 ani de la atribuirea contractului initial;
e) atunci cand, ca urmare, a organizarii unui concurs de solutii, trebuie siaatribuie contractul de
servicii concurentului castigator al concursului respectiv;
f) atunci cand o autoritate contractanta care desfasoara activitati relevante in sectoarele de utilitati
publice achizitioneaza produse cotate si tranzactionate la burse de marfuri recunoscute oficial;
g) atunci cand o autoritate contractanta care desfasoara activitati relevante in sectoarele de
utilitati publice beneficiaza de posibilitatea valorificarii unei oportunitati de scurta durata, extrem
de avantajoase, si in urma careia poate cumpara produse la un pret considerabil mai scazut decat
cel practicat pe piata, pentru produse de acelasi nivel tehnic si calitativ;
h) in situatie de forta majora, respectiv stare de necesitate ori altele asemenea sau in orice alte
cazuri temeinic motivate care nu au putut fi prevazute si ale caror circumstante, sub nici o forma,
nu se datoreaza vreunei actiuni a autoritatii contractante, dar numai pentru achizitionarea
produselor, serviciilor, lucrarilor necesare pentru a face fata situatiei de extrema urgenta, intr-o
perioada imediata, perioada care nu poate depasi durata normala de aplicare a procedurilor de
licitatie deschisa sau de licitatie restransa.

41

Autoritatea contractanta are dreptul de a aplica procedura de cerere de oferta numai in


cazul in care valoarea estimata, fara T.V.A., a contractului de achizitie publica este mai mica decat
echivalentul in lei a pragurilor stabilite conform legii.
Indiferent de procedura aplicata, autoritatea contractanta are obligatia sa asigure
respectarea principiilor liberei concurente, transparentei, tratamentului egal si confidentialitatii in
relatia cu furnizorii, executantii sau prestatorii interesati sa participe la procedura pentru atribuirea
contractului de achizitie publica.
Autoritatea contractanta are obligatia de a estima valoarea contractului de achizitie publica
prin luarea in considerare a duratei contractului si a tuturor costurilor implicate pentru indeplinirea
acestuia.
Legiuitorul a statuat si cateva exceptii de la regula atribuirii contractelor de furnizare,
prestare sau executare prin procedurile de achizitie publica. Astfel, autoritatea contractanta poate
atribui direct un contract unui furnizor, prestator sau executant in urmatoarele situatii:
a) contractul are caracter secret sau indeplinirea sa implice masuri speciale de securitate, in
concordanta cu prevederile legale referitoare la apararea nationala, ordinea publica, siguranta si
securitatea nationala;
b) procedurile de atribuire a contractelor de achizitie publica sunt stabilite ca urmare a:
- unui tratat sau a unui acord international ce vizeaza implementarea ori exploatarea unui proiect,
in comum cu unul sau mai multi parteneri straini;
- unui tratat, acord international sau a altor asemenea documente referitoare la stationarea de
trupe;
- aplicari unei proceduri specifice unor organisme financiare internationale sau altor
donatori/creditori;
c) contractul este contract de servicii si se atribuie unei persoane juridice care este ea insasi
autoritate contractanta si care presteaza aceste servicii in baza unor drepturi exclusive stabilite
conform prevederilor legale;
d) contractul are ca obiect cumpararea apei de suprafata sau din subteran in scopul desfsasurarii
de activitati in domeniul productiei, transportului sau distributiei de apa potabila;
c) contractul are ca obiect cumpararea de energie, de produse energetice ale industriei extractive
sau de alti combustibili in scopul desfasurarii de activitati in domeniul prospectarii sau extractiei
de petrol brut, de gaze naturale, carbuni sau de alti combustibili solizi;
f) contractul are ca obiect:
- cumpararea sau inchirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri/cladiri/ alte bunuri
imobiliare existente sau a drepturilor asupra acestora; atribuirea contractelor pentru achizitia
serviciilor de intermediere financiara, care se incheie, indiferent de forma, in legatura cu contractul

42

de cumparare sau de inchiriere, se supune prevederilor Ordonantei de urgenta nr. 60/2001,


republicata;
- cumpararea, dezvoltarea, producerea sau coproducerea de programe de catre organizatiile de
radiodifuziune si/sau televiziune; achizitia de timpi de emisie se realizeaza prin atribuirea unui
contract similar cu cel de servicii de publicitate;
- prestarea de servicii de telefonie, de telegrafie, telex si intretinere a retelei, de radioficare si de
comunicatii prin satelit;
- prestarea de servicii de arbitrare si conciliere;
- prestarea de servicii de intermediere financiara in legatura cu emiterea, cumpararea,vanzarea sau
transferul valorilor mobiliare ori al altor instrumente financiare, precum si prestarea de servicii de
catre Banca Nationala a Romaniei;
- angajarea de forta de munca, respectiv incheierea de contracte de munca;
- prestarea de servicii de cercetare-dezvoltare, remunerate integral de catre autoritatea
contractanta si ale caror rezultate nu sunt necesare autoritatii contractante in propriul beneficiu.
Autoritatea contractanta nu are obligatia de a aplica prevederile acestei ordonante de
urgenta atunci cand achizitioneaza:
a) servicii hoteluri si restaurante;
b) servicii de transport pc calea ferata;
c) servicii de transport pe apa;
d) servicii anexe si auxiliare transportului;
e) servicii juridice;
f) servicii de selectie si plasare a fortei de munca;
g) servicii de investigatie si protectie a bunurilor si persoanelor;
h) servicii de invatamant;
i) servicii de sanatate si asistenta sociala;
j) servicii recreative, culturale si sportive.
In oricare dintre aceste cazuri autoritatea contractanta are obligatia de a atribui contractul
de achizitie publica pe baza respectarii principiilor prevazute la art. 2, precum si a prevederilor art.
37 referitoare la specificatiile tehnice si ale art. 78 referitoare la dosarul achizitiei publice si la
monitorizarea sistemului achizitiilor publice.
Autoritatile contractante care desfasoara activitati relevante intr-unul din sectoarele de
utilitati publice nu au obligatia de a aplica prevederile acestei ordonante de urgenta atunci cand
achizitioneaza produse in scopul de a le revinde sau de a le inchiria si nu beneficiaza de nici un
drept special sau exclusiv cu privire la produsele pc care urmeaza sa le vanda sau sa le inchirieze,

43

oricare alte persoane juridice avand si ele dreptul de a vinde sau de a inchiria produse similare in
aceleasi conditii ca si autoritatea contractanta.
Autoritatile contractante care desfasoara activitati relevante intr-unul din sectoarele de
utilitati publice nu au obligatia de a aplica prevederile acestei ordonante de urgenta atunci cand
achizitioneaza: a) produse, lucrari sau servicii destinate altor scopuri decat desfasurarii de
activitati relevante;
b) produse, lucrari sau servicii destinate desfasurarii unor activitati relevante in alta tara decat
Romania, in conditiile in care realizarea acestui scop nu presupune utilizarea fizica a unei retele
sau a unui areal geografic din Romania.
Contractul de achizitie se atribuie pe baza unui anumit criteriu care trebuie mentionat expres
in anuntul de participare si in documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei, criteriu care,
odata stabilit, nu poate fi schimbat pe toata durata de aplicare a procedurii de atribuire a
contractului de achizitie publica.
Criteriul poate fi numai:
a) oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic;
b) pretul cel rnai scazut.
In cazul aplicarii criteriului oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere tehnicoeconomic", oferta stabilita ca fiind castigatoare este oferta care intruneste punctajul cel mai mare
rezultat din aplicarea unui algoritm de calcul.
Algoritmul de calcul pentru stabilirea celei mai avantajoase oferte se stabileste prin luarea
in considerare, alaturi de pret, a unor variate criterii de evaluare a ofertei, in functie de specificul
fiecarui contract de achizitie publica in parte cum ar fi, dupa caz: termen de livrare sau de
executie, costuri curente, raportul cost/eficienta, caracteristici privind nivelul calitativ, estetic,
tehnic sau functional, servicii post-vanzare si asistenta tehnica, angajamente privind livrarea pe
termen lung de piese de schimb, subansambluri sau furnituri, conditii referitoare la aplicarea
preferintei interne, alte elemente considerate semnificative pentru evaluarea ofertelor. Aceste
criterii trebuie sa fie definite clar, sa aiba legatura concreta cu specificul contractului si, dupa ce au
fost stabilite, sa nu poata fi schimbate pe toata durata de aplicare a procedurii pentru atribuirea
contractului de achizitie publica.
Autoritatea contractanta este obligata sa precizeze in documentatia pentru elaborarea si
prezentarea ofertei criteriile de evaluare a acesteia, in ordinea importantei lor pentru evaluarea
ofertei, precum si algoritmul de calcul detaliat care va fl aplicat.
In cazul aplicarii criteriului pretul cel mai scazut" cerintele impuse de catre autoritatea
contractanta, prin caietul de sarcini sunt considerate cerinte minimale.

44

Anularea procedurilor de achizitie publica


Autoritatea contractanta are dreptul de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea
contractului de achizitie publica, daca ia aceasta decizie, de regula, inainte de data transmiterii
comunicarii privind rezultatul aplicarii procedurii de achizitie publica si, oricum, inainte de data
incheierii contractului, in urmatoarele cazuri:
a) nu a fost posibila asigurarea unui nivel satisfacator al concurentei, respectiv numarul de
candidati/ofertanti este mai mic decat cel minim prevazut pentru fiecare procedura de Ordonanta
de urgenta nr. 60/2001,republicata;
b) nici unul dintre candidati/ofertanti nu a indeplinit conditiile de calificare prevazute in
documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei;
c) au fost prezentate numai oferte necorespunzatoare, respectiv oferte care:
- sunt depuse dupa data limita de depunere a ofertelor;
- nu au fost elaborate si prezentate in concordanta cu cerintele cuprinse in documentatia pentru
elaborarea si prezentarea ofertei;
- contin in propunerea financiara preturi care par in mod evident a nu fi rezultatul liberei
concurente si care nu pot fi temeinic justificate;
- contin propuneri referitoare la clauzele contractuale, propuneri care sunt in mod evident
dezavantajoase pentru autoritatea contractanta;
- prin valoarea inclusa in propunerea financiara fiecare dintre ele a depasit valoarea fondurilor
alocate pentru indeplinirea contractului de achizitie publica respectiv;
d) circumstante exceptionale afecteaza procedura pentru atribuirea contractului de achizitie
publica sau este imposibila incheierea contractului.
Decizia de anulare nu creeaza vreo obligatie a autoritatii contractante fata de participantii
la procedura de achizitie publica, cu exceptia returnarii garantiei pentru participare.
Autoritatea contractanta are obligatia de a comunica in scris tuturor participantilor la
procedura de achizitie publica, in cel mult doua zile de la data anularii, atat incetarea obligatiilor
pe care acestia si le-au creat prin depunerea de oferte, cat si motivul anularii.

Incheierea, indeplinirea si finalizarea contractului de achizitie publica


Autoritatea contractanta are obligatia de a incheia contractul de achizitie publica cu
ofertantul a carui oferta a fost stabilita ca fiind castigatoare de catre comisia de evaluare.
In cazul in care autoritatea contractanta nu ajunge sa incheie contractul cu ofertantul a
carui oferta a fost stabilita ca fiind castigatoare, atunci aceasta are dreptul:

45

a) de a invita ofertantii, in ordinea descrescatoare a clasamentului, in vederea incheierii


contractului;
b) de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achizitie publica.
Autoritatea contractanta are obligatia sa incheie contractul de achizitie publica in perioada
de valabilitate a ofertelor.
In cazul in care contractul a fost atribuit prin aplicarea procedurii de licitatie deschisa,
licitatie restransa sau negociere competitiva, autoritatea contractanta are obligatia de a incheia
contractul de achizitie publica nurnai dupa 7 zile de la data transmiterii comunicarii privind
rezultatul aplicarii procedurii respective.
Ofertantul invitat de autoritatea contractanta pentru incheierea contractului de achizitie
publica are obligatia de a constitui garantia de buna executie in conformitate cu prevederile
cuprinse in documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei.
Contractele de publicitate media vor cuprinde o clauza privind obligativitatea ca partile
contractante sa asigure, inclusiv in timpul derularii contractului, accesul publicului cel putin la
urmatoarele informatii: destinatarii finali ai fondurilor de publicitate, criteriile de alocare a acestor
fonduri, surnele aferente fiecarui beneficiar final si cerintele de executare a prevederilor
contractuale. Autoritatea contractanta are obligatia, prevazuta in contractul de achizitie publica,
de a detine informatii actualizate cu privire la derularea contractului.
In cazul contractelor de publicitate media este obligatorie mentionarea denumirii
autoritatii/autoritatilor contractante in cadrul materialului publicitar.
In cazul nerespectarii obligatiilor contractuale de catre una dintre parti, partea lezata are
dreptul de a cere rezilierea contractului de achizitie publica si de a pretinde plata de despagubiri.

Achizitille publice prin licitatie electronica.


Achizitiile publice prin licitatie electronica reprezinta un ansamblu de proceduri de
atribuire a contractelor de furnizare, prestare sau executare catre entitati econornice din domeniul
privat prin utilizarea unor mijloace electronice, menite sa asigure o transparenta sporita in
domeniul contractelor derulate cu fonduri publice.
Sistemul legal de stabilire a autoritatilor obligate sa utilizeze sistemul de achizitii
electronice in vedere atribuirii contractelor de furnizare, prestare sau executare este un sistern
subiectiv-obiectiv. Astfel, legea prevede expres care sunt autoritatile care au obligatia de a folosi
sistemul de achizitii publice si, de asemenea, legiuitorull stabileste expres si lista produselor,

46

serviciilor si lucrarilor pentru care se utilizeaza sistemul electronic. Deci, o autoritate mentionata
expres ca avand obligativitatea utilizarii sistemului electronic, va utiliza acest sistem exclusiv
pentru atribuirea produselor, serviciilor si lucrarilor expres enumerate, pentru celelalte urmand a
folosi procedura Ordonantei de urgenta nr. 60/2001,republicata.
Procedura licitatiei electronice:
Orice furnizor, executant sau prestator poate sa urmeze procedura de atribuire prin
licitatie electronica, denumita in continuare procedura de licitatie electronica, numai dupa
inregistrarea sa in sistemul electronic (S.E.A.P.). Orice furnizor, executant sau prestator are
dreptul sa solicite inregistrarea in sistemul electronic.
Toate autoritatile contractante au obligatia sa se inregistreze in sistemul electronic.
Conditiie si procedura inregistrarii se stabilesc de operatorul sistemului electronic.
Inregistrarea sau reinnoirea inregistrarii in sistemul electronic ca furnizor, executant sau
prestator va fi refuzata in perioada in care:
a) este in stare de faliment ori lichidare, afacerile ii sunt administrate de un judecator sindic sau
activitatile sale comerciale sunt suspendate ori este intr-o situatie similara cu cele anterioare,
reglementata prin lege;
b) nu respecta procedurile si normele de utilizare si securitate cu privire la inregistrarea sau
reinnoirea inregistrarii in sistemul electronic, stabilite de operatorul acestuia.
In situatia in care, ulterior momentului inregistrarii ca furnizor, executant sau prestator, a
intervenit suspendarea din sistemul electronic, reinnoirea inregistrarii va fi refuzata pana la
expirarea termenului de suspendare.
Operatorul sistemului electronic are obligatia de a cere tuturor furnizorilor, executantilor
sau prestatorilor care solicita inregistrarea sau reinnoirea inregistrarii in sistemul electronic sa-i
prezinte documente edificatoare care sa dovedeasca o forma de inregistrare ca persoana juridica
sau de inregistrare/atestare ori apartenenta din punct de vedere profesional, in conformitate cu
prevederile legale din Romania sau din tara in care este stabilit, dupa caz.
Orice furnizor, executant sau prestator inregistrat in sistemul electronic are obligatia sa
comunice operatorului sistemului electronic, in termen de 3 zile, orice modificare a documentelor
pe baza carora s-a inregistrat
Inregistrarea in sistemul electronic de achizitii publice este valabila pe o perioada de un an
de la data inregistrarii.
Conditiile, procedura si tariful reinnoirii inregistrarii se stabilesc de catre operatorul
sistemului electronic.
La inregistrarea in sistemul electronic de achizitii publice, orice furnizor, executant sau
prestator este obligat sa plateasca un tarif de inregistrare, al carui cuantum este stabilit de

47

operatorul sistemului electronic. Cuantumul acestui tarif nu poate depasi nivelul costurilor
administrative ale operatiunii in cauza. Acest tarif se face venit la bugetul operatorului sistemului
electronic.
La inregistrarea in sistemul electronic de achizitii publice, orice fumizor, executant sau
prestator are obligatia de a constitui o garantie de buna conduita in sistem, ale carei forme,
cuantum si conditii de restituire/retinere se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin
hotarare a Guvernului.
Procedura licitatiei electronice cuprinde urmatoarele faze, dupa caz:
a) publicarea anuntului de participare;
b) inscrierea solicitantilor;
c) preselectia solicitantilor;
d) comunicarea documentatiei de elaborare si prezentare a ofertei;
e) evaluarea ofertelor;
f) comunicarea rezultatului evaluarii;
g) incheierea contractului;
h) publicarea anuntului de atribuire a contractului de achizitie publica.
Autoritatile contractante au obligatia de a face cunoscuta prin mijloace electronice intentia
de a efectua achizitii publice prin publicarea in sistemul electronic a anuntului de intentie.
Anuntul de intentie va fi publicat in cel mult 30 de zile de la data intrarii in vigoare a legii
bugetului de stat sau de la obtinerea unei surse de finantare extrabugetare. Anuntul de intentie
cuprinde cel putin contractele de achizitie publica previzionate sa fie atribuite pana la sfarsitul
anului bugetar, a caror valoare estimata, fara T.V.A., este egala sau mai mare decat echivalentul in
lei a 100.000 euro. Pentru contractele a caror valoare estimata, fara T.V.A., este mai mica decat
echivalentul in lei a 100.000 euro, publicarea anuntului de intentie este optionala.
Anuntul de intentie se va publica in mod separat pentru produse, lucrari si servicii.
Publicarea anuntului nu creeaza autoritatii contractante obligatia de a efectua respectiva achizitie
publica.

Publicarea anuntului de participare


In scopul asigurarii unei transparente maxime orice autoritate contractanta are obligatia sa
publice in sistemul electronic un anunt de participare in toate cazurile in care aplica procedura
licitatiei electronice, in conditiile prevazute de prezenta ordonanta.
Autoritatea contractanta are obligatia sa includa in anuntul de participare ce urmeaza sa fie
publicat in sistemul electronic toate informatiile prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului

48

nr. 60/2001,republicata si sa aplice in mod corespunzator prevederile acesteia referitoare la


comunicare, in cazul modificarii anuntului.
Anuntul de participare trebuie sa contina cel putin urmatoarele informatii, in formatul
stabilit de operatorul Sistemului electronic:
1. elementele de identificare a autoritatii contractante;
2. a) procedura aplicata pentru fiecare faza a atribuirii contractului de achizitie publica;
b) tipul contractului de achizitie publica pentru care sunt solicitate oferte;
3.a) locul de livrare a produselor/amplasamentul lucrarii/locul de prestare a serviciilor;
b) natura si cantitatea produselor ce se vor achizitiona (codul CPSA)/natura si
cerintele de executie, caracteristicile generale ale lucrarii/categoria serviciilor ce se vor achizitiona
si descrierea acestora (codul CPSA);
c) indicatii referitoare la posibilitatile ofertantilor de a depune oferta pentru o parte sau pentru
intreaga cantitate de produse/lucrari/servicii solicitate;
4. data limita de livrare a produselor/termenul limita de executie a lucrarii/durata sau termenul
limita de prestare a serviciilor;
5. a) modalitatea de obtinere a unui exemplar al documentatiei pentru elaborarea si prezentarea
ofertei;
b) costul si conditiile de plata pentru obtinerea acestui exemplar (unde este cazul);
c) data limita pentru solicitarea clarificarilor;
6. a) data limita pentru depunerea ofertelor;
b) modalitatea de depunere a ofertelor;
c) limba sau limbile in care trebuie redactate ofertele;
7. data, ora si locul deschiderii ofertelor;
8. garantiile de participare cerute, conform procedurii stabilite prin norme metodologice aprobate
prin hotarare a Guvemului;
9. modalitatile principale de finantare si de plata sau referirile la prevederile care reglementeaza;
10. forma juridica in care trebuie sa se legalizeze asocierea grupului de ofertanti carora li s-a
atribuit contractul de furnizare (unde este cazul);
11. informatiile privind conditiile de eligibilitate, precum si cerintele minime cu privire la
capacitatea tehnica si la cea economico-financiara pe care trebuie sa le indeplineasca ofertantul;
12. perioada pentru care ofertantul trebuie sa isi mentina oferta valabila;
13. criteriul care va fl utilizat pentru atribuirea contractului;
14. interzicerea depunerii de oferte alternative (unde este cazul);
15. alte informatii (acordarea preferintei interne etc.);

49

16. numarul anuntului de intentie si data publicarii in sistemul electronic sau mentionarea
inexistentei unui astfel de anunt.
Orice furnizor, executant sau prestator care doreste sa urmeze procedura de licitatie
electronica pentru atribuirea unui anumit contract de achizitie publica trebuie sa se inscrie in
conformitate cu regulile stabilite de operatorul sistemului electronic.
Autoritatea contractanta are obligatia de a repeta procedura de licitatie electronica in cazul
in care numarul de furnizori, executanti sau prestatori care au depus oferta este mai mic de 2.
In cazul in care, in urma repetarii procedurii, numarul de furnizori, executanti sau
prestatori care au depus oferta este mai mic de 2, autoritatea contractanta are dreptul fie de a
atribui contractul de achizitie publica ofertantului care a depus oferta, fie de a repeta procedura.
Autoritatea contractantd are dreptul de a organiza preselectia solicitantilor care si-au
manifestat intentia de a participa la procedura de licitatie electronica.
Criteriile pe baza carora se va face preselectia trebuie sa fie publicate in anuntul de
participare si trebuie sa respecte principiile obiectivitatii si nediscriminarii.
In functie de specificul obiectului contractului de achizitie publica, autoritatea contractanta
poate stabili drept conditie de preselectie indeplinirea unor conditii minime referitoare la
capacitatea tehnica si situatia economico-financiara ale solicitantilor.
Numarul de candidati preselectati trebuie sa se incadreze intre limita minima si limita
maxima a intervalului precizat in anuntul de participare sau sa fie egal cu numarul precizat in
anuntul de participare. Acest numar trebuie stabilit astfel incat sa nu afecteze concurenta reala si
nu poate sa fie mai mic de 3 candidati preselectati.
In cazul aplicarii fazei de preselectie pentru atribuirea unui contract de achizitie publica,
autoritatea contractanta are obligatia de a stabili si de a include in anuntul de participare data
limita de primire a documentelor de calificare.
Intre data publicarii anuntului de participare in sistemul electronic si data limita de primire
a documentelor de calificare trebuie sa existe o perioada de minimum 30 de zile.
Autoritatea contractant are dreptul sa reduca numarul de zile prevazut la alin. (2), dar nu
la mai putin de 10 zile si numai in situatia in care respectarea numarului de zile prevazut la
alineatul respectiv ar cauza prejudicii autoritatii contractante. In acest caz autoritatea contractanta
are obligatia de a include in anuntul de participare motivele pentru care recurge la aceasta
reducere.
Solicitantii au dreptul de a cere clarificari in legatura cu procedura de preselectie si cu
documentele de calificare pana cel mai tarziu cu 6 zile inainte de data limita de depunere a
documentelor de calificare.

50

Autoritatea contractanta are obligatia de a pune la dispozitie tuturor solicitantilor, prin


publicare in Sistemul electronic, raspunsurile la clarificarile cerute, cu cel putin 4 zile inainte de
data limita de depunere a documentelor de calificare.
Preselectia solicitantilor trebuie sa se faca, ori de cite ori acest lucru este posibil din punct
de vedere telmic, prin utilizarea unei proceduri automate de verificare a indeplinirii criteriilor, in
conditii stabilite de operatorul Sistemului electronic, pe baza specificatiilor autoritatii
contractante.
In cazul in care preselectia nu se poate realiza prin utilizarea unei proceduri automate,
comisia de evaluare a autoritatii contractante are obligatia sa transmita rezultatul preselectiei in
maximum 24 de ore de la luarea hotararii.
Fiecarui solicitant i se va pune la dispozitie, prin intermediul sistemului electronic, atat
rezultatul preselectiei, cat si, daca este cazul, motivatia respingerii sale.
Comunicarea documentatiei pentru elaborarea si prezentarea ofertei.
Documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei trebuie sa contina cel putin
informatiile prevazute la art. 18, precum si orice alte specificatii tehnice sau informatii de orice
natura cu privire la produsele/serviciile/lucrarile solicitate.
In cazul in care evaluarea se va face dupa criteriul ofertei celei mai avantajoase din punct
de vedere tehnico-economic, autoritatea contractanta are obligatia sa stabileasca un algoritm
detaliat de calcul, care sa permita utilizarea unei proceduri automate de selectare a ofertei
castigatora, ori de cate ori acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic.
Garantia de participare se constituie de catre ofertant in scopul de a proteja autoritatea
contractanta fata de riscul unui eventual comportament necorespunzator al acestuia pe intreaga
perioada pana la incheierea contractului de achizitie publica.
Pentru contractele de achizitie publica a caror valoare estimata, fara T.V.A., depaseste un
prag al carui cuantum va fl stabilit prin hotarare a Guvernului, garantia de participare se va
constitui in mod obligatoriu.
Documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei trebuie sa contina cuantumul
garantiei de participare si perioada de valabilitate a acesteia.
Cuantumul garantiei de participare se stabileste in suma fixa, care se va incadra de regula
intre 1% si 2% din valoarea estimata a contractului de achizitie publica si care in nici un caz nu va
fi mai mica de 0,5% sau mai mare de 2,5% din aceasta valoare.
Perioada de valabilitate a garantiei de participare va fi cel putin egala cu perioada de
valabilitate a ofertei.

51

Autoritatea contractanta va vira garantia de participare in bugetul propriu, ofertantul


pierzand suma constituita drept garantie atunci cand se afla, din culpa, in oricare dintre
urmatoarele situatii:
a) isi retrage oferta in perioada de valabilitate a acesteia;
b) oferta sa fiind stabilita castigatoare, nu constituie garantia de buna executie in perioada de
valabilitate a ofertei;
c) oferta sa fiind stabilita castigatoare, refuza sa incheie contractul de achizitie publica in perioada
de valabilitate a ofertei.
Garantia de buna executie a contractului de achizitie publica se constituie de catre
contractant in scopul asigurarii autoritatii contractante de indeplinirea, din punct de vedere
cantitativ, calitativ si in termen, a contractului.
Autoritatea contractanta are obligatia de a stabili in documentatia pentru elaborarea si
prezentarea ofertei, cuantumul garantiei de buna executie, care va fi cuprins intre 5% 5i 10% din
pretul contractului de achizilie publica.
Intre data publicarii in sistemul electronic a documentatiei pentru elaborarea si prezentarea
ofertei si data limita pentru depunerea ofertelor trebuie sa existe o perioada de minimum 45 de
zile. In cazul in care insa autoritatea contractanta a publicat in anul respectiv un anunt de intentie
referitor la contractul de achizitie publica ce urmeaza sa fie atribuit, aceasta are dreptul de a
reduce perioada fixata pentru depunerea ofertelor pana la 26 de zile, incepand de la data publicarii
in sistemul electronic a documentatiei pentru elaborarea si prezentarea ofertei. Aceasta facilitate
este aplicabila numai in cazul in care anuntul de intentie a fost publicat cu cel putin 52 de zile
inainte de data publicarii anuntului de participare.
De asemenea, in cazul in care respectarea intervalului de 45 de zile ar cauza prejudicii
autoritatii contractante, aceasta are dreptul sa reduca perioada, dar nu la mai putin de 10 zile. In
cazuri exceptionale, prin hotarare a Guvernului, se va putea reduce si acest interval, dar nu la mai
putin de 5 zile.
In cazul in care obiectul contractului de achizitie publica include si furnizarea de produse,
oferta de pret depusa de fiecare furnizor trebuie sa contina in mod obligatoriu si costul
transportului produselor la locul de livrare indicat de autoritatea contractanta in anuntul de
participare, precum si orice alte cheltuieli si taxe aplicabile.
Solicitantii au dreptul de a cere clarificari in legatura cu documentatia pentru elaborarea si
prezentarea ofertei, pana cel mai tarziu cu 8 zile inainte de data limita de primire a ofertelor.
Autoritatea contractanta are obligatia de a pune la dispozitie tuturor solicitantilor, prin
publicarea in sistemul electronic, raspunsurile la clarificari, cu cel putin 6 zile inainte de data limita
de primire a ofertelor.

52

Evaluarea ofertelor
Stabilirea ofertei celei mai avantajoase se face prin utilizarea facilitatilor sistemelor
electronice de clasificare a ofertelor, conform procedurii stabilite de operatorul sistemului
electronic.
Evaluarea ofertelor trebuie sa se faca, ori de cate ori acest lucru este posibil din punct de
vedere tehmic, prin utilizarea unei proceduri automate de aplicare a algoritmului de calcul
prevazut in documentatia de prezentare si elaborare a ofertei.
In cazul in care evaluarea nu se poate realiza, in tot sau in parte, prin utilizarea unei
proceduri automate, comisia de evaluate a autoritatii contractante are obligatia sa transmita
rezultatul evaluarii in maximum 24 de ore de la luarea hotararii.
Autoritatea contractanta are dreptul, pentru unul dintre criterii de eligibilitate, sa recurga
la o procedura de ofertare deschisa. Procedura de ofertare deschisa presupune ca, pentru unul
dintre criteriile de evaluare cuantificabile electronic, fiecare ofertant are posibilitatea sa prezinte,
in interiorul unui interval de timp bine precizat, mai multe oferte consecutive a caror valoare sa fie
accesibila tuturor celorlalti ofertanti, fara a fi accesibila si identitatea titularului fiecarei oferte.
Regulile standard de aplicare a acestei proceduri se stabilesc de operatorul sistemului electronic,
astfel incat sa se asigure, pe tot parcursul procedurii, confidentialitatea in ceea ce priveste
identitatea fiecarui ofertant, inclusiv in raport cu autoritatea contractanta.
Comunicarea rezultatului privind stabilirea ofertei castigatoare se transmite in termen de 5
zile prin utilizarea procedurii de comunicare stabilite de operatorul sistemului electronic.
Obligatii ale autoritatii contractante legate de incheierea contractului de achizitie
publica.
Autoritatea contractanta are obligatia de a incheia contractul de achizitie publica cu
ofertantul a carui oferta a fost stabilita ca fiind castigatoare.
Autoritatea contractanta are obligatia de a verifica, inainte de incheierea contractului de
achizitie publica, documentele de calificare ale ofertantului a carui oferta a fost stabilita ca fiind
castigatoare.
Autoritatea contractanta are obligatia sa incheie contractul de achizitie publica in perioada
de valabilitate a ofertelor.
Autoritatea contractanta are obligatia de a incheia contractul de achizitie publica numai
dupa 5 zile de la data transmiterii comunicarii privind rezultatul stabilirii ofertei castigatoare.
In cazul in care contractul se semneaza electronic de catre parti, o copie de pe acesta va fi
stocata de operatorul sistemului electronic in vederea asigurarii mijloacelor de proba
corespunzatoare.

53

In situatia in care autoritatea contractanta stabileste in documentatia pentru elaborarea si


prezentarea ofertei obligativitatea incheierii contractului altfel decat prin procedura electronica,
atunci contractul semnat electronic de catre parti are natura juridica a antecontractului.
In cazul in care autoritatea contractanta nu ajunge sa incheie contractul de achizitie
publica cu ofertantul a carui oferta a fost stabilita ca fiind castigatoare, atunci aceasta are dreptul:
a) de a invita ofertantii, in ordinea descrescatoare a clasamentului, in vederea incheierii
contractului;
b) de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achizilie publica.
Publicarea anuntului de atribuire a contractului de achizitie publica.
Autoritatea contractanta are obligatia de a transmite spre publicare operatorului sistemului
electronic un anunt de atribuire a contractului de achizitie publica, nu mai tarziu de 30 de zile de la
data incheierii contractului de achizitie publica.

2.6. Finantarea investitiilor de stat


Intre cheltuielile pentru finantarea economiei nationale, investitiile ocupa locul cel mai
important.
Dupa structura lor, investitiile se impart in: lucrari de constructie, procurarea de utilaje,
montarea utilajelor, procurari de obiecte de inventar care fac parte din fondurile fixe si alte
cheltuieli de investitii.
Investitiile cu caracter productiv ale unitatilor economice de stat se finanteaza din fondul
national de dezvoltare economico-sociala, astfel:
- din fondul central: investitiile de interes national privind construirea de noi intreprinderi sau
combinate, actiunile importante privind dotarea cu utilaje si mijloace de transport, precum si alte
obiective si actiuni;
- din fondul local al unitatilor administrativ-teritoriale: investitiile de interes local privind
construirea de noi unitati, precum si alte obiective si actiuni;
- din fondul propriu al unitatilor economice: investitiile privind dezvoltari, modernizari, amenajari,
reutilari si reinnoiri de capacitati, imbunatatirea proceselor tehmologice, obiectivele de interes
comun pentru componente ale centralelor industriale etc.

54

La intocmirea planului de investitii trebuie sa se aleaga acele obiective care asigura


dezvoltarea complexa a economiei, echilibrul necesar intre productia mijloacelor de productie si
productia bunurilor de consum, satisfacerea nevoilor pietei inteme si ale exportului.
Pentru finantarea investitiilor se folosesc urmatoarele surse: fondul de amortizare, o parte
din venitul national, mijloacele banesti rezultate din valorificarea fondurilor fixe scoase din uz,
mobilizarea resurselor interne si alte resurse.
Decontarea investitiilor se face in limita prevederilor din planul anual de investitii, a
documentatiei telmico-economice care a stat la baza finantarii si a resurselor constituite pe baza
documentelor de decontare specifice fiecarei categorii de cheltuieli de investitii.

CAPITOLUL 3
ANALIZA CHELTUIELILOR PREVAZUTE IN BUGETUL LOCAL
AL ORASULUI BAILE HERCULANE IN PERIOADA 2005-2007

La fundamentarea cheltuielilor bugetelor locale ale Primriei Oraului Bile Herculane n


perioada 2005 2007, au fost luate n calcul urmtoarele elemente:

salariile personalului mprite pe capitole bugetare precum i creterile


salariale realizate n perioada 2005 2007;

cheltuielile privind perfecionarea personalului realizate n perioada 2005


2007;

cheltuieli de deplasare realizate n perioada 2005 2007;

cheltuieli de ntreinere i funcionare a Primriei i a unitilor subordonate


(nvmnt, Casa de Cultur, Biblioteca Oreneasc, Crea de copii, Cantina social,
Serviciul Public de Gospodrie Comunal);

finanarea studiilor de fezabilitate realizate n perioada 2005 2007;

55

rambursarea ratelor scadente din creditele de investiii de la Banca


Transilvania i BRD precum si achitarea dobnzilor aferente celor doua credite i a
dobnzilor aferente obligaiunilor;

subvenionarea transportului n comun pentru pensionari, elevi, persoane cu


handicap i veterani;

asigurarea condiiilor optime pentru pregtirea colar a elevilor precum i


pentru grdinia de copii, innd seama de faptul c din bugetul local se asigur cheltuielile
materiale la capitolul nvmnt.
Analiza cheltuielilor publice locale ale oraului Bile Herculane ne arat destinaia banilor

publici i care sunt categoriile de cheltuieli publice de interes local major i care este ponderea
fiecreia n totalul cheltuielilor publice, n perioada analizat 2005 2007.
Principalele direcii ale cheltuielilor publice locale, n ordinea de importan pentru
comunitatea local, sunt:

cheltuielile social - culturale;

cheltuieli pentru servicii publice generale;

cheltuieli pentru servicii i dezvoltare public, locuine, mediu i ape;

cheltuieli pentru aciuni economice.


nainte de a trece la analiza propriu zis a cheltuielilor publice trebuie s menionm c

nivelul acestora este dependent de nivelul veniturilor publice, ori aa cum am vzut n capitolul
anterior, nivelul acestora nu este unul nici mcar mulumitor. n consecin nici nivelul cheltuielilor
publice nu se vor putea ridica la un nivel care s asigure autoritilor locale prghiile necesare
pentru acoperirea tuturor cheltuielilor necesare, dar mai ales a celor pentru investiii n:

Educaie;

Sntate;

Aciuni economice, m refer aici n special la activitatea de turism, ce necesit investiii


semnificative pentru a se putea dezvolta;

Dezvoltare public;

Locuine, cererea de locuine este mare i n oraul Bile Herculane, ca peste tot n ar.

3.1. EVOLUIA STRUCTURII CHELTUIELILOR BUGETELOR LOCALE


ALE PRIMRIEI ORAULUI BILE HERCULANE N PERIOADA 2005
2007

56

Structura cheltuielilor publice este una caracteristic unei localiti cu aproximativ 6.000
de locuitori, respectnd n acelai timp structura cheltuielilor bugetului de stat.
Pentru o mai bun edificare asupra nivelului cheltuielilor publice le vom prezenta att n
mrime absolut (Tabelul nr. 3.1.), ct i n mrime relativ (Tabelul nr. 3.2.).
Vom prezenta mai nti evoluia structurii cheltuielilor bugetelor locale ale Primriei
Oraului Bile Herculane n perioada 2005 2007, pe principalele categorii de cheltuieli publice,
pentru a putea determina ponderea fiecrei categorii de cheltuieli n totalul cheltuielilor publice i
pentru a identifica importana pe care o ocup n cadrul bugetului local.

Tabelul nr. 3.1.


Evoluia structurii cheltuielilor bugetelor locale ale Primriei oraului
Bile Herculane n perioada 2005 2007
Mii lei
DENUMIREA
I N D I C AT O R I LO R
TOTAL CHELTUIELI

PROGRAM PROGRAM
2005
2006

PROGRAM
2007

7.301,70

6.687,99

7.501,98

Partea I-a SERVICII PUBLICE GENERALE

920

1.320

1.585

Partea a II-a APRARE, ORDINE PUBLIC


I SIGURAN NAIONAL

175

80

80

2.505,10

2.991,99

3.227,98

2.050

1.252

1.485

1.651,60

1.044

1.124

Partea a III-a CHELTUIELI SOCIAL


CULTURALE
Partea a IV-a SERVICII I DEZVOLTARE
PUBLIC, LOCUINE, MEDIU I APE
Partea a V-a ACIUNI ECONOMICE

57

SURSA: BUGETELE LOCALE ALE PRIMRIEI ORAULUI BILE HERCULANE N PERIOADA 2005 2007

n mrime absolut, sumele cel mai importante sunt alocate cheltuielilor social - culturale,
acestea crescand cu aprox.130% n perioada analizat, evolund de la 2.505,10 mii lei la 3.227,98
mii lei. Pentru servicii publice generale i servicii i dezvoltare public general, locuine, mediu i
ape, sumele sunt diminuate n 2007 fata de 2005 dar mai mari fata de 2006, 1.485 mii lei,
respectiv 2.050 mii lei in 2005 si 1.252 mii lei in 2006.
Se poate spune c acest tip de cheltuieli, de dezvoltare public, adic de investiii nu mai
sunt un obiectiv al Primriei Oraului Bile Herculane, datorit lipsei fondurilor necesare.

Tabelul nr. 3.2.


Evoluia ponderii cheltuielilor bugetelor locale ale Primriei oraului
Bile Herculane n perioada 2005 2007
%
DENUMIREA
I N D I C AT O R I LO R
TOTAL CHELTUIELI

PROGRAM PROGRAM
2005
2006

PROGRAM
2007

100

100

100

Partea I-a SERVICII PUBLICE GENERALE

12,60

19,74

21,13

Partea a II-a APARARE, ORDINE PUBLIC


I SIGURANA NATIONAL

2,40

1,20

1,07

Partea a III-a CHELTUIELI SOCIALCULTURALE

34,31

44,73

43,03

Partea a IV-a SERVICII I DEZVOLTARE


PUBLIC, LOCUINE, MEDIU I APE

28,07

18,72

19,79

Partea a V-a ACIUNI ECONOMICE

22,62

15,61

14,98

SURSA: BUGETELE LOCALE ALE PRIMRIEI ORAULUI BILE HERCULANE N PERIOADA 2005 2007

58

Din datele de mai sus observm c ponderea cheltuielilor pentru serviciile publice
generale ale Primriei Oraului Bile Herculane din totalul cheltuielilor, dein o pondere de
12,60% n anul 2005, avnd tendine cresctoare n anul 2006, ca mai apoi n anul 2007 sa ajunga
la un procent de 21,13% din totalul cheltuielilor publice ale Primriei Oraului Bile Herculane.
n ceea ce privete ponderea cheltuielilor publice cu aprarea, ordinea public i
sigurana naional ale Primriei Oraului Bile Herculane n perioada 2005 2007, din totalul
cheltuielilor publice acestea dein o pondere foarte sczut, respectiv 2.40% n anul 2005
procentul scazand in 2006 si 2007, ajungand la 1.07%.
O pondere destul de mare din cheltuielile publice ale Primriei Oraului Bile Herculane o
dein cheltuielile social culturale, n anul 2005, aceste cheltuieli avnd o tendin cresctoare ,
de la 34.31% in 2005 , la 44.73 in 2006 si avand o usoara scadere, 43.03% in 2007.
Cea mai mare pondere ntre categoriile de cheltuieli publice ale Primriei Oraului Bile
Herculane au avut-o cheltuielile pentru servicii i dezvoltare public, locuine, mediu i ape
n anul 2005 de 28.07%, pondere care s-a diminuat de la an la an pe ntreaga perioada analizat
ajungnd n anul 2007 la un procent de 19,79%.
Cheltuielile pentru aciuni economice realizate de Primria Oraului Bile Herculane n
perioada 2005 2007 dein o pondere de 22.62% n anul 2005 din totalul cheltuielilor publice ale
Primriei Oraului Bile Herculane, avnd o tendin descresctoare, ajungnd n anul 2007 s
dein o pondere de 14,98% din totalul cheltuielilor publice ale Primriei Oraului Bile
Herculane.
Tabelul nr. 3.3.
Evoluia creterii cheltuielilor bugetelor locale ale Primriei oraului
Bile Herculane n perioada 2005 2007
%
DENUMIREA
I N D I C AT O R I LO R

PROGRAM PROGRAM
2005
2006

PROGRAM
2007

TOTAL CHELTUIELI

119

92

112

Partea I-a SERVICII PUBLICE GENERALE

126

144

120

Partea a II-a APARARE, ORDINE PUBLIC


I SIGURANA NATIONAL

250

46

100

Partea a III-a CHELTUIELI SOCIALCULTURALE

131

120

108

Partea a IV-a SERVICII I DEZVOLTARE


PUBLIC, LOCUINE, MEDIU I APE

112

61

119

Partea a V-a ACIUNI ECONOMICE

104

63

108

59

SURSA: BUGETELE LOCALE ALE PRIMRIEI ORAULUI BILE HERCULANE N PERIOADA 2005 2007

Aceast evoluie se observ i mai bine din analiza creterii cheltuielilor bugetelor locale
ale Primriei Oraului Bile Herculane n perioada 2005 2007.

3.2. EVOLUIA STRUCTURII CHELTUIELILOR CU SERVICIILE


PUBLICE GENERALE ALE PRIMRIEI ORAULUI BILE
HERCULANE N PERIOADA 2005 2007
Cheltuielile publice cu serviciile publice generale, cuprind cheltuielile cu:

autoritile publice si aciuni externe (autoriti executive)

tranzaciile privind datoria public i mprumuturi

transferurile cu caracter general ntre diferite nivele ale administraiei (protecia copilului)
Cele mai importante dintre ele sunt cheltuielile cu autoritile publice si aciuni externe, cheltuielile

care au ajuns s reprezinte 16,66% din totalul cheltuielilor publice ale

Primriei Oraului Bile

Herculane, n anul 2007, aa cum se observ foarte bine din Tabelele nr. 3.4. i 3.5.:
Tabelul nr. 3.4.
Evoluia structurii cheltuielilor cu serviciile publice generale ale
Primriei oraului Bile Herculane n perioada 2005 2007
Mii lei
DENUMIREA
I N D I C AT O R I LO R
Partea I-a SERVICII PUBLICE GENERALE
AUTORITI PUBLICE SI ACIUNI
EXTERNE AUTORITI EXECUTIVE
TRANZACII PRIVIND DATORIA PUBLIC
I MPRUMUTURI
TRANSFERURI CU CARACTER GENERAL
NTRE DIFERITE NIVELE ALE
ADMINISTRAIEI

PROGRAM PROGRAM
2005

PROGRAM

2006

2007

920

1.320

1.585

800

1.150

1.250

100

150

315

20

20

20

PROTECIA COPILULUI
SURSA: BUGETELE LOCALE ALE PRIMRIEI ORAULUI BILE HERCULANE N PERIOADA 2005 2007

Tabelul nr. 3.5.


Evoluia structurii cheltuielilor cu serviciile publice generale ale
Primriei Oraului Bile Herculane n perioada 2005 2007

60

%
DENUMIREA
I N D I C AT O R I LO R
Partea I-a SERVICII PUBLICE GENERALE
AUTORITI PUBLICE SI ACIUNI
EXTERNE AUTORITI EXECUTIVE
TRANZACII PRIVIND DATORIA PUBLIC
I MPRUMUTURI
TRANSFERURI CU CARACTER GENERAL
NTRE DIFERITE NIVELE ALE
ADMINISTRAIEI
PROTECTIA COPILULUI

PROGRAM PROGRAM
2005
2006

PROGRAM
2007

12,60

19,74

21,13

10,95

17,19

16,66

1,36

2,24

4,19

0,29

0,31

0,28

Sursa: Bugetele locale ale Primriei Oraului Bile herculane n perioada 2005 2007

CHELTUIELILE PENTRU AUTORITATILE EXECUTIVE ale Primariei orasului Baile


Herculaneale Primriei Oraului Bile Herculane pentru perioada 2005 2007, dein o pondere de
12.60% din totalul cheltuielilor pentru serviciile publice generale n anul 2005, avnd o tendin
cresctoare n anul urmtor, respectiv de 19.74%. Observm c n anul 2007 tendina este uor
descresctoare, atingnd pragul de 21.13%, urmnd n perioada urmtoare o tendin de cretere,
ajungnd n anul 2006 la 17.
n ceea ce privete evoluia mprumuturile realizate de Primria Oraului Bile
Herculane n perioada supusa analizei, respectiv anii 2005 2007, observm tendina de cretere a
gradului de ndatorare de la 1.36% n anul 2005, ajunnd n anul 2007 la un procent de 4,19% .
Transferurile cu caracter general ntre diferite nivele ale administraiei dein o pondere
sczut din totalul cheltuielilor pentru serviciile publice generale, respectiv ntre 0,05% n anul i
0,28% n anul 2007.

3.3. EVOLUIA STRUCTURII CHELTUIELILOR CU APRAREA,


ORDINEA PUBLIC I SIGURANA NAIONAL ALE PRIMRIEI
ORAULUI BILE HERCULANE N PERIOADA
2005 2007
Tabelul nr. 3.6.
Evoluia structurii cheltuielilor cu aprarea, ordinea publica si sigurana naionala ale
Primriei Oraului Bile Herculane n perioada 2005 2007
Mii lei
DENUMIREA
I N D I C AT O R I LO R
Partea a II-a APRARE, ORDINE PUBLIC
I SIGURANA NATIONAL
ORDINE PUBLICA I SIGURAN
NATIONAL PSI

PROGRAM PROGRAM
2005
2006

PROGRAM
2007

175

80

80

175

80

80

Sursa: Bugetele locale ale Primriei Oraului Bile herculane n perioada 2005 2007

61

Tabelul nr. 3.7.


Evoluia structurii cheltuielilor cu aprarea, ordinea publica si sigurana naionala ale
Primriei Oraului Bile Herculane n perioada 2003 2007
%
DENUMIREA
I N D I C AT O R I LO R

PROGRAM PROGRAM
2005
2006

Partea a II-a APRARE, ORDINE PUBLIC


I SIGURANA NATIONAL
ORDINE PUBLICA I SIGURAN
NATIONAL PSI

PROGRAM
2007

2,40

1,20

1,07

2,40

1,20

1,07

SURSA: BUGETELE LOCALE ALE PRIMRIEI ORAULUI BILE HERCULANE N PERIOADA 2003 2007

Cheltuieli publice pentru aprare, ordine public i siguran naional ale


Primriei Oraului Bile Herculane n perioada 2005 2007, dein o
pondere sczut din totalul cheltuielilor bugetului local al Primriei oraului
Bile Herculane, de2.40% n anul 2005, nregistrnd chiar o uoar
diminuare n anul 2007, fiind de 1,07%, aceast categorie de cheltuieli
nefiind caracteristic autoritilor publice locale.

3.4. EVOLUIA STRUCTURII CHELTUIELILOR SOCIAL CULTURALE


ALE PRIMRIEI ORAULUI BILE HERCULANE N PERIOADA 2005
2007
Cele mai importante cheltuieli ale autoritilor publice locale sunt cheltuielile social
culturale, cheltuieli care cuprind:

cheltuielile pentru nvmnt;

cheltuielile pentru sntate;

cheltuielile pentru cultur, recreere i religie i

cheltuielile pentru asigurri i asisten social


Tabelul nr. 3.8.

Evoluia structurii cheltuielilor social culturale ale Primriei Oraului Bile Herculane
n perioada 2005 2007
Mii lei
DENUMIREA
I N D I C AT O R I LO R
Partea a III-a CHELTUIELI SOCIALCULTURALE
NVMANT

PROGRAM PROGRAM
2005
2006

PROGRAM
2007

2.505,10

2.991,99

3.227,98

1.575,10

1.625,99

2.327,98

62

NVMNT PRECOLAR I PRIMAR


NVMNT SECUNDAR
SNTATE CRE
ALTE INSTITUII I ACIUNI SANITARE
CULTUR, RECREERE I RELIGIE
CULTUR
DIN TOTAL CAPITOL:
CASE DE CULTUR
SERVICII RECREATIVE I SPORTIVE
SERVICII RELIGIOASE
ALTE SERVICII IN DOMENIILE CULTURII,
RECREERII SI RELIGIEI (SALVAMONT)
ASIGURRI I ASISTEN SOCIAL
ASISTEN SOCIAL IN CAZ DE BOLI I
INVALIDITI
CREE
AJUTOR SOCIAL
CANTINE DE AJUTOR SOCIAL
ALTE CHELTUIELI IN DOMENIUL
ASIGURRILOR I ASISTENEI SOCIALE

400
1.175,10

415
1.210,99

512
1.815,98

60
60

70
70

0
0

390

940

380

240
20
120

900
30
0

340
30
0

10

10

10

480

356

520

43,68

56,78

120

0
30
396,32

0
36
263,22

80
70
250

10

SURSA: BUGETELE LOCALE ALE PRIMRIEI ORAULUI BILE HERCULANE N PERIOADA 2005 2007

Tabelul nr. 3.9.


Evoluia structurii cheltuielilor social culturale ale Primriei oraului
Bile Herculane n perioada2005 2007
%
DENUMIREA
I N D I C AT O R I LO R
Partea a III-a CHELTUIELI SOCIALCULTURALE
INVMANT
NVMNT PRECOLAR I PRIMAR
NVMNT SECUNDAR
SNTATE CRE
ALTE INSTITUII I ACIUNI SANITARE
CULTURA, RECREERE I RELIGIE
CULTURA
DIN TOTAL CAPITOL:
CASE DE CULTUR
SERVICII RECREATIVE I SPORTIVE
SERVICII RELIGIOASE
ALTE SERVICII IN DOMENIILE CULTURII,
RECREERII SI RELIGIEI (SALVAMONT)
ASIGURARI I ASISTEN SOCIAL
ASISTEN SOCIAL IN CAZ DE BOLI I
INVALIDITI

PROGRAM PROGRAM
2005
2006

PROGRAM
2007

34,32

44,74

43,03

21,57
5,48
16,09

24,31
6,21
18,10

31,03
6,83
24,20

0,82
0,82

1,04
1,04

0
0

5,34

14,05

5,06

3,28
0,28
1,64

13,45
0,45
0

4.53
0,40
0

0,14

0,15

0,14

6,57

5,32

6,93

0,59

0,85

1,59

63

CREE
AJUTOR SOCIAL
CANTINE DE AJUTOR SOCIAL
ALTE CHELTUIELI IN DOMENIUL
ASIGURRILOR I ASISTENEI SOCIALE

0
0,42
5,42

0
0,54
3,93

1,06
0,95
3,33

0,14

SURSA: BUGETELE LOCALE ALE PRIMRIEI ORAULUI BILE HERCULANE N PERIOADA 2005 2007

Cheltuielile publice pentru nvmnt trebuie s urmreasc o dezvoltare a educaiei


publice n concordan cu cerinele contextului economico-social pentru a contribui n ct mai
mare msur la progresul societii. Factorii care determin politica financiar n nvmnt sunt:
demografici (structura specific a populaiei), economici (cererea pentru fora de munc calificat
i adaptarea inovaiilor tehnologice de ultim or i nu numai) i politici (principiile ideologice pe
care se bazeaz stabilirea politicii colare). Din datele de mai sus observm c n anul 2005
cheltuielile pentru nvmnt alocate de Primria Oraului Bile Herculane au avut o pondere de
21.57%, n anii urmtorii pondere fiind uor cresctoare ajungnd n anul 2007 la o valoare de
31,03% din totalul cheltuielilor social culturale, cea mai mare pondere ntre categoriile de
cheltuieli sociale culturale ale Primriei oraului Bile Herculane.
Cheltuielile publice pentru sntate reprezint un punct de interes social pentru faptul
c sntatea general a membrilor societii nseamn bunstare fizic i mental, condiii eseniale
ce faciliteaz dezvoltarea social.
n ceea ce privete cheltuielile publice pentru sntate la Primria Oraului Bile
Herculane, ponderea acestora este nesemnificativ, ntre 0,82% i 0% n anul 2007.
Cheltuielile publice pentru cultur, recreere i religie contribuie la educarea spiritual
estetic, moral a populaiei prin activiti artistice, culte, sportive sau divertisment.
Pentru perioada analizat la Primria Oraului Bile Herculane observm c ponderea
acestor cheltuieli nu reprezint un procent semnificativ din totalul cheltuielilor social culturale,
respectiv n anul 2005 ponderea este de 1,82%, avnd o tendin cresctoare ajungnd n anul
2006 la un procent de 14,05%, ca n anul urmtor tendina acestor cheltuieli sa fie descresctoare
atingnd pragul de 5,06% din totalul cheltuielilor social culturale.
Cheltuielile publice pentru asigurri i asistena social au ca principale forme:
asistena social n caz de boli i invaliditi, ajutorul social, cantine de ajutor social, cree i alte
cheltuieli n domeniul asigurrilor i asistenei sociale.
Ponderea cheltuielilor publice pentru asigurri i asistena social n cazul Primriei
Oraului Bile Herculane pentru perioada analizata, respectiv 2005 2007, este de 6.57 % n anul
2005, tendin fiind uor descresctoare in anul 2006, ajungnd n anul 2007 la 6,93% din totalul
cheltuielilor social culturale.

64

3.5. EVOLUIA STRUCTURII CHELTUIELILOR CU SERVICII I


DEZVOLTARE PUBLIC, LOCUINE, MEDIU I APE ALE PRIMRIEI
ORAULUI BILE HERCULANE N
PERIOADA 2005 2007
Tabelul nr. 3.10.
Evoluia structurii cheltuielilor cu servicii si dezvoltare publica, locuine, mediu, i ape ale
Primriei Oraului Bile Herculane
n perioada 2005 2007
Mii lei
DENUMIREA
I N D I C AT O R I LO R
Partea a IV-a SERVICII I DEZVOLTARE
PUBLIC, LOCUINE, MEDIU I APE
LOCUINE, SERVICII I DEZVOLTARE
PUBLIC
DEZVOLTAREA SISTEMULUI DE LOCUINE
ALIMENTARE CU AP
ILUMINAT PUBLIC I ELECTRIFICRI
RURALE
ALTE SERVICII N DOMENIILE
LOCUINELOR, SERVICIILOR I
DEZVOLTRII COMUNALE
PROTECIA MEDIULUI
SALUBRITATE I GESTIUNEA DEEURILOR

SURSA: BUGETELE
2005 2007

LOCALE ALE

PROGRAM PROGRAM
2005
2006

PROGRAM
2007

2.050

1.252

1.485

1.550

762

960

850
0

0
0

0
0

250

300

400

450

462

560

500
500

490
490

525
525

PRIMRIEI ORAULUI BILE

HERCULANE N PERIOADA

Tabelul nr. 3.11.


Evoluia structurii cheltuielilor cu servicii si dezvoltare publica, locuine, mediu, i ape ale
Primriei Oraului Bile Herculane
n perioada 2005 2007
%
DENUMIREA
I N D I C AT O R I LO R
Partea a IV-a SERVICII I DEZVOLTARE
PUBLIC, LOCUINE, MEDIU I APE
LOCUINE, SERVICII I DEZVOLTARE
PUBLIC

PROGRAM PROGRAM
2005
2006

PROGRAM
2007

28,07

18,72

19.79

21,22

11,39

12,79

65

DEZVOLTAREA SISTEMULUI DE LOCUINE


ALIMENTARE CU AP
ILUMINAT PUBLIC I ELECTRIFICRI
RURALE
ALTE SERVICII N DOMENIILE
LOCUINELOR, SERVICIILOR I

11,64
0

0
0

0
0

3,43

4,49

5,33

6,16

6,90

7,46

6,85

7,33

7,00

7,33

7,00

DEZVOLTRII COMUNALE
PROTECIA MEDIULUI
SALUBRITATE I GESTIUNEA DEEURILOR

6,85

SURSA: BUGETELE LOCALE ALE PRIMRIEI ORAULUI BILE HERCULANE N PERIOADA 2005 2007

Cheltuielile publice pentru servicii i dezvoltare public, locuine, mediu i ape ale
Primriei Oraului Bile Herculane dein o pondere de 28.07% n anul 2005, ponderea acestor
cheltuieli diminundu-se in anul 2006, crescand apoi la 19.79% in 2007.
Cheltuielile publice cu protecia mediului sunt foarte importante pentru pstrarea unui
echilibru natural i prevenirea degradrii mediului, care poate fi considerat un bun public ce
trebuie ocrotit prin lege.
Ponderea cheltuielilor pentru protecia mediului n cadrul Primriei Oraului Bile
Herculane este destul de sczut pentru perioada 2005 2007, respectiv 6.85% n 2005 i 7.00%
n anul 2007, cu un maxim de 7.33% in anul 2006

3.6. EVOLUIA STRUCTURII CHELTUIELILOR CU ACTIUNI


ECONOMICE ALE PRIMRIEI ORAULUI BILE HERCULANE
N PERIOADA 2005 2007
Cheltuielile cu aciuni economice se concretizeaz n cadrul Primriei Oraului Bile
Herculane n cheltuieli pentru:

combustibili i energie;

transporturi;

transport n comun i

strzi (reabilitri, modernizri, iluminat public etc.).


Se poate spune c la nivelul Primriei Oraului Bile Herculane, aceast categorie de

cheltuieli este de o dimensiune mai mult dect redus, fa de necesitile de investiii n


infrastructur, ntr-o staiune turistic ce ar trebui s fie n atenia nu numai a autoritilor publice
locale, ci i a celor de centrale. Acest lucru se observ cel mai bine din Tabelele nr. 3.12. i 3.13.

66

Tabelul nr. 3.12.


Evoluia structurii cheltuielilor cu aciuni economice ale Primriei Oraului Bile
Herculane n perioada 2005 2007
Mii lei
DENUMIREA
I N D I C AT O R I LO R
Partea a V-a ACIUNI ECONOMICE
COMBUSTIBILI I ENERGIE
TRANSPORTURI
TRANSPORT N COMUN
STRZI

PROGRA
M 2005

PROGRA
M 2006

1.651,60
951,60
700
50
650

1.044
94
950
375
575

PROGRA
M 2007
1.124
52
1072
342
730

SURSA: BUGETELE LOCALE ALE PRIMRIEI ORAULUI BILE HERCULANE N PERIOADA 2005 2007

Tabelul nr. 3.13.


Evoluia structurii cheltuielilor cu aciuni economice ale Primriei Oraului Bile
Herculane n perioada 2005 2007
%
DENUMIREA
I N D I C AT O R I LO R
Partea a V-a ACIUNI ECONOMICE
COMBUSTIBILI I ENERGIE
TRANSPORTURI
TRANSPORT N COMUN
STRZI

PROGRAM PROGRAM
2005
2006
22,62
13,04
9,58
0,68
8,90

PROGRAM
2007

15,61
1,41
14,20
5,61
8,59

14,98
0,70
14,28
4,55
9,73

SURSA: BUGETELE LOCALE ALE PRIMRIEI ORAULUI BILE HERCULANE N PERIOADA 2005 2007

Cheltuielile publice pentru aciuni economice ale Primriei Oraului Bile Herculane n
perioada 2005 2007 dein o pondere destul de sczut n totalul cheltuielilor publice locale. n
anul 2005 ponderea cheltuielilor publice pentru aciuni economice este de 22,62% din totalul
cheltuielilor publice alocate de Primria Oraului Bile Herculane, un procent ridicat regsindu-se
i n acest an tot n combustibili i energie, respectiv 13,04%, iar la transporturi 9,58% din totalul
cheltuielilor publice pentru aciuni economice.
Pentru anul 2006 ponderea cheltuielilor publice pentru aciuni economice cunosc o
diminuare substanial 15,61% deoarece ncepnd cu acest an Primria Oraului Bile Herculane
nu mai beneficiaz de subveniile alocate de la bugetul de stat, cheltuielile regsindu-se ntr-un
procent destul de mare 14,20% n transport, Primria Oraului Bile Herculane subvenionnd
transportul n comun pentru pensionari, elevi, veterani i persoanele cu handicap.
n anul 2007 ponderea cheltuielilor publice pentru aciuni economice este de 14,98% din
totalul cheltuielilor publice ale Primriei Oraului Bile Herculane, aceste cheltuieli regsindu-se
aproape n totalitate la transport 14,28%, doar un mic procent se regsete la cheltuielile pentru

67

combustibili. Cauza principal fiind ineficiena sistemului termic de nclzire al oraului, ceea ce a
determinat locuitorii s se debraneze i s opteze pentru microcentrale. Rezultatul acestei opiuni
fiind, ca n majoritatea localitilor din Romnia, desfiinarea sistemului termic al oraului.

Concluzii

68

Comunitile locale reprezint colectiviti umane distincte, delimitate teritorial din punct
de vedere politic i administrativ i care au propriile autoriti decizionale, diferite de cele ale
statului.
Autonomia financiar a acestora este absolut necesar, deoarece autonomia administrativ
nu ar fi posibil fr autonomia financiar, care-i asigur suportul material al funcionrii. Exist i
un alt argument puternic, i anume acela, conform cruia, comunitile locale i cunosc
posibilitile proprii privind resursele bneti de provenien public i mai ales nevoile privind
cheltuielile ce trebuie acoperite pentru producerea de servicii publice pe plan local.
n statele democratice administraia local se bazeaz pe principiile descentralizrii i
autonomiei locale. Aceasta necesit un cadru legislativ i mecanisme adecvate privind finanele
administraiilor locale. Prin asemenea reglementri se urmrete:

delimitarea patrimoniului public aflat n proprietatea primriilor, de cel aflat n proprietatea


statului;

crearea instrumentelor administrative necesare autoritilor locale pentru ndeplinirea


atribuiilor care le revin acestora;

asigurarea condiiilor pentru asumarea responsabilitii privind dezvoltarea local.


Administraia public n unitile administrativ-teritoriale se ntemeiaz pe principiile

autonomiei locale, a descentralizrii serviciilor publice, a legalitii i consultrii cetenilor n


problemele locale. Autonomia local privete organizarea i funcionarea administraiei publice
locale de a rezolva i gestiona, o parte important a treburilor publice, n interesul comunitilor
locale pe care le reprezint.
Problema consolidrii autonomiei locale este o preocupare general, statele democratice
contemporane fiind interesate de aplicarea principiului descentralizrii serviciilor publice, prin
transmiterea, prin lege, a mai multor competene organelor puterii i administraiei locale.
Din studiul de caz efectuat la Primria Oraului Bile Herculane n perioada 2005
2007, dup cum ne arat datele statistice, structura cheltuielilor publice este una caracteristic
unei localiti cu aproximativ 6.000 de locuitori, respectnd n acelai timp structura cheltuielilor
bugetului de stat.
n mrime absolut, sumele cel mai importante sunt alocate cheltuielilor social - culturale,
acestea aproape triplndu-se n perioada analizat, evolund de la 1.293,40 mii lei la 3.227,98 mii
lei. Pentru servicii publice generale i servicii i dezvoltare public general, locuine, mediu i
ape, sumele sunt apropiate n 2007, 1.585 mii lei, respectiv 1.485 mii lei, dar evoluia lor a fost
total diferit. Astfel, dac n 2005, suma alocat pentru servicii publice generale era de doar 637, 5
mii lei, cea pentru servicii i dezvoltare public general, locuine, mediu i ape era de 2.499,46

69

mii lei i ocupa primul loc ca valoare, ntre categoriile de cheltuieli publice ale Primriei Oraului
Bile Herculane, reprezentnd aproape jumtate din cheltuieli.
Se poate spune c acest tip de cheltuieli, de dezvoltare public, adic de investiii nu mai
sunt un obiectiv al Primriei Oraului Bile Herculane, datorit lipsei fondurilor necesare.
Bugetele locale reprezint instrumente de planificare i conducere a activitii financiare a
unitilor administrativ-teritoriale. Structura acestora reflect gradul de autonomie a
administrailor locale fa de puterea central i legturile existente ntre diferitele administraii
teritoriale. De asemenea, bugetele locale reflect fluxurile veniturilor i cheltuielile administraiei
locale, modalitatea de finanare a cheltuielilor pe destinaie i de acoperire a deficitelor.
n vederea stabilirii locului bugetelor locale, a importanei acestora, se utilizeaz ponderea
veniturilor i cheltuielilor locale n totalul celor consolidate. Desigur, acest indicator difer n
funcie de ara analizat, de nivelul de dezvoltare a acesteia, de statutul colectivitilor locale, de
numrul nivelurilor de administraie public local, precum i de ali factori cu influen n
autonomia local. n fapt, analiza acestui indicator, ne arat gradul de descentralizare financiar i
nivelul de dezvoltare a statelor analizate.
Din analiza datelor statistice rezult c ponderea veniturilor bugetelor locale n totalul
veniturilor consolidate a statelor dezvoltate este mai mare dect cea din rile n curs de
dezvoltare i a rilor n tranziie acestea din urm avnd, nc, un grad ridicat de centralizare
financiar.
Spre deosebire de venituri, ponderea cheltuielilor bugetelor locale n totalul cheltuielilor
bugetare consolidate prezint un decalaj i mai mare. Astfel, n rile dezvoltate, ponderea
cheltuielilor bugetare se situeaz ntre 25% i 82%, n timp ce, n rile n curs de dezvoltare i n
cele aflate n tranziie, acestea sunt cuprinse ntre 5% i 20%. Se poate aprecia c nivelul sczut al
ponderii veniturilor i cheltuielilor n cadrul bugetelor generale consolidate n rile n tranziie se
datoreaz ntrzierii aplicrii politicilor de descentralizare financiar sau de ritmul redus de
nfptuire a reformelor economice la nivel macroeconomic, cu consecine n gradul de autonomie
de care beneficiaz comunitile locale.
n Romnia, spre deosebire de alte state cu economie n tranziie, ponderea este cu mult
mai mic.

70

BIBLIOGRAFIE
1.

Saguna Drosu Dan, - Drept financiar public Editura All Beck, Bucuresti, 2005;

2.

Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal, publicat n M.Of. nr.
927 din 23 decembrie 2003,actualizata si republicata;

71

3. Hotrrea Guv. nr. 44 din 22 ianuarie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal, publicat n M.Of.
nr.112 din 6 februarie 2004,actualizata si republicata;
4. Legea nr. 273/2006, privind finantele publice locale din 29 iunie 2006, publicata in M. Of,
Partea I nr. 618 din 18/07/2006;
5. Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, publicata in Monitorul Oficial nr. 204 din
23 aprilie 2001;

6. Legea nr. 286/2006 pentru modificarea si completarea Legii administratiei publice locale nr.
215/2001 , publicata in Monitorul Oficial nr. 621 din 18 iulie 2006;
7. INTERNET: Pagina oficial a Ministerului Finanelor Publice: http://www.mfinante.ro/.

72