Anexi la ordinul MTCT nr. 622 din 23 octombrie 2003 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA AUTOSTRAZILOR EXTRAURBANE Indicativ: PD 162-2002 Elaborator: S.C. IPTANA S.A. CUPRINS CAPITOLUL I. Principii generale CAPITOLUL I Elementele profiuul transversal tip CAPITOLUL IIL. Elemente determinante ale traseului CAPITOLULIV. Amenajarea curbelor in plan sii spafiu....26 CAPITOLUL V. _ Profilultongitudinal CAPITOLUL VL. Reguli generale privind proiectarea complexi in spafiu (plan-profl) . 35 CAPITOLUL VIL. Accese pe autostradi. CAPITOLUL VIII. Misurt pentru siguranga crculatie! CAPITOLUL IX. Intersect si ramificai cu alte cll de comunieatie.... CAPITOLULX. — Seurgerea apelor mn CAPITOLUL XI. Dotiriale autostrizilor CAPITOLUL XII. Marcaje si semnaliziri CAPITOLUL XIII Considerente de mediu ANEXE ANEXA 1. Profile tranversle ‘ANEXA 2. Valor limit ale elementelor geometice pentru autostrizi ANEXA 3. Valorile deveruui. ‘ANEXA4, Elementeleclotoideor (mode!) ‘ANEXA 5. Punete pe clotoide (mode!) ‘ANEXA 6, Racordiri cu clotoide gi are de cere central (1 ‘ANEXA 7. Amenajarea curbelorin spafiu ANEXA 8, Racordir eu clotoide ANEXA 9, Secjiun de trier a circulatet 101 4 US u7NORMATIV PENTRU PROIECTAREA Indicativ: PD 162-2002 |AUTOSTRAZILOR EXTRAURBANE, CAPITOLUL I Principii generale SECTIUNEA 1 Obiect si domeniu de aplicare Art. 1, ~(1) Prezentul normatiystabileste regulile si condifile care se aplici la proiectarea autostrzilor noi din afra locaitiilr. (2) Normatival sa intocmit in conformitate cu prevederile Legii ar. 82/ 1998 de aprobare a Ordonanei Guvernului nr 43/1997, republicati privind regimul drumurilor, Normelor tehnice privind proiectarea, construirea si ‘modernizarea drumurior aprobate prin Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 45/1998, a Standardelor pentru autostrada transeuropeand nord-sud — T.EM/2001 si Acordul European asupra marilor drumuri de circulate internationala (AGR). SECTIUNEA a2-a Prevederi generale Art2. Autostrizile sunt drumuri nafionale de mare capacitate si vitezs, rezervate exclusiv circulafici autovehiculelor, care nu deservesc proprietitile riverane si care: a) cu exceptia punctelor singulare sau de titlu temporar, comport, pentru cele dowd sensuri de circulate, parti carosabile distincte, (cx cel putin dou benz de circulate), separate una de alta print-0 ‘banda de teren care nu este destinatd circulatiei sau, in mod ‘exceptional, prin alte mijloace si au benzi de stationare de urgent spre exterior; ) nu intersecteazd la nivel nici un drum, nici o linie ferata sau de tramvai, nici o cale pentru circulatia pictonilor; ©) intrarea si iesirea autovehiculelor flind permisé numai dinspre dreapta gi cdtre dreapta,fatd de sensul de mers, in locurile special amenajate; ‘ond Hw anor 2004 4) este in mod special semnalizat ca fiind o autostrada. Art3,— (1) Pentru alegerea traseului pe care se va desfaigura vitoarea autostrada trebuie si se intocmeasca, in prealabil, un studiu teritorial de sistematizare a circulajei,studiu de trafic prin care i se stabileascd relatiile prioritare de trafic gi s& se jind seama de ,Planul nafional de amenajare. Secfiunea Cai de comunicaie". (2) in cazul cand din acest studiu rezults pentru o anumité directie ca, «dupa o perioada de 15 ani, intensitatea medic zilnicd anuala va atinge 16.000 vehicule efective sau 20.000 autovehicule etalon (autoturisme) potriv Ordinului nr. 46/1998 al Ministerului Transporturilo, este necesar un drum nafional de clasa tchnicé I, respect o autostrads, (G) Intensitatea orard de calcul precum gi echivalarea vehiculelor pentru determinarea capacitiii de circulajic se stabileste conform STAS 7348 gi Normativului pentru determinarea capacitiii de circulajie a drumurilor publice ~ PD 189, Art. 4, Autostrizile pot fi: 4) extraurbane, care leagd intre ele mari centre populate sau centre Beneratoare de trafic si de regulé ocolese localitifile; ») urbane, in interior localitiitor. ‘Art, §.(1) Normativul se aplicd numai la autostrizle extraurbane. (2) in ocalitiyite care nu pot fi ocolite, autostrazile se trateaza ca autostrzi urbane. ‘Art. Autostriziletrebuie s& indeplineasca urmétoarele condi 8) si fie marcate corespunzitor si dotate cu instalaji de semnalizare vertical, amplasate fi lateral, fe deasupra calor, astfel inca si fie perceptible (prezenja semnului) de la cel putin 300-500 m distant; ») si aibi montate garduri pentru a opriaccesul oamenilor, vehiculelor si animalelor pe autostrad8, in mod necontrolat; ©) si fie dotate cu refele propri de telefonie si semnalizare—avertizare pentru comuniciri urgente, in cazuri de accidente, blocari de circulate, ete; 4) si fie dotate cu: centre de intretinere $i coordonare, posturi vamale la frontier, posturi de poitie si posturi de prim ajutor; ¢) Ia elaborarea documentafilor, sf fie analizate locurile unde pot fi amplasate unitifile de deservire care apartn altor beneficiari(stafii de benzind, unitafi de reparati si deservire auto, hoteluri, moteluri, etc.) $i accesele acestora la autostrad; - 1) zonele autostrizilor (Z,) (care cuprind ampriza, zonele de siguran{i si de protectie) trebuie si fie degajate de orice construc supra- AEN TBESCAUTER Sarreterane. Toate construcfiile noi din zonele autostrzilor, cu exceptia dotirilor indicate in aliniatele precedente, vor putea fi amplasate la distanja de minimum 50 m de la axul autostrizilor. In cazul cconstructiilor existente la distanfe mai mici, se va decide de la caz la caz, in functie de importanga si valoarea constructiilor, daca acestea trebuie demolate sau vor putea fi menfinute cu iuarea ‘misurilor necesare pentru ca accesul la autostrazi in aceste zone si fie oprit; 8) toate instalafile (cabluri electrice,telecomunicati, etc), conducte si refele (gaze, api, canal, tc.) vor fi amplasate in afara zonei de siguranfé a autostrazii. Aceste instalaii nu vor putea fi amplasate si pasajele autostrdzii gi nici sub acestea, refele vor fi amplasate in zona de protect a autostrizii, ele necesith avizul Administrafiei Nationale a Drumurilor (AND). Fac excopfie instalatile si rojelele aferente Art. 7 ~ (1) Traversarea autostrazilor de catre instalaile aeriene se va face i ndljimea impusd de Normele tehnice privind proiectarea si amplasarea ‘construcfilo, instalafilor si panourilor publicitare in zona drumurilor, pe poduri, viaducte si tuneluri rutiere, aprobate prin Ordinul Ministervlui ‘Transporturitor nt. 571/197, ce se aplicd instalailor respective stiind c, pentru autostradi trebuie si rimand un gabart liber de 5,50 m. (2) Subtraversirile de instalatii se vor realiza la minim 1,50 m fat de ccotele superioare ale structuii rutiere ludndu-se toate mésurle de protectie entra autostrada gi participangi la trafic. ) Toate supratraversirile sau subtraversiile se vor realiza cu avizul Administrafici Nafionale a Drumurilor. Art. 8 Amplasarea autostrizilor in zona cailor ferate se vor face in conformitate cu normele de aplicare a Ordonanjei Guvernului 43/1997 si cu normele in vigoare pentru ciile ferate. Art. 9, In vederea micsorarii numarului de interseetii, se vor intocmi studiide sistematizare a reelelor de drumur existent, prin care se vor asigura legaturi intre drumuri spre noduri sau la intersect denivelate gi dup caz intreruperea sau desfiinjarea celor de mica important’. Art. 10. In cadrul proiectari se va urmiri incadrarea optima in peisajul ‘nconjurator prin mAsuri care s& asigure un aspect estetic gi varia care si cconfere un confort optic ridicat. Aceasta se va realiza prin alegerea unor elemente geometrice adecvate, coordonarea plan-profil in lung, asigurarea vizibilitiii, planta de speci diferte, misuri antipoluante, antizgomot, et. 8 itn | towers 107 SECTIUNEA a3-a Definigii- terminologie Art. 11, Terminologia utitizaté in prezentul normativ este cea stabilité in ‘SR 4032-1: 2001. SECTIUNEA a4-a Referinge STANDARDELE TEM gi PRACTICI RECOMAN- DATE Edifia a Il-a, 4-6 decembrie 2001. AGR ACORDUL EUROPEAN asupra marilor drumuri de circulafe internafionala (AGR) TEM 2001 Legea nr. 82/1998 de aprobare O.G. nr. 43/1997, privind regimul ) traversarea la suprafajé a unor zone improprii din punct de vedere topogeohidrologic (relief foarte accidentat sau prezentand instabilitatea terenului natural pe mari suprafete, avalanse, céderi de stnei, ete.) ©) protecjia mediului inconjurdtor sia pesajului; 4) buna comportaréa tunelurilor in zone seismice; ©) evitarea unor zone constuite Art. 30. La proiectareatunelurilor nu trebuie si se ereeze discontinutafi in nivelul de serviciu sau a conditilor de secutitate fafé de contitile de circulate dela suprafat, ‘Art. 31. Pentru fiecare cale si se prevada céte un tunel separat. In eazul -o prima faz circulatia poate fi bidirectionsl8. ‘Art. 32, Pentru protectia personalului de intrfinere se prevad trotuare de min. 0,75 m lime, iar in tuneurile de peste 2 km locuridestajionare de 30x 3m (la I km distanga inte ele) fireetionale a cite doud benzi de circulate Fig, 1a, Autostrizi etapizate cu o singurd cale pentru circulatie bidiretionala Fig. 1b, Autostrizl definitive cu doud edi ws Autostriizi definitive cu doud cli unidirecfionale a cfte 3 benzi de circulatie 1g, BAeTTEnWc umes MIENNCAIE 15 saa To! li eee4) Pentru singuri cale cu 2 benzi, ‘irk bandi de staionare ) Pentru o cale cu 2 benzi si band de staionare ©) Pentru o cale cu 3 benz, fri ‘banda de stafionare Fig. 3. Seetiuni prin tunelari Art. 33. (1) La proiectaea tnelurilor ungi pentru a asigura un tra de ser minimal declivitatea nu tebuies8 fe mai mica de 1%, Pentru se evita construcfiabenzlorsuplimentare pentru vehicule lente dclivitatea maxima este de 3% cu recomandarea ca diferenta fat de declviaile care preced si Suoced tunlul 88 nu depdgeased 39% {@) In tunelri se va evita pe cit posibilfolosirea decivtilor maxime permise. Se va efectua evaluares costurilor in eazul nor delivitit mai ‘ici, in comparatie cu economiile legate de benzile pentru vehicule lente ERY Te ATER aaa acest Art. 34. Reglementarea circulatiei in tunel se face in scopul evitarii selderii nivelului de serviciu pri 4) iluminarea semnalizirii verticale; ») interzicerea intrarii in tunel in momentul bloctrii circulatiei prin prevederi de semnalizare adecvate inainte de tunel; ¢) in cazuri de blocaj prelungit, se va prevedea un sistem de transmitere la nodurile rutiere cele mai apropiate a semnalizirii adecvate pentru inchiderea gi devierea circulatiei pe alte rute; 4) Ia capetele tunelurilor unidirectionale se vor prevedea, daci este posibil, legiturirutiere intre ele pentru a se putea dirija la nevoie ambele sensuri de circulate printr-un singur tunel unidirectional cu semnalizarea necesari; ‘Art. 38. Reglementarea circulatei in tunel se face gi in scopul evitirii situatilor periculoase care s-ar putea ivi din cauza prezentei anumitor materiale prin: 1) prevederea, in tot lungul tunclului, de rigole pentru recuperarea rapid a lichidelor varsate pe sosea (debit recomandat 100 Vsec) si le conduce prin sifoane la sistermul de drengj al tunelului, sau a le cconduce prin pufuri la recipiente avand cel pujin 50 m® in vederea recuperiti lor; ») instalarea unui sistem de alarmd, in eaz de incendiu, care s8 se declangeze la o anumité temperaturd, 6) instalarea unui sistem de detectie a gazelor toxice si declansarea automati a ventilafei (la tuneluri de peste 1000 m); 4) respectarea reglementirilor speciale ale organelor de resort in privinga circulajiei vehiculelor care transportd materiale periculoase sensul dirijariitransporturilor pe rute ocolite, iar c&nd acest lucra ‘nu este posibil, acceptarea lor in tuneluri numai in orele cu trafic selzut, cu limitarea vitezei lor la maxim 60 km/h si menfinerea distanfei de cel pusin 200 m de celelalte vebicule. Art. 36, Prin proiect,trebuie si se prevadi urmatoarele instalatii necesare pentru asigurarea unor conditii de circulagie normal: a) instalafii pentru evacuarea apelorinclusiv staf de pompare; ») central sau centru de coordonare pentru reglarea traficului gi securitatea circulajiei cu sau fara televiziune in circuit inchis; )instalaji pentru pasager, care pot fi: portale de conteol a gabaritului ‘montate la capetele tunelurilor; panouri de semnalizare rutierd bine iluminate; locuri de intoarcere la tunelurile bidirecfionale prin largesau legituri intretunelurile unidirectional; aparate pentru comu- nicdri de urgenfl; aparate pentru perceperea emisiunilor radio; d)echipamente de urgent, care pot fi: instalajie de ventilate cind tunelul are peste 300 m (500 m pentru tuneluri uniirectionale) Tungime si in caz de posibilitate se pot prevedea aersiri vertcale prin forae si tubulaturd;instalajie de apa prin presiune pentru incendii;extinctoare portabile; telefoane; «> instalaiédeiluminat in scopul evtirit cider bruste anivelului de Tumminanflatrecerea dela exterior in tunel ya iesirea din acesta precum gi asigurarea vizibilitii la cel putin dstanja de frdnare. Pentru tunelurile considerate scurte, sub 200 m lungime nu se au smasuri de iluminat artificial ‘Art.37. (1) Laproiectarea iluminatuui tunelurilr de peste 200 m lungime trebuie si se find seama de urmatoarel: '2) pentru zi, considerind luminanfa din exterior yL.* (situaté Ia distanja de frénare de intrare in tunel), pentru primi 50-80 m din tunel, luminanja va trebu si fe de 1:15 din L. AceastdIuminanja va scidea progresiv la distanfele de 40-60 m pan va ajunge Ia valoarea ,L:* ~ luminanga de interior a cdtei valoare va trebui si Fie cuprinsd inte 3-5 ed/n in functie de intensitatea traficuui Pe distanta de 50-80 m edt iesirea din tunel in zone cu ninsori freevente 5i in tunelurile bidirectionsle Tuminanfa va trebui exescuth progresiv by pentru noapte, se recomandi o luminanf slab de 1 cd/m ©) e4 surse luminoase se recomanda limpile cu desearcari in gaze (fluorescente sau cu vapori de sodiu de inaltépresiune). Tubutile ‘Tuorescente se utlizeazA pent iluminatul noctum in seeiunea curenté a tunelurilor Iungi. Limpile cu vapori de sodiu de joast presiune se folosesc la iluminatulcurent, iar cele de inalt presiune acolo unde se cernivee rdicate de flux tuminos; 4) instalatc proprie de energie care sb intre automat in functune in ‘caz de intrerupere a curentului electric de la refeaua publica (insalaie de avarie); «) canal tele pentrainsalai in perspectivi Art.38 intunelurie culungimi mai mari de 1000 m, imbrcémintearuerd ‘va consta din beton de ciment, din motiv de protecie impotriva incendiior. ‘Art. 39, Se recomands ca zidurile tunelurilor sai culoare laminoasd, iar suprafafaacestora sf nu fic inlamabilé si si fe usor de cura. ‘Art. 41. Se recomands ca instalaile de cabluri s8 nu fie aparente, ye masmnsceumes “pal eT, ore 2000 ‘Art. 42, ~ (1) in general, tunelurile mai scurte de 200 m care strabat ‘masive formate din roci dure, foarte dure si nedegradabile, pot rimine neciptusite insi trebuie sili se prevada portale Ia intare gi isire. (2) La tuneturile mai lungi de 200 m, indiferent de roca stribatuta, se previd cciptuseli de protectie sau rezistenja in functie de natura geohidrotehnici a ‘masivelor strabitute,astfelincdt si se asigure securitatea deplind a autostrizi Art. 43. In zonele unde cdle autostrazii sunt amplasate pe versanti din roci friabile unde se pot produce frecvente desprinderi de pietre (stanci) care pot periclita circulatia, se vor lua misuri de siguranil pri 4) executarea de semituneluri sau copertine (polate) fie acoperite cu straturi suficient de groase de pimént pentru protectie, fie foarte inclinate pentru devierea pietrelor cdtre vale. Sistemele construc- tive se vor stabili de la caz la caz prin proiect; b) semnalizarea corespunzatoare a zonei SECTIUNEA a 8+ Profiluri transversale pe ciile de acces Ia autostriizi Art. 44, Accesele (intrsile gi iesirile) la autostrizi sunt alcdtuite din bretele si bucle avand edi pentru circulatia unidirectional sau biditectionala. Bretelele si buclele pot avea una sau dou benzi de circulate spe sectoarele {in aliniament sunt aledtuite conform fig. 4 Se 8 aso 230 3 30-1038 ') Cu dout benzi de circulate Fig. 4. Bretele gi bucle alumi ieaneArt, 45. Se recomandi ca sectiunile transversale pentru pasaje gi poduri situate pe cdile de acces la autostrazi cu o banda gi doua benzi, si fie cele din figs. 1.00 sow 100 8) Bretele cuo singurd banda de circulate 90 sete 330+ w 100. ') Bretele cu dou benzi de circulate Fig. 5. Sectiuni transversale pe podurile de pe bretele Art. 46. Gabaritele de la scefiunile pentru drumuri si poduri se vor ma- Jjora cu supraldrgirile necesare curbelor de acces. SECTIUNEA 09-8 Structuri rutiere Art. 47. Pe clile de citeulafe, benzle de ghidare, benzile de accelerare sau dececlerare, benzile pentru vehicule lente si bretelele Ia accesele autostrzilor, se vor adopta structurirutiere pentru traicul de perspectiva de 15 ani dela darea in funcfiune. Osi standard va fi de 115 kN ‘Art 48, Pentru benzile de stafionare accidental structurile ratieretebuie siiaiba imbriciminte impermeabilé care se dimensioneazi pentru a permite stafionarea vehiculelor grele si foarte grele si circulatia temporara gi accidentald de pe autostrads (luerari de eparati, blocaje de circulate, ete), adoptindy-se in anumite situa (eu acordul beneficiarului) structurarutierd de pe parteacarosabil (pentru se produce degradir in cazul unor dirs speciale a circulate). eres Art. 49, Pentru spafiile de parcare si spatile pentru servicii se recomand& structurirutiere rigide. Art. 50, La proiectarea structurilor rutiere se vor respecta prescriptile din reglementirile tehnice in vigoare. SECTIUNEA a 10-2 ‘Terasamente Art. 51. Terasamentele se vor proiecta gi se vor executa in conformitate cuprevederile normativelor in vigoare. Pentru zonele de ses $i albile majore ale raurilor sau oriunde terenul are incliniri transversale mici autostrada trebuie si fie in ramblee cu indljimea de 1.20 - 1.50 m. In zonele de deblev, in functie de situatia localé, taluzurile trebuie si aibi inclinarea de 1/8-1/10 Pentru a evita inzapezirea autostrizi prin viscolire (in regiumile cu astfel de probleme). CAPITOLUL IIL ELEMENTE DETERMINANTE ALE TRASEULUI SECTIUNEA 1 Viteza de proiectare ‘Art. 82. ~ (1) Viteza de proiectare este elementul principal in functe de (2) Viteza de proiectare este definith ca ‘mare cu care un autoturism poate parcurge in deplinA securitate si confort un tronson de autostradA in conditii climatice foarte bune (timp uscat fri vant sau cu vant de intensitate micd i vizibititate bund), ea depinzdnd doar de elementele geometrice ale traseului ) Viteza de proiectare este fixatd in functie de retieful strabatut de utostradi, Ea se poate modifica pe diferite tronsoane de autostrad& potrivit modificérii condifilor de relief. Este recomandabil, si nu se opereze ‘modificdri dese ale vitezei de proiectare pentru a nu se afecta omogenitatea traseului. Se recomanda ca diferenta vitezelor de proiectare intre doua sectoare succesive sf nu fie mai mare de 20 kv (4)Avand in vedere ins caracteristicile autovehiculelor modeme care igi pot modifica repede vitezele de circulate in functie de elementele geometrice ale traseului, curbele se pot amenaja pentru viteze mai mari SuEMVTERNC RITES ———$_—__——— 21Art. $3. Potrivit Jui Ministrului Transporturitor nr. 45/1998 sunt fixate trei viteze de bazi pentru autostrazi gi anume: 4) in regiune se ges 120 kev ») in regiune de deal 100 km/h ©) in regiune de munte 80 km/h Art. 54. Regiunile menfionate la Art 53 se definese astfel: ') in regiuni de ges se cuprind zonele de ges propri-zs, podigurile, ) 1000 | 630 450 Art. 58, Lungimea curbelor de trecere (progresiva) de la aliniament la areul de cere cu raze minime, se poate calcula cu relafile: gi oneal, ay unde: ¥ = viteza de proietare (mis) 1g = acceleratia gravitationala (9,8 m/s!) 22 MEMVToNICRTER ila. \, ante OT cere (m) ‘panta transversald a profilului suprainaltat (7%) 4 =variatia acceleratiei centrifuge in unitatea de timp, dar nu mai mare de 0,5 m/s). Rezulté: Viteza de proiecare (kv) ‘Viteza de proiccare (mac) 1 (raza cull de er) (m) qu) ‘Ah indltarea margin supraindljte (m) Panta marginii care se suprainslfé sf nu fie mai mare cu 0,5% faté de panta axului. ‘k= Pe (ip) in care: ‘Pe= partea carosabild a unei c&i = 7,50m i= supraindljarea (7%) ‘p= convertire (2,5%) (In originea curbei progresive profil este convertt) ‘4h = 7,50 (0,07 — 0,025) = 0,34 m; = 034 N00 yp am qu.) bem unde J = coeficieit de proportionalitaté reprezéntind variatia accelerafiei ‘normale in unitatea de timp, in m/s" La autostrazi se admite j= 0,2 + 0,5 suemvronsc aren "end Wi, re, 1, irworie 2004 3BViteza Gant) 10 0 70 30 Raza minis (=) 1000 | _ 650 450 240) a 22 25) 236, 2 Le 195 189 18 BI Ls 146 1a Te Ls 17 13 31 4) Criteriul de confort optic ‘Acesta este indeplinit daca arcul de racordare progresiva conduce Ia 0 rotire, a sectorului de traseu vizibil, de minim 3* (circa 1/18 radiani) care permite perceperea curburii de citre utilizator a unui traseu fluent. Introducdnd aceasta valoare in relaia clotoidei Dead 2R 2K? 18 ed unde: ‘= unghiul format de tangenta la clotoida cu sensul pozitiv al axci absciselor, rezult: #R Rte: Studie efectuatearaté cd o deplasare a cercului AR 0,50 +2,00 asigura atenuarea curburii in perspectiva si deci a confortulu optic, Din relafia clotoidei pentru AR us) ‘Se propun urmatoarele lungimi pentru curbele progresive (clotoide, tabelul 1) Tabelul 1 Viteza ry wo [20 | 100 0 Lm) G=0A we) wo [40 | 0 120 TL excepional (m) 100 100 Art, 59, Intervalul de variafie a valorilor razelor curbelor are de cere ‘ntre care acestea se racordeazi cu aliniamentele prin intermediul unor arce de clotoida iar profilele transversale au inclinare cétre interiorul curbelor mai mare decit inclinarea din aliniament (dever pozitiv supraindlat) sunt prezentate in tabelul 2. ‘Tabetul 2 L % A reat L2V24RKAR Pentru AR = 1,00m L2v24R a7) oF | toma i ies Go) wo | 20 [10 © pos " ' Raza mini (=) i000 | oo | «50 | 20 7 ' evr ar=10y | 5s [ms | 10 76 Fig. 6, Elementele geometrice ale clotoldel sues nec ne 24 “ool Bor. 1, arworie 2004 AEINTERIC AMER og “Salle: liemone 2008Art. 60, Racordatile cu arc de cere gi profil convert se realizeaza cu respectarea elementelor prevazute in tabelul 3. Tabelul 3 Visa de proecie a a 140 120 100 Raza minima (=) sir | 201 | tor | tor Rava maximal (m) ‘4500 | 3500 | 2500 | 2000 Art. 61. Racordatile cu are de cere gi profilul cu dever negativ (din aliniament) se vor realiza cu respectarea valorilor prevazute in tabelul 4. Tabelul 4 [Vicaccpoicme cma [100] 0 [wo] [Lac a ar 1500 | 350 [2500 | 2000 [Razele pentru racordarea curbelor in plan orizontal se masoard din axul autostrizii CAPITOLUL IV AMENAJAREA CURBELOR IN PLAN SI IN SPATIU SECTIUNEA 1 Generalitati Art. 62, Pentru asigurarea securitifi vehiculelor si confortului la parcurgerea porjiunilor de traseu in curbe, acestea se amenajeazi in plan Crizontal prin lucrar pentru asigurareavizbilittii si racordar progresive (dupa caz) iar in spa prin inclinri corespunzltoare ale profilului transversal SECTIUNEA a Vizibilitatea Art. 63.— (1) Vizibilitatea se asiguri in plan in functie de viteza de proiectare, prin degajarea spatiului din interiorul curbelor de orice obstacole surmsonucmnen 25 Salih | arere 2008 ca: dimburi de pmant sau roc’, clidiri, garduri, copaci, plantai, stilpi, ctc., iar in profil longitudinal prin racorditi verticale cu raze adecvate, Vizibilitateatrebuie asigurata gi pentru zonele de accese la nodurile rutiere si spatiile pentru servicit. (Q) Vizibilitatea suprafefei ci dati la pet. 9 din anexa 2 se asiguri la distanfe mai mari decit distanfele de frinare pentru vitezele de circulatie respective. (G3) In cazul cénd se construieste la inceput o primé cale a autostrizi, pentru a se crea posibilititi de depasire, trebuie si se asigure vizbilitatea pe dlistangele de la pet. 10 din anexa 2. SECTIUNEA a 3-a Amenajarea curbelor izolate Art. 64. Racordirile in plan ale aliniamentelor se realizeazi prin curbe formate din: a)arce de cere (c) cand acestea au raze mai mari dect imitele inferioare ~ inclusiv— pentru intervale de variaie indicate la pet. 6 din anexa 2; b) arce de cere (c) cu raze situate in intervalele de la pet. 2 din anexa 2 vind la capete arce de clotoida. Un caz particular il consttuie racordarea directi a aliniamentelor cu doud arce de clotoida egale care se intélnese pe bisectoarea unghiului aliniementelor. Pentru acest caz se pune conditia ca att razele de curburd in punctul de intdinie cat gi lungimile clotoidelor si fie egale cu cele indicate la punctele 4 iS din Anexa 2. Art, 65. Amenajarea in spafiu @ suprafefei cdi in curbe const in asigurarea unor inclinari transversale corespunzitoare fiecirei situati, in funefie de mArimea razelor curbelor arc de cer, inclindri indicate in anexa 3. Variagiainclindri transversale in ungul autostrazii se realizeaza succesiv prin rotirea profilelor in jurul marginii benzilor de ghidare dinspre zona ‘mediand a cdilor unidirectionale sau in jurul axului fiecdrei fi, in situatia clilor independente. Art. 66. (1) In aliniamente inclinarea profilului transversal denumité pe scurt dever este tre dreapta in sensu! de mers gare in mod curent valoarea de 2% - 2,5%. Deverul din aliniament nu primeste seman algebrc. (2) in curbe deverul primegte un semn algebric: + (plus) ciind inclinarea este cite interiorul curbei si - (minus) cnd inclinarea este cdtre exterior. (3) In curbete cu raze mai mari decat cele dae la pet. 8 din aitexa 2 nu se fac amenajari speciale mentinindu-se profilul din aliniament astfel incat deverurite pe cele doud cdi ale autostrézii au semne contra suuemvTeec “Salt mie 2004 77(4) in curbele cu raze mai mici decat cele de la pet. 8 din anexa 2 inclinarile ambelor edi ale autostrizii sunt citre interior. Dacd raza curbei este situat in intervalul de la pet 6 din anexa 2, deverul ve fi pozitiv i cu valoarea din aliniament, pe ambele e&i (convertite). Cind raza este situatd in intervalul ddelapet. 2 din aceeasi anexd valoarea deverului este mai mare, (supraindltare) si este indicat in anexa 3. ‘Art, 67. Amenajarea in spatiu a curbelor se face conform desenelor din fig.28, 29 si 30 din anexa 7. ‘Art. 68. (1) Rotirea succesiva a profilului transversal pentru realizarea convertiril se face in afara tangentelor curbei circulare pe aliniamente sau pe curbele vecine, daca acestea nu se amenajeazi, pe distanfa |. dati la pet. 7 din anexa 2 si numai pe calea dinspre exteriorul curbei. Deverurile pozitive de pe ambele cdi (convertirea) se menfin pe toati lungimea curbei (intre tangente) dup& care pe calea exterioari se revine la situatia din aliniament. (2) Lungimea /, pentru convertire rezulté din necesitatea de a nu ereste declivitatea pe partea exterioari a parti carosabile cu mai mult de 0,5%. ‘Art. 69. Pentru a se putea realiza suprainlarea, trebuie ficutd in prealabil, convertirea ca la punetul anterior cu menfiunea c& lungimea de convertire /, se amplaseazi in afara tangentelor lotoidelor (Oi, Oc) de racordare. Rotirea profilelor transversale de Ia situatia de convertire la cea de suprainaltare i invers, se face pe lungimile L ale clotoidelor date la pet, 4 din anexa 2, profilele suprainaljate menjindndu-se pe toatd lungimea arcului de cere cen- tral. in cazul particular, cdnd intreaga curba este formata din doui arce de clotoida, care au lungimile L, egale cu cele indicate la pet. § din anexa 2, distanga pe care se face rotirea profilelor este egala cu L indicata la pet. 4 din ‘anexa 2. Pe diferenfa dintre cele doud lungimi (L,-L) se menjine deverul ssuprainalat, SECTIUNEA a 3-a Supralargiri in curbe ‘Art. 70, La autostrzi nu sunt necesare suprallrgi SECTIUNEA a4-a Amenajarea curbelor suecesive Art. 71, Cand distanta dintre dou curbe succesive de acelasi sens miisurata intre tangentele arcelor de cere de raza R,_, este mai mick decat raza cea mai mare, iar raportul dintre raza cea mai mare si cea mai mic& este ccuprins intre I...1,5 cele dou curbe se vor inlocui printr-una singura in curbe. ser Tone met 28 Fell w. 1 iorverie 2008 Art. 72. (1) Distanta dintre dowd curbe succesive, dupa indeplinirea obligatii dela Art. 71 indferet de sensul lor, rebue sa permits amenaiie, cu sau fir arce de clotoidd. Curbele se consider izolate, amenajanduse Separat, dac dstanaintretangentele de iesire (Te, Oe,) respect intrare (Ti, Oi,) este mai mare de 3 1, sau succesive dacd aceasta distan{d este mai rich de 3, (= lungimea pe care se realizeaziconvertrea profiluli trans. versal de la dever negati la dever pozitv avand aceeastvaloare cain aliniament, Anexa 2, pet. 7). (2) Cind una dine curbele suecesive are raza mai mare dect cele i cate lap. 8 din anexa 2s nu se amensjeaza, putind avea deverpoztv sau negatv ease considerd echivalentacualiniamentl putind primi convertree celei de a doua curbeindiferent de sem deveruli (3) Distanjele minime care trebue 3 existe intre doua curbe succesive penir ase putea introduce racordarea in plan i amenajarea in spafu sunt prezentate in col. 4 tabelul 5 Tabetas a care ie | cnet cme icing 3 cm a a “Modul de amenajare Sensul baa 4 Tea ioe [PSS [cer | nancies | taorace Nae ioe a Teme oe Coa 3 Indiferent = =o” nepaiv =p) ent | (oprinttare=i) | TH*O8=01 essere an ee co Test FF coin [Soa | onanine=) Pero = neem | say {suprainatare i, = (supeainslareiy | OF *' Convertir se ealizeaza pe fnginea aplasia angen fi Pealiniament, pe curb are nus amehajeaza fe patil pe mame pra Pe curba care nu se amenajeaza. ee Sn ule Tesnac Run “cod sw. icruore 2004Art. 73, Spatiuldintre doud curbe succesive se amenajeazi dupa cum ') clind una dintre curbe nu se amenajeaza, cea de a dou curba se ‘amenajeaz8 casi cind a fi zoatipotrivit Sectiuni a 3-a (art. 63-68); b)ciind ambele curbe sunt convertt au acelag sens, proflul convert dela finele primei curbe e menjne in continuare pn la inceputul cele de a doua curbe; «) ednd ambele curbe sunt converte si au sensuri contrare rotiea profilului pentru inversarea semnului deverului se face pe Aliniamentulsituat inte finele primei curbe gi inceputul celei dea doua curbe, La mijlocul dstanfei existi un profil cu dever nul (orizontal); 4) cind o curbs este convert iar alta suprainaljat si au acelasi sens, ‘otireaprofilului pentru trecerea de la converire la supraindlare se face de la finele primei curbe pind la fineleclotodet (intre cele ddoua curbe arc de cere); ©) cand o curbi este convert iar alta suprainalyti si au sensuri contrare, roti profilului pentru schimbarea sensului deverul se face liniar intre cele dows curbe, pe aliniament, ls mijlocul distanfeitrecindu-se print-un profil orizontal, iar in continuate ‘mirirea valorii deverufui pind la ralizarea supraindlpri se face pe lungimea elotoidei; 1) cand ambele curbe sunt supraindlyte gi au acelagi sens, rotirea profilului pentru modificarea (marrea sau miegorarea) deveruli se face inte cele doua curbe are de cere, de la inceputul elotoidei primei curbe la finele clotodei celei dea doua curbe; £) dnd ambelecurbe sunt suprainatate si au sensuri contre, rotirea Profilului pentru modificerea valoi si sensului deveruui se face Ca ait) inte cele dous eure are de cee cu mengiunea ci profil otizontl trebui si fie mplasatintr-unadinte cee tre poz in ppunctul comun al orginilorclotoidelor celor dou curbe cénd na existéaliniament inte clotoide; in aliniamentul dintre clotoidele celor doua curbe; in originea uneia dintre clotoide, unde trebuie ‘mutat, in cazul cind rotirea direct proportionala eu distanja cade pe accasti clotoida. ‘yin eazul particular cind racordarea aliniamentetor este realizata fart are de cere central ci direct prin doudarce de clotoida eu lungimea , (pot. 5 din anexa 2) amenajarea se face pe lungimea L (pet. 4 Anexa 2) ‘Art, 74.1n anexa 7 se prezinté exemple de amenajarea curbelor EM TEN HER ‘oul Tewari 000 SECTIUNEA a Sa Amenajarea suprafefelor celoralte beni ale autostrizi din afara c&ilor Art. 78. Supafeeeimbrctnilo,inaliniament, pe benz de ghidare pe benile de acelerre 9 detserare vor ave ale Inc ale Galo, de cae sunt aliturate ‘Art. 76 Benle de sana i benile penta vehicule lente dnspre ineriorl urbelor ig mentin pata wansversl cnaliniament rele dnspre exterionlcurbeoravind raze sub cle dept. dn anexe se converte pe acleas distanteca profi cil rn converte pe to umgimen fe amenajare a supra! ci (chiar dat banda de crete adlacett se supminali) In zal curblorneamengjate,benzie de sainae dnspre exterimaleurbelor i menin profil dn aliniament “GATET? Acotaneot dn despabera de stsonate rye npeink CAPITOLUL V PROFILUL LONGITUDINAL SECTIUNEA 1 Date de proiectare Art. 78. Profilurile longitudinale se pot face pe marginile dinspre zona mediana a benzilor de ghidare, sau pe axul autostrazii sau pe axul cdi unidirectionate, Art. 79, Declivitgile longitudinale si razele minime pentru racordatl verticale, vor fi cele din tabelul 6 = . ‘Tabetul 6 Viteza de proiectare, eee vo | 120 | 1 | 9 Declivtatea maxima, (%) [4 3 6 | 6a Records concave: 1. Raze minime, (rm) TRacordiri convexe: 2. Raze minime, (mm) 6000 | 4200 | 3000 | 2000 18000 | 10000 | 6000 } 3000 * Declivitatea de 7% se va adopt i stuatii deosebite suEMvTeaNc Rumen ‘al Tone 2004 STArt. 80. (1) Linia rosie la autostrizi se aseazi in general intr-un mic rambleu deoarece profilul longitudinal trebuie si apari adaptat la caracterstcile generale ale terenului. Recomandarea devine mai evident in zonele de ses, in albile majore ale rdurilor si, in genera, in cazurile in ‘care terenul prezintpantetransversale mici in vederea desearcari drenurilor transversale de acostament. fn acest scop,patulautostrzi, in zona taluzelor, trebuie s fie cu minim 0,25 m deasupraterenului inconjurator (@) Adoptarea unui debleu, complica evacuarea apelor de suprafata, izoleazd autostrada de peisaj si 0 expune cu usuring& Inzipeziri (G) Adoptarea declivitagilor minime conduce la scurgerea lent a apelor de pe partea carosabilé sila viteze mai mari pot conduce la pierderea progresiva a aderenjei pneu-imbraciminte,ajungind pind la fenomenul de acvaplanare. (4) Acvaplanarea poate apirea incepind cu 0 vitez# de 70 km/h si 0 srosime a statului de pa de cca. 10mm. (6) La vteza de 100 knv’ acvaplanarea este posibilé pentru o grosime a peliculei de ap de cativa milimeti iar pentru viteza de 120 km/h, fenomenu Se manifest pentru o grosime a pelicule de apa de 1,3 mm. (6) Pentru reducerea grosimii peliculei de apé'se recomanda ca pe sectonrele cu deverul sub 1%, dclivitatea si fie de ordinul0,5-1%, (7) Se recomanda ca declivitajile adoptate s& fie sub cele maxime, Art, 82, (1) Pe sectoarele cu declivitifi prelungite care depigese 3% pe calea unidirectional care urea la autosriile cu cite doud benz pe fecare cale unidirectional, pentru circulaja vehiculelor grele se prevad ber suplimentare de minim 3,00 m litime paralele gi adiacente eu benzile din dreapiasensului de ureare, avd aceeasi structurérutiera cu a cdilor de circulates care inlocuiese benzie de statonare accidental. @) Lacie ev mai mult de dout benzi de ctculate pe sens nu se previd benai pentru vehicule lente. (3) Benzile pentru vehiule lente fncep dup ces-auparcurs lungimile L, (tabel8) din punt de tangent al deciviti de 3% de pe cuba de racordaré ‘erticala concavs i se terming in puncal de tangent al decivtiimita de 3% de pe curba de racordare verticalé convexa. (4) Dacélungimearampelr depageste cu mai putin de 100m, se remunta 1a prevederea beni pentru vehiule lente. (5) Insnte de banda pentru vehicule lent, in cuprinsullungimii L., se amenajeaza banda de desprindere din flux de 75 m lungime, precedaté de pane de acordare de 75 m lungime. (6) Dupi banda pentru vehicule lente urmeaza o banda de acelerae L, (caleuaté cu elt VIL1) urmaté de banda de pitrundee in flux de 150 mh lungime si pana de racordare de 75 m lungime (vei fig. 7). (2) Langimile£, 51, sunt prezntate in tabeal nr. 8 see lr a is pa se . “a ln baal? proud vileedeepim pentruatovehcule gee, [Z| SE ]gaq | mem ivadanaai nim {in functie de marimea rampei. a os Hw 334 urmindramgetor 2 3 moa | pes /eE Pee Hes ae Trae PEE |S" Ranges oe aaa [ eared noes] ea Bisa fH le Leste kom ie) ee een uae fe 30_[ 7 | as os 33s sr ‘Act. Pe setartc ou deci plang a croc medic ponder sae ea oe fe ee FF Shareclontcareulot se pers nere oath demiaimam 130m = SP — tse lungime (masurata intre punctele de tangenfa ale racordarilor verticale) pe rg = = ett 300 [370 care declivitatea nu trebuie s& depageasci 2%, In aceastd zond pe sectoarele = a 405 [385 [370 ‘cu banda pentru vehicule lente, se vor realiza alveole pentru staionare in s 230, 460 [ato 385 [395 ‘afara benzii a 3-a (avind o lungime de 50 m si latime minima de 3 m). = is 2s 470 [ais [390 | 380. eS a Scones earcule lente hungime critica L.= lungime de accelerare termediare se interpoleazi linear. .dicat modul de amenajare al benzilor pentru vehicule | Fig. 7. Banda vehiculelor lente ‘Art. 83. (1).Pe sectoare prelungite, (21 km) a clror declivitate medie ponderatl este de peste 4%, pe calea unidirectionalA care coboarg, in functie de condifile locale de relief gi teren liber, se vor amenaja benzi de circulajie pentru scoaterea din trafic a autovehiculelor cu defectiuni (defectarea sistemelor de frénare, etc.) si indreptarea acestora catre un opritor (gramezi de balast, etc). (2) Desprinderea se va realiza cu curbe cu raze mari pentru a se evita risturnarea autovehiculelor necontrolabile. (3) Aceste benzi, in afara platformei autostrazii vor fi suprainaltate si vor ‘avea parapeti grei pe exteriorul curbei de iesire spre dreapta, ayemreinaceunie “eal eI envi 2000 34 CAPITOLUL Vi Reguli generale privind proiectarea complex in spatiu (plan-profil) SECTIUNEA 1 Reguli generale Art. 84, (1) La proiectareatraseelor de autostrzi, de reguli se adopt clemente geometrice cit mai lagi. Elementele limitf se adopt numai pe tronsoane scurte, cand alte elemente ar conduce la lucriri nneroase, Se va urmiti si se adopte regulile si elementele geometrice pentru asigurarea confortlui optic. (2) Prin confort optic se infelege combinarea judiciousé a elementelor ‘eometrice ale trascului inte ele, in pan, in profil longitudinal si in profil transversal si cu mediul inconjurdtor, astfel incdt si asigure perceperea de ciltre utilizator, de la 0 distanta suficienta, a platformei edi, alurii si ‘ontinuitajitraseului care urmeaza a i parcuts, ceea ce permite efectuares din timp, fluent sn siguranté, a manevrelor de conducere necesare. In caz contrar, al nesigurériicontinuitti cli im cdmpul optic al utilizatoruui, discontinitaile, frintaril traseului si ingustiile patformei, genereazi un ‘mod necoerent de conducere gi dec lips de siguranti (3) Criterul de contort optic este indeplinit daca arcul de racordare progresiva conduce fa 0 rotire, a sectorului de traseu vizibil, de minim 3° (circa 1/18 radiani) care permite perceperea curburit de cite utilizator, conferind traseului un caracter fluent, odthnitor (lungimea clotoidei trebuie fie mai mare ca R/9) Deplasarea cercului spre interior in cazul racordirilor progresive (clotoide),AR = 0,5-2 m asigurd atenuarea curburi in perspectiva si deci confort optic. (4) Pentru asigurarea confortului optic, la proiectarea liniei roi se reco- ‘mand utilizarea razelor mari pentru racordarile vertical evitarea decli- lor relungite i evitarenschimbirior dese de decivitii (abel 9. ‘Art. 85. (1) In vederea asigurarii unor condi cét mai bune de circulate cu confort gi vitezele previzut, este de dort ca traseul unei autostrazi si fie ‘onstruitint-o succesiune de curbe de sens contra. in acest scop distanfele dint originile eurbelor succesive ar trebui 88 fie micgorate cat mai mult, chiar pané la limite minime, indicate in art. 72. prin alegerea de distanje Potrvite intre vrfurile de unghi legerea razelorastfel casi rezulte ungimi ‘nari ale eurbelor. In maura posibilittlor curbele succesive in acelag despartite de un aliniament cu lungimea chiar mai mare decit cea indicat in ‘abelul 5, vor i inlocuite prntr-o singurd curbé sau dac acest lucru mu este pyarposibil vor fi racordate printr-un arc de clotoidé care si asigure variatia ‘curburi intre valorile razelor lor. (2) Se recomandé ca lungimea cumulati a aliniamentelor si nu depaseasc 25% din ungimea autostriii, urmérindu-se repartizarea lor pe intregl traseu. Daca nu se poate evita un aliniament lung, se recomanda directionarea lui spre tn punct care si inchida perspectiva, cale unidirectional cu observatorul. Situatia este mai dificilé in cazul tunei suecesiuni de eurbe verticale in profilu longitudinal (fig. Ile) Art. 89, Pentru atenuarea sau eliminarea soluiilor defectuoase, datorate snecorelariitraseului fn plan eu profilul longitudinal, se recomandé: ‘Tabetul 9 Hierenak goonies views ees Ce Poa de rete Sopa nin aso | xs | 30 | 20 brat Sma zo00_| somo _| sooo | sano ono tugra a TS p te 1 eo oom | sam [ra 2.44500 3.000 |-20.000, Rede raie [56.500 36s00_|-36500_[17500 a convers minim in -“¢—T37-500_[ 30.000 | 22-500_[ 15.500 » faces arf Se ea » : [arom 300-160-1200 ‘sigur confor es 7 ip [1s.s00-[ 10500 2.) Solu de evita pivind tase in plan sn profil ongitdinal a 3 73.000 | 9.500, . be af s E500 co 3.000 Plan Art. 86. in traversarea unor intinse zone imp&durite se alege un traseu cu sinuozitate mai mare, ‘Art. 87. La intrarea sila iesirea din piduri sau debleurilungi si adinci se recomanda prevederea unor curbe pentru evitarea efectului de ruptur ‘Art. 88. in activitatea de proiectare a autostrizilortrebuie si se evit: ‘) deformarea in perspectiva a curbelor in plan care sunt combinate cu ‘varfuri de rampé, fapt ce lipseste utilizatorul de posibilitatea aprecieri traseului (fig, 8a). Cand curba in plan incepe in imediata apropiere a varfului de rampa se ajunge gi la mascarea completi a ccurbei (fig. 8b); ») aparitia unor puncte de inflexiune in perspectivi ca urmare a ‘combinarii unor eurbe de lungimi diferite in plan si profil in lung. Disperitia traseului in perspectiva si reaparitia acestuia dup 0 anumita distangd (fig. 8c; 8d) este periculoasa deoarece pe lings dificultatile pentru aprecierea distanjelor creaza impresia c& vehiculele care se deplaseaza in sens contra, circuld pe aceeasi er Ten eR area Prot fongrtuainat ED Perspective ©) Lipsa corer trascului in plan eu profil longitudinal Fig. 8 Soluti de evitat sulEnv Teac euneg eeeSSS SSS Teaseu in Prom = spective eaiasnet perspecti Pion Profil longitudinal #TY || a ©) Solute deosebit de periculoas’ Fig. 8. Soluti de evitat SUEMTENC RTE 38 Stee 1, varie 2008 Pron Prot longus! all 8) Introducerea unei curbe de by Sinuozity difeite pe cele ‘acordare progresiva in plan oud planuti ‘ongtusa Plon Prot longitusin! ©) Suprapunerea total a curbelor in plan cu racordirile concave 1n profil longitudinal Fig. 9 4) coincidenfa, in cat mai mare masur8, a racordirilor in plan si in profil longitudinal (fig. 93; 9c) sau evitarea sinuozitl cee pufin in unul din planuri (fig. 9b); : >) punctele de inflexiune ale curbelor in plan nu trebuie si fie amplasate Vrfurile rampelor;lementelor geometrice ©) pe eat posibil trebuic si se evite adoptarea elementelor ge Mrnime pent cueledincel dol planar, Sever evita rcodine Ainiamentclor pall su aproape pera prin cube sce de cowcon : isu mil ine aliniament se vor nadie cure curaze cit ona ma recoandl calungines cuore ie 20 25V) CAPITOLUL VIL ACCESE PE AUTOSTRADA SECTIUNEA 1 Date generale i i 3¢ autostrada Art.90, Prin acces se infelege o intrare sau oiesie pe side pe autos ‘Art. 91. Accesele se fac cétre nodurile rutiere si la spatile destinate ee 7.00 1500 eye ss ty tat we boca omel 2ee | Fig. 10. Accese pe autostrada surmerbeaceuTen 40 Sidi trvore 2008 Art. 93. Intririle pe autostrada constau din sectoare de accelerare pe care vehiculele care vin de pe bretelelelaterale ii sporese viteza, dupa care uurmeazé sectorul de patrundere in lux pe care vehiculele deja accelerate la 0,75~ 0,85 din viteza de proiectare, intr in fuxul de circulaie al benzit din reapta sensului de mers. In medie viteza de patrundere in flux va fi de 80 km/h, urménd ca in functie de conditiile de trafic de pe autostrada, autovehiculele, si-si mareascd viteza la viteza maxima admisi. Art.94, Iesirile de pe autostradi constau din sectoare de desprindere din flux pe care vehiculele ies din fluxul de circulajie al benzii din dreapta edit cu 0,75-0,85 din viteza de proiectare, dupa care urmeazzi sectorul pentru seecelerare pe care vehiculele igi reduc viteza pentru a putea intra pe bretele nodului Art. 95. Sectoarele de accclerare si deccelerare pot fi in totalitate sau ‘numai pe o parte din lungimes lor alaturate de benzile de citeulajie din dreapta ale autostrizilor sau pot avea partial traseele bretelelor sau buclelor de acces. Art. 96. Sectoarele de pitrundere au lungimea de 150 m, iar cele de 1100 m lad = 100 m; ») in curbe eu raza intre 650 gi 1100 m la d= 75 m; 6) in curbe cu raze cuprinse intre 240-650 m la d= 50m; (2) Clind situatiile de trasew determina schimbari dese ale distantelor intre stalpii de dirijare se va adopta distanja corespunzatoare situatiei predominante CAPITOLUL IX 'TERSECTU SI RAMIFICATH CU ALTE CAI DE COMUNICATIE, SECTIUNEA 1 Date generale Art. 110, Intersecile autostrzilor eu alte ei de comuni cai fate alte autostriz, drumuri de orice clas sau categorie, se fae numai denivelatastfl inedtfluxurile de circulate de pe autostrzi si mu fie in nici un fel stanjenite Art. IIL. Accesele pe autostrizi se fae prin puncte special amenajate denumite noduri de circulate, nodurirutiere, Nodurilerutiere sunt intersect denivelate intre doui artere, prevazute cu drumuri de legiturd care permit {recerea fri conflicte a curentilor de trafic de peo ater pe cealalt, Nodurile rutiere pot fi complete asigurdnd relati intr toate sensurile din intersectie, sau pot fi pariale asigurind relatii numai pe anumite sensuri SECTIUNEA a 2-2 ‘Tipuri de noduri rutiere Art. 112, Nodurile rutiere sunt de tipurile 1) noduri de tip A la interscetile sau ramificagile dintre autostrazi; suey Teac eumer 46 Sawin 2000 +) noduri de tip B la intersectile sau ramificaiile dintre autostrazi si ddrumuri din alte clase. Art. 113. Nodurile rutiere pot avea o multitudine de forme depinzfind de complexitatea situajei si topografia locali. Ele fae obiectele unor studi gi proiecte speciale, Art, 114. Relatiile dintre diversele sensuri din nodurile rutiere se realizeazi prin bretele uniditectionale sau bidireotionale avind profilele transversale conform fig. 7. Art, 115. La toate tipurile de noduri accesele se proiecteazé conform prevederilor capitolului 4 Art. 116. (1) Nodurile de tip A intre doud autostrizi se trateaza functie de volumul traficului, dup’ cum urmeezi: 4) in cazurile cind volumele de trafic pe relaiie dinte cele doua artere sunt mai reduse se admite ca nodurile sa fie cu un singur pasaj sicu bretelein forma de trifoi cu patra foi (fig. 12) pe care viteza Nuxului de circulate poatd s8 scada la minimum 30 knv/h; b) in cazurile ednd volumele de trafic pe relajiile dintre cele doua artere sunt foarte mari nu se admite reducerea sub 80 km/h a vitezei pe fluxurile de circulafie. In aceste cazuri sunt necesare mai multe pasaje, sau pasaje suprapuse conform exemplelor din fig. 12s; 12; 124. (2) Forma nodurilor variaza si in functie de unghiurile de intersectic, situafia topografia, ete. Art. 117, Nodurile de tip B se trateaza in functie de importanga drumutilor din intersecti, de situatia topografic, de sistemul de taxare, etc. Accesele | autostrizi se realizeazd cu respectarea prevederilor din cap. 9 in timp ce pe drumurile din clase $i categori inferioare se poate admite sau nu (dupa 22) ca fluxurile de citculafe si se intersecteze. La nodurile de acest tip se ‘admit si bretele cu circulatie bidiectionala, conform exemplelor din fig. 13. Art. 118, Intersecfiile bretelelor gi buclelor cu drumurile de clasé sau categorie inferioara autostrizii se trateazii in conformitate cu prevederile normativului C173 pentru amenajarea la acelasi nivel a intersectilor rumuritor publice din afara locaitijilor. suc Tose auren ara') Un singur pasa i benzi suplimentare de citeulaie 8) Dowd pasaje separate 7 << . : oe oo (Cx puncte sunt notte acesel) Powis (Cu puncte sunt notateaccesee i autstrii) ‘4g, BAEINTORICRUTIR suet reac aTER ‘ul 1 oa 2000 ‘Sal 1 oe 2004 “0SECTIUNEA a3-a ‘Amenajarea acceselor Ia nodurile rutiere ‘Art. 119, La nodurile rutiere se asigued vizibilitatea prin amenajari adecvate, degajamente, ee ‘Art. 120, Razele minime ale bucelor si bretelelor la nodur sunt in functie de viteza de citculajie admis. Curbele vor fi amenajete conform STAS 863, (aze, curbe progresiv, ete). ‘Art. 121. Declvitjile adoptate pe bucle gi bretele sunt: maxim 7% la _urcare i maxim 8% la cobore. ‘Art. 122, Razele minime de racordare verticald a delivitajlor pe bucte si bretele sunt: 2) 800 m la racordari convexe; ) 400 m la racordari concave Art, 123, Amenajarea curbelor pe buclele si bretelele noduilor se face eu elementeadmise pentru categoria drumurilor din ramificayie cu menfiunea c& din jocul pantelor transversale(Fespectiv micsorarea lor) poate rezulta necesiatea marist anumitor raze pent a permit viteza admis pe bretele ‘Art. 124, La proiectarea nodurilorrutiere se vor urmir: 2) simplitatea schemelor, ') uniformitatea, respectiv prevederea in misura posibilulul pe © lungime eat mai mare de autostradi a unor scheme de noduri similare; ©) regularitatea, respectiv micgorarea intervalului de variajie @ elementelor nodurilor (raze, decivitii) pe sectoare de autostrads ct mai lung. Art. 125, Prinipile care webuie avute in vedere la proiectarea nodurilor 4e circulate, sunt urmatoarele 2) in cazul noduilor de tip B, de regu autostrada trebuie si amin la nivelu terenului, pentru a asigura flueni traseului autostrizii si a se evita volume mari de luerdts +) in cazul intersect’ autostrzitcu un drum eu patra benzi, poate f ‘mai economicd mentinere drumului in poziia existent, la nivel terenului (Firé a deranja circulajia pe drum pe timpul executii autostizi) si reolizareaautostrizi sus; ©) trebuie sf se evite, pe et posibil, seotunile de trere, (Anexs 9) punctele de iesie de pe autostrada trebuie s& preceada pe cele de intra. In caz.contrar, rebuie sa se prevadi o banda suplimentard a autostizi intr punetul de acces sicel de iesie. Lungimea setiuni aT UTE ears g 50. de triere (L; fig. 15), este un element esential pentru siguranta circulatiei si determinarea ei este dependenta de: numarul de vehicule etalon turisme, ce trec prin sectiunea de triere, numarul de od sicalitatea fluxului ce exprimd att viteza ct gi siguranta 4) tipul de nod trebuie ales, pentru fiecare exz, in functie de valoarea ccurentilor de trafic; ©) pentru ca separarea curentilor de circulatie (fig. 14; fig. 15) sa ca iculayie (ig. 14; fig. 15) si nu ‘conduca la reducerea substanfialé a vitezei de circulatie, curentul de circulatie cel mai important trebuie menfinut pe directia general 2 cdi, cel secundar urmand a fi deviat spre dreapta, numérul de benz de crue tebe al devint egal cu celal curenjilor de circulate, £) in cazul convergentei curentilor de circulatie, este necesari ‘menfinerea pe o distanfa suficientd, a numérului de benzi de circulatie care converg.; 8) in cadrul unui nod s& existe, pentru drumul de clasd tehnicd superioari, cite un singur punct de divergenf si de convergenta sau sis grpeze puncele de divergent si de convergent atl ca influenta lor, asupra curentilor de circulate principal, si fie minima, Art. 126. Distanfa recomandabild intre dowd noduri este de 10-30 km. ‘Caexceptic, in apropierea marilorlocalitii, sau in regiuni cu localititinume- oase, se poate reduce distanfa, dar nu se poate cobori sub un minim de 2 km, Fig. 14 Sectiune de triere eu trecere de ambele pti sue Teewcaumes 5)Fig. 15. Sectiane de trlere cu trecere pe o singuri parte EY " » a Fig. 16, Sectiune de triere la noduri de cireutagie aust Tes ucRUTER 52 San, | tower 2000 CAPITOLUL X SCURGEREA APELOR SECTIUNEA 1 Generalititi Art. 127.(1) In vederea menfineii in bund stare a elementelor construc- tive ale autostrazi, (in special a terasamentelor si structrilorrutiere), se vor elabora studi si proiecte destnates4 indice solutile constructive pentru indepartarea diversclor categorii de ape de la autostrad (2) Studiile geohidrologice determina regimul apelor subterane care afecteazd terenul pe care este situatd autostrada 5 insisi corpul autostrazi si stabileste masurile de lust pentru ca aceastiactiune sé fie cit mai redus. Scurgerea apelor din precipitaii care actioneaza direct asupra corpului autostrzii se rezolv prin proiectul de terasamente care prevede mésuri pentru facilitarea acestei scurgeriastfel incit apa si fie indepirtatA cit mai rapid, de corpul autostrzii si structurarutier, Pentru scurgerea apelor trebuie si se prevada rigole, sanfuri de gard8, drenur, etc ‘Art. 128, Podefele vor avea lamina minima de 2,00m gi nltime suficienté pentru a putea fi curate, ‘Art. 129. (1) Apele pluviale aferene platformei autostrzii, coletate de santuri, inainte de varsarea in emisari vor trece prin decantoare pentru prj solide (fig. 17a) si separatoare de grisimi, (ig. 17b), vor deveni destul de ‘curate si nu. vor influenja negativ calitatea apelor existente in vaile intersectate. Q) Pentru zonele unde nu existé posibilitti de descdrcarea apelor i un emisar, acestea vor fi dirjate, dupa decantare si degresare, pe terenul din zon8, prin intermediul unor bazine de dspersare, (fig 17c), pentrua se evita erodarea terenului. ‘Art. 130, Prezentul normativ face precizari in special pentru evacuarea pei de pe zona mediana si platforma, SECTIUNEA a4-a ‘Zona mediank Art. 131. Zona median a autostrzi poate fi tratatl prin impermeabilizare sau Inierbare. Art. 132, Zona mediana impermeabilizatd impiedica infiltrarea apei, deci exclude posibilitatea innoroirii ei i permite scurgerea apei fir antrenarea Particulelor de pimant, SAEINTERICHUTER 55 Salle. 2006soso oer oui . omen rest nea rt aaa ene meson ‘Seemann Aon =F ws Fig. 17b, Separator de grisimi ‘ono wnat te Fig. 17. Bazin de dlspersie WAT Te TER acm Teeacmen ‘onl Hr 1 anor 2004 “Sal we onsore 3008 95‘Art. 133, Aceastd solufie se aplied astfel: 1) in aliniament, sub forma de acoperis cu panta de 2,5% catre efile uuniditectionale (fig. nr. 18); = — " 7 3 ‘ig. 18. Exempla de amenajare a zone! mediane impermeabild ») in curbe cu inclinarea transversald nied se executf rigolé pavatd la partea din aval conf. dispozitei din fig, 17 (cu evacuare transversal sau canalizare). Fig. 19, Secfiune transversal in dreptul unui cimin de seurgere sums Teac TER 6 Sl oer 08 Art. 134, (1) Zona mediand inierbaté si plantatd cu arbusti, fig. 20 (se aplici numai in aliniament, in zonele cu ramblee inalte unde drenurile Jongitudinale pot fi evacuate transversal) permite infiltrarea parfialé a apei of seugeeneupericil cups de ap (2) In cazul in care nu este admisd scurgerea apei pe partie carosabile adiacente, in zona mediand amenajatd cu pante catre ax, trebuie realizaté 0 rigold pavata pentru colectarea si dirijarea surplusului de apa in lung si descircarea transversalé a acesteia, prin guri de scurgere. Fig. 202, Zona mediand inierbatf (permite infiltrarea partial a apel si scurgerea apelin lung pe zona mediand) Fig. 200, Zona medial Inlerbat permite lnfltraree pagal ape \descircarea surplusului de api pe partilecarosabile) sueR Teac ATER ‘ol oe 2004 7‘Art, 135, Sectoarele cu declivititi longitudinale sub 0,22%-0,3% in spe cial in intervalele dintre curbe unde amenajarea acestora impune schimbarea sensuluiinelindri transversale cu trecerea prin profile orizontale sin curbele concave de racordare in profil longitudinal trebuie studiatd scurgerea apelor in fiecare punct in mod foarte amanuntit datorité efectului apei asupra stabiltiti construct cat si preintampinarea efectului de acvaplanare pe care il poate produce si care diminueaza mult sigurania circulafiei pe timp de ploai. CAPITOLUL XI DOTARI ALE AUTOSTRAZILOR SECTIUNEA 1 ‘Tipuri Art. 136. (1) Dotatile autostrazii pot fi grupate in urmatoarele tipuri, in funcfie de caracteristicile funcjionale ale spatiului a) parcari i spatii pentru servicii (P 5i S); by) stafii de taxare si puncte de control trecere frontierd (ST gi PCTF); ©) Centre de Intretinere si Coordonare (CIC), centre de tntretinere (CI) si puncte de sprijin pentru intrefinere. (2) Dotirile de tipul a $b vor fi accesible pentru utilizatori doar de pe autostrada. (3) Pentru personalul angajat la obiectivele respective, pentru aprovi- Zionare si pentru comerciani, se recomanda sf se asigute si cdi directe (Controlate) din dreptul localitijilor apropiate (utilizind reteaua publicd existent), (4) Dotirile trebuie si fie accesibile persoanelor handicapate in ‘conformitate cu reglementirile in vigoare. SECTIUNEA a 2-a Parcari si spatii pentru servieii ‘Art, 137, Dotirile comune sunt urmatoarele 4) benzi de aecelerare gi decelerare; ») semne si mareaje rutiere; ©) sistem de eanalizare menajera si pluviala; si gospodirie de apa potabilé; ¢) sistem de iluminare exterioars; £ telefon; 8) spatii pentru parcari autoturisme, autocamicane (cu exceptia parcirilor de scurti durata) si sutobuze; h) parcare exterioard legata cu sistemul de drumuri obisnuite (recomandare pentru spaii pentru servic); i) spati de protecte gi de agrement; 5) imprejmuire; ky WC Public; Art. 138, (I) Parcarea (fig. 21) este 0 2oné de odihné scparati fizic de autostrada in care spafile pentru parcare trebuie si aibi protecjie de minim 10 m latime fafd de marginee autostrizi (2) Fiecare parcare trebuie previzuti cu benzi de accelerare si decelerare, semnale si marcaj rutiere. (G) Dimensiunile parciri se vor proiecta in functie de traficul estimat si vor avea suprafafa de minimum 5000 mp. ‘Art. 139. In proiectele pentru autostrada vor fi cuprinse numai spaiile de serviciu convenite cu beneficial prin tema de proiectare, ‘Art. 140. (1) Spatile pentru servicii vor fi prevazute in plus, fi de parcisi, cu stafie de alimentare cu carburanfi(benzinlrie),lubrifiant si ser- vice auto, motel si restaurant pentru uilizatori,spafi comerciale gi petra serviei de turism, (2) Combinatia de servicii va depinde de proiectul de constructie pentru secjiunea de autostrada respectiva. ‘Art. 141. Tipurile de spaii pentru serv 4) spatiu pentru servcii tip $,; ») spatiu pentru servcii tip S,: ©) spatiu pentru serviii tip S, Art. 142, Spatiu pentru servieii tip 8, (ig. 22) va avea urmatoarele combinati de servi! 4) state de alimentare cu carburanti si spatiu comercial ; by snack-bar. Art. 143. Spatiu pentru serviii tip S, (fig. 23) va avea urmatoarele combinati de serviii 8) stajie de alimentare eu carburant; ») spatiicomercale; ©) restaurant; 4) autoserviee. i vor i urmitoarele: rcs, Teun ionern2008 5?oo y : ‘| i 5 SERENE 6, Parca autotarsme ee 1 Paeateauabuze 1. WC publie 8. Spa agement 2 Sta epurare 9 Spati prove 3 Safe pomp ape uzate 10. Imprejmie 4 Separator 1, Post transforma serian 5, Rezevorap+ sae pompe Fig. 21. Parcare de scurti durati co 10 Ste iene abun + 1.4 public ot estar srian 2: Soi epraremecano-iolgieh 12. Revewor combos 3. Sati pope ope rte 13. Pompe combust 4 Sie rea 16, Cena emis 5: Pare atari Gupaie 15. Gorpdkis combust pen centalatermicd 16, Separator ris A Spatiprotecte| 17 Post wasformare 18 Imprejmure Fig. 22. Pareare pentru servi tip S1wo "ATS roe samy 2 Sean rove syn yp a 9. Pos tranformare cee 10 Parca aurturisme | Ste alimentar carburagt 1 Paeaje atobuze 2. Aut service 12, Preaecamione 3. Restaurant 13. Spat pret 14, Cental termics 15. Gospodire combust pentru central erick 16, Imprejmuire 17.Cliire socal + comer, 4. Rezervor apa + stage pompe 5. Supe ttre aps 6 Separator gris 1. Sted epurare mecano-bologicd 8 Sujle pompe ape wate Fig. 23. Spatiu pentru servili tip $2 LEGENDA 10, tai pompe ape weate |, Ste alimentare earburany + 1. Post wansformare sti comercial 2. Clie socials + comers 5 Auto-service 44 Motel > resturant 5: Rezervor ap + state pompare 12. Paregjeauotrieme 13, Pareaje autobuze 14. Pareajecamioune 15. Spat preci 16, Centrala tried 17. Gomotie combust 6: Ste tne ph pent cals mich 1, Separator psi Ta Inge 6 Parare mow 9 Sai de epurare SD @ Fig. 24. Spatia pentru servi tip S3Art. 144. Spatiu pentru servicii tip S, (fig.24) va avea urmatoarele combinatii de servicii: 4) stafie de alimentare cu carburanti; ») spatii comerciale; () motel si restaurant; 4) auto service. Art. 143, (1) Construcfile din spatile pentru servicii trebuie si fie previzut cu urmitoarele: a) instalayii de incdlzire, electrice, ete; +) rezervoare de combustibil pentru centrala termi, 6) instalaii de ventilai i climatizare. (2) Se recomanda ca spatile comerciale si fie amplasateinainte de punctul de alimentare eu carburan{i (in sensul de parcurgere al spafiului). @) Se recomanda ca motelul si aiba parcaj propriu. ‘Art 146. Criterile de dimensionare pentru parciri si spafii pentru servic sunt: 4) traficul mediu zlnic, anual; ) componenya traficului; ©) tipal servciilor ofeite; 4) distanfele pnd la alte servieii similare; ©) valorficarea avantajelor oferite de medi! ambiant, ‘Art. 147, (1) Distanja de amplasare a parcirilor sau a spafilor pentru servci ffi de nodurile rutiere va fide minimum 2,0 km, In eazul in care nu poate fi respectat aceastl distant, spatile pentru servicii pot fi amplasate Si adiacent noduritorrutiere cu condita ca iesirea i intrarea in autostrada si 5e fact in punctele comune pentru ambelefunctionalitai (2) Distanja de amplasare una fa de alta a parcérilor se recomands afi de 5-15 km functie de conditile local. {G) Distanjele de amplasare dintre spa pentru servicii se recomands a ficele din schema din fig. 25. (4) Amplasarea parcérilor sia spafiilor pentru servici, se recomandi a se face alternativ. ‘Art. 148, Alegerea amplasamentului parcirilor sau al spatilor pentru servicii se va face prin luarea in considerare a urmatorilor factor 4) topografia terenului; ') traseul in plan si profil longitudinal; ©) apropierea faa de localitat; 4) valorficarea punctelor de atracte tristca sue Tec ER 64 Batt omer BE PH OR ae OAK 5 a8 wit wet wot z z was 5 8 pio —__g—s We Spies te pre ct pane P fees deca spose pre ‘Mecano er Fig. 25 1 re a ae traversarea la nivel a c&ilor de circulatie. In mod exceptional, se poate admite (2) In cazul parcatrilor, topografia denivelatd a terenului poate fi folosita $c Teall Tiorse 2008 O°Art. 150. (1) Distanja necesara pentru oprire trebuie si fie intotdeauna sigurat, mai ales in apropierea punctlor de intrare sisi de pe autostrad Se recomanda ca spatile pentru servili si nu fie amplasate imediat dupa o ‘cura cu raza minima convexa sini in imediataapropiere a curbeiorizontale ceuraza minima, (2) Se recomands evitarea amplasamentelor pe autostrad in zonele cu ) plantarea unor specii de arbusti corespunzitoare; ©) plantarea unor speci de arbori corespunzitoare. (2) Problema intretinerii vegetatiei trebuie avuti ‘momentul proicetiri Art. 277, (1) Pentru @ asigura o bund inridacinare a diferitelortipuri de Plant, se recomanda crearea unui strat de pamént vegetal pe taluzuri, avnd Uunnatoarele grosimi: 4) 15-20 em pentru iarba ') 30-40 cm pentru cazurile speciale (de exemplu, acolo unde © parte din rambleu este cedat agriculturi), «) 50-60 em pentns arbust. (2) Acest pamant vegeta trebuie si fie chimic neutru in nats ss aiba ‘un continutsuficient de materie organic& si agenti nutritivi; zonee trebuie fe curajate de pietre, moloz, din si buruien. vedere inca din = SHETVTECHUMER 9 ‘Dal Tumis 2008(3) Pe taluzele debleelor, acolo unde este dificil s8 se aplice un now strat de pm vegeta, suprafta se poate amenaja pentru planta, rengindsese ln anumitetehnici de conectare a caracterstiilorfizie si oganice. cum ar fi 2) insimantarea eu planteleguminoase: acestespeoi au proprietti de Fare azul pot transfra nitranso, cnt astl porivit pentru recoltelevitore: b utiizarea de ingrsiminte orpanice si chimice ¢)folosirea de geotextil sau ate mijloaceauxilirein vedere pista unui strat vegetal fer pid cn acest saeind va fi preluaté de citre plane : Art. 278, Acoperiea ca iabi a tluzurilor se va obine pin insimintarea unui amestee de speci diferite.tinindu-se cont de factor local, de medi, botanic’ si antropc. Art, 279. in cazul cind conditile peopedologice si botanice permit antarea de arbust pe tale, se vor planta speci care vor asiguraoproecte de durnisimpotiva ert 413k consoldeze statute mal anc! de pian (Art. 280, in vedereaasigurriiunei consoidit eficiente permanente pentru zonelepredispuse la sluneear, de pe taluzele mar i pe deblee de i partes superioaré a tunelelor, este necesar sa se recurga la tehnici de ‘eimpadurire,utizind tei speci indiferent de contibuia la stabilizarea suprafetelortalzelo,acesta vor seri la restabilrea peisajuluiafectat de lucrrile de construcie ‘Art. 281, (1) Principal scop al zonei verzi mediene este acela de a consttii un eoran de protect fmpotriva huminit puternice provocate de farurileautovehiulelor (2) Speciile de arbusti amplasali in zona mediana trebuic si fie caracterizafiprint-o evoluieviguroai gist creascdechilibat, att deasupra cit si sub nvelulsoluli,eresterea si ie moderat in inatime (pentru a evita ,efectul de zd supritorpenteu participant la trafic) ct ifn atime (pentru a evita diminuarea vizibitatit pe ealea de rulare), : (3) Mai mult, din cauza diicuhttilor in intretinerea “gard viu* in zona mesand est important ca specie dearbustis fie foarte eezstnte la atacul parazitior.agentitoratmoster i slventlorfoosiin imp eri $i in nici un eaz nu trebuie SA prezinte un percol pent participant la trai prin urmare, gardul vi tebuie sa ie protest printro impreimire Solid, $s iba dimensuns lmtate ETOAC EUTER (el 1 arin 2008 (4) De asemenea se vor folosi numai specii care rezista la poluarea din zona. frd efecte negative asupra cresteri (5) in functic de latimea zonei mediene, arbustii se pot planta in rinduri sau in grupuri (6) In ambele cazuri, se va evita monotonia prin schimbarea speciilor acolo unde este posibil, SECTIUNEA a 8-a Informarea public, consultare si participare Art. 282. Comunicarea si informarea public trebuie asigurata in decursul procesului de proiectare, in conditile in care implicarea publicd este parte integranta din Evaluarea Impactului asupra Mediului Inconjurator. Art, 283. Comunicarea cu pirtile interesate se poate materializa prin: a) deschiderea de birouri de informati (rispéindirea publica de materiale si documente informative); b) culegere de date (comunicarea cu localnicii si cu grupurile de interese): ©) consultare (oferirea oportunitatii pentru persoanele interesate de a pune intrebari, iar pentru colectivul de proiectare de a obtine opinii referitoare la alternativele de proiectare); 4) participare (dialog intre pantie interesate inainte de luarea deciziilor importante referitoare la proiect) Art. 284, Tehnicile de consultare implic8 expunerea de informatii, buletine, rapoarte, foi volante informative, sondgje, “audieri publice” sau intilniri publice, discuyii cu anumite grupuri specifice sau individuale, inspectii $i metode de evaluare rapide, cum ar fi interviurile de presa, examinarea observatilor Art, 285. Comunicarea cu publicul trebuie de asemenea s8 continue si dupa faza de execute. SECTIUNEA a 9-a Monitorizarea Art, 286. Este posibild distingerea a doua tipur principale de monitorizare, si anume: 4) monitorizarea de baza. in seopul procurarii de date necesare in ‘objinerea informatilor despre starea actuala a mediului inconjuritor si tendintele de schimbare ale acestuia, fira a se avea in vedere impacturile in vitor ale autostrazii; = SUE TERICHUTER 99 per EE rs |) monitoriaresimpactulu, cade exemplu: determinareaimpacturilor ane actuale ale execute gi explatirit autostrizit. 2 z = Art, 287, Monitorzares postexecutietrebuie si saisfcd cel puin unl ; er 3 sau mai multe din urmatoareteobictve: 4 top af, : 4) analizarea si imbunatatirea metodelor de evaluare, in special a celor Bs agg Fay a Tegate de anticipareaimpactrilorasupra medi: fe | re be ae ') asigurarea de agenti ale autostrazii care si monitorizeze eficienia ie [-|da58 922 fas misurilor de protectie a mediului; : a4 sey day. ie ¢) si indeplineasc& o necesitate politica (de strategie), in vederea 3 e eteg ahi isd 223 || siguranjei ca efectele construirii autostrazii asupra societafii sunt ideas lie] aez heey bine injelese gi controlate si ca acestea sunt comunicate corect 5 ae HE i 4 PHeicuill publicul 5 sehegede Etiilig 4) identificarea posibilelor tendinte in dezvoltarea conditiilor de mediu. = El jele SR888 8 ele - ali EIS} 2]° genes a oe = B18 Zs] 2} geees 2 al [2lc Ee au 3 Ele © e 2] |§3 Bes Sa) [ 33 g) je | = 4 #2)-| i 3 re ad a) | i Eadie inl 7 summoner sawronscrnck 94 4 eee ‘end or 1, rer 000% ieee rrerrenre eee BIRT 18 Soae 2 i Pea [aae ese Z > [tasemaimaramiameae T= = centrale misurate intr Si...S 0 o Ting ine ae cer or ‘achincsaeeScec cmee eerie +) Stecimargecccae™ | ™ | Sateen inane peter rr Tangle ie, al oir Se diay pre ‘sepia to ce 0 kwh ngs | eccromece | ree tas Sincere done Scere sepa eset is, Sopra spices cnr Eup Tne aaa «| iene decease tr zm | rao | rae Peaiieoeakwtercie | 3 | m0 | om Girton opt tela Soar Geet mettre a GS TT a eiebcae econo: tn ject peewee ‘eee ee || eeamieitmetce | el a natn Sree s |e =|. Een oa ee ae ee: fic pe aliniament fic pe cura vecind dac siintneee o 7 ai ane eases ese 7 Tonk i aera acess Poratchrnier sine “= w [Reeser we | P asor | sou | aso | so | ete inom OT Tiina ec Ug ie Diam iin: evar «| reste cio ‘cennasicmonan) | m| a0 | xs | aw | 20 cane [8 | a | a | im Ties a a Soe ecm cd tes po - cop ccna domme to | Sete de rhea -eale a autostrii: — nine a| + |: | ww | 2s Tau a Ps wip 11 | ontvtiionnainicmeime = fa | a leon | ote nana Di sinc an eo ene 12 | eisrttermedemmiines | 2 | as | as | as. | nati meslccetsiienes na slp a ee 1 | panna a | ax | sw | 928 | too [rere este mice monmas | & | Fa | Bo | 13 | 158. | icpmatamom86 _roog Supe sy pu ‘THD NE POOR SumeUoe* | i PI BaneaNE 66 a T 27> [.* [Ts ]< 7 Rar curtelr vertical pene Taare NA STEN pecrenreterier ebiguore cin m= #393039 foore " ‘Sereomendh Conve Sis leapt ree de ote veresle a m | e000 | +200 | so0 | 2000 |” rvuoe snes conc longi ‘race de 2. V expat In = ‘rap nr rl crtela mere ‘erie din rfl nung 9 ee aun m | 18000 | 10000 | 600 | 3000 eee cur enmentet e 3g Ps de poet ~ sce coins oeaoarde ‘ura oronse pant de ange 15 im m | aso | 20 | 20 | 150. | sleeubelorde conde vert Schinbares delve in pone de {ange lectern pla Ta eal care 3. platoma | m| 2600 | 2600 | 26s0 | 2350 | Incantereuie capt pena 1 eisai c | m| 70 | 750 | 730 | 200 |” aeiadominimetnane sever «bale de cirate m | 39s | 37 | 3 | 350 | Sealcattsbqissominsnede tentede phe G | m| ax | oso | om | 025 | mme(colsinueeznd ‘etenedesponareaccdenale So | m | 250 | 250 | 20 | 230 | mda 16 | Escotomere & | m| a3 | o30 | om | 030 |. Petar se misa inte fle 1B pre pret F | im] o7s | ars | a7 | 078 |” sistertorpanpeter sou ane bonded ao fmi ce [oP |e |e ‘much eae dno "hen each ele pet a papete espn pire ine m] 350 | sso | 30 | 350 |. Fosadesint pangetela nese [tea sipimentre pee vile teme,nn incloe in ime plates soo | 300 | 30 | 300 popes ys Z Lin de pur, psi vadte aur’ | aur [ane ) axte | Per fee man time se sabieve inal pm pret lente geometric le bee acl a dopa de ites bz El samensjeaza cont TAS 863 » o Tale tates ie 7 Bee ascarid a ise pe net acne eel 40K). ° Dosti anime tbe trate 76 usar; 9% a oboe in sina). Rizee mime ale ure vial pentru racodae evil: 00 ma meer convexe 400 m a acre const Lines ptfomes misread ihe el lilo apt: ‘Gmpens bole bel nidretonae ‘Smpenru cli belbidreone Lape pi are penta bck bree widens (i aloiament) Tmpena bck rele biden aire)ANEXA4 3000 3800 450.3000 2000 LETTE ALTER gy “Sal lorworie 2004 a s §| 8 s : a SBeVsieegisaaaisea el & |zalealeeaies q a 8 3 g §3ele| ee Eg a ve ee | nwvon wana coreroz | onriare ot | aaumaanoo costs] oor st StL-1s9 osct-9or OSLI-9ZSI se é a a 5 E Oss-9uF $76-108 sz ‘OOLI-9zsT se oa ee ee sari 5 ge gE ee ee : 3 we | vie sors 1 o 5 ccor | wore | coco Screoo1 Z ai os or ot OFT 6 MaAaC i ‘a ava 6 WAN YZ 30 FAIA 30 LDN HEAD] OW) ITTMREARO TOW a5 8 EVXaNVras uo ese fe or ar [ase on maar Lo fin cae famosas a [ew z tort wna a oar Loar Pa a sco fates] a [s a wn Ft Te srs Pass ia fans Jos] ar | a ame [soar if 3 esi Tar Sse | wat [ase [no sos [eso [aa [sae[o_[ naar [oss Tae sat eat [oe ast fn st sr [oss ur ome [om [om isa ae [ons oma amt [oat nn [ew auto [3 ‘rea isin forms ae Damon Pa sata 254-[sai [a Loom Sar [a ss aus su [ma [a0 Doe cm Sir [sna Josie ae soar Laie Dour sa Ss facara bee tar oar La a cm Soasen tse be soe [aor ort ae Ser [-s ers Ta 7 ra iol sears [of tooo Pa aa Ses [oa [se saa st ff non foie oe aa [as [mat sa [as fee sone Pose sais [sie Paar [ air sar sso eo ong] rm soar Do si a ar Toner oo So Post Paar ia i tarsal Ta soc Pot fuueTnTeceuER 102 ol ow Ione 2008 SUEIVTENICAUTEE 195 “Sal WT, movie 2004‘CALCUL ELEMENTELOR CLoTOIDEL 0 [io soa oA iafeehePaepem artes] ohm seasas omen foe fap us| a eof) sispsi7 fois seo-feses un {mo fos toe tos] [imp Tirol spares fou] iaos[ en [ast] 2 | ssa Hs 7a fia suppor faaess] 235 [son pear fos Pou toe] eetrabsencrfesees lee] ee [raisep tat | as00 2 on [ol se Joos ST TT AM TT A 9 0 [sf suoesue [ams oa fo foe] Fe Prof anise foent [eas | ss foes] La | as00 sn oof sass fares] as fos form] Pom fro sisnie fosorar] was] ss foo] to | a501 on so sist JOT oa f axe To00] Pep Tol eormaae tose sin [seven] tay | asa sss wo fun 1s19 fossa oa fos fom} Few fiof srsiosc esas ast [satis] 1207] sa a6 ioe [of ees [oases epee fon] ur faef sae Teso0[ 43e [eaibe| ioe [asa oT Top [wo sons fo sts 95 oe fos [wo] ism nol estas Teast soi [sone] po | asa sa oo [ao es oan 1996 apes feo] Ham ref smart oss] am [aer] aos | a8 0, Tap [wo 182 [oa ate too] Ham foof ara esse] sae [aust uae asa om ie [wo aso [ona | 9 ax foe foe] Psu fof socosser foneno[ vss a1 [oar ono | e505 se ito [uo eau [oso ox[ ome Leos] Hem frefsrsne onmer [woos sor [aes ons [aso rm ro fn a0 oson72] Loan ax [on fos} Pi fol suena fosman| ose an Tue] o7r | e505 ss io [ss s108 ios O95 naif one oss] Pom frno sane [oasis 157 a0 uss ior [iol sasines [osraa] Lot wis fone fos] Caron inf szasero [oan 137 08 ust um [al sroassin [oo7ea| x29 our f on Toss] Farol sseery [ose 158 508 on smn al corns fossa 199 wie} ou Pease] [sn Thof esoanet [o.ems] vost | 19x [aioe] ont | a5 st on nf 045 [osm sie fost [esa | Pan Tol sane [mnt ose [uss [ountaf ose | ase ss am | af eveaumi fossio 19.9 wis} ou fess] Poop Trof eros [armen] wose Ls [ao] ots [ ase 95 as fot exams faust ee ost afos| Fo [nol enna ones| ose | on fiom on | soe Hs 9} exsraow [oszrsi{ 17999 ots Fon Loess | [oop [iro] rae [oon] 19.9 [191 feanve] aa | ase Has “ove [of ea 2an21 fo. arson] 19.99 ous {93 | 9.96, 2200 | 9] 737565557 fossa] es. | 1st [uso | 038 | e500 495 2300 [of roo soo00 Jo.41.03[ 1999 ow Tos Tee} [ago fro r3901 Losssmal 99 Das fs ow Taso. a suey Teac RTE BIEN TREAT 95 ‘oul |r 2008 “Sa Vs iworie 2004falas lem ea farbealssetae lo tmetes| fa hops an] som on sa 3o-[aol wos fowmslime aha ee Tir pmetee] | Sates ooe-f sofas se wor fol ooo osreb usm tetas tee] | Carface ua soe | 0 [ wa a fool asim focuueh nls Loe os Pwo fes Pee pas] Prox seen ose same one [st inf assis onesitoon | cee fevast ie Deore inetee] bee fet eee esr | so ae [ see un [sof sous ost inate fommtie Pus tee pie toar] | Pam oe san soa [025 | soe 1am [20] son foam massa oe [ear Toes Pos Tose] [soho one ue Soot oan es 1 fo) sonar foams soon ie Tmo faet Pisce] Pata ao sux some Loar [sas on so seis? ooo woe oe feses Ge puoor Poe inet] [eo fie eer ear sofa [sae BE ET ERE OTE ETN PEM CENT COM sin [ais_[ oe FE EE CC EM TO TM ET saw [ea ieelanl me fesesutiont| ia fueatom tnt fom tata [ofteL was frst sia oie_[ oe suo rf eaanelonmnbinss ur betes barton iee ter] fieofiatsesme feroe sor [a [ses Lor zee fsnf enews fase oor oe esr oe Tia fox Li four] [Soo mbes [uss see [ast [ oe Lr a fs sa corfu fas Cisco] [Sam] asada [ar Soar [ as Pas Lo Sn a fos] ar ex fiowee fast [asarPoean] [Gao vl eesns [ere sua [es Lr er ET TEI TC ACT TN NC Sor_[ aw [of eas 57 Pour foas Panes] [anf sme ay set [wor seer S390 | snoomo erers ae esr fimee fax Tissr sr] [Smo fils ne [oie Som aor | sos [oor a fa a eel ae CIM AT TT TET OTE Seat [aot [ss Toor susmarersc eu surnvronacunes 106. CAE 07 ‘ul 1, onese 08 “Tle Viena 2008Cea TD eh Tai) ‘CALCULUL ELEMENTELOR CLOTOIDEL FEET OTE ao 37.9489 fosso79 of zane: [o910 ao ss [03163 an se 03559 ans [ons seas Pom [oars Pee tat [et [ono [2 | oa taf esa [050 Pane [ous ent osee [oar [ sat [east oan eso [059 | wae | se9r apf wor [os | wor [oss BIE IEISIS FESR | oagenh foatatt] 97 ae nas [ wo Poo] [noses [ome ase] som 027 | aoe Toso oaa6a6 [eons] 9.98 “oa a0 [7999 P9e| Piso nop ea sas [2.69 sa} esm fons | sect [oa ao [na 5.15455 [0.901 res fase sooo [Sons [ea aie 5 [7 scrat [o800) ar [eso [ore | meas To Samm farnan[ tooo tat [ab a a ae soos ass seem [or] ass [si care [nears] Tao us [ea ai Sin fof sean Jase sor [eum [ or bos Tete EON NET NO a [ia ste ari ear [eam 016 | woes foc Ss [uaa Ho |r [Ls os nH ross [a arf asa [os aaa Pate Soe oa io | an Tame ase oi Safi] ssc [are ef ese [0s] aes [a Setar Josip Hs [ost a ase a 335 abate fees at Pasar [ie [se aoe sane Jorn ss[ soo] ns [ss [eae 7 ao [ral temas feseost ee oot [iam [aah Desa Poe [sss Ter 1g HuEmTBNNCAUNER EMTORNERUTER 99 ‘ello 1 rua 2008 “Salt oni 006‘CALCUL ELEMENTELOR CLOTOIDEL 0 [us ap 201 Jaswss| 92 aa [ae |. ‘ass Damar [rere etaesss foatasal 9948 8 oe en fio) sno [asses ror] eae [rose [36 194 [ona [rer Teisieer Jaane 96 ear 3 oo [iso 472461 [oan] 052 | 101 | 7a ssne101s7 10365152] 99.82 29. ou 950 [sa s9172 [aaa 20 Parton] [aa fool amen [oasisr| 9. 0. as io fsa sofort ar Pima frase] [es fol asst [oseson| 98 sou rr io [050 [a6 aa bar frase] [fool 2.1m Tor] oa ou. ar an [130] 99577809 [0.216506 on | 9.9 | nae 0 | oo} 25453006 u27ssxf 9008 667] 9 0 [sof 535.5391) [oon] Tus [02s | 9.98 [7495 ‘uw [ 00) 25.510712 [25002] 9.96 cree 3.2406 0,188 ass [a2 | 9995 [7495 so» fron| none [0235005] 9297 S000 aes [ae “a | s0f coo pm [0,167] san} a20 | 9996 | 7095 100 [roo] ss10079 Jo21a03| 99:6 ‘sour [oy | once | ape oat [0] era Jas ssa fan [wot [rae] [iso oof eras an fou fas fa som [iso] oroa20% Josssus} 9.99 | 125 Leswel oar | 750 T oie | won] rane 190 [9 12.310563 [171300] 9999 som [os2 | ons [oor vo sasmeascos suEMTERICAE Salus w 1 ierwore 2008seat at se ocammes espera es etal Pee portato] [aarp owen nen fas hase Pe Doe Poor fa 270| 139) 150000000 Jo.171 40] 545 frais 22 [oo Pi | mo psoas] [2m rao) 195022221 fo.sooso| 1906 | 12.04 frssosel ser [ oo.er [asi [ones [ote sr fobineresemtiap iret art se Tiar Perr fesr] | Panel orem feos te aa fon tate foe Se fal isos fossil mse fea tert oe ior fie ar] Patiala fume rm [se ite Tos Se 7 TES TT tarp fe sf ssn osm os efector Sem Lome Por Pees] [ft apes fesse ar oe re wees Ee a TRE CC WT CD OT TO TE ee te 2 finf soni ae saefeamf oases fae oor] est atasa etna oa [lor enor of oe Tone ota ses aware fest Se Poa | ms SS apeesL toa fosee oe Lose Peer a one fal sone foameel immer [over] ort won Leas | ne bon fof suosn fenaol infest frou [iat fo fon {oa fon Sere [oseal oat sa Pare) oe [ mm [ow [oe Ton Stet ostsis| boas sar Tessas [ioe | vom _[oas [ocr font Sears [oxsbs| mas [ass Taser ue [aa Post | os Ton sean [osvsmn ia [aoe [surf uaz [ mo [asi [9s [oa asso Jo 9 ae [oss um | wae ass | som at [samo nae [ea0r [oa | aot aor Puss aso [a [ 03s | tao [aswel oao-[ cous [030 | 9 yp serene eumen eT TEMRICHUTER 9 “anu Ww. Vs icrwore 20087 “Sle eore 2008= ANEXA' LE PUNCTE FE CLOTOIA atc a ik ia ie S67 450838 3 tm) ene ony ioe ——— 5 5 oe |“ uoewr|aipt—| nat} tapi [oar —|-aio0—] — an] Torment ee | “tones —}-anas} 0} roast 5 a [a mama —-maoo | | sett fp [nomen apo] — tt] sorta — [nas [ast —}-si00—| tae] sere} pase tps Too [ “ora —| ont] tat | — ars —| oat es Tro[—w—[ Tat-| — tas] Sarr} Tao} “anes 1999-} a] ae] ee tS Tai [ “areas | Teste} Ee 1 A ANEXAS RACORDARI CU CLOTOIDE $1 ARC DE CERC CENTRAL tom sas fae psf star a wear sit te Sass [see aE rom Tear [arta 188 Sip ask [ars] 316907 291 TisaT | 474.9 _| 1509.34 “S| 226.56 | 1932.04 [2133.00 ‘OAT Ti35.76 [40302 | 149568 Spam im oe as ee Se amar foe wat ipa at i196 [1030047 666.57 yoae.73 [383,17 [1383 67 ae He ee a Saat nPher “rine orras [1 516.59 ‘oengsT [383.13 [1336558 eee Hina a Sear Tae oie [101998] 1968.7 535,20" ee a ee Bee Sear Shae bare pa setae aaa DeANEXAT Bate Bat Tse 3a sa aa ri lla aig|=}2le) Isle BERR ERERE 2-cusuprainaare Lz lis> Fig, 7.1. Amenajarea in spatiu a curbelor izolate LER THAN UME 57 rig BeetNTeRsCuTET - i 2008supraindljare ‘b~ din care una neamenajata una eu1 zp METERS ‘alle | iru 2008 ‘d~ambele eu suprainalare ANEXA 8 Elementele geometrice ale clotoldet Pentru trasarea punctelor intermediare M ale clotoidei considerind variabila independents se pot folosi relatile: x= Av 42” 1.320 75.600" 6.894.720 Din dezvoltirte in serie se refine numarul de termeni cerut de precizia ‘urmarita, In general se retin primi 3-4 termeni. ‘Coordonatele centrului de curburd final (x", ') se objin cu relate "=x-Rsina y+Reosa BETES TEHIVE RTIER 23eo 248 268803 ia listanta de la O/ la interseejia cu tangenta comund clotoida are de cere Pentru determinarea elementelor clotoidei si trasarea ei pot fi folosite tabele sau programe de calcul pe calculator electronic utilizind relatile prezentate mai inainte, 2. Racordiri cu clotoide si are de cere central Tangenta = ov = A+R, Bisectoarea = B= "+48 ey sin Are de cerce central =Ce = 285. 200 5 =200-Qa+uy 3. Racordiri eu arce de elotoida cap la cap Se propune lungimea clotoi , ci LE L, (Anexa 1 pet. 5) in functie de Se determina valoarea unghiului a 200-0 a (in grade) exis 200-0 esq (radian) Din relate: _L=2aL,, xR (m), se determina valoarea razei R si se compari cu rmarimile razclor din Anexa 3, pentru viteza dort Valoarea razei se rotunjeste in plus, Cu valoarea razei adoptate gi cu unghiul a se determina lungimea clotoidei. Cu noile valori & si L. cu programul ,Elementele geometrice ale clotoidelor” se determina elementele geometrice nevesare racordari Pentru trasare se foloseste programul .Puncte pe elotoide™ (anexa 5). sue reevc mune “onl er, onvora 2000 ANEXA9 SECTIUNLDE TRIERE A CIRCULATIEL Sectiunea de triere sau de impletire a unui drum este tronsonul de cale de acelasi sens, de 0 lungime determinata, L, pe care se efectueazA trierea (separarea) vehiculelor provenind din doua sau mai multe directii ce converg Ja un capat al tronsonulu sin lungul céruia se recompun curenti de trafic, ‘ce se despart in alte directi divergente la capatul opus al tronsonului (fig. 14), Proiectarea judicioasd a lungimil L sia numarului de benzi ale seetiunilor de triere permit impletirea curentilor de trafic, trecerea vehiculelor laacelasi nivel de pe o banda de circulaje pe alta, cu maximum de siguranta Secttinile de triere pot fi simple, cdnd o intrare este urmata de o iesire sau multiple, end intr-o intrare go iesire principald se gasesc una sau mai ‘multe intriri si iesiri secundare. Ambele tipuri de secfiuni pot fi cu trecere pe o singura parte (fig. 15) sau pe ambele part, necesitind manevre de traversare a benzilor (fig. 14). Vehiculele care intr intr-o sectiune de triere pot urma dou traiectorii directe, fard ca vehiculele si treacd pe alte benzi, benzile externe, furnizand debitele directe gi traiectori incrucigate date de vehicule la trecerea de pe 0 banda pe cealalt furnizind benzile de impletre. a) Lungimea sectiunii de triere Lungimea L (m) a sectiunii de triere se determina in functie de volumul total de impletire (Qi, + Qi, autoturisme pe or8) (fig. 9.1). CCurbele I corespund coeficientilor de influenta K. 2.2 siexprima cconditii de Functionare bune si viteze de circulatie de peste 80 km/h, asemanatoare scurgerit fra impletie. ‘Curbele Il, cirora le corespund coeficientii de influent K = 2.6......2.9 pun in evidenté viteze de 70-80 km/h i aparitia unor debite de impletire reduse Curbele Ill si IV evidentiaz4 aparitia unor debite de trecere importante, care pot circula cu viteze de 50-70 km/h dar cu mari variatit de la un vehicul laaltul precum si necesitatea ca dcbitele directe s8 dispund de benzi directe Curba V este caracteristicd sectiunilor a earor benzi lucreaza la limita capacitiii de eirculatie gi pe cate vehiculele circu cu viteze de 30-50 kwh sau pot inregistra chiar oprir. : ue TeacTER eee! 250 300600 300 7200 PI 7 § ¥§ 3 / y sity , S314 Y Ss M- ib HL ae ete el ye x _|___} SUV Bs 7 Lungimea sechum} Be ce impletire (am) ss, % 110s , Coeticient de in~ S ez Fluent & ce Le Cahtatea & flores 10078002120 Zao Lungimea La sectuni de triere,m Fig. 9.1 +b), Calcul litimii sectiunilor de triere Latimea sectiuni de triere, exprimat se determin, in cazul unei sectiuni de triere, ~ debitele directe Qa, si Qa, ~ debitele de impletire Qi, $1 Qi,; ~ nivelul debitului de servieiu Qs urmarit. in numar de benzi de circulate N, functie de: 'Numarul de benzi N, necesare pentru traficul direct (curenti de circulate cexteriori) este dat de relaia: N, = 244 Oda Os 126 MME THU Rune iar a benzilor pentru triere N, de relatia: Ny = Mit KO Os Qi, = debit de impletire cel mai important, in vehicule/ora Qi, = debitul de impletire mai mic K 1,0.......3,0 = coeficientul care amplificd influenja fluxului de circulatie cel mai redus ‘Admiind c& unele benzi vor fi folosite atat de traficul de tranzit cit gi cel de impletire (trier), numarul total de benzi N al sectiunii de triere rezultd din insumarea +N; = 24+ +01 + 01 5 Pentru a jne seama de difcultiite de desfgurare a circulaic,inerenté manevrelor de impletire pentru trierea vehiculelor, valorile Qs corespunzitoare diverselor calitiji de scurgere nu trebuie si depdscasca, pentru cazul condiilr ideale de cireulai,limtele din tbelul 9.1 N= Tabelul 9.1 Calitatea scurgeril circulatiei in functie de debitul de serviciu maxim pe o bandi de circulatie tfuftutwfy \Vatoarea maxima a debit de servieiu pensuo banda de 2000 | 1900 | 1800 | 1700 | 1600 eireuli, Qs fn autoturisme pe ort Tabelul 9.2 Densitatea debitelor de impletire Debit de fnpletre a D suttursmeforion 10) 1200 20 1800 30 3000 ENV TONNC ALTER 7 ‘oul Ie 2000 ‘SOL were 704Factorul K are valoarea de 1.0, 2.0 sau 3.0 dacd densitatea debitului de ‘impletire D definité de relia: +0 autoturisme/ori/km ‘Tabelul 9.3 practicabile pentru diferite densititi (D) 7] my. v Vs koh 70.80 | 65.70 | 03s | 30 D risceorsnm | 1000 | 2000 | 3800 | e000 | 12.000 Pentru asigurarea unor conditii acceptabile de circulatie este necesar ca 1D<3000 autoturisme/orivkm, Experienta a aritatc& daca relatile dintre debit i lungime prezentate in tabelul 4 sunt respectate, nu este necesar si se prevada sau sit se calculeze secfiunea respectiva ca o sectiune de triere (impletire. Lungimea minima necesar& pentru o sectiune si fie in afara domeniului de impletire. ‘Tabelul 9.4 ‘Debi dele, suiourmelor Lange mini L seein nm x00 | 720 [1200 [1800 ‘ensitta debi de imple {autotrismelrtsi) 00 | 1000 | 1300 | 2000 1667 | 1390 | 1280 | 1110 Punctele dintre curbele | si II din fig.31 reprezintd sectiuni de triere care Funcfioneaza in condi bune si foarte bune atunci ednd exist un numir suficient de benzi de circulate, Exemple de ealeul: Exemplult Intersectia Cemavoda ~ Constanta eu DN 3 Basarabi ~ Constanja si desprindere spre centura Constanta xem enact 128 AN | owore 000 Densitatea debitului de impletire “ae p= h+O%. pentru D'= 3000 recut: iy L +947 Qi + Qin D Din diagram fig 9.1 pentru Qi= 1114 slungimea L = 370 m rezultic& ciroulaia se desfisoar in imitelecurbei I (K = 2,9) cu viteza de 70-80 km/h ‘Numa de benzi pentru circulata directa (N,) rezull: =02370 km Lai n= QtOda _ 5194253 955 Os 1500, (Qs in condi ideate de circulate ~ 1900 autoturisme pe bands, pe ort Q5aqu = 1500), Nu sunt nevesare benzi suplimentare. ‘Nina de benzi pentru tere (N,) Ny = Qt KO 474292167 _ 1451 9.95.21 (au sunt necesare 2 Os 1500 1500 ‘benzi suplimentare pentru triere) AEIISTERICRUTER 99 “Sal 1 errie 00ENumarul total de benzi al secjiunii de triere (N); Nan + Ny QA Ob +05 40%, _ 57942554167. 947 _ 1946 : Os 1500 1500 ben de circulate pe sens Pe linga cele 2 benz de circulate pe sens s-a previzut si 0 bands suplimentaré pentraintrarea de pe autostrada(A,) pe DN 3 si in continuare pentru iegire de pe DN 3 spre Lazu, Exemplul2. ‘Treflé la interseotia a 2 autostrizi (AS si A6) Densitatea debitului de impletive (D): = ht aan pentru D = 3000 autoturisme/i/kmm reaults ait Ob 444480 _ 6 5:94 12D: 3000 Din diagrama fig. 31, pentru Qi= 924 si lungimes de 310 m, rezultd c& circulaia se desfigoar in limitele curbei I (K = 2,9) cu viteza de 70-80 kin/h. ‘Numarul de benzi pentru circulatia directa (N,) rezulta: ny, = 2&tOds _ 108540 Os 1500 (Qs, in conditi ideale de circulajie = 1900 autoturisme pe band, pe or. S-a adoptat Qs = 1500). Nu sunt necesare benzi suplimentare pentru traficul direct. ‘Numarul de benzi pentru triere (N,): 72: Np = KOLA! 29%444+ 4801768 99 oes Qs 1500 1500 Este necesard o banda suplimentara pentru trere Numirul total de benzi al sectiunii de triere (N): 3 benzilsens RAEI TEAC AMER 95 “Sol wT 008 acm Tonac eer 130 Ti re 1 ore 20081A) Profil transversal complet Anexa 1 patra csi compas ine de cai oiretionale ined su Beco cd stsiade Se eer cepa CP nal de ghia Shweta de pegs = ge desta proper Seton mend = tien zone meiae misuse spe pares aro toi parapets exe Bene epi) IR rigs cece S,=sim degra ta oe! eed eign Toate om de sigur eee lr 22, Smpia™ roel espa + roel de prtestie Autostrizi in regiuni de ses si dealAnexa 1 1B) Profil transversal etapizat Fig. 1b. Autosteizi in regiuni de ses si dealAnexa 1 4A) Profil transverse! complet Fig. 2a, Awtostrdattn'repiul de ges gi deal