Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 2
Clinic:
Obiectiv:
Tratament:
Profilactic
profilaxia endocarditei
- profilaxia RAA penicilina zilnic pana la 30 de ani (daca IMi are drept
cauza RAA)
Igieno-Dietetic:
- reducerea aportului de sodiu restrangerea activitatilor fizice ciorapi elastici
(pentru a diminua predispozitia la tromboza venoasa si embolie pulmonara)
Medicamentos:
- anticoagulare la pacientii cu insuficienta cardiaca severa sau cu FIA
glicozizi digitalici diuretice vasodilatatoare NTG sau mitroprusiat de sodium
i.v. pentru scaderea postsarcinii in IMi acuta si/sau severa
IEC in IMi cronica
Tratament
Curativ:
- chirurgical balon de contrapulsatie intraaortic
- reconstructie valvulara
- protezare valvulara
-valvuloplastie mitrala
Fiziopatologie:
Normal orificiul valvei aortice este de 3-4 cm2
Daca suprafata valvulara este de 0,8-1 cm2 apar simptomele, dar debitul
cardiac se mentine pana cand stenoza devine severa (<0,5 cm2/m2
suprafata corporala)
Atunci apare un gradient sistolic de presiune intre VS si aorta. VS raspunde
prin dilatare si reducerea volumului-bataie.
La pacientii cronici VS se hipertrofiaza in timp si odata cu cresterea masei
musculare ventriculare creste si necesarul de oxigen al miocardului
rezultand angina.
Clinic:
Simptome: - sincopa
angina
dispneea
Sincopa:
apare la efort
este determinata de aritmiile cardiace (de obicei tahicardie ventriculara, mai
rar bradicardie sinusala), hipotensiune, scaderea perfuziei cerebrale ca
urmare a cresterii fluxului muscular la efort (vasodilatatiei musculare) in
lipsa unei cresteri compensatorii a debitului cardiac
exista risc de moarte subita
Dispneea:
Angina pectorala:
Palpare:
soc apexian deplasat lateral, uneori este dublu
freamat sistolic la baza cordului, in fosa suprasternala si de-a lungul
carotidelor
Auscultatie:
ritmul este regulat (pana in fazele tardive ale bolii)
la copii apare zgomot de deschidere a valvei aortice care dispare cand valva
devine rigida
apare dedublare Z2
suflu sistolic de ejectie tonalitate joasa
- aspru si rugos
- mai intens la baza cordului (sp II intercostal drept)
- iradiaza in fosa suprasternala si de-a lungu carotidelor
- rareori iradiaza spre apex
- grd III-IV
Prognostic:
TRATAMENT
Tratament igieno-dietetic:
Tratament medicamentos:
- IEC
- blocante
- diuretice (cu prudenta)
- nitratii (pentru angina) pot produce sincopa la pacientii cu stenoza aortica
- glicozizi digitalici
TRATAMENTUL
DE
CHIRURGICAL
ELECTIE
ESTE
CEL
incizia comisurilor
inlocuirea valvei cu valva artificiala bioproteze valvulare
- proteze mecanice
valvuloplastia aortica valvulara cu balon (la copii in
special)
Leziunile coronariene severe se pot rezolva prin by-pass.
INSUFICIENTA AORTICA
Definitie:
aparitia unui flux retrograd din aorta in VS prin cuspidele aortice
incompetente.
Etiologie:
2/3 din cazuri apar secundar bolii reumatismale
degenerarea idiopatica a valvei
endocardita infectioasa
traumatismele
la copii: DSV
valva aortica bicuspida (congenital)
HTA severa (cu presiuni diastolice 110mm col HG)
secundar afectiunilor aortei ascendente disectia de aorta
- spondilita anchilopoetica
- sifilisul
Fiziopatologie:
SIMPTOME
SEMNE
Inspectie:
TRATAMENT
Tratament medicamentos:
- digitala
- reducerea postsarcinii - diuretice
- blocante ale canalelor de Ca
- IEC
- nitroglicerina (chiar daca nu are o eficienta buna)
- reconstructia valvei
STENOZA TRICUSPIDIANA
Etiologie:
INSUFICIENTA TRICUSPIDIANA
Etiologie:
NODULUL SINO-ATRIAL
in mod normal are functie de pacemaker cardiac situat la nivelul
jonctiunii dintre AD si VCS
-are L 1,5 cm
- G 2-3 mm
-=
- raspunde la modificari ale tonusului sino-atrial autonom
NODULUL ATRIO-VENTRICULAR
- situat la baza septului interatrial
- conduce lent impulsurile
- responsabil cu intarzierea N a impulsului electric
FASCICULUL HIS
- ia nastere in nodulul A-V
- traverseaza scheletul fibros al inimii spre anterior
- ajunge pana la portiunea membranoasa a septului
interventricular
- se ramifica in doua ramuri:stanga si dreapta
- =
RETEAUA HIS-PURKINJE
- reprezinta arborizatia celor 2 ramuri la nivelul endocardului
celor doi ventriculi
- =
ARITMII SUPRAVENTRICULARE
Aritmia, Bradicardia si tahicardia sinusala
Aritmia sinusala
- reprezinta cresterea frecventei cardiace in inspir si scaderea sa in expir
- apar ca urmare a actiunii nervului vag asupra nodului sino-atrial
- dispare la oprirea voluntara a respiratiei
- frecventa la tineri
- varstnici
- nu are semnificatie clinica
Bradicardia sinusala
- reprezinta scaderea frecventei cardiace <50 batai/min
- apare prin cresterea influentei vagale asupra nodului SA
- afectiuni organice ale nodului SA
- este normala la atletii bine antrenati
- clinic apar slabiciune
- confuzie
- sincopa
Tahicardie sinusala
-frecventa cardiaca >100 batai/min
- apare in febra
- efort/emotii
- durere
- anemie
- alcool/abstinenta la alcool
- incepe si se termina progresiv
- rareori depaseste 160 batai/min
- de regula are ritm regulat
TRATAMENT
masuri mecanice: - manevra Valsalva
- prinderea capului intre genunchi
- tusea
- tinerea respiratiei
b) stimulare vagala prin compresia sinusului carotidian
- pacient in semidecubit, relaxat
- se maseaza bland 10-20 sec sinusul carotidian drept, apoi cel stang
c) tratament medicamentos
adenozina 6mg i.v. in bolus
- daca dupa max 2 min nu apare niciun raspuns, se
administreaza al II-lea si al III-lea bolus (12 mg i.v)
- blocante de calciu: - verapamil 2,5 mg i.v. in bolus
- urmate de 2,5-5 mg la fiecare 1-3 min
- maxim 20 mg (doza totala)
- diltiazem 0,25 mg/kgc in 2 min
cardioversia electrica
- se incepe cu 100 J
- nu se face daca se suspicioneaza intoxicatie digitalica
Tratament de preventie:
a) medicamentos digoxina p.o
- verapamil (cu sau fara digitala)
- blocante
b) ablatia prin radiofrecventa
Fibrilatia atriala
- este cea mai frecventa aritmie cronica
Etiologie:
- apare frecvent la pacientii cu boli cardio-vasculare
- valvulopatii reumatismale
- boli ale valvei mitrale (nonreumatismale)
- cardiopatie hipertensiva
- pacientii cu boli pulmonare cornice
- poate fi prima manifestare a unei tireotoxicoze
Fiziopatologie:
- atriul are o activitate dezorganizata
- undele P lipsesc pe EKG
- frecventa atriala este de 350-600 batai/min, dar cu raspuns ventricular
variabil mult redus fata de frecventa atriala (intre 80-180 batai/min)
Clinic:
- simptomatologia depinde de:- frecventa ventriculara care poate duce lahipotensiune
- angina pectorala
- pauza care urmeaza intreruperii FA, care poate duce la sincopa
- pierderea contributiei contractiei atriale la debutul cardiac, ceea ce duce la
aparitia oboselii
- palpitatii care duc la aparitia anxietatii
Tratament:
I. Pentru aritmie:
- anticoagulante cumarinice
- aspirina (mai ales >70 de ani)
Flutterul atrial
- mai putin frecvent decat FA
- frecventa atriala este 250-350 batai/min; cu ventriculara la jumatate
Etiologie: - la pacientii cu - BPOC
- cardita reumatismala
- boala coronariana
- simptomatologia depinde tot de frecventa ventriculara
- persista luni/ani, desi cel mai adesea dureaza cateva zile
Tratament: - cardioversia electrica (10-50 J), sub sedare blanda
- blocanti
-blocanti ai canalelor de calciu
-digitala
Pentru prevenirea recurentelor:
-chinidina
-flecainida
-propafenona
-amiodarona
ARITMII VENTRICULARE
Extrasistolele ventriculare (ESV)
sunt batai precoce ce rezulta dintr-un focar electric anormal de la nivelul
ventriculilor pot produce/nu simptome
- avea semnificatie prognostica
Clinic batai cardiace lipsa
Etiologie: - anxietate
- stres
- alcool/cofeina (coca-cola, cafea)
Tratament: - liniste/abstinenta
- blocante
- mexiletina - disopiramida
Tahicardia ventriculara prin definitie este o succesiune a 3 sau mai multe
extrasistole ventriculare consecutive frecventa este 160-240 batai/min
poate fi monoforma
- poliforma
- poate fi sustinuta (durata >30 sec)
- nesustinuta (durata <30 sec)
- este o complicatie frecventa a infarctului miocardic acut si a cardimiopatiei
dilatative
Tratament electric:
Pacemaker
Cardioversie si defibrilare