Afectivitatea reprezinta starile, trairile afective care exprima gradul de concordanta
sau neconcordanta dintre un obiect/situatie si tendintele noastre. Astfel, trairile afective sunt negative si positive. Starile afective pot fi: primare (tonul afectiv al proceselor cognitive, trairile afective de provenienta organica, afectele), complexe (emotiile curente, superioare si dispozitiile afective) si superioare (sentimentele si pasiunile). Ele au mai multe particularitati generale si anume: polaritatea, mobilitatea, expresivitatea, intensitatea si durata. In activitatile corporale trairile afective sunt dintre cele mai variate, puternice, conditionate de caracteristicile activitatii respective. Exista afectivitate individuala fiind generata de si traita de fiecare sportiv in parte si afectivitate de grup care combina spontan emotiile si sentimentele individuale cu starile afective de grup. Starile afective pot fi determinate de: activitatea musculara sporita, de ambianta, de corectitudinea executarii exercitiilor la antrenamentul de pregatire, la sfarsitul acestuia sau la sfarsitul unei competitii. In toate aceste lucruri un rol important il are si antrenorul care trebuie sa identifice toate aceste stari la sportiv si sa-l monitorizeze cu atentie pentru ca emotiile negative, in special, reprezinta o problema prioritara pentru sportiv. Un sportiv adevarat este acela care isi poate stapani emotiile, starile dinaintea unei competitii caracterizate de o senzatie de prospetime, curaj, incredere in sine si chiar o usoara agitatie. Nu trebuie sa uitam nici de modul de viata al sportivului. Ne referim aici la o atitudine constienat si constiincioasa fata de sport, fata de rolul si obligatiile sportivului, fata de disciplina sportive, capabil sa faca fata duritatii competitiilor din toate punctele de vedere. Daca in viata de toate zilele disciplina este un factor necesar care ajuta considerabil munca, in viata sportivilor indeplinirea ei in bune conditii duce la performanta.