Curtea de Apel Bucuresti Sectia I Penala San Dosar 49772/3/2012 Termen pronuntare 17.11.2014 sacl DOMNULE PRESEDINTE Subsemnatol incupat apelant AWDI HASSAN, cetatean amerieg4, ful lui Ali si ‘Tamal, nascat la data de 01.02.1965 in Liban, cu resedinja in SUA, 52020 Snow Owl Ct. Shelby Town, Michigan, 48315 USA, cu domiciliul pentru corespondenta la Cabinet Avocat Maria Vasii, tt. Gheorghe Ionescu Sisesti, nr. 62, 64, sector 1, Bucuresti, e-mail: hawdi@awdi.biz, avocat maria vasii@yahoo.com prin aparator alesavocat Marla Vasii, conform imputernicirt avocationale anexata, in temeiul art 422 Cpp cu ref. la art. 395 Cpp, depunem prezenta CERERE DE REPUNERE PE ROL A CAUZEL JN VEDEREA RELUARM DEZBATERILOR ASUPRA APELULUI Motivele cererii : La data de 27 octombrie 2014 instanta a declarat cercetarea judecatoreasca inchefata si a dat cuvantul partilor pentru dezbaterea apelului ‘Apreciez ca se impune repunerea cauzei pe rol si redeschiderea dezbaterilor ‘asupra apelului , avand in vedere ca instanta de apel nu a pus in discutie si nua Jamurit_aspectele esentiale ale cauzei_, Aceasta omisiune a instantei nu poate fi suplinita prin depunerea de concluzii scrise, facand obligatorie redeschiderea dezbaterilor . Astfel - Nu a fost corect pusa in dezbatere LEGEA APLICABILA - in materia infractiunii de delapidare - infractiune pentru care prima instanta a pronuntat pe coama subsemnatiltti inewipat apelant solutia de condamnare la pedepasa de 10 ani inchisoare; - Cu privire la aceasta infractiune instanta era obligata a lamuri ~ prin punerea in dezbatere contradictorie - daca opereaza_DEZINCRIMINAREA - cu referire la art 3 din Legea 187/ 2012, raportat la art 295 NCR, art 175 NCP, art 308 NCP si art 5 NCP; - Cu privire la aceasta infractiune era obligatorie dezbaterea asupra LEG MAL icarii prevederilor art 308 NCP - cu Page LCurtea de Apel Bucuresti Sectia I Penala Dosar 4972/3/2012 ‘Termen pronuntare 17.11.2014 DOAMNA PRESEDINTE ‘Subsemnatul incupat apelant, AWDI MEHDI, cetatean american, fi ‘Ali si Tamal, nascut la data de 02.08.1976 in Liban, cu resedinta i 52020 Snow Owl Ct. Shelby Town, Michigan, 48315 USA, in temeiul art 422 Cpp cu ref. la art. 395 Cpp, depunem prezenta CERERE DE REPUNERE PE ROL A CAUZEI IN VEDEREA RELUARII DEZBATERILOR ASUPRA APELULUI Motivele cererii: La data de 27 octombrie 2014 instanta a declarat cercetarea judecatoreasca incheiata si a dat cuvantul partilor pefttru dezbaterea apelului. Apreciez ca se impune repunerea cauzei pe rol si redeschiderea dezbaterilor asupra apelului, avand in vedere cajinstanta de apel nu a pus in discutie sinu a Jamurit aspectele esentiale ale cauzei. suplinita prin depunerea de conclu dezbaterilor. Aceasta omisiune a instantei mu poate fi scrise, facand_obligatorie_redeschiderea Astfel: - Nua fost corect pusa in dezbatere LEGEA APLICABILA - in materia infractiunii de delapidare - infractiune pentru care prima instanta a pronuntat pe seama subsemnatului inculpat apelant solutia de condamnare la pedepasa de 10 ani inchisoare; = Cu privire la aceasta infractiune instanta era obligata a lamuri - prin punerea in dezbatere contradictorie - daca opereaza DEZINCRIMINAREA ~ cu referire la art 3 din Legea 187/ 2012, raportat la art 295 NCP, art 175 NCP, art 308 NCP si art 5 NCP; Page L- Cu privire la aceasta infractiune era obligatorie dezbaterea asupra LEGIT MAL FAVORABILE - raportat la efectele aplicarii prevederilor art 308 NCP - cu referire la art 295 NCP si art 175 NCP data fiind imprejurarea ca subiectul activ al infractiunii nu se regaseste intre subiectii calificati aratati in art 175 NCP - cu referire la situatia juridica a persoanei_juridice cu_capital integral privat ce are calitatea de subiect pasiv al infractiunii de delapidare in aceasta cauza ; - Cu privire la infractiunea de evaziune fiscala era obligatoriu a se pune in dezbatere contradictorie aplicarea legii mai favorabile - raportat la art 5 NCP - conform lamuririlor_aduse_prin Decizia nr. 21 din 6 octombrie 2014 a Inaltei Curti de Casatiei si Justitie in interpretarea Jegii mai favorabile ; ca urmare a interpretarilor de drept , obligatorii , adusa prin Decizia nt. 21 din 6 octombrie 2014 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie se impunea a se pune in dezbatere contradictorie intervenirea preseriptiei - cu teferire la art 5 NCP, art 122, art. 124 vechiul_cod_penal- raportat si la dezlegarile de drept cuprinse in Decizia Curtii Constitutionale nr. 265/2014. ‘Aceste aspecte asupra carora s-a pronuntat Inalta Curte de Casatie si justitie nu au fost aduse in discutie cu ocazia dezbaterii apelului la termenul de judecata din 27 octombrie 2014. Lamuririle date de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie nu sunt facultative ci IMPERATIVE si general obligatori In prezenta cauza va rog sa observati ca intre motivele apelului_se_gasese si criticile de nelegalitate a hotararii_primei instante cu privire la materie asupra careia s-a pronuntat Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia 21/6 octombrie 2014 - prescriptia raspunderii penale. Fata de aceste_aspecte apreciem ca se impune admiterea cererii_noastre de repunere pe rol a cauzei si de redeschidere a dezbaterilor asupra apelului pentru a se lamuri aceste aspecte,_raportat la situatia juridica particulara a fiecaruia dintre contractele asupra carora poarta acuzatiile : Astfel : Contract nr.01/01.01.2005 FF 3110581/24.08.2005 - 93,894.91 RON --> intra sub incidenta legii 241 --> nu este prescrisa insa ‘mu s-a pus in discutie legea aplicabila- respectiv art. 9 din Legea nr. 241/2005 [fost art. 11 Tit. ¢), fost art. 13 din Legea nr. 87/1994], art. 43 (fost art. 37, fost art. 40) din Legea Page2nr. 82/1991 - Legea contabilitatii, raportat la art. 289 din Codul penal- dupa cum opereaza efectele deciilor RIL 4 si 8/ 2008 ale ICCj si ale art5 NCP: FF IFXKJ 3578331 / 08.07.2005 - 570.61 RON —> intra sub incidenta legit 241 -> nu este prescrisa = asemeni supra- nefiind dezbatuta legea aplicabila FF 8031549/04.05.2005 - 615.74 RON --> este prescrisa FF 1898154/26.09.2005 - 946.17 RON --> intra sub sanctiunen legii 241 --> mu este prescrisa FF 1898153/26.09.2005 - 689.48 RON > intra sub sanctiunea legit 241 --> nu este prescrisa FF 8031506/24.03.2005 - 669.761 RON --> este prescrisa FE 8031502/17.03.2005 - 802.260 RON --> este prescri: FF 8031516/19.04.2005 - 471.19 RON --> este prescrisa FF 1899065/31.10.2005 - 368.9 RON ~-> intra sub sanctinnea legii 241 --> nu este prescrisa FE 8031512/19.04.2005 - 515.02 RON --> este prescrisa Pentru contractul cu nr. 01/04.01.2005 au fost emise urmatoarele facturi: FF IFXKY 3546001/04.05.2005 -> 387,766.2 lei --> prescrisa EF IEXKY 3546008/26.09.2005 -> 190,198.89 lei --> intra sub incidenta legit 241 --> nu este Pentru contractul cu nr. 280/04.01.2005 au fost intocmite urmatoarele facturi: FF IFVEB 3110244/04.05.2005 --> prescrisa FF IFVEB 3110495/01.07.2005 —> intra sub incidenta legit 241 - nu este prescrisa FF IFVEB 3110579/24.08.2005 --> intra sub incidenta legii 241 - nu este prescrisa FE IFXIX 787477P//01.03.2005 --> prescrisa FE IFXIX 772463P //01.01.2005 --> prescrisa Pentru contractul nr. 282/05.01.2005 a fost inregistrata o singura factura, sianume: EE IFVEB 3110246/04.02.2005 --> 215,372 Ron --> prescrisa Pentru_contractul_cu_nr. 283/05.01.2005 au_fost_emise_urmatoarele facturi: FE IEVEB 3110242 / 04.05.2005 - 103,378.6 RON --> prescrisa {FE [FVEB 3110459 / 01.07.2005 - 17,159.8 RON --> intra sub incidenta legii 241 - nu este prescrisa Page3[FF IFVEB 3110550 / 24.08.2005 - 238,618.80 RON —> intra sub incidenta legii 241 - mu este prescrisa Pentru contractul nr. 284/05.01.2005 au fost intocmite urmatoarele facturi: FE IFVEB 3110243/04.04.2005 -> 77,533.97 RON -->- prescrisa FF IEVEB 3110497/01.07.2005 -> 12,869.85 RON --> intra sub incidenta legii 241 - mu este prescrisa FF JEVEB 3113461/12.04.2005 -> 9,723.94 RON --> prescrisa FE IEVEB 3113499/01,07.2005 -> 5,791.43 RON ~> intra sub incidenta legit 241 - mu este prescrisa FF IEVEB 3113512/26.09.2005 -> 9,509.94 RON ~> intra sub incidenta legii 241 - nu este prescrisa Pentru contractul datat 31.03.2005 au fost emise urmatoarele facturi: FF IFVEB 3110151 / 31.03.2005 --> 431,000 LEI - > prescrisa FF BX]D 1891655 / 23.06.2005 --> 12,330.48 LEI --> prescrisa FF 3110882/17.11.2005 --> intra sub incidenta legii 241 - mu este prescrisa FF 891696 /15.12.2005 —> intra sub incidenta legii 241 - mu este prescrisa FF 6704543 / 03.01.2006 --> intra sub incidenta legti 241 - mu este prescrisa FE 6704545 / 03.01.2006 --> intra sub incidenta legii 241 ~ nu este prescrisa FE IFVEB 3110049 / 18.03.2005 --> prescrisa Potrivit art 396 pct 7 NCPP- rap la art 18 NCPP _instanta_era obligata ca pentru faptele_prescrise sa _ceara inculpatului__sa_isi precizeze pozitia, respectiv daca intelege sa ceara continuarea procesului penal sau nu. AVAND IN VEDERE CA NU AU_FOST PUSE IN DISCUTIE EFECTELE art. 17 NCPP si art. 16 pet. 1 lit. f NCPP ( stingerea actiunii penale ca efect al prescriptici raspunderii_penale ) si modul in care acestea se rasfrang asupra actiunii penale in intregul ei , se impune REPUNEREA CAUZEI PE ROL. NORME LEGALE APLICABILE: Art. 422 Chestiunile complementare Page4-Instanfa, deliberand_asupra_apelului, face, atunci_cand_ este cazul, aplicarea dispozifillor privtoare la reluarea dezbaterilor sia celor privind rezolvarea acfiunti civile, masurile asigurdtorii, cheltuielile judiciare si orice alte aspecte de care depinde solufionarea completi a apelului. De asemenea, instanga de apel verifics daca s-a facut 0 justi aplicare de cAtre prima instanfa a dispozitiilor privitoare la deducerea duratei retinerii, arestarii preventive, arestului la domiciliu sau interndrit medicale si adaug’, daca este cazul, timpul de arestare scurs dup4 pronunarea hotirdrii atacate cu apel. Art. 395 Reluarea cercetirii judecatoresti sau a dezbaterilor (Q) Daca in cursul deliberirii instanfa apreciazé cA o anumits imprejurare trebuie Tamura gi este necesara reluarea cercetirit judecttoresti sau a dezbaterilor, repune cauza pe rol. Prevederile privind citarea se aplica in mod corespunzator. (Q) Daca judecata a avut loc in condifile art. 375 alin. (1) si (2), iar instanja constata cA pentru solusionarea acfiunii penale se impune administrarea altor probe in afara inscrisurilor previzute la art. 377 alin. (1)-@), repune cauza pe rol si dispune efectuarea cercetarii judecttoresti. Noul Cod de Procedura Penalai actualizat prin: Lege nr. 255/2013 - pentru punerea in aplicare a Legii nt. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozifii procesual penale din 19 iulie 2013, Monitorul Oficial 515/2013; Art, 396 Rezolvarea acfiunii penale (J) Instanja hotiraste asupra Invinuirit aduse inculpatului, pronunfind, dup% ca, condamnarea, renunjarea la aplicarea pedepsei, amanarea aplicarii pedepsei, achitarea sau incetarea procesului penal. @) Condamnarea se pronunjé daca instanfa constati, dincolo de orice indoialé rezonabila, ci fapta exist, constituie infracfiune si a fost sivarsita de inculpat. (6) Achitarea inculpatului se pronunga in cazul prevazutla art. 16 alin. (1) lit a)-d). (©) incetarea procesului penal se pronunfa in cazurile prevazute Ja art. 16 alin. (1) lit. e)-))- (@ Dact inculpatul a cerut continuarea procesului penal potrivit art. 18 i se constati, ca urmare a continuarii procesului, c& sunt incidente cazurile prevazute la art. 16 alin. (1) lit. a)-d), instanja de judecata pronungé achitarea. PageD(8) Daca inculpatul a cerut continuarea procesului penal potrivit art, 18 si se constata ci nu: sunt incidente cazurile prevazute la art. 16 alin. (1) lit. a)-d), insta: de judecata pronunta incetarea procesului penal. Noul Cod de Procedura Penal actualizat prin: Lege nr. 255/2013 - pentru punerea in aplicare a Legit nr. 135/2010 privind Codul de proceduré penal si pentru modificarea gi completarea unor acte normative care cuprind dispozifii procesual penale din 19 julie 2013, Monitorul Oficial 515/2013; Potrivit art. 13 vechiul cod penal, art 5 NCP din Codul penal prevede ca in cazul in care de la saivarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea cea mai favorabila. Astfel de cazuri, de succesiune a legilor penale, genereazai situafii tranzitorii ce impun o derogare fireasca de la principiul activitafii legii penale. Ca urmare, pentru asemenea situatii, trebuie si se recurg’ la principiul subsidiar al aplicarii legii penale mai favorabile. Or, acest principiu impune aplicarea "legii" mai favorabile in ansamblu $i nu doar aplicarea unora dintre "dispozitiile mai favorabile” ale acelei legi. Pe lang aceste reglementiri de principiu, mai trebuie avute in vedere si particularitatile dispozitiilor Legii nr. 87/1994 si ale Legii nr. 241/ 2005. Sub acest aspect este de observat ca prin art. 16 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale au fost abrogate expres atat Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, cu modificarile ulterioare, cat si art, 280 din Legea nr. 53/2001 - Codul muncii (Or, aceasti abrogare nu este identici cu dezincriminarea cel pufin nu in totalitate intrucat unele fapte in discufie au fost menfinute ca infracfiuni. Este adevarat ci, preluand majoritatea infracfiunilor previzute in legea anterioara, care se regisesc in art. 4, art. 7 alin. (1) si (2), art. 9 alin. (1) lit. a), b), €), 4), ©) si) din Legea nr. 241/205, aceasta noua lege nu a mai preluat si faptele prevazute in art. 10, art. 11 lit, a), art. 11 lit. b) teza I sia Iil-a giin art. 12 lit. a) din Legea nr. 87/1994, care au fost astfel dezincriminate. ‘Aceste aspecte complexe de incriminare au dus la pronuntarea unor decizii in recursuri in interesul legit . Astfel : RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ Decizia nr. 4 din 21 ianuarie 2008 cu privire la incadrarea juridica a faptei de omisiune a evidentierii in actele contabile PageOa operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate ori evidentierea in actele contabile a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive. Publicata in Monitorul Oficial nr. 868/2008 - M. Of. nr. 868 / 22 dec. 2008 (.Jinfractiunea de evaziune fiscala a fost reglementata initial prin Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, la art. 13 prevazandu-se ca *fapta de a nu evidentia prin acte contabile sau alte documente legale, in intregime sau in parte, -veniturile realizate ori de a inregistra cheltuieli care nu au la baza inregistrari reale, daca au avut ca urmare neplata ori diminuarea impozitului, taxei si a contributiei* se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi sau cu amenda de la 1,000,000 la 10,000,000 lei. Ulterior, prin Legea nr. 161/2003 au fost abrogate dispozitiile art. 13-16 din Legea nr. 87/1994, iar fapta reglementala in art. 13 a fost inclusa la art. 11 lit. ¢) din aceeast lege, nd incriminata astfel: “omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii in acte contabile sau in alte documente Iegale a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate ori inregistrarea de operatiuni sau cheltuieli nereale, in scopul de anu plati ori diminua impozitul, taxa sau contributia*. Fiind abrogata Legea nr. 87/1994 prin Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, la art. 9 alin. (1) din aceasta lege s-a prevazut ca intre actele ce constituie infractiuni de evaziune fiscala sunt si *urmatoarele fapte savarsite in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale*: *p) omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile ori in alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; %c) evidentierea, in actele contabile sau in alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive;*. Pe de alta parte, prin art. 40 din Legea contabilitatii nr. 82/1991 s-a prevazut ca “efectuarea cu stiinta de inregistrari inexacte, precum si omisiunea cu stiinta a inregistrarilor in contabilitate, avand drept consecinta denaturareaveniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare si elementelor patrimoniale ce se reflecta in pilantul contabil constituie infractiunea de fals intelectual si se pedepseste conform legii*. In urma modificarilor aduse succesiv Legii nr. 82/1991, prin Ordonanta Guvernului nr. 61/2001, aprobata cu. modificari prin Legea nr, 310/2002, prin Ordonanta Guvernului nr. 70/2004, aprobata prin Legea nr. 420/2004, precum si prin Legea nr. Page 7259/2007, aceeasi fapta este incriminata la art. 43 din Legea nr. 82/1991, care are urmatorul cuprins: ‘efectuarea cu stiinta de inregistrari inexacte, precum si omisiunea cu stiinta a inregistrarilor in contabilitate, avand drept consecinta denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare si elementelor de activ si pasiv ce se reflecta in bilant, constituie infractiunea de fals intelectual si se pedepseste conform legii*. (..) ‘Analiza comparata a elementelor componente ale infractiunilor de evaziune fiscala, prevazuta de art. 9 alin. (1) lit. b) sic) din Legea nr. 241/2003, si de fals intelectual, prevazuta de art. 43 din Legea nr. 82/1991, impune, deci, concluzia ca toate aceste elemente se suprapun in sensul ca actele la care se refera ultimul text de lege se regasesc in cele doua modalitati de eludare a obligatiilor fiscale incriminate in cadral primei infractiuni, de evaziune fiscala. Ca urmare, fapta de omisiune, in tot sau in parte, ori evidentierea in actele contabile sau in alte documente legale a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate ori evidentierea in actele contabile sau in alte documente legale a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiunt fictive, constituie infractiunea complexa de evaziune fiscala, prevazuta de art. 9 alin. (0) lit. by si c) din Legea nr. 241/2005 [fost art. 13 si, apoi, art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994], nefiind incidente dispozitiile art. 43 (fost art. 40 si, apoi, art. 37) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, raportat la art. 289 din Codul penal, aceste activitati fiind cuprinse in continutul constitutiv al laturii obiective @ infractiunii de evaziune fiscala, In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit, a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, precum si ale art. 414°2 din Codul de procedura penala, urmeaza a se admite recursul in interesul legit si a se decide in sensul considerentelor ce preceda. (..)Stabilesc ca fapta de omisiune, in tot sau in parte, ori evidentierea in actele contabile sau in alte documente legale a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate ori evidentierea in actele contabile sau in alte documente legale a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive constituie infractiunea complexa de evaziune fiscala, prevazuta de art. 9 alin. (1) lit. b) si c) din Legea nr. 241/2005 [fost art. 11 lit. ¢), fost art. 13 din Legea nr. 87/1994], nefiind incidente dispozitile art. 43 (fost art. 37, fost art. 40) din Legea nr. 82/1991 - Legea contabilitati, raportat la art. 289 din Codul penal, aceste activitati find cuprinse in continutul constitutiv al laturii obiective a infractiunii de evaziune fiscala. (..) PageBExistenta unui norme penale cu aplicare limitata in timp ~ art 74! cod penal vechi - impune a examina efectele acestei norme penale - asa cum a fost preluata in jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie : ‘Art. 74°C. pen. Decizia Curfii Constitutionale nr. 573/2011. Lege penala mai favorabila. Conditii de aplicare Cuprins pe materii: Drept penal. Partea generali. Pedepsele. Individualizarea ppeilepselor Indice alfabetic: Drept penal = lege penal mai favorabilt C. pen, art. 741 C. proc. pen., art. 385? alin. (1) pet. 14 1. Dispozitiile art. 741 C. pen., referitoare la reducerea pedepsei sau aplicarea unei sancfiuni administrative in cazul anumitor infracjiuni, introduse prin art. XX pet 2 din Legea nr. 202/2010 si declarate neconstitutionale prin decizia nr. 573 din 3 mai 2011 a Curfii Constitufionale, publicati in M. Of. nr, 363 din 25 mai 2011, constituie o lege penal’ mai favorabila.(.. 3. Aplicabilitatea dispozifiilor art. 741 C. pen. in cauzele solutionate in prima instanja si in apel dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 202/2010 se examineaza prin prisma cazului de casare prevazut in dispozitiile art. 385° alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. (pedepse gresit individualizate in raport cu prevederile art, 72 C. pen. sau in alte limite decat cele prevazute de lege), iar nu a cazului de casare prevazut in dispozitiile art. 385° alin. (1) pet. 20 C. proc. pen. (a intervenit 0 lege penal mai favorabila condamnatului), care este incident numai daca, dupa pronunfarea hotirarii atacate gi pan la judecarea recursului, a intervenit o lege penal mai favorabila condamnatului, prin care fapta a fost dezincriminata (art. 12 C. pen.) sau care cuprinde dispozitii mai favorabile sub aspectul incriminarii sau al pedepsei Prin urmare, in raport cu sancfiunile penale ce sunt prevazute, dispozitiile art. 741 C. pen. constituie o lege penal mai favorabila. (-) ‘ACEASTA NORMA PENALA NU A FOST PUSA IN DISCUTIE , nici de catre prima instanta, nici de catre instanta de apel. Ceea ce impune repunerea cauzei pe rol pentru a ne acoda beneficiul_dezbaterii asupra legii mai favorabile cu referire sila aceste aspecte PageRepunerea_cauzei_pe_rol_se_impune_pentru_aflarea adevarului si pentru o aplicare corecta a legislatiei penale in materie de evaziune fiscala . Apreciez.ca in prezenta cauza dezbaterile nu au vizat lamurirea unor aspecte esentiale ale acuzatiilor ce mi-au fosta aduse , avand in vedere contextul normelor legale aplicabile si cu referire la jurisprudenta relevanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, La _examinarea cererii va rog sa aveti in vedere si urmatoarele argumente cuprinse in deciziile ICCJ privind analiza legii aplicabile in cauza LCC], Sectia penala, decizia nr. 3907 din 28 noiembrie 2012. Evaziune fiscala prevazuti in art. 9 alin. (1) lit’ a) din Legea nr 241/205. Ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile Cuprins pe materii: Drept penal. Partea speciali. Infractiuni previtzute in legi speciale, Eoaziunea fiscali/Indice alfabetic: Drept penal - evaziune fiscalt Legea nr. 241/205, art. 9 alin. (1) lit. a) 1.In cazul veniturilor pentru care existé atat obligatia evidentierii, cat si obligatia declararii, daca veniturile au fost evidentiate in actele contabile sau in alte documente legale, dar nu au fost declarate la organul fiscal competent, nu sunt intrunite elementele constitutive ale infracfiunii prevazute in art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2008, intrucat nu s-a realizat o ascundere a veniturilor impozabile sau taxabile in condifiile in care organele fiscale competente pot Iua cunostinfa de veniturile realizate prin simpla verificare a actelor contabile ale contribuabilului, si nici clementele constitutive ale infracfiunii prevazute in art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, deoarece veniturile realizate au fost evidentiate. In cazul veniturilor pentru care exist numai obligafia declararii, daca nu au fost declarate la organul fiscal competent, sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de evaziune fiscal’ prevazuta in art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005. 2. Omisiunea plafii unei taxe, cum este taxa pe valoare adaugata, nu constituie infractiunea de evaziune fiscal reglementata in art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, daca bunul ori sursa impozabila sau taxabila nu a fost ascunsa. In cazul in care 0 persoana fizica nu se inregistreazii ca platitor de taxa pe valoare adaugaté in Iegatura cu transferul proprietatilor imobiliare, evaziunea fiscala exist numai atunci Page LOcand bunul ori sursa impozabila sau taxabilé a fost ascunsi, nu si atunci cand organele fiscale competente cunosteau sursa impozabili sau taxabila, intrucat persoana a inregistrat proprietasile imobiliare la cartea funciara, precum si la administrafia financiara si a platit impozitele aferente transferului proprietatilor imobiliare, realizat prin procedura notariala. () LC.CJ., Secfia penal’, decizia nr. 3907 din 28 noiembrie 2012 Fals intelectual prevazut in art. 43 din Legea nr. 82/1991. Evaziune fiscal prevazuta in art. 9 alin, (1) lit. c) din Legea nr, 241/205. Sesizarea instantei Cuprins pe materii: Drept penal. Partea speciald. Infractiuni previtzute in legi speciale. Infractiuni previtzute in Legea contabilitifii nr. 82/1991, Evaziunea fiscal Legea nr. 82/1991, art. 43, Legea nr. 241/2008, art. 9 alin. (1) lit. ¢) C. proc. pen,, art. 317 1, Efectuarea cu stint de inregistrari fictive in contabilitate, avand drept consecinjai denaturarea veniturilor, in sensul cresterii acestora si denaturarea rezultatelor financiare, care a condus Ja cresterea obligafiilor fiscale, intruneste clementele constitutive ale infractiunii de fals intelectual prevaizuta in art. 43 din Legea contabilitajii nr. 82/1991 raportat la art. 289 C. pen. Fapta nu intruneste elementele constitutive ale infracjiunii de evaziune fiscala prevazutd in art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/205, intrucat infracfiunea de evaziune fiscala reglementata in textul menfionat presupune ca evidentierea, in actele contabile sau in alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baz operatiuni reale ori evidentierea altor operafiuni fictive si fie sdvarsité in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale 2. in acceptiunea art, 317 C. proc. pen., prin fapta arataté in actul de sesizare a instanfei nu se poate infelege simpla referire la o anumita fapti menfionati in succesiunea activitajilor inculpatului, ci descrierea acelei fapte intr-un mod susceptibil de a produce consecinte juridice, si anume de a investi instanta, 0 atare conditie nefiind indeplinita decat in cazul in care fapta aratata in rechizitoriu este insofila de precizarea incadrarii juridice side dispozifia de trimitere in judecata. Preluarea in rechizitoriu, in contextul detalierii cuantumului prejudiciului, a constatarilor Garzii Financiare cu privire la alte operatiuni fictive inregistrate in contabilitate decat cele pentru care s-a dispus trimiterea in judecat’, operatiuni fictive pentru care nu s-a inceput urmarirea penala si, pe cale de consecinfi, nu s-a pus in Pagel 1miscare acfiunea penal, nu este de natura s4 conduc la concluzia ca instanfa a fost sesizata si cu privire la acestea. LC.CJ,, Sectia penala, decizia nr. 3807 din 20 noiembrie 2012 Evaziune fiscal prevazuta in art. 9 alin. (1) lit, c) din Legea nr. 241/2005, Subiect activ Cuprins pe materii: Drept penal. Partea special. Infractiuni preoiizute in logi speciale. Evaziunen fiscalit Indice alfabetic: Drept penal ~ evaziune fiscalit Legea nr. 241/205, art. 9 alin. (1) lit.c) Infractiunea de evaziune fiscala prevazuta in art, 9 alin, (1) lit. c) din Legea nr. 241/205, constand in evidenfierea, in actele contabile sau in alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baz operatiuni reale ori evidentierea altor operafiuni fictive, in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale, savarsita in cadrul unei societafi, poate avea ca subiect activ administratorul de fapt al societapii, iar nu numai administratorul de drept al societajii, intrucat legea nu prevede calitatea subiectului activ si nu condifioneaza existenta infractiunii de savarsirea faptei de catre o persoand care are o anumita calitate, cum este cea de administrator de drept al societatii. LC.CJ,, Sectia penala, decizia nr. 272 din 28 ianuarie 2013 () Potrivit dispozifiilor art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, constituie infractiunea de evaziune fiscali evidentierea, in actele contabile sau in alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operafiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive, in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatilor fiscale. Elementul material al laturii obiective consti in evidenfierea, in actele contabile sau in alte documente legale, a unor operafiuni fictive. in art. 2 lit. £) din aceeasi lege este data si definitia operatiunii fictive, ca fiind disimularea realitafii prin crearea aparenfei existenfei unei operafiuni care in fapt nu exist. Page 2Operatiunea fictiva poate si constea, prinire altele, si in cheltuieli care nu au existat in realitate sau care sunt mai mari decat cele reale ori cheltuieli pentru care nu exista document justificative, dar care sunt inregistrate in documentele legale. A evidentia operafiuni fictive inseamna a inregistra anumite operafiuni care nu au existat in documentele legale, cum ar fi, spre exemplu, cheltuieli care nu au la baza operafiuni reale. Inregistrarea operatiunilor fictive se poate realiza fie prin intocmirea de documente justificative privind 0 operatiune fictiva, urmaté de inscrierea in documentele legale a documentului justificativ intocmit care cuprinde 0 operafiuine fictiva, fie prin inscrierea in documentele legale a unei operatiuni fictive pentru care nu exista document justificativ. Documentul justificativ reprezint’ inscrisul in care se consemneaz’ orice operafiune patrimoniala in momentul efectuarii ei si care sta la baza inregistrarilor in contabilitate. in ceea ce priveste subiectul activ al infracfiunii analizate in prezentul recurs, inalta Curte de Casajie si Justitie refine ci, spre deosebire de infracfiunile prevazute in art 3 si art. 8 din Legea nr. 241/2005 unde legiuitorul vorbeste despre fapta contribuabilului - prin urmare, pentru aceste infractiuni subiectul activ este contribuabilul - la celelalte infractiuni, inclusiv cea prevazuta in art. 9 alin, (1) lit. c) si alin. (2), legiuitorul nu mai arata cine ar trebui sa fie autorul faptei. In aceste conditii, subiect activ al infractiunii poate fi orice persoana fizici sau juridicd care actioneaza in numele sau in interesul contribuabilului ori in realizarea obiectului de activitate al acestuia. Prin urmare, subiect activ poate fi administratorul de drept al societaii, precum si administratorul de fapt sau orice alta persoand din cadrul societafii - director, contabil, vanzator - in masura in care prin acfiunile si/sau inacfiunile lor urmaresc ca societatea sa se sustraga de la plata taxelor gi impozitelor datorate. Legea nu condifioneaza aceasta infracfiune de existenja unei imputerniciri exprese a unei persoane cu atribufii de organizare gi tinere a evidentei contabile care si aiba calitatea de administrator sau o obligafie legala ori contractuala de gestionare a activitafii societatii, daci din probele administrate rezulta ca, in fapt, fAptuitorul exercita conducerea activitajii contabile a societati. G) Masuri asiguratorii. Infractiuni prevazute in Legea nr. 241/2005 Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea generalil. Miisurile preventive $i alte masuri procesuale. Alte misuri procesuale. Miisurile asigurittorii Indice alfabetic: Drept procesual penal - mitsuri asigueittorii - infracfiuni previtzute in Legen nr, 241/2005 Page 3C. proc. pen., art. 163, art. 165, art. 166 Legea nr. 241/2005, art. 11 Luarea masurii asiguratorii a sechestrului in cazul infracfiunilor prevazute in Legea nr. 241/2005 in vederea repararii pagubei este condifionata de existenja unor bunuri in patrimoniul inculpatului sau al parfii responsabile civilmente la momentul instituirii sechestrului, concluzie care se desprinde din analiza prevederilor art. 165 si art. 166 C. proc. pen, potrivit cirora organul care procedeaz la aplicarea sechestrului este obligat sa identifice gi sa evalueze bunurile sechestrate, precum $i si incheie un proces-verbal care cuprinde descrierea_amdnuntiti a bunurilor sechestrate, cu indicarea valorii lor. in consecinfa, sechestrul poate fi instituit, inclusiv in cazul infractiunilor prevazute in Legea nr. 241/2005, numai asupra bunurilor existente in patrimoniul inculpatului sau al parti responsabile civilmente, a caror identificare, evaluare si descriere este posibila la momentul instituirii, iar nu si asupra bunurilor viitoare. LC.CJ,, Sectia penal, decizia nr. 2181 din 20 iunie 2013 (. Este adevatrat ca, potrivit art. 11 din Legea nr, 241/2005, in cazul in care s-a savarsit o infracfiune prevatzuta de aceasta lege (cum este si cazul celei prevazute in art, 9 alin. 1 lit. b savarsita de inculpat), luarea masurilor asiguratorii este obligatorie. Aceasti norma legala deroga de la dispozifiile dreptului comun doar in ce priveste posibilitatea organului judiciar de a aprecia daca, in raport cu circumstanfele cauzei, se impune sau nu luarea unor masuri asiguratorii in condifiile art. 163 si urm, C. proc. pen. Instituirea obligatorie a unor asemenea masuri in cazul infracfiunilor prevazute in Legea nr. 241/2005 este, ins, condifionata de existenja unor bunuri in patrimoniul inculpatului sau al partii responsabile civilmente, la momentul infiinfaxii sechestrului. Aceasta concluzie se desprinde din analiza dispozifiilor art. 165 si art. 166 C. Proc. pen., potrivit cirora organul care procedeazi la aplicarea sechestrului este obligat si identifice si si evalueze bunurile sechestrate, puténd dispune gi ridicarea bunurilor, iar procesul-verbal de sechestru cuprinde descrierea amanunfita a bunurilor sechestrate, cu indicarea valorii acestora. () Se pune intrebarea..unde sunt sumele incasate din vanzarea celor 165 de vagoane precum si banii incasati din vanzarea activelor firmelor Supremo Media, Pagel 4Monalisa Investments, Piramid Corporation, etc? Aproximativ 50 milioane EUR incasate din active nu pot acoperi un eventual prejudiciu de 600,000 EUR? Evaziune fiscal’. Omisiunea evidentierii operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale. Cuprins pe materi: Drept penal. Partea special. Infractiuni previtzute in legi speciale. Evaziunea fiscal Indice alfabetic: Drept penal ~ evaziune fiscalit Legea nr. 241/2005, art. 9 alin. (1) lit. b) In conformitate cu dispozifiile art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, constituie infractiunea de evaziune fiscali omisiunea, in tot sau in parte, a evidensierii, in actele contrabile ori in alte documente legale, a operafiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale. Determinarea incorect de catre inculpat a taxei pe valoarea adiugata - calculata numai asupra marjei de profit, iar nu asupra prefului de vanzare al unor bunuri -, in condifiile in care operafiunile de vanzare efectuate si veniturile realizate sunt inregistrate in actele contabile ale societafii, nu constituie infracfiunea de evazitine fiscala prevazuta in art. 9 alin, (1) lit. b) din Legea nr. 241/2008, stabilirea ‘cuantumului corect al sumelor datorate cu titlu de taxa pe valoarea adaiugata fiind de competenja organelor fiscale, far ca fapta sa poata fi inclusa in sfera ilicitului penal. In cazul inregistrarii in actele contabile a operatiunilor de vanzare efectuate $i a veniturilor realizate - avand in vedere faptul ca organele fiscale au posibilitatea de a constata si verifica operatiunile de vanzare efectuate, veniturile realizate si sursa acestora, precum si de a stabili felul obligatiilor fiscale, cuantumul taxclor si impozitelor datorate bugetului consolidat al statultsi- determinarea taxei pe valoarea adaugata constituie o chestiune de natura fiscala, stabilirea eronat de catre inculpat a taxei aferente vanzarilor de bunuri neputind constitui infractiunea de evaziune fiscala prevazuti in art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2008, LC.CJ., Secfia penala, decizia nr, 174 din 20 ianuarie 2014 (..)Analizand, in continuare, temeinicia susinerilor Ministerului Public prin prisma cazului de casare menfionat, inalta Curte de Casatie si Justitie arata ca, potrivit art. 9 pagel 5alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/205, constituie infractiunea de evaziune fiscal omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile ori in alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale. Prin omisiumea evidenfierii se infelege neinregistrarea in documentele legale cu relevant fiscal’ a anumitor operafiuni sau venituri si poate consta in neintocmirea documentelor justificative pentru respectivele operatiuni efectuate sau venituri realizate, in neinscrierea in registrele contabile obligatorii a operafiunilor sau veniturilor conform documentelor justificative, in neintocmirea situatiilor financiar- contabile recapitulative, conform prevederilor legale sau in necompletarea declarafiilor fiscale in termenele legale. (..)Determinarea incorects de citre inculpat a TVA-ului aferent operafiunilor de vanzare efectuate in perioada 1 ianuarie 2008 - 20 aprilie 2011 nu poate constitui, ‘insd, aga cum a susfinut parchetul, infractiunea de evaziune fiscal prevazuta in art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, atata timp cat respectivele operafiuni au fost evidentiate in documentele contabile, au fost declarate organului fiscal gi s-a achitat impozitul corespunzator care a fost calculat si varsat cu ocazia incheierii fiectrui contract de vanzare-cumparare, precum si parte din taxa pe valoarea adaugata, fiind de competenta organelor fiscale de a stabili cuantumul corect al sumelor datorate cu titlu de TVA, in raport cu toate tranzacfile efectuate, fara ca fapta 88 poata fi inclusa in sfera ilicitului penal (a se vedea in acelasi sens si decizia nr. 3907 din 28 noiembrie 2012 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia penal). Cu alte cuvinte, asa cum a aratat si Curtea de Apel, din moment ce organul fiscal a putut constata gi verifica operatiunile comerciale efectuate, veniturile realizate si sursa acestora, precum si a stabili felul obligatiilor fiscale gi cuantumul eventualelor taxe si impozite datorate de societate bugetului consolidat al statului, determinarea TVA-ului datorat apare ca o chestiune de natura strict fiscal’, care se reduce, in esenfai, la modul de calcul al acesteia, stabilirea eronata de catre inculpat a respectivei taxe aferenta vanzarilor de autoturisme efectuate neputénd_constitui infractiunea de evaziune fiscala, prevazut& in art, 9 alin. (1) lit. b) gi alin. (2) din Legea nr. 241/205, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., in lipsa vreunui element fraudulos din care si rezulte intentia contribuabilului de a se sustrage de la plata obligatiilor fiscale. Asa find, Inalta Curte de Casatie gi Justifie apreciaza c& solufia de achitare a inculpatului P.F. dispusa de instanfa de apel, in temeiul art. 11 pet. 2 lit. a) raportat la art, 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., este una legala, facdndu-se o corecta interpretare $i aplicare la cazul concret dedus judecafii a dispozitiilor art. 9 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 241/2005. Referitor la critica formulaté de partea civil Statul Roman prin Agentia Nafionald de Administrare Fiscal prin Direcfia General a Finanfelor Publice Cluj, Pagel 6se apreciaza, de asemenea, ca nu este intemeiata, inalta Curte de Casafie si Justifie constaténd ca, fatii de temejul juridic al achitarii inculpatului refinut de instanfa de prim control judiciar, aceasta a facut o corect aplicare a prevederilor art, 346 alin. (4) teza IC. proc. pen., care stabilesc c& instanja penala nu solufioneaza actiunea civila cand pronunfa achitarea pentru cazul prevazut in art. 10 alin. (1) lit, b) C. proc. pen. Aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiv’ a cauzei. ingelaciune. Infractiune continuata. Ci ircumstante atenuante. Cuprins pe materii: Drept penal. Partea generald, Legea penaldt si limitele ei de aplicare, Aplicarea legii penale Indice alfabetic: Drept penal ~ aplicarea legii penale mai fevorabile ~ ingeliciune + infractiune continuatat - circumstante atenuante C. pen,, art. 5, art. 35 alin. (1), art. 244 alin. (1) LC.CJ,, Sectia penal, decizia nr. 1074 din 26 martie 2014. (..)Sub aspectul aplicarii legii penale mai favorabile, odata cu admiterea recursului Ministerului Public, in raport cu starea de fapt refinuta de catre curtea de apel, se va face si aplicarea art. 5 C. pen. Agadar, in cazul in care de la savargirea infracfiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea mai favorabila. In spefa, de la data pronunfairii deciziei din apel, 28 martie 2013 si pana la data solufionarii recursului a intrat in vigoare Legea nr. 187/2012 cu referire, in cauza de fafa, la normele care guverneaza aplicarea legii penale in timp si cu privire la normele care guverneaza ingeliciuinea, a fost abrogat Codul penal anterior gi a intrat in vigoare un alt Cod penal. in aceste condigii, in examinarea legii incidente cu privire la acuzatia formulata fafa de intimatul inculpat A.L, inalta Curte de Casafie gi Justifie urmeazi Pagel 7© Influenja modificdrilor legislative cu privire Ia elementele constitutive ale infracfiunii pentru care este acuzat (in examinarea acestui criteriu, se va verifica dacd fapta_mai_este_incriminati de legea noud, respectiv daci legea nou’ poate retroactiva, ca fiind mai favorabild, cu privire la incadrarea juridica); * Consecinjele produse de acuzatie cu privire la sancfiune la data savarsirii faptei si consecinfele la data judecarii recursului (in examinarea acestui criteriu, se va avea in vedere caracterul unitar al dispozifillor referitoare la pedeapsa si circumstantele de individualizare in raport cu incadrarea juridica data faptei). (a) Conform art. 12 din Legea nr. 187/2012, in cazul succesiunii de legi penale intervenite pana la rmanerea definitiva a hotirarii de condamnare, pedepsele accesorii si complementare se aplicd potrivit legii care a fost identificata ca lege mai favorabild in raport cu infracfiunea comisa.(...) Aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitivs acauzei(...) LC.CJ,, Sectia penal’, decizia nr. 796 din 5 martie 2014 (.)Aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei, Grup infractional organizat. Infractiunea de spalare a banilor Cuprins pe materii: Drept penal. Partea general, Legen penalit gi limitele ei de aplicare. Aplicarea legii penale Indice alfabetic: Drept penal ~ aplicarea legii penale mai freorabile - grup infractional organizat ~ infracfiunea de spittare a banilor C. pen,, art. 5, art. 367 Legea nr. 656/2002, art. 29 alin. (1) (..)LC.CJ,, Sectia penala, decizia nr. 609 din 19 februarie 2014 (...)Cu_privire la aplicarea legii penale mai favorabile, {nalta Curte de Casatie si Justitie refine ci, in cauza, primul termen de recurs a fost stabilit la data de 4 decembrie 2013, iar de la data pronunfarii deciziei in apel, 21 iunie 2013 si pana la Page LBsolufionarea recursului, 19 februarie 2014, a intrat in vigoare Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, care impune o analiza a incidenjei dispozitiilor privind aplicarea legii penale mai favorabile, Potrivit dispozitiilor art. 5 C. pen., in cazul in care de la sivarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea penal mai favorabila, iar pentru a determina legea penala incident se impune a se analiza daca fapta mai este incriminata de legea penala noua si aceasta poate retroactiva, in sensul ci este mai favorabil cu privire la incadrarea juridict; caracterul unitar al dispozitiilor referitoare la pedeaps& si circumstante de individualizare in raport cu incadrarea juridicd la momentul savarsirii faptei gi la data judecirii recursului si institujiile incidente in raport cu incriminarea sau sancfitunea (care agraveazi sau atenueazd rispunderea penal si limitele de pedeapsi). Examinarea incadririi juridice data faptei se impune pentru a se stabili daca suntem in prezenfa unei dezincriminari, urmare a abrogérii unor texte de lege, precum si sub aspectul situatiei premisi pentru analiza, in concret, a consecintelor privind regimul sanctionator. Astfel, in cea ce priveste modificirile legislative intervenite cu privire la elementele constitutive ale infractiunilor prevazute in art. 7 din Legea nr. 39/2008 si art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 raportat Ia acuzatiile aduse inculpatului CM, se constata urmatoarele: Conform art. 126 pet. 1 si 2 gi art. 247 din Legea nr. 187/2012, referitor 1a Legea nr. 39/2008 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, art. 2 din legea speciala a fost modificat in sensul ci nofiunea de grup infractional organizat este definita de art, 367 alin. (6) C. pen, (...)/ Abrogarea art. 7 din lege nu echivaleaza, insa, cu o dezincriminare a faptei, operand de fapt o preluare a normei de incriminare in dispozitiile art. 367 alin. (1) C. pen., text care a intrat in vigoare la 1 februarie 2014, atat sub aspectul confinutului constitutiv al infractiunii, cat gi al formei de vinovafie ceruta de lege, astfel cum a fost reglementata in legea speciala veche. (--) in alin. (3) al articolului se prevede ca in situatiile in care faptele de la alin. (1) gi (2) au fost urmate de sivargirea unei infractiuni, se aplicd regulile de la concursul de infractiuni. Pagel 9Daca in reglementarea in vigoare delapidarea face parte din categoria infracfiunilor contra patrimoniului, in NCP ea este inclus’ in cea a infractiunilor de serviciu, in considerarea vatamarii in principal a relatiilor sociale ce guverneaza normala desfaisurare a raporturilor de serviciu si abia in subsidiar a celor ce afecteaza patrimoniul persoanei juridice. Reglementarile sunt aproape similare, singurele deosebiri vizand subiectul activ, functionarul public in NCP. Funcfionarul public nu mai este definit prin referire la termenul public’, iar dispozifiile alin. 2, prin care persoanele care exercit’ un serviciu de interes public sunt asimilate funcfionarilor publici, nu au corespondent in Codul penal in vigoare. in fine, eliminarea din definitia termenului a sintagmelor ,,cu orice titlu”, “indiferent cum a fost investita”, “o insarcinare de orice natura”, face imposibil ca regimul juridic al functionarului public sa mai poata fi extins la “functionarul de fapt”. Nofiunea de ,,functionar public” este folosit’ de legiuitor pentru a conditiona dobandirea calitafii fie de subiect activ calificat al unor fapte penale (omisiunea sesizarii, cercetare abuziva, supunere la rele tratamente, infractiuni de coruptie etc.), fie de subiect pasiv (ultrajul, ultrajul judiciar), necesare pentru asigurarea tipicitatii faptei. Lipsa calitatii cerute de norma de incriminare este importanta si prin prisma participatiei penale la infrac! props Ori aceste cerinte nu sunt indep! Page.Cand anumite incriminari nu sunt compatibile cu statutul acestor persoane ori s-a dorit neaducerea lor sub incidenta acestora, in partea special a NCP s-a previzut expres neaplicarea normei de incriminare asupra respectivelor persoane. Cum nu a mai definit functionarul public prin trimitere la termenul public, explicitat in art.176, in continutul acestuia din urma nu_mai sunt mentionate entitati_prevazute in art.175 alin.1 cum ar fi spre pilda persoanele juridice de drept privat cu capital integral sau majoritar de stat ori cele declarate ca find de utilitate publica, dar care nu administreaza sau exploateazi bunuri proprietate publica. Necorelari exist si intre dispozitiile art.178 alin.2 cu cele din art.175, datorate aceleasi omisiuni de trimitere la norma explicativa a nofiunii de public”. Din configuratia actuala a art.178 alin.2 rezult& ci existé o categorie de functionari publici - persoanele care exercita in cadrul unei persoane juridice de drept privat cu capital integral sau majoritar de stat sau al uneia declarate ca fiind de utilitate publica, dar care nu administreazi sau exploateazd bunuri proprietate publica, atributii legate de realizarea obiectului de activitate al acestuia - care nu emit inscrisuri oficiale, ci inscrisuri sub semnatura privata, ceea ce inseamna c& un funcfionar public, in exercitarea atributiilor de serviciu, poate emite inscrisuri sub semnatura privata. Potrivit reglementarii in vigoare dispozifiile art.246 - 250 se aplicau si celorlalti functionari, cu precizarea ca in acest caz maximul pedepsei se reducea cu o treime. Potrivit NCP dispozitiile care incrimineazi faptele de coruptie si infractiunile de serviciu se aplica In mod corespunzator si persoanelor care exercita in orice condifii o insircinare de orice natura in serviciul unei persoane fizice sau in cadrul oric&rei persoane juridice, caz in care limitele speciale se reduc cu o treime. Page2 1in Codul penal in vigoare cauza de atenuare a pedepsei se referea numai la faptele de serviciu, nu si la cele de coruptie, acesten din urmi avand ca subiect activ, in oricare_dintre_variantele lor_de_incriminare, atat functionarul public, cat si functionarul, cu un sistem de sanctionare comun. Asadar FUNCTIONARUL din cadrul SOCIETATILOR CU CAPITAL PRIVAT - este asimilat FUNCTIONARULUI NUMAI IN MATERIA FAPTELOR DE CORUPTIE CA INFRACTIUNI DE SERVICIU. In mod similar, de observat ca, desi NCP include in categoria infractiunilor de serviciu si divulgarea informafiilor secrete de stat, omite a le mentiona printre acele infractiuni de serviciu ce pot fi comise de alte persoane in conditiile art.308 din NCP, degi, in considerarea insarcinarii lor, respectivele persoane pot lua cunostinfa despre acest tip de informa IN_CEEA CE PRIVESTE ACUZATIA DE DELAPIDARE CE MI-A FOST ADUSA - FAPTA PENTRU CARE PRIMA INSTANTA A PRONUNTAT CONDAMNAREA LA PEDEPASA DE _10 ANI INCHISOARE _INTELEG SA SOLICIT REPUNEREA PE ROLSI LAMURIREA URMATOARELOR ASPECTE : Apreciem ca in prezenta cauza , facand aplicarea prevederilor art. 5 Noul cod penal si art. 7 CEDO se impune o solutie de incetare a procesului penal, in conformitate cu prevederile art. 17 NCPP, raportat la prevederile art. 16 NCPP fapta fiind dezincriminata. Pagel 2CADRU LEGAL APLICABIL: Acfiunea penal Art.17 Stingerea acfiunii penale (2) In cursul urmaririi penale acfiunea penal se stinge prin clasare sau prin renunjare Ja urmarirea penal, in condifiile prevazute de lege. (2) in cursul judecafii acfiunea penala se stinge prin ramanerea definitiva a hotirarii judecatoresti de condamnare, renunfare la aplicarea pedepsei, amanarea aplicarii pedepsei, achitare sau incetare a procesului penal. Noul Cod de Procedur’ Penal’ actualizat prin: Lege nr. 25/2013 - pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penal si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozifii procesual penale din 19 iulie 2013, Monitorul Oficial 515/2013; Art. 16 Cazurile care impiedic3 punerea in migcare gi exercitarea actiunii penale (1) Acfiunea penal nu poate fi pus in migcare, iar cand a fost pusi in migcare nu mai poate fi exercitat’ daci: a) fapta nu exist; b) fapta nu este previzuta de legea penala ori nu a fost savargita cu vinovaifia prevaizuti de lege; ¢) lipseste plangerea prealabili, autorizarea sau sesizarea organului competent ori 0 alta condifie prevazuti de lege, necesard pentru punerea in migcare a actiunii penale; Legea 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. Lege nr. 187/2012 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 757 din 12 noiembrie 2012 Art.3 (1) Dispozitiile art. 4 din Codul penal privind legea penala de dezincriminare sunt aplicabile si in siuatia in care o fapta determinata, comisa sub imperiul legii vechi, nu_mai_constituie infractiune potrivit legii noi datorita modificarii elementelor constitutive ale infractiuni pentru existenta infractiunii. , inclusiv a formei de vinovatie, ceruta de legea noua (2) Dispozitiile art. 4 din Codul penal nu se aplica in situatia in care fapta este incriminata de legea noua sau de o alta lege in vigoare, chiar sub o alta denumire. Page23Art.4 Aplicarea legii penale de dezincriminare ‘Legea penali nu se aplica faptelor sdvarsite sub legea veche, dacd nu mai sunt prevazute de legea noua. in acest caz, executarea pedepselor, a masurilor educative Detalii: http:/ /legeaz.net/noul-cod-penal/art-4 DOCTRINA IN MATERIE PRINCIPIUL LEGALITATIT INCRIMINARII - APLICAREA LEGH PENALE MAI FAVORABILE Politica penal europeand este guvernat de principii care deriva nu numai din traditia europeana, ci si din principiile consacrate de reglementarile nationale. intr- un stat de drept, este vital prezenta principiului legalititii in cadrul sistemului legislativ. Pe acest considerent, art.6 alin. (3) din Tratatul de la Lisabona reflects principiul legalitatii, impreuna cu toate implicatile sale, in categoria principiilor generale de drept in sensul aritat de tratat. De asemenea, Conventia Europeané a Drepturilor Omului (,Convenfia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale”) promoveaza principiul Jegalitatii in art.7, prin urmatorul deziderat: “Nici 0 pedeapsit farit lege * in acest context, legiuitorul european trebuie s4 respecte principalele consecinje care rezulti din aplicarea principiului legalitafii, respectiv: claritatea legii penale, neretroactivitatea gi lex mitior, cerinfa unei legi adoptata de catre un Parlament (‘nulla poena sine lege parlamentaria”), subsidiaritatea, precum si coerenfa. Principiului referitor la aplicarea in timp a legii penale, problemele referitoare la neretroactivitatea legii penale, precum si excepfiile de la principiu, situatia aplicit retroactive a legii penale mai favorabile au noi implicatii dupa adoptarea Tratatului de la Lisabona. De principiu, este interzisA retroactivarea normelor penale in defavoarea cetdjeanului acuzat de comiterea unei fapte penale. Astfel, finandu-se cont si de caracterul previzibil al raspunderii penale, rezulta interzicerea pentru legiuitorul european de a obliga statele membre si recurga la adoptarea unor norme care si Page2 4presupuna aplicarea retroactivi a legii penale in cadrul procesului de uniformizare a legislafiei nationale. Prin excepfic, iit situatia in care normele penale care intrit in vigoare dupa comiterea Saptei de cittre inculpat, dar a caror aplicare produce efecte favorabile pentru acesta, sentinta poate fi fundamentata fara a se incalca principiul neretroactivitatii, findndu- se cont totodata de principiul legii penale mai favorabile, care, desi existent in toate statele membre ale Uniunii Europene, prezinta diferenfe privitoare la integrarea sa in ierarhia stabilita la nivelul normativ al fiecarei fari. Data fiind importanfa deosebita atribuita principiului legii penale mai favorabile in jurisprudenfa Curtii Europene de Justitie, dar si in Carta drepturilor fundamentale, Iegiuitorului european nu fi este permis ca, in cadrul armonizarii legislafiei penale, si oblige statele membre si find cont, in exclusivitate, de legea penal in vigoare in momentul comiterii faptei, chiar dac& ulterior, dar pana la judecarea definitiva a cauzei, a intervenit o modificare a normei penale in beneficiul inculpatului. La nivel nafional, in contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, se impune pentru aplicarea legii penale in timp, armonizarea principiilor care fundamenteazi aceasta materie cu jurisprudenja Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curfii Europene de Justifie. in acest cadru, este necesara realizarea concordantei legilor penale cu dreptul comunitar, precum si cu Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Asttel, in ce priveste problemele pe care le implica succesiunea legilor in timp, in special cele referitoare Ja legea penal mai favorabil3, trebuie avut in vedere art. 7 din Conventia Europeand a Drepturilor Omului (, Nici o pedeapsitfird lege”), axticol sensul ciruia notiunea de lege care incrimineaza faptele si prevede pedepsele aplicabile, apare ca un concept independent. Curtea a lansat, in cadrul art. 7 din Conventie, urmatorul deziderat: Nici o pedeapsit Sir lege, deziderat care promoveazé principiul legalitafii ce ulterior este regisit in reglementarile Tratatului de la Lisabona. in temeiul acestui principiu, considerand situatiile in care instantele sunt sesizate cu fapte sub incadrare juridick diferita de cea din cursul urméririi penale, fapte care nu comporta un element nou de incriminare pentru care inculpatul s4 nu-si fi organizat aparare: Page25Curtea a stabilit ca instanfele au dreptul gi datoria de a incadra juridic respectivele fapte, admijand ci judecttorul poate preciza elementele constitutive ale unei infracfiuni, insi nu le poate modifica in mod substantial in defavoarea acuzatului, in consecinya, conform Curfii Europene, judecatorul nu poate conferi caracter penal unui act care pind Ja acea dat nu era incriminat si nici_nu_poate extinde sfera infractiunilor la fapte care nu_intrau_in categoria ilicitului_penal pana la data respectiva. Acest temei a servit clarificarii sferei de aplicare a art. 7 in situafia unor spefe solujionate de CEDO, cauza Pessino c. Franfa reprezentand una dintre situatiile importante in care Curtea a facut aplicarea principiului legalitafii. © alta situafie care prezinta important in cadrul demersului nostru este cauza Dragotoniu i Militaru-Pidhorni c, Romani: In spefi, reclamanfii au fost acuzaji de catre instanfele interne de comiterea infracfiunii de luare de mita, infracfiune care in opinia lor, putea fi refinuta in sarcina acelor persoane care aveau calitatea de functionar public ori funcfionar sat: salariat al unei societati de stat, nu in sarcina angajafilor unei banci private, ei incadrandu- se in aceasta ultima categorie. in drept, legea in vigoare la momentul comiterii faptelor era reprezentata de art. 145 din Codul Penal, articol care kimureste semnificafia nofiunii de ,,public”. Asadar, a aplica reclamantilor o pedeapsa prevazuta in cadrul unei legi inexistente la momentul comiterii faptei, dar intrata in vigoare ulterior, ar insemna incalcarea principiului enunfat in art. 7 din Conventie, potrivit cu care ,,Nici o pedeapsi far lege”. Mai mult decat atat, Curtea interzice aplicarea retroactiva a dreptului penal atunci cand se face in detrimentul acuzatului. in aceasta privinfa, s-a constatat cé instanta nafionala a precizat in mod expres cai aplica legea in vigoare la momentul comiterii faptei. Ca atare, nu se poate refine faptul ci a realizat o aplicare retroactiva a legii, ci mai degraba o interpretare gresita, care fine de analogie. Curtea a constatat ca, la fel ca si in cauza Pessino c. Franfa, anterior prezentati, intervine problema creata de faptul cd Guvernul nu a fost in masurd si exemplifice prin decizii de jurisdicfie interna faptul 4 inainte de hotararea data in cazul de fata, el a considerat ci fapta (luarea de mita a salariatilor societ8tilor comerciale cu capital privat) era infractiune, fiind prevazuta de legea penala. Guvernul nu a oferit precedente si nici interpretarea doctrinara nu poate tine locul jurisprudenfei. Page2.6Att in cauza Pessino c.Franja, cat gi in cauza Dragotoniu si Militaru Pidhorni c. Roménia, putem constata ci din pricina lipsei unei interpretiri Jurisprudentiale Previzibile si accesibile, prevederile art. 7 din Conventie nu sunt respectate, Principiul legalitatii fiind incalcat prin aplicarea extensiva a legii penale. In cauza Dragotoniu si Militaru-Pidhorni c. Romania, sfera infractiunii de luare de mild comist de functionari ai unei institutit prevazute la art. 145 din Codul Penal este extinsdi si Ia fapta similara comisd de angajati ai unei biinci private. Legea trebuie sa defineasca in mod clar infractiunile si pedepsele pe care acestea le atrag, instantele avand obligafia de a stabili daca in momentul in care s-a comis fapta exista o dispozitie legal care prevedea pedepsirea faptei si daca pedeapsa impusa nu depaseste limitele fixate prin acea dispozifie. Insa, pe baza celor prezentate, putem constata cd o interpretare eronati a legii de cdtre instantele interne a rezultat in extinderea sferei unei infractiuni la fapte care nu erau prevazute de legea penala ca infractiuni, astfel angajandu-se 0 pedeapsa fara lege prin incilcarea evident’ a principiului legalitatii. Infractiunea de DELAPIDARE retinuta pe seama mea era prevazuta de art 2151 vechiul cod penal, Infractiunea de delapidare este prevazuta si de noul cod penal in art 295. Ambele norme legale incriminatoare fac referire la subiectii_activi calificati — in persoana unui FUNCTIONAR PUBLIC Definirea functionarului public era cuprinsa in art. 147 - cu referire la art. 145 vechiul cod penal Art. 147 Funefionar public si functionar Prin functionar public se infelege orice persoana care exerciti permanent sau ‘temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investit’, 0 insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei unitafi dintre cele la care se tefera art. 145. Prin funcfionar se infelege persoana menfionata in alin. 1, precum gi orice salariat care exercité 0 insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevaizute in acel alineat. Detalii: http:/ /legeaz.net/cod-penal-actualizat-2011 /art-147-cpen In noul cod penal functionarul public este definit in art. 175. Page 27Se observa astfel ca norma legala incriminatoare face distinctie intre subiectii activi inclusi in categoria funtionarilor publici asa cum sunt definiti de art. 175 alin. 1_noul cod penal si art. 175 alin. 2 din noul cod penal. NORME LEGALE APLICABILE IN CAUZA: VECHIUL COD PENAL Art. 25 Instigatorul Instigator este persoana care, cu intenfie, determina pe o alta persoana sa savarseasca © fapta prevazuta de legea penal. Art, 215% Delapidarea Insugirea, folosirea sau traficarea, de c&tre un functionar, in interesul su ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaz’, se pedepsese cu inchisoare de la unu la 15 ani. in cazul in care delapidarea a avut consecinje deosebit de grave, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. Detalii: http:/ /Iegeaz.net/ coc-penal-actualizat-2011 /art-215-cpen ‘Art. 147 Functionar public si functionar Prin funefionar public se infelege orice persoana care exerciti permanent sau temporar, cu orice tithu, indiferent cum a fost investité, 0 insdrcinare de orice naturé, retribuita sau nu, in serviciul unei unitifi dintre cele la care se referd art. 145, Prin funcfionar se infelege persoana menfionata in alin. 1, precum $i orice salariat care exercita o insircinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazute in acel alineat, http:/ /legeaz.net/ cod-penal-actualizat-2011/ art-147-cpen Pagel 8NOUL COD PENAL Art. 25 Instigatorul Instigator este persoana care, cu intenfie, determina pe o alt& persoand s& savargeasct © fapta prevazuta de legea penal. Art, 295 Delapidarea (1) insusirea, folosirea sau traficarea de catre un funcfionar public, in interesul su ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneazd sau le administreaza se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o funcfie publica. (2) Tentativa se pedepseste. Art. 175 Funcfionar public (2)Funetionar public, in sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent ‘sau temporar, cu sau fara o remunerajie: a) exercita atribufii gi responsabilitati, stabilite in temeiul legi prerogativelor puter legislative, executive sau judecdtoresti; b) exercita o funcfie de demnitate publica sau 9 functie public’ de orice naturs, ) exercita, singura sau impreund cu alte persoane, in cadrul unei regi autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital _integral sau majoritar de stat, atributi legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia. (2) De asemenea, este considerata functionar public, in sensul legii penale, persoana care exercit un serviciu de interes public pentru care a fost investit de autoritatile publice sau care este supusi controlului ori supravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu public, in scopul realizarii Noul Cod Penal actualizat pri Legea 187/2012 - pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal din 24 octombrie 2012, Monitorul Oficial 757/2012. In acest CADRU DE REGLEMENTARE LEGALA , va solicit a observa ca structura actionariatului la toate societatile comerciale asupra carora se raporteaza acuzatiile confirma imprejurarea ca: * Societatile comerciale nu au capital integral sau majoritar de stat ; a N £* Actionarii sunt parti private ; * Activitatile desfasurate de catre societatile comerciale nu sunt sub supravegherea sau in desfasurarea unor activitati in serviciul public. Va prezentam structura actionariatului la toate societatile mentionate in rechizitoru si in hotararea primei instante : Page3 OPage 3 1Legea 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. Lege nr. 187/2012 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 757 din 12 noiembrie 2012 Art. 3 (1) Dispozitile art. 4 din Codul penal privind legea penala de dezincriminare sunt aplicabile si in siuatia in care o fapta determinata, comiss sub imperiul legit vechi, or mai constituie infractiune potrivit legii noi datorita modificarii_ elementelor modificarii_elementelor constitutive ale infractiunii, inclusiv a formei de vinovatie, ceruta de legea noua pentru existenta infractitinil Art.4 ‘Aplicarea legii penale de dezineriminare Tegea penal nu se aplici faptelor savarsite sub legea veche, daci nu mai sunt prevazute de legea nous. fn acest caz, executarea pedepselor, 2 masurilor educative sia masurilor de siguranga, pronunjate in baza legit vechi, precum si toate consecintele penale ale hotirSrilor judecdtoresti privitoare Ia aceste fapte inceteazA prin intrarea in vigoare a legii noi. ‘Avand in vedere ca aceste aspecte nu au fost lamurite de catre instanta cu ocazia dezbaterii apelului la termenul de judecata din 27 vctombrie 2014, va solicit a repune cauza_pe rol si a ne rol cadrul necesar pentru un proces echitabil, proces in cadrul caruia sa lamurim toate aspectele de care depinde justa solutionare a cauzei. Bucuresti, 11 noiembrie 2014 AWDI MEHDI Page 32