PARTEA I SPECIFICUL EUROPEI

Capitolul I
EUROPA SI SPECIFICUL EUROPEAN
Capitolul 1 incepe cu o prezentare a termenului de Europa. Este povestita legenda
in care Europa fiica Feniciei este rapita de Zeus, deghizat in taur. Zeus a dus-o pe
Europa in Creta si au avut 3 copii: Minos, Radamantus si Sarpedon. Se prezinta si
faptul ca: artistii au preluat aceasta legenda si au transpus-o in lucrarile lor.
In continuare sunt prezentate caracteristicile geografice ale Europei: penultimul
coninent in ordinea marimii, 787,7 mil locuitori in 1990. Europa are 1/5 din
suprafata de uscat aTerrei, etc.
Unificarea europeana presupune nu doar conotatii geografice cu si o conotatie
istorica care combina aspecte geografice, culturale si politice. Care sunt frontierele
Europei? In ce consta specificul European.
1. Oamenii apartin atat unei comunitati entice cat si unui stat, aceste apartenente
sunt traite cncret, in ce masura insa oamenii simt ca apartin unui continent?
Aceasta apartenenta (la un continent) a devenit tinta unor state din Europa dupa cel
de-al doilea Razboi Mondial, ele incercand sa o unificare economica si politica.
Este aceasta unificare o perspective concreta de viata a unei multimi semnificative
a cetatenilor Europei Occidentale?
Un raspuns la aceasta intrebare trebuie sa contina si date concrete, in acest sens
sunt utilizate Eurobarometrele care reflecta starea de spirit a europenilor legata de
UE. Astfel este aratat faptul ca sentimentul de apartenenta la Uniunea Europeana
este scazut insa se afla intr-o crestere constanta. Institutiile europene impreuna cu
specialistii si politicienii duc o actiune proeuropeana in directia unificarii europene,
Se aduce in discutie problema Europei geografice si a Europei istorice. Este
prezentat punctual de vedere al celor care sustin ca: Europa se rezuma doar la
Europa Occidentala(Europa Mica). Autorul prezinta argumente in favoarea unei
Europe istorice care sa cuprina si statele din partea rasariteana a continentului.
Unul din principalele argumente pentru a avea aceasta perceptie asupra Europei
este acela al sigurantei si al stabilitatii pe care o astfel de Europa o ofera. O Europa
mica ar fi predispusa unui nou val de migratie al populatiei din Europa rasariteana,
care ar fi atrasa de bunastarea acestei zona.
Se continua cu idea ca apartenenta le Europa asa cum este vazuta ea acum, nu e
ste o apartenenta neaparat geografica ci mai degraba o apartanenta culturala, bazata
pe valori comune.
Geografia si istoria sunt conditii indispensabile, dar, unificarea europeana fiind un
proces in prim linie institutional si cultural, apartenenta europeana se judeca
considerand institutiile si cultura. Situarea in geografia si istoria europeana nu
genereaza automat o europenitate culturala, dupa cum o europenitate culturala
poate fi gasita in tari care un apartin geografic si istoric, in sens strict, Europei.

2. Apartenenta culturala la Europa.

Cultura presupune producere si circulatiede produse ale reflctiei, sentimentului,
cercetarii, imaginatiei, cu un cuvant, ale vietii spirituale.In procesul unificarii
europene este insa angajat un concept al culturii individuale, dar si un concept al
culturii impartasite in comun de multimile structurate ale individualitatilor, si in
primul rand acest concept.Cultura Europeana s-a delimitat de cele asiatica prin
faptul ca a obiectivat in comportamente si institutii cultura spirituala.
In ce consta cultura europeana?
Cultura europeana sa defineste prin raport la ceva diferit de ea. Secolul al XII-lea
este considerat ca fiind primul din istoria noii Europe, pe parcursul sau fiind
perceptibil specificul istoriei europene:agon-ul(inseamna lupta, competitie),
controversa conditionata politic, religios, spiritual-cultural, social si economic,
dintre parteneri care au aceeasi origine. Acest concept a fost reluat de mai multe ori
de-a lungul secolelor. Europa este legata nu numai de stari de fapt, ci si de idealuri
definitorii. Ca urmare ceea ce este gandit propriu-zis cu Europa este gandit sa se
afle intre idealismul nebulos si comunitatea de interese pur pragmatice.
Europa pentru a deveni o forta trebuie sa fie o sinteaza a acestor doua concepte.
Care sunt caracteristicile Europei?
Europa a fost identificata cu religia catolica pana la aparitia protestantismului.
Hegel definea specicficul european legand protestantismul si Revolutia franceza de
traditie. In schimb Nietzsche nu mai sprijinea Europa pe o traditie, ci pe mai multe
si configureaza conceptul cultural al Europei. De acest concept tin doar poparele
si parti de popoare care au in comun trecutul in grecism, romanitate, iudaism si
crestinism. Europa culturala nu se suprapune europei geografice.
Unitatea europena. Ea nu este nici geografica nici rasiala(europa fiind compusa din
celti,romani, slavi, germani etc.). Europa are o unitate ce are drept nucleu o
anumita structura a spiritului, de pila, o forma determinata a ethos-ului(obicei), un
fel determinat de a aborda lumea ca intreg si de a forma, prin activitate lumea.
Richard Coudenhove-Kalergi identifica nevoia individualitatii in Europa. El
considera ca scopul democratiei europene este acela de a ii asigura individului cat
mai multa libertate.
Cultura europeana este un amestec de elemente grecesti, romane, crestine,
germane.
3. Specificarea culturii europene. La inceput s-a facut in raport cu Asia iar mai apoi
cu Asia si America. Intre timp insa cultura europeana s-a schimbat. Ruptura de
Vechea Europa a devenit ea insasi un reper. Europa prezenta semnele intrarii intr-o
epoca de confruntare si, pe de alta parte, semnele inceputului unei revolutii
tehnologice ce schimba profund vechile organizari ale productiei, dar si ale
comertului si vietii sociale.

Nu doar despartirea de vechea Europa a devenit un reper pentru specificarea

Europei, ci si incercarea de a scoate Europa din europenism. Aceasta incercare s-a
produs sub eforturile national-socialismului si pe de o parte si a comunismului pe
de aalta parte.
Pe rand, mai multe directii intelectuale au anuntat divortul de Europa consacrata
istoric:ateismul, natinalismul, comunismul.
4. Specificul cultural european. Explica cum in specificarea culturii europene
porneste de la conceperea societatii ca un sistem compus din subsiteme finalitare,
diferite sub aspectul performantei specifice si, in consecinta al criteriilor de testare
a propozitilor si actiunilor. Subsitemele luate in calcul sunt: tehnica de productie,
economia, administratia, politica si cultura spirituala. Continua apoi spunand ca: in
intelesul dat, ca ansamblu al ideilor, simbolurilor, teoriilor ce se regasesc in trairea
sociala a vietii, se pot delimitta subsistemele: competenta tehnica, comportamentul
economic, indemanarea administrativa, actiunea politica, cultura spirituala. Pe
terenul acestor subsisteme poate fi specificata cultura europeana si pe ele este de
intreprins astazi specificarea
Cultura europeana contine un concept al stiintei pe caare l-a impartasit cu alte
culturi ale lumii vechi stiinta este cunoasterea cauzelor finale ale lucrurilor, care
le explica indicanddestinatia lor in tr-un scenariucuprinzator al lumii. Aceasta
cultura a produs o stiinta moderna a naturii. Cultura europeana a produs pentru
prima oara o stiinta ca o cunoastere factuala orientata spre reprezentarea cauzelor
eficiente, cu caracter de lege, exprimabile matematic, si pusa in serviciul rezolvari
de probleme tehnice, al controlarii si metamorfozarii lucrurilor. Aceasta stiinta a
influentat-o profund si o specifica. Prin stiinta moderna ea a si influentat cel mai
mult alte cultura.Stiinta moderna a naturii a pus la indemana oamenilor legile
cauzalitatii eficiente a lucrurilor, in vederea controlarii metamorfozarii lor.
Comportamentul economic. Cultura europeana a lasat in urma metodele mai vechi
care au fost caracteristice trecand la un nou tip de comportament, caracterizat de
rationalitate,axat pe profit. Calculul ce alacatuieste miezul comportamentului
economic european este subordonat valorii aparent prozaice a rentabilitatii.
Experientele trecutului arata ca randamentul este in directa legatura cu initiativa
privata.Cultura europeana a produs si o cultura a dreptului, in centrul careia se afla
individul avand ca scop suveranitatea si generalitatea legii.
Cultura eurropeana nu este numai cultura spirituala, - adica interiorizata , traita
departe de lumea productiei , afacerilor si disputelor sociale si politice. Ci si o
cultura a cercetarii, a cunoasterii sistematice si metamorfozarii realitatii date in
experienta conform scopurilor umane. Cultura spirituala europeana s-a desfasurat
in jurul recunoasterii realitatii date ca lume unica a vietii noastre. Cultura spirituala
europeana este un mozaic, avand multe influente din afara Europei. Stiinta
europeana se bazeaza pe ratiune si experienta, nu pe revelatie. In Europa fiind

dezvoltate mai multe contraste, acest fapt reprezentand o caracteristica a culturii

europene. Pentru a arata ce este specific european in sfera culturii spirituale se
folosesc concepte in loc de simboluri. Aceste concepte sunt: adevarul, cunoasterea,
rationalitatea, autonomia individului, sfera publica (mediu de stablire a
vointeipolitice) si conceptul persoanei umane(individualitate chemata sa-si
construiasca un sens superior siplei supravietuiri. Toate aceste concepte tin de
traditia europeana.
5. Incepe prin a prezenta faptul ca este imposibil sa ai o viziune obiectiva asupra
Europei fiind european. Greseli de apreciere pot aparea insa si pentru cel e priveste
din afara spatiului european. Cel ce vrea sa aiba o imagine cat mai exacta asupra
Europei trebuie sa aiba in vederea complexitatea europeana la care se adauga fapul
ca specificul european nu se lasa epuizat pe linia unuia din conceptele sale. Cel
care analizeza trebuie sa fie dispus sa invete si sa nu se lase limitat de propsriul
context.
Capitolul II
FILOSOSFIA CRIZEI EUROPENE
- proiectul de unificare cu care suntem contemporani isi are originea in anii 20, in
contextual unei profunde crize europene; ea a fost sesizata de Nietzsche, apoi
preluata de Husserl si Heidegger, care au pus bazele filosofiei crizei europene
- Hegel a inaugurat discursul filosofic asupra modernitatii, iar Nietzsche
inaugureaza discursul filosofic asupra europenitatii; atat modernitatea cat si
europenitatea se confrunta cu problema ratiunii, dar Nietszche trage concluzii
originale din criza in care a intrat abordarea hegeliana a ratiunii;
1. Nietzsche a pus criza europeana pe seama culturii, organizata in jurul
rationalitatii lumii; el identifica Europa culturala cu ceea ce se intinde intre
Motzart si Beethoven; originea culturii europene o identifica in cultura greaca,
nascuta din elemente tracice, feniciene, in filoelenismul romanilor si in Imperiul
crestin al acestora, in crestinismul purtator de elemente antice si in nucleele
stiintifice generate de aceste elemente. Geografic a suprapus Europa conceptului
cultural, de la Atlantic la Urali, incluzand si Asia Mica; Rusia este locul din care
Europa se revarsa inapoi spre Asia, iar America este fiica culturii europene.
- criza europeana este localizata in procesul personalizarii, exprimandu-si speranta
ca Europa va regasi spiritele libere a caror venire este blocata de intarirea
nationalismelor;
2. Husserl a reflectat sistematic asupra cizei europene, imensa lui opera fiind o
expresie a unei filosofii a crizei
- Europa intra in secolul XX ca centru intelectual, stiintific si politic al lumii;
progresele culturale, cresterea demografica si industriala stimuleaza

dezmembrarea Europei Centrale si Rasaritene si crearea statelor nationale. Primul

razboi mondial scoate Europa din prim plan, aceasta incetand sa mai fie centrul
lumii si devenind o parte a relatiilor internationale; pozitia ei slabeste si mai mult
datorita fragmentarii in state nationale, a ascensiuniii totalitarismelor
- Europa este o oraganizare a vietii spirituale in jurul rationalismului, care a
intrat in criza. Semnele crizei sunt evidente: primul razboi mondial, ascensiunea
nazismului. Sunt semen ca s-a petrecut ceva in civilizatia europeana, a aparut o
boala a radacinilor. Este o tripla criza a umanitatii europene: criza a stiintei,
criza a culturii, criza a filosofiei.
- criza stiintei este generate de faptul ca atitudinea naturalista a ajuns dominanta in
stiintele naturii, dar si ale spiritului
- filosfia a abandonat programul stiintei universale, degenerand in viziuni
particulariste, dogmatice sau mistice. Criza filosofiei determina automat o criza a
culturii. Filosofia a uitat originea stiintei si a ei insesi; uitarea originii implica
ignorarea sensului, a misiunii. Cultura europeana este vazuta ca pierdere a
propriei origini
- iesirea din criza o poate face numai refacerea increderii in ratiune, insa numai
filosofia este cea care poate relansa aceasta incredere;
3. Heidegger a preluat problema crizei si a gandit-o in prelungirea ideilor lui
Husserl. El
a considerat ca uitarea si problema sensului Fiintei este miezul crizei europene
- incepand cu mijlocul anilor 30 a preluat criza europeana ca o conceptie in jurul
tezei conform careia modernitatea este o societate a mobilizarii totale originata
in tehnica moderna
- miezul crizei europene devine mentalitatea potrivit careia problemele de viata ale
oamenilor au mereu o solutie tehnica
- filosofia crizei lui Heidegger se concentreaza acum pe un spatiu propriu surprins
in sintagma resubiectivizarea subiectivitatii
- in anii 30 considera national-socialismul drept iesirea din criza europeana si o
alternative la bolsevism si americanism
- criza europeana a fost privita la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial ca o
criza a ratiunii, iar aceasta ca o criza a iluminismului
- in anii 70 Habermas a indicat drept componente ale crizei europene criza
economica, criza de rationalitate, criza de legitimare, criza de motivatie, dar vede
si o criza de creativitate, o criza de administratie si o criza de identitate, constand
in faptul ca identitatea europeana este resimtita ca una geografica si nu ca una
cultural.

Capitolul I
IDEEA UNIFICARII EUROPENE
-aparuta in conditiile preocuparilor proprii Evului Mediu de aparare a europenilor
fata de pericolele ce veneau din Rasarit, ideea unificarii europene a ramas multa
vreme aspiratia unor literati, filosofi; abia dupa PRM ideea s-a convertit intr-o
miscare politica, insa momentul in care ea inceteaza a mai fi doar un refugiu
consolator si devine un reper de actiune precisa a guvernelor incepe dupa DRM
-Pierre Dubois (De Recuperatione Terrae Sanctae) a propus unificarea
europeana in forma unei federatii spre a recuceri pamanturile sfinte cazute sub
musulmani
-William Penn (Essay towards a Present and Future Peace of Europe,1692) pt
prima data ideea unificarii e pusa pe o baza non-religioasa; a propus o federatie pt
coloniile americane si o federatie similara europeana in conditiile egalitatii
partenerilor
-cardinalul Alberoni(1735) incheie lungul sir de planuri de unificare europeana
indreptate impotriva Turciei; de acum ideea unificarii europene se leaga de scopul
pacificarii Europei -> Rousseau, Kant
-o data cu infrangerea Revolutiei de la 1848 ideea Europei redevine o simpla
aspiratie a artistilor (Victor Hugo), filosofilor (Nietzsche) si a unor oameni de stat
(Napoleon III)
-America iese din izolationism si intra in rolul de putere mondiala decisiva, de care
situatia europeana incepe sa depinda direct; Woodrow Wilson contrbuie la noua
organizare europeana si, prin idee unui forum al natiunilor, vizeaza ceva mai mult
decat unificarea europeana, intr-un sens lar, anume chiar o unificare a statelor lumii
-dupa PRM apare prima data o miscare politica paneuropeana,initiata de Richard
Graf Coudenhove-Kalergi care considera ca numai o reorganizare europeana in
directia unificarii poate scoate Europa din criza; miscarea paneuropeana vrea sa
implineasca testamentul politic al lui Komensky,Kant,Napoleon si Mazzini si sa
puna in locul Europei destramate o Europa libera si federativa; tinta miscarii
paneuropene : o uniune de state politico-economica, intemeiata pe egalitate in
drepturi si pace
-Aristide Briand(1929) a promovat proiectul in Societatea Natiunilor
-venirea la putere a national-socialismului in Germania a pus capat brutal miscarii
paneuropene, iar Europa a intrat curand in DRM; s-a perceput insa clar eroziunea
cadrului statului national traditional, problemele dezvoltarii moderne nu mai
puteau fi solutionate in cadrul statului natiune, se impuneau solutii transnationale
-national-socialismul a imprimat pentru un timp linia principala a desfasurarii
evenimentelor; ideea de asociere intre parteneri egali a fost inlocuita cu ideea
suprematiei rasiale,iar cooperarea a fost substituita cu lupta pt putere;politicii

bazate pe principii i-a fost preferata acea Realpolitik a faptelor implinite in folosul
exclusiv al propriei natiuni
-dupa incheierea DRM,ideea unificarii europene va capata un nou suflu, insa va
trebui sa ia in considerare noua configuratie a lumii, avand ca poli 2 supraputeri:
SUA si URSS, a caror relatie va determina cursul desfasurarilor in Europa
-in noua configuratie ideea unificarii europene a fost convertita in actiuni concrete
ale guvernelor; discursul lui Churchill (1946) de la Zurich a introdus aceasta noua
treapta si a marcat trecerea in istoria efectiva a ideii; ideea unei aliante occidentale
a trezit insa suspiciunea Rusiei staliniste care a deschis la scurt timp RR;
-1947 - Natiunile Unite au instituit Comisia Economica pt Europa,insa in conditiile
RR rolul comisiei a ramas simbolic; planul Marshall a pus in miscare reconstructia
Europei Occidentale; doctrina Truman a lansat programul de stavilire a expansiunii
comunismului
-1948 - se constituie Organizatia pt Cooperare Economica, prima institutie
interstatala europeana
-1949 - se semneaza Pactul de la Bruxelles si se pun bazele NATO; in acelasi an se
infiinteaza Consiliul Europei, prima organizatie europeana, veritabilul nucleu al
formarii federatiei statelor europene
-1950 Robert Schuman a lansat primul program de integrare; Montanunion a luat
fiinta in aceasta perspectiva (1951), avandu-l ca prim presedinte pe Jean Monnet el a concentrat atentia partenerilor asupra cautarii de solutii la problemele comune
si a propus ca de pe aceasta baza sa se procedeze la rezolvarea treptata a
problemelor
-1957 se pun temeliile Pietei Comune si ale Euratomului,ale altor organizatii de
integrare europeana; acord de uniune vamala, se trece la coordonarea politicii
externe
-1979 s-a ales prin vot direct primul Parlament European
-1991 la Maastricht se adopta Acordul asupra Uniunii Europene, care stipuleaza
crearea uniunii economice si monetare si integrarea altor domenii ale vietii
economice, sociale, politice
-ideea unificarii europene a ajuns de cateva decenii in faza transpunerii ei in
proiecte precise de reorganizare institutionala in Europa Occidentala
-critici si dezbateri: 1) nu cumva in spatele acestei idei stau interesele expansiunii
Germaniei? Nu - Germania,desi avea alternativa crearii unei a treia forte plasate
intre liberalism si bolsevism, in forma social-democratismului, a optat pt integrarea
occidentala, ca pas prealabil al integrarii europene + ideea unificarii europene a
avut purtatori puternici nu doar in Germania, ci si in Franta, Belgia si practic in
toate tarile Europei Occidentale
2) nu cumva e prelungirea unui proces de americanizare a lumii? Nu
americanizarea lumii s-a produs prin actiunile americane de sustinere a Europei

Occidentale (ex. Planul Marshall) si prin forta exemplului SUA, continuand apoi
gratie produselor de consum si culturale(filme) americane; SUA au sustinut insa
unificarea europeana, fara a impune optiunile proprii; America a ajutat la
promovarea unei Europe unite, desi noua Europa un corespundea deplin ideilor
americane; in ceea ce priveste segregarea intre valorile europene si cele americane,
aceasta este lipsita de fundament dat fiind faptul ca de aproape un secol nu mai
putem vb propriu-zis de 2 culturi distincte, ci doar de o cultura euroamericana
-piedici actuale: unificarea europeana nu poate progresa fara a gasi calea adecvata
de sustinere a reformelor economice si politice din tarile eliberate ale Europei
Rasaritene +va trebui sa inainteze in conditiile unei explozii a nationalismului
-se poate miza insa cu incredere pe rezolvarea acestor probleme si pe inaintarea
procesului unificarii europene date fiind :1) avantajele perceptibile, semnificative
pe care le-a oferit mica Europa tarilor respective, care fac ca drumul inapoi sa fie
perceput ca un regres indezirabil; 2) pt toate tarile nu e posibila dezvoltarea mai
departe in afara cadrului Europei unificate, pt unele acest cadru fiind, chiar si la
propriu, conditia supravietuirii lor in lumea civilizat.
Capitolul III
MODELAREA NOII EUROPE
-cuprinderea statelor europene in aliante militare diferite si opuse, in perioada RR,
a fost nu numai indiciul cel mai izbitor al ruinarii vechii organizari a continentului
si a lumii vechi, dar si punctul de plecare al refacerii Europei; pe masura ce statele
Europei Occidentale si-au consolidat potentialul economic, politic, cultural, ele au
jucat un rol mai distinct si, practic, au suscitat, doncolo de cortina de fier,
constiinta unei posibilitati. 1989 a fost posibil si pt ca Europa unita a devenit un
ideal trait sau macar o speranta; eurocemtrismul a reinviat -cum se poate organiza
noua Europa? care sunt sansele de a se forma o identitate europeana?
-in anii 60 cursul spre unificare parea sa se franga, sub impactul politicii
izolationiste a gaullismului si al invaziei Cehoslovaciei -> s-au conturat modele de
evolutie alternative si posibile pt Europa de atunci: Europa atlantizata - o
prelungire a status quo-ului postbelic, cu state europene avand politici proprii,
dependente fiecare de SUA; Europa evolutionara - o Europa a statelor existente
care accepta ceea ce este si lasa in seama istoriei schimbarile; Europa
parteneriatului - o Europa a statelor existente care aleg in functie de vointa lor
aliante pe cont propriu; Europa dezintegrata - fiecare stat este in seama lui, fara
aliante semnificative; Europa patriilor - o Europa in care statele nationale sunt
subiectii exclusivi ai reglementarilor si care exclude reguli care afecteaza
suveranitatea nationala; Federatia europeana independenta - o Europa federala,
dar independenta de supraputeri

-cz: nici unul din aceste modele nu ofera o solutie satisfacatoare pt intreaga
Europa(ex.Federatia lasa neclarificata natura regimurilor politice si nu exclude
controlarea Europei de catre supraputeri)
-modelarile Europei sunt dependente de premisele care se adopta si care pot fi
normative(ceea ce se vrea sa se faca din Europa) si factuale (parametrii
contextuali)
-in functie de premise avem metode diferite de modelare: speculatia utopica
(transpune, cu ajutorul imaginatiei, tendinte in viitor; pune putin pret pe ceea ce
este, fiind absorbita de anticiparea alternativelor) si metoda realista down to earth (
prevede explorarea a ceea ce este, cu putina trecere in sfera posibilului)
-iesire din dilema creata de cele 2 metode: o viziune inspirata de realism, care
presupune identificarea nevoilor urgente, la care trebuie raspuns in viitor,
incercand sa se imagineze parametrii chiar si ai unui raspuns partial
-modelarea alternativelor ce se afla acum in fata Europei e dependenta si de ceea
ce s-a atins deja in Europa; modelarea initiala a Europei viitoare a suprapus Europa
cu Europa Occidentala; constructia noii Europe a fost rezemata pe comunitatea
economica, considerata o cheie pentru a trece la realizarea altor comunitati
(politica, sociala etc.),optiune explicabila prin caracteristicile Europei in perioada
imediat de dupa razboi
-intre timp, caracteristicile aceleiasi Europe s-au schimbat - economia tinde sa
devina postindustriala, transporturile s-au diversificat, comunicarea de masa pe
scara continentala este o banalitate cotidiana, Europa e identificata tot mai mult cu
continental european in intregime
-schimbarea caracteristicilor continentului a stimulat reflectia asupra formei
Europei viitoare; mai intai dimensiunile acesteia au intrat in discutie - in anii 60
avea inca trecere suprapunerea Europei cu Comunitatea Europeana; in anii 80 a
castigat teren formula Europei de la Aberdeen la Atena si de la Helsinki la
Heraklion, insa aceasta a suscitat totusi rezerve; au capatat apoi preponderenta
optiuni in favoarea micilor Europe,insa acestea sunt sesizabil dependente in
structurile actuale ale civilizatiei europene de puternici factori transregionali, incat
ele sunt realiste numai ca parti ale Europei mari
-in ceea ce priveste problema culorii politice, aceasta s-a pus nu doar la nivelul
comunitatii vest-europene, ci si la nivelul Europei rezultate din prabusirea cortinei
de fier; a fost clar pt covarsitoarea majoritate a vest-europenilor ca Europa
viitoare nu poate fi decat democratica. Europa e sigura daca e democratica, astfel
incat ea trebuie sa faca in asa fel incat democratia sa fie acasa in Europa
Variantele puse in joc de catre cercetatori au fost: Europa evolutionara; Eu.
atlantizata; Eu. parteneriatului; Eu. dezintegrata; Eu. patriilor; Federatia europeana
independenta. Ele depindeau de premise care au trecut deja in istorie, iar premisele
pentru modelarile actuale sunt: trecerea Americii in pozitia unei puteri planetare si

multiplicarea tarilor ce detin arme nucreare; raspandirea fundamentalismelor

religioase, care pot periclita societatile lipsite de structuri liberale; societatile
deschise ale Occidentului exercita cea mai mare put. de atractie; tarile est-europene
nazuiesc sa intre in sistemele de securitate ale lumii occidentale.
Care st insa alternativele ce pot fi considerate luand in seam aceste premise? Cea
mai viabila a ramas formula Europei federale in forma statelor unite ale Europei.
Formula se datoreaza lui Denis de Rougement, expusa in Atitudinea
federalista(1947), in 6 principii:
1) federatia presupune renuntarea la orice ide de hegemonie organizatoare;
2) federalismul inseamna a aranja un ansamblu sin u a-l sistematiza;
3) federalismul nu cunoaste pb. minoritatilor;
4) federati anu are ca scop strergerea diversitati natiunilor, ci salvgardarea
calitatilor lor;
5) federalismul presupune cultivarea complexitatii in locul simplitatii dictate de
considerente administrative;
6) federatia se formeaza prin adeziunea persoanelor si grupurilor si exclude
actiunea unui centru.
In 1991 unificarea europeana a atins un mom. de cotitura radicala Eu.
Occidentala a pus direct pb. integrarii politice. Tratatul de la Maastricht contine
aceasta cotitura pn declansarea mecanismului integrarii pol. si stabilirea termenilor
precise pt realizarea monedei unice. A pus UE pe directia crearii cadrului unitatii
decizionale(conditia nat. A existentei si functionarii unei uniuni) la nivelul uniunii
si a principiului subsidiaritatii (asigura autonomia functionala a componentelor ei).
Eu. federala ramane o solutie, dar ni ea nu rezolva pb. realizarii unitatii de decizie
in asa fel ca UE sa existe si sa functioneze ca o entitatea distinctive si in acelasi
timp sa respecte vointele politice ale componentelor. Alaturi de Eu. federala gasim
si alte formule:
1) Eu. directoriala lansata de catre de Gaulle si sustinuta de analisti francezi ce
au argumentat ca sec. internationala, pozitionarea in comertul mondial, potentialul
diferit al statelor europene, reclama recunostrerea unui rol de directoire pt Franta,
Germania, Anglia. Are de partea ei arg. realiste si functionaliste, dar risca sa
provoace sentimental unei uniuni dominate de interesele unor tari privilegiate.
2) Eu. realista lansata de ralf Dahrendorf, argumentand pt flexibilizarea
asumtiilor normative ale programelor comunitare in noi contexte, incat sa se
asigure competitivitatea economica si stiintifica a Eu. in circuitul international si pt
o mai precisa identificare a itereselor europene. A adus in scena o abordare mai
pragmatica, dar ea contine riscul ca UE sa fie redusa la o simpla alianta.
3) Eu. geometriei variabile lansata de analisti francezi, preocupati sa afirme
caracterul de unitatea al Comunitatii Europene, dar si sa recunoasca diferente in
viteza de integrare a dif. componente. Miezul ei e ideea flexibilitatii domeniilor

mai rapid integrabile, cum aceste domenii st economice accentual cade pe acestea.
Formula e realista, dar vb prea putin de integrarea domeniilor delicate(politice).
4) Eu. diferentiala ia in seama mai cuprinzator deosebirile dintre legislatiile
europene in ceea ce priveste gradul de asumare a obiectivelor unificarii europene.
Argumentatia teor. italieni e realista, dar o Eu. diferentiata continuu in acest fel
risca sa ramana foarte mult timp departe de Eu. unificata.
5) Eu. integrarii treptate vrea sa inlature acest neajuns, prevazand explicit
integrarea. Teoriticienii germani au argumentat in favoarea acceptarii de catre
toate statele a scopurilor globale ale integrarii si totodata a posibilitatii ca statele
sa adopte masuri individuale in atingerea scopurilor. Dar formula adduce o
incetinire a integrarii europene, care nu e fara riscuri.
6) Eu. subsidiaritatii admite alaturi de nivelul deciziilor comunitare, nivelul
autonom al statelor nationale, al administratiilor locale,etc., la care e localizata
puterea de decizie si responsabilitatea. Separa in mod adecvat niveluri de
relevanta ale pb. comunitare si incurajeaza initiative ala toate nivelurile.
Unificarea europeana presupune reorganizari economice si institutionale, dar ea nu
e posibila decat daca europenii ajung sa traiasca sentimental identitatii comune
europene. Formarea identitatii europene nu poat efi decat un process premeditat,
rezultat al unui programa la a carui implementare lucreaza multiplele natiuni, fiind
vb de o identitate mai abstracta si este in esenta un process cultural. Odata formata,
identitatea europeana poarta un nume natiunea europeana. Exista ceva comun,
cultural vb, natiunilor europene. Acesta abordare a culturii europene ca o unitate si
privirea unificarii europene ca proces de reafirmare a acestei unitati si extinderea ei
la celelalte domenii ale vietii. Fireste fara extinderea educatiei generale
paneuropene nu se va putea realiza comunitatea spirituala presupusa de natiunea
europeana, dar nu putem vb de o astfel de natiune daca nu se atinge comunizarea
economica sic ea institutionala. Atingerea identitatii europene e vizibil mijlocita in
factualitatea vietii de pe continent de procesele econ. si pol. Uneori situatiile st
pline de promisiuni in perioadele de relansare econ., iar in per. de recesiunea
prevaleaza circumspectia si un usor pessimism.
Astazi analistii vb de o criza a UE, al carui indicator ar fi majoritatea mica cu
care sa votat in tarile uniunii Tratatul de la Maastricht, la care s-ar adauga
intarzierea uniunii monetare, divergentele comerciale din sanul uniunii, dificultatile
pol. sociale, ale integratii Estului European,etc. UE ramane strabatuta de disjunctii
ce nu le poate depasi: intre plitica ce e nationala si economie ce nu mai e nationala,
a devenit comuna; intre un Vest stabilizat si un Est instabil. Iesirea din situatie e
intaziata de absenta unei elite conducatoare si a unor lideri, care ar putea imprima o
noua dinamica unificarii europene. Cum se expica faptul ca in conditiile
modernitatii tarzii din Eu. se produce netransparenta? Habermas a remarcat
faptul ca societatea moderna dispune de 3 resurse din care isi extrage capacitatea

de organizare: bani, putere, solidaritate. Eu. a ajuns la netransparenta deoarece a

expoatat doar resursele bani si putere, ea poate deschide
un nou orizont la exploatarea resursei solidaritate, ce este legata de o alta resursa
caracteristica modernitatii sensul perceput al vietii, caci modernitatea nu a fost
si nu este posibila fara constiinta.
Nietzsche a observat ca obtiunea alternative la prabusirea Eu. in particularitati
ideologice de conjuncture este recuperarea acelei comprehensiuni receptive,
adica aintelegerii intre oameni. Optiunea alternative la izolare este intelegerea, iar
intelegerea despre care e vb nu e doar intre indivizi, ci intre state nationale devenite
subiecti.Exemplul cel mai elocvent e intelegerea postbelica germano-franceza. Pt
ambele parti a devenit limpede ca luarea in calcul a structurilor sociale a celeilalte
e foarte importanta in deciziile economice si pol. Fiecare a constientizat
imprejurarea ca un rol semnificativ in pol. internationala il joaca numai daca ia in
seama interesele celeilalte parti. Pe fondul intelegerii germano-franceze, gandirea
europeana a inlocuit gandirea particulara, nationala cu abordarea europeana a
problemelor. Gandirea europeana e legata si de o diversificare lingvistica, dar in
acelasi timp Eu. e continentul multilingualitatii, de asemenea se poate vb si de o
unitate lingvistica in Eu. ca o realitate faptica a intelegerii interliguale, acesta
intelegere fiind posibila si in virtutea unei educatii commune. A gandi european e
echivalat cu a lua parte la mostenirea culturala care ne-a fost transmisa, este vb
aici de parti componente esentiale ale unei gandiri europene, [care sunt] religia,
dreptul si statul, cultura filosofica, artistica si stiintifica, dezvoltarea
economica si tehnologica; inseamna a transcende acele particularisme ce s-au
format istoriceste in sanul Eu. si a lua ca reper ceea ce e comun diverselor entitati
nationale si statale, de care toate depins in fond; semnifica, la propriu,
promovarea paradigmei europene pe locul ocupat de paradigma nat.
Paradigma nationala s-a format ca rezultat al unei istorii naturale, in care
confruntarile fizice au fost obisnuite sa pastreze caracterele unui realism, in
schimb, paradigma europeana contine, pe langa caracterul aceluiasi realism, un
element crucial: intuitia posibilitatii unei comunitati de viata a oamenilor, motivate
nu doar de intereele econ.,pol., ci si de valori spirituale precum solidaritatea in
conditiile unui destin comun, un sens superior al vietii percepute ca unica.
Crestinismul a oferit valori fundamentale care a permis de diecare data
transcenderea situatiilor date. Nici o alta luare de constiinta a conditiei umane nu
are astazi potentialul de conciliere de care dispune crestinismul, dar l va putea
fructifica potentialul sau conciliator numai daca el insusi inainteaza in acelasi
timp pe 3 directii: rationalizarea necuprinsului, in sensul ca, credinta e sustinuta de
argumente rationale si desfasurata pana la nivelul unei morale ce cultiva valoarea
pers. uname; universalizarea aproapele nu e suprapus doar cu membrul unei
comunitati entice, pol.,soc., si redus la aceasta, ci e identificat cu fiinta umana pur

si simplu; ecumenismul nici o biserica nu ridica pretentia de purtator exclusive al

mesajului crestin.

EUROPA SI AMERICA
Hegel: America este doar o prelungire pe alt continent a culturii europene.
America i are obria n Europa. Preedintele Andrew Jackson a ncurajat spiritul
de iniiativ al americanilor , i avea s fie perceput de generaia lui Emerson, c,
din punct de vedere cultural, nu numai economic, America are o prestaie proprie i
nu mai depende hotrtor.
America nu este singura prelungire a Europei. Puterile a Lumii Vechi au luat sub
control teritorii din toate continentele i le-au transformat, din punct de vedere
cultural, n arii de rspndire a culturii europene i ntr-un rezonator al acesteia. S-a
putut vorbi de un Weltsystem der europaischen Interessen. Sistemul a durat pn la
Primul Rzboi Mondial i a fost nlturat complet dup al Doilea Rzboi Mondial.
Rezultatul a fost schimbarea radical a poziiei i rolului Europei n lume: din
centru cultural al acesteia, din puterea mondial, ea devine un continent strjuit de
dou superputeri rezultate din ultmele conflagraii, din subiect al istoriei
universale, Europa devine obiect al deciziilor luate de superputeri din afara ei.
Relaia dintre Europa i Statele Unite tinde acum s se inverseze nu numai politic
i chiar cultural, Europa devine o prelungire a iniiativelor americane
Primul Rzboi Mondial: a avut o semnificaie profund n istoria universal.
Organizarea european genereaz conflicte pe scar mare. Cu programul lui
Woodrow Wilson America vine pe terenul afacerilor europene. Acesta repunea n
circulaie idealul lui Kant al unei organizri luminate a raporturilor dintre popoare.
A reuit s impun o ordine fondatoare ntemeiat pe cteva principii foarte simple:
diplomaie deschis,egalitatea condiiilor de navigaie i comer pentru toate
naiunile asociate , reducerea armamentelor naionale la cel mai jos nivel posibil,
autodeterminarea naiunilor, formarea unei asocieri cuprinztoare de naiune
bazat pe garanii mutuale de independen politic i integritate teritoriale a
statelor indiferent de mrimea lor. Europa a rmas marcat de tensiunea ntlnirii
dintre acest postulat i nzuinele particulare ale naiunilor, dar a preluat definitiv
postulatul. Imediat dup WWI Europa prelua din America ideea unificrii europene
prin formarea unui regulament pentru Europa.Frana gaullist a exprimat
prototipic o viziune european tradiional. Preedinii americani s-au temut c
naiunile devenite state nu sunt democratice. De Gaulle se bate pentru o
recunoatere a legitimitii frontierelor statelor-naiune. Liderii americani i
trgeau o for din experiena reuit a unei noi organizri a vieii umane, pe baza

individualismului i toleranei democratice. Abordarea reprezentat de ctre de

Gaulle a trebuit s cedeze. America a influenat desfurrile europene prin
idei, prin exemplul experienei ei, prin implicarea ei n organizarea european de la
WWI ncoace.
n anul 1947 Europa era pe drumul prbuirii i avea nevoie de ajutorul Americii.
America se temea c ruina economic a Europei va crea pentru comuniti
posibilitatea de a aduce treptat statele Europene sub dominaia lor, alturi de teama
fa de expansiunea comunismului. Principala dificultate a fost lipsa omogenitii
printre popoarele Europei , n tradiiile lor culturale, n dezvoltarea lor industrial
i standardele de via i n concepiile lor variate cu privire la relaia dintre
ceteanul individual i stat. Dorina de unificare pacific a Europei a fost
rspndit n Europa dup WWI, dar a avut succes restrns pn dup al WWII,
cnd s-a adugat presiunea american. Americanizarea s-a produs i n interiorul
rilor europene, de ex. Germania. Germania a ales revenirea la valorile liberale ale
lumii occidentale, pe care America le reprezenta cel mai clar.
Prbuirea Uniunii Sovietice:
La sfritul anilor 80 pe scen a rmas o singur superputere, Statele Unite ale
Americii care este i o supraputere planetar. Ea se impune prin fora principiilor ei
de organizare i prin capacitatea ei de inovare n toate sferele vieii umane.
O supraputere planetar este i subiectul unor rspunderi fr precedent. Este
nconjurat de reacii antinomice : admiraia plin de hotrrea de a nva din
experiena american i opoziia plin de hotrrea de a crea o replic alternativ la
abordrile specific american ale problemelor vieii. Reacii antinomice au
caracterizat raportarea european la America n trecut i pot fi identificat i astzi.
Capitolul IV
ABORDAREA NATIONALISMULUI
Naionalismul devine ideologia pregnant n perioada postbelic, mai ales n rile
din est. Este vzut precum o micare politic care reclam puterea i este impotriva
democraiei. Influena acestui curent n est este direct proporional cu srcia
statelor reprezentnd ideologia oamenilor care se tem.
1. Horkheimer spunea c naionalismul preia rolul religiei de a menine oamenii n
slujba puterii. O concepie nu tocmai complet deoarece n epoca contemporan
naionalismul etnic este instrumentul principal al diversiunii i stoprii
democratizrilor.
Naionalismul nseamn un sentiment de grup, loialitatea indivizilor fa de
statulnaiune i teoria ideologiei. Baza este convertirea apartenenei etnice ntr-un
criteriu de evaluare a aciunilor oamenilor. Accetul este pus pe comunitatea etnic
fiind vzut ca un destin.

Rdcinile naionalismului se trag din perioada modern cnd, n forma sa clasic,

acesta presupunea construcia de instituii care s asigure liberti menite a absorbi
energia indivizilor n cadrul comunitii. Naionalismul actual este naionalismul
rsritean. Mutndu-se spre est accentul devine cultural-lingvistic (n Germania)
revenind la politic atunci cnd trece spre rile slavilor, turcilor, romnilor i
maghiarilor.Naionalitii din Europa Occidental i Rsritean au creat din
miturile trecutului i idealurile viitorului o patrie ideal. Fa de naionaliti din
Occident, cei din est sunt absorbii de delimitarea etnic. Viziunea naionalismului
rsritean este o filosofie sumar a istoriei care vede peste tot poporul (Volk) i
misiunea lui istoric.Conceptul de Volk reprezint un grup care are istorie,
caracteristici naionale,cultur, drepturi i misiune (trebuie ndeplinit datorit
legilor conceput vag). Individul este ghidat de voina poporului.
2. Naionalismul actual din Europa rsritean caut adesea s se legitimeze prin
analogia cu naionalismul grupurilor minoritare din state occidentale de azi.
Naionalismul din aceste grupuri se datoreaz n principal schimbrilor din
structura economic i a slbirii integrrii culturale. Cu ct este mai crescut gradul
vulgaritii naionalismului rsritean, cu att mai mult crete invocarea
naionalismului marilor puteri. Se ntmpl deseori ca promovarea propriilor
interese naionale s se degradeze sub forma naionalismului. Perspectiva
cosmopolitismului pare uneori potrivit pentru a preveni apariia naionalismului.
Exist totui riscul ca cosmopolitismul s cad prizonier unor naionalisme
ascunse, n acest caz, unitatea naiunilor europene nu poate fi modelat n aceast
perspectiv ci doar folosindu-se o strategie bazat pe unitatea polifonic a
Europei.
3. Cine sunt naionalitii? Naionalitii din Romnia au o compunere oarecum
divers: angajaii din fosta Securitate, activiti ai fostului Partid Comunist (pe
fondul degradrii ideii comunismului), ofierii trecui n rezerv, intelectuali cu o
calificare necompetitiv.
4. Puncte privind situaia european:
a) integrarea realist: n anii '70 se puteau observa micrile spre integrare ale
naionalismului european.
b) economic: organizat n jurul tezei conform creia noile caracteristici economice
au avut un rol extrem de important n schimbrile politice istorice de dup 1989.
c) politic (din punct de vedere global): organizat n jurul tezei dup care din multe
cauze (mai ales politice) statul naional este pus la ncercare.
d) juridic: pornete de la ipoteza c ne aflm n tranziie de la ceteanul statului la
ceteanul lumii.

Capitolul I
PROBLEMA IDENTITATILOR
-identitatea este vazuta din 3 perspective;
- persp. antolpologica, sociologica si a turistilor culturali (interes cognitiv)
- persp. specialistilor in relatii internationale, comentatori de evenimente
politice(condusi de interogatii politice despre diferitele identitati nationale)
- persp. specialistilor in studii europene(modelare a integritatii culturale, abordarea
relitatilor in raport cu posibilitatile)
Conceptul logic al identitatii
- identitatea este asumata ca manunchi de insusiri ce fac ca un obiect sa fie ceea ce
este
Conceptul filozofic
- identitatea este asumata ca un fel de substanta a relitatii ce se fenomenalizeaza
Conceptul istoric
- preia date ale trecutului si le extrapoleaza intr-un context in care integritatea
diversitatii in conditii de inalta complexitate este o problema reala
In ceea ce priveste strategia integrarii diversitatii in Europa trebuie definite 2
concepte;
- identitatea europeana
- identitatea nationala
Identitatea europeana este prin functia sa normativa, cea care a pus in miscare in
ultimele decenii diferitele identitati pe care le traiesc europenii.Abordarea autorului
pleaca de la conceperea societatii ca un sistem compus din subsisteme finaitare.
Ex se subsisteme:
- tehnica de productie: potenteaza rezultatele cheltuirii de energie umana
- econoomia: produce bunuri ce acopera nevoile populatiei
- administratia: asigura organizarea eficace ale activitatilor intr-o comunitate
- politica; procura legitimitatea optiunlor fundamentale
- cultura spirituala: genereaza motivatiile indispensabile functionarii institutiilor
Pe de alta parte considerand cultura europeana un ansamblu al ideilor
simbolurilor,teoriilor ce se gasesc in trairea sociala se pot delimita urmatoarele
subsisteme;
- competenta tehnica
- comportamentul economiei
- indemanarea administrativa
- cultura spirituala
In cultura europeana s-a instalat princiipiul randamentului.Nu poti apartine
acestei culturi daca principiul randamentului este ignorat.Apartii culturii europene
atunci cand cultura dreptului promoveaza individul ca subiect si scop al

dreptului,suveranitatea si generalitatea legii. Autonomia este conceptul european al

libertatii, bunurile fundametale ale omului fiind, viata, libertatea si proprietatea.
Cultura europeana a produs institutii ce organizeaza si intretin dezbaterea si a
facut din argumentare in sfera vietii politice, cadrrul in care se promoveaza
interesele.este de asemenea si o cultura a cercetarii, a cunoasterii sistematic si
metamorfozarii realitatii date in experienta conform scopurilor umane.Cultura
spirituala europeana s-a desfasurat in jurul recunoasterii realitatii date ca lume
unica a vieii noastre si a vietii umane ca unica in conditiile date.
Apartii acestei culturi realizand comunicarea continua a reflexivitatii
intelectuale si a problemelor trairii umane a vietii
Cultura europeana a desfasurat implicatiile unor mari opiuni cuprinse in
concepte pivot:
- conceptul adevarului - valoare fundamentala dintre propozitii si starile de fapt
- conceptul cunoasterii orientate spre rezolvarea problemelor de viata a oamenilor
- conceptul rationalitatii, consta in calcul si se verifica prin rezultate.
- conceptul dreptului, reguli ce au caracteristicile generalitatii si formalitatii
- conceptul autonomieie individului - libertatea individului
- conceptul sferei publice - mediul de stabilire a vointei politice
- conceptul persoanei umane
Ce inseamna natiunea?
La inceputul secolullui al XX-lea natiunea era inteleasa ca si "comunitate de
sange", "comunitate de limba", " comunitate de destin istoric", ''comunitate
geografica", "comunitate de viata economica", sau " comunitate statala".
Pentru a defini conceptul de natiune numai este adecvat un concept static al
natiunilor ce consta in ansamblarea unor caracteristici comune unei clase, ci este
necesara trecerea la un concept dinamic al natiunilor.
Coudenhove- Kalergi afirma " natiunile sunt comunitati culturale si de destin
constiente, care sau sunt unite din punct de vedere politic, sau nazuiesc la unire sau
eliberare. Natiunile sunt mari scoli- nu mari familii. Astfel natiunile sunt mari
comunitati ale spiritului.
Exista mai multe tipuri de identitati ( identitati multiple) :
- identitate profesionala
- identitate locala (individul face parte din comunitate)
- identitate etnica ( leaga individul de tara mama)
- ideniate regionala( individul apartine unei regiuni care a fost in contact direct sau
mai strans cu Europa)
- ideniatea confesionala( individul se identifica variat din puct de vedere
confesional).
Daca apartenenta confesionala este afectata de masuri administrative,oamenii sa se

solidarizeaza unei trepte mai inalte a identificarii, identificarea crestina si urcand

inca o treapta identificarii iudeo-crestina.
In stransa legatura cu acestea este identitate nationala, fiind puternica in momente
de pericol, in perioade de suprimare a raului si in perioade de efort de modernizare
si de democratizare.Aceste identitai sunt traite cu diferite grade de intesitate de
catre locuitori, el intra cu relatii variate, depende de contexte incat generalizarile
sunt greu de obtinut, pe de alta parte se grupeaza in functie de problemele care se
pun in fata comuniatilor in diferite contexte ale evolutiei societatii si a culturii
paneuropene. Exista trei principale campuri de tensiune care s-au format in
procesul de pana acum al integrarii europene a tarilor din Europa de Rasarit.
Un camp de tensiune apare atunci cand caracteristicile subsumate identitatii
europene care au o semnificatie normativa, intalnesc mentalitati si atitudini
refractare, ce vin din traditii uzate. Ex: aplicarea criteriilor de rationalitate
economica intampina dificultati in conditiile politicolor populiste, ale asteptarilor
nerealiste de compensare sociala in absenta propriei initiative ale prevalentei
mentalitatii intretinute de socialismul rasitean, conform careia participarea la
munca este mai imporatanta decat randamentul acesteia. Profesiunile legate de
tehnologie si tehnici rudimentare, infirmatii izolate de evolutia descoperirilor
stiintifice cauta sa reziste avalansei de modificari din structura si din pregatirea
profesionala datorate schimbarilor din stiinta si tehnologie. Al doilea camp de
tensiune a aparut in jurul statutului naional. Delegarea de competente dintre statul
national spre instante supranationale intampina rezistente din partea grupurilor care
se tem de concurenta de pe pietele internationalizate ale U.E.
Al treilea camp important de tensiuni ce se produc pe fondul intregragrii europene
a tarilor din Europa Rasariteana este in jurul identificarii nationale.Se creeza un
cadru de rezistenta in numele unei ideologii nationalste, sustine de forta
considerabila a aliantei politice dintre intelectualii nostalgici,parti ale mass-media
si forte economice la procsele paneuropene.
In jurul formarii identitatii europene se pot degaja unele consecinte metodologice.
- prima teza se refera la conceperea identitatii. Identitatea este un produs al istoriei
si se lasa reperata ca un fel de " matrice" a generarii acelor perfomante care sunt
specifice ,la origine,Europei.
- a doua teza se refera la performantele ce se considera atunci cand este vorba de
identiatea europeana.
- a treia teza se refera la conceptele de identitate cu care operam atunci cand
abordam identitatea europeana, nationala, etnica si confesionala.Abordarilor
traditionale ale comunitatilor li se poate prefera o noua abordare ce se interogheaza
asupra conditiilor genezei comunitatilor.
- a patra teza se refera la multiplele identitati pe suportul carora se constituie
identiatea europeana. Formarea identitatii europene se construieste pe suportul

identitatilor multiple existente.

- a cincea teza se refera la identificarile nationale ce se practica in tarile Europei
Centrale si Rasaritene.