Balada Munteniei de Nord-Vest

O sa va spun acum despre mine,

Ceva ce n-o sa va spuna nime:
Poate doar profesorul de Geografia Regionala a Romaniei.
Ca regiune, am fost locuita inca din preistorie,
Istoria certificand o anume cultura de prund,
Dezvoltata la adapostul Carpatilor si Subcarpatilor
Cu care am legat prietenie.
Am avut si onoarea data de domnitori
De a-si stabili primele capitale ale tarii,
La Campulung si Curtea de Arges.
Consider ca sunt o regiune pe cale de dezvoltare;
Resurse de asa o varietate, ca mine, nimeni n-are!
Acestea se impart in general,in doua feluri: antropice si naturale.
Cele naturale sunt constituite, asa cum spun si cartile,
Din rauri, lacuri, fauna, flora, solurile;
Sunt importante pentru popor
Deoarece ii dau acestuia mandrie si la lucru spor.
Nu sunt de lepadat
Nici resursele ce in subsol s-au aflat.
Putem vorbi la acest capitol multe,
Dar sa nu le luam pe toate-odat.
Resursele antropice,precum am invatat,
Se refera la om si tot ceea ce el a dezvoltat.
Dar cum romanul nu este foarte cumpatat,
Nu a daruit un potential maxim pentru
Darurile ce pamantul si stramosii i-au lasat.
Ar fi putut sa dezvolte,de exemplu,pe solul arat,
O agricultura care spre bunastare sa-i fi manat.
Obiectivele turistice antropice se constituie intr-o resursa antropica
Impreuna cu industria si agricultura sustin regiunea si dezvoltarea ei economica.
Ma invecinez cu alte sase surori,
Ale sistemului administrativ roman, nurori:
Transilvania Sudica si Curbura,
Regiunea Metropolitana Bucuresti si Oltenia Sudica, iata, joaca hora!
Oltenia Nordica si Hateg-Poiana-Rusca,
Intregesc cercul acesta mic
Si va spun ca le-am enumerat
In sensul acelor de ceasornic,

Care a terminat de masurat

Timpul de pauza si ne-a trimis la arat.
In suprafata pe care o ocup,
Judetul Valcea contribuie cu aproximativ 60% ;si hop!
Apare si jud Arges, el da tot,
Spre deosebire de ultimul si cel mai narod.
Dambovita cedeaza doar arealul de la raul omonim, spre vest si nord.
In cadrul bazei naturale de sustinere,
Muntenia de Nord-Vest detine
O retea hidrografica ce merita tinuta minte
Si care este valorificata prin hidrocentrale.
Pe Olt au fost amenajate: Caineni, Robesti,Gura Lotrului,Calimanesti,
Ramnic Valcea, Govora, Babeni, Ionesti,
Cea mai mare putere fiind de 70 MV.
Pe afluentul sau, Raul Targului avem Leresti,Voinesti .
Pe Arges este gruparea de lacuri: Oesti,
Cerbureni, Zigureni,Valcele,Golesti;
Iar Vidraru este omonimul unul lac si unei hidrocentrale.
Pe raul Lotru, Ciunget are cea mai mare putere.
Dambovita se mandreste cu Clabucet si Dragoslavele.
Alta resursa din cadrul celor hidrologice sunt lacurile.
Cele glaciare din Muntii Fagaras: Doamnei, Balea, Mioarele,
Capra,Iezer,Urlea si altele.
Acestea au crescut importanta regiunii
Prin atragerea turistilor din toate colturile tarii.
Etajarea reliefului influenteaza fauna, flora, clima, solurile. Tu stii
Cine ocupa cea mai inalta treapta? Ai ghicit: muntii.
Altitudinile depasesc 2000m .
Astfel, pe Fagaras si Iezer, inalte culmi, cresc alpine vegetatii;
Iar etajul forestier individualizat pe versantul sudic,
Este exploatat in bazinele Topolog, Arges,Valsan,
Raul Doamnei si Bratieiu, crescand eficacitatea in cate un an,
Fabricilor de cherestea ce s-au dezvoltat.
Au urcat pana la 1800 m si acolo au stat
Si au dominat,
Specii ca fagetele, amestec de rasinoase cu fag,
Iar molidul de la partea superioara le-a insotit cu drag.
Magurile subcarpatice au la peste 600-700m amestecuri de stejer si fag.
Si trebuie sa va spun,n-am ce sa va fac,
Faptul ca aceste paduri s-au valorificat
Prin industria lemnului, mobilei,
Ce la Pitesti, Stalpeni, Babeni,

Horezu si Curtea de Arges s-au aflat.

Potentialul reliefului este de asemenea uzitat
Prin fauna care a incantat
Ochiul, auzul, si gustul omului in natura avantat.
Aceasta variaza de la cerbul si mistretul mult vanat,
La ursi, capre negre, gainuse si cocosi de munte.
Si astfel de bogatii sunt mult mai multe .
Ca resurse naturale,
Mai avem pasunile se fanetele,
Pe care argesenii isi cresc animalele.
Pe campiile inalte,
Gasim silvostepa, zavoaiele cu salcii,
Anin, plopi, salcami.
Cine credeti ca anima acest taram?
Nimeni altii decat harciogul si mancaciosul soarece de camp.
Darnicia solurilor este in stransa legatura
Cu acea resursa antropica numita agricultura.
De aceea trebuie sa va explic,
De ce intr-o mai mare masura sau doar un pic
Si unde este ea dezvoltata in aceasta regiune.
La campie, solurile sunt fertile-faeziomurile,
Sustinand culturi viticole, de grau, porumb, secara,
Plante tehnice: sfecla de hazar; legume.
Campia Pitestilor si Targovistei
Sunt recunoscute pentru cele spuse adineauri.
In agricultura, s-a evidentiat
O importanta baza melifera,
In care salcamii pentru cresterea albinelor s-au utilizat.
Pe teritoriul unor subunitati de relief apartinand Podisului Getic si Subcarpatilor,
Culturile mele pomicole si viticole fac o mare concurenta bogatiei muntilor.
Platforma Oltetului si Cotmeana gazduiesc pepiniere si livezi,
Cu faimoasa Statiune de Cercetare si Dezvoltare Pomicola Voinesti,
Unde s-au realizat celebre soiuri de meri,peri si pruni, toate proaspete si verzi.
La Topoloveni si Stefanesti sunt niste podgorii cunoscute,
Specializate in productia de vinuri albe si inmiresmate.
Exploatatiile agricole individuale au o scazuta valoare
Fiindca nu depasesc in general doua hectare.
O alta caracteristica fiind si gradul redus de mecanizare.
Cresterea animalelor intra in scena prin valorificarea
Pasunilor si fanetelor care isi masoara valoarea
In numarul de cabaline,
Pasari si stupi de albine.

Densitatea cuprinsa intre 15-50 capete/100 ha la porcine

Si 30-50 capete/100 ha la bovine,
Rezulta din faptul ca aceste specii din urma,
Ajuta agricultura sa se dezvolte mai bine.
Putand sa fie identificate in nordul Platformei Oltetului
Si in aria periurbana a Pitestiului.
Luvisolurile podisurilor,
Cambisolurile si umbrisolurile subcarpatilor,
Brun-roscatele din campiile mai inalte.
Acestea sunt vedetele: solurile,
Care au oferit locul unde vegetatia sa-si infiga radacinile.
Am strabatut pana aici un drum lung,
Sa stiti ca resursele sunt variate
Si mai am inca de explicat mult.
Cele mai importante resurse minerale naturale
Sunt bogatele resurse de sare
Din arealul Ocnele Mari.
Pegmatite cu cuart feldspat si mica(in zona Voineasa).
Nu lipsesc de pe lista nici calcarele,
Exploatate la Costesti-Bistrita.
Avem cu carbune, bazinele:
Berbesti, Alunu, Copaceni,
Lignit in Berevoiesti si Godeni.
Zacaminte de hidrocarburi
Titei si gaze la Poiana Lacului, Valea Caselor si Bogati,
Babeni, Fauresti, Madulari.
Ma mai mandresc
Si cu zacaminte de gips;
Pietrisul de Candesti, nisipuri si argile,
Cu acestea se construiesc asezari si se extind regiunile.
Dar ceea ce ma vindeca intr-adevar
Sunt izvoarele de ape minerale si termale de la Caciulata-Calimanesti,
Baile Govora si Olanesti.
Resursele antropice sunt reprezentate de
Agricultura si industria lemnului mai sus exemplificate,
Dar si de industria chimica,
Extractia si prepararea carbunilor
Urmeaza productia, transportul,distribuirea
Energiei electrice si termice
A gazelor si apei calde.
Curtea de Arges si Pitesti sunt orase
Cu functii polarizatoare in regiune,
Datorita industriei sticlei, faiantei si portelanului,

Nu lipsesc nici fabrici de textile.

Pitesti are in plus industria bauturilor alcoolice(vin si bere),
Chimica: cauciuc sintetic, ingrasaminte,
Negru de fum si produse clorosodice,
Industrie electrotehnica, de autovehicule.
Uzinele Dacia-Renault si ARO vi le dau ca exemple.
Avand filiala si in Campulung.Aici se fabrica fire si fibre sintetice,
Exista o fabrica de lianti pentru materialele de constructie.
S.C. Oltchim S.A. reprezinta industria chimica din regiune
Si impreuna cu Uzinele Sodice Govora S.A. se ia in tovarasie.
Munca agricola este valorificata la randul sau
Prin industria alimentara si a bauturilor.
Moraritul si panificatia reprezentate de Velpitar-cel dintai brutar
Si Boromir-acestea fiind deliciul patiserilor.
Produse din carne si branzeturi se produc la Pitesti,
Ramnicu Valcea, Curtea de Arges;
Conserve de legume la Topoloveni si Baiculesti.
In materie de electrocasnice,
Compania Arctic(in localitatea Gaesti) pastraza Romania rece.
Este unul dintre cei mai mari exportatori romani,
Aproximativ 70% din productie se duce in afara tarii,la straini.
Turismul s-a afirmat in regiune,
Iar in culoarul Oltului a aparut prima minune
Statiunea Calimanesti-Caciulata.
Apoi s-au mai dezvoltat in regiune
Baile Govora, Olanesti, Ocnele Mari si Cozia.
Bughea de Jos, Bradet si Barla.
Turismul curativ creeaza o larga perspectiva pentru regiunea aceasta.
Recreatia in aerul tare de la munte,
Reprezinta inca o punte
De care se profita pentru dezvoltare.
In muntii Leaota, Lotrului,
Fagarasului, Capatanii, Piatra Craiului.
Obiectivele religioase ale regiunii ca Manastirile Cozia, Bistritei, Horezu.
La Govora isi aseaza Matei Basarab tipografia,
Care avea sa aduca prin cartile tiparite o renastere culturala in Romania.
In municipiul Curtea de Arges este interesant de vizitat
Biserica Manastirii Curtea de Arges, Fantana mesterului Manole,
In Valea Mare-Pravat
Este ceva interesant,
Un lacas al martirilor,eroilor morti:
Mausoleul Mateias.
Nu putem lasa deoparte
Ceea ce inseamna miscare,

Adorata de turisti,mai ales daca e vorba de pescuit sportiv,

Drumetii in padure
Si slalomuri in zapada curata de la munte.
Din pacate, Muntenia de Nord-Vest are un singur centru polarizator principal, Pitestiul
Si nu se compara in provincialitatea sa cu Bucurestiul,
De care se afla la o distanta de aproximativ 100 km,
Pierzandu-si din aria de influenta
In favoarea celui din urma.
Asadar,v-am spus povestea mea,
Dar inainte de a incheia,
Eu am speranta ca pe viitor,
Locuitorii mei sa nu mai fie ancorati in trecutul lor,
Sa iasa din dormitor
Si sa-si lucreze mostenirea,
Caci nimeni nu le va da de mancare
Daca nu se pun pe treaba cu hotarare.
Eu am potential crescut de dezvoltare,
Daca cineva mai mare in gandire ,
M-ar iubi si s-ar ingriji de mine,
Aplicandu-mi strategii bune de organizare.
Iar acum la plecare,
Va doresc sa aveti o fericita Sarbatoare
A Nasterii Domnului!
Sa respectati si iubiti viata omului!
Si sa nu uit,
Spor la invatat pentru stresiune!
Sa ne vedem cu bine la anul, natiune!
Pirnuta Andra
Bibliografie:
Cocean P, Filip S. (2008), Geografia Regionala a Romaniei, Presa Universitara Clujeana,
Cluj-Napoca;
Grigor P. Pop (2006), Carpatii si Subcarpatii Romaniei, Presa Universitara Clujeana,
Cluj-Napoca;
www.scribd.com