Sunteți pe pagina 1din 40

Proiectare asistată de calculator

Manual de utilizare GstarCAD

Dinu Covaciu

© Arbeit MF, 2012

www.gscad.ro

despre GstarCAD

bază

tehnologia IntelliCAD. Funcţiile sale puternice, interfeţele de programare a aplicaţiilor, preţul convenabil şi interfaţa uşor de utilizat au impus GstarCAD ca o alternativă viabilă la sistemele CAD tradiţionale.

GstarCAD

este

o

platformă

CAD

compatibilă

.dwg,

ce

are

la

Caracteristici:

- Standardizare: bazat pe tehnologiile ITC (IntelliCAD Technology Consortium) şi ODA (Open Design Alliance);

- Calitate: funcţii CAD 2D şi 3D stabile şi avansate;

- Compatibilitate totală cu formatele .dwg/.dxf ale diferitelor versiuni AutoCAD ® (R2.5-2012) * ;

- Dezvoltare de aplicaţii CAD prin interfeţele de programare: GRX, VBA, Lisp;

- Costuri: un sistem CAD de nivel mondial, cu preţuri reduse de achiziţie, upgrade şi întreţinere.

* AutoCAD şi AutoLISP sunt mărci înregistrate ale Autodesk Inc. GstarCAD este o marcă înregistrată Gstarsoft.

CUPRINS

1. Introducere

7

1.1. Deschiderea unui desen GstarCAD

7

1.2. Comenzi de desenare

9

1.3. Comenzi de editare

11

1.4. Comenzi de afişare

13

1.5. Proprietăţile obiectelor geometrice

14

1.6. Cotarea desenelor 2D

16

1.7. Exemplu practic de desenare 2D

17

2. Instalare şi configurare

20

2.1. Instalarea GstarCAD

20

2.2. Configurare

26

3. Interfaţa cu utilizatorul

31

3.1. Meniul şi barele de unelte

32

3.2. Zona grafică

33

3.3. Linia de comandă

34

3.4. Personalizarea interfeţei cu utilizatorul

35

4. Desenarea obiectelor geometrice

37

4.1. Punctul (POINT)

38

4.2. Linia (LINE)

39

4.3. Arcul de cerc (ARC)

40

4.4. Cercul (CIRCLE)

44

4.5. Polilinia (PLINE)

46

4.6. Desenarea textelor

48

4.7. Style

50

4.8. Haşurarea (HATCH)

51

4.9. Blocuri

53

4.10. Inserarea blocurilor (INSERT)

54

4.11. Referinţe externe (XREF)

57

4.12. Comenzi pentru atribute

63

4.13. OSNAP – Precizia de desenare

68

5. Editarea obiectelor geometrice

71

5.1. Selectarea obiectelor - comanda SELECT

71

5.2. Copierea obiectelor (COPY)

73

5.3. Copiere multiplă (ARRAY)

74

5.4. Mutarea obiectelor (MOVE)

76

5.5. Rotirea (ROTATE)

76

5.6. Scalarea (SCALE)

77

5.7. Copierea în oglindă (MIRROR)

78

5.8. Ştergerea obiectelor din desen (ERASE)

79

5.9.

Modificarea proprietăţilor (CHANGE/CHPROP)

80

5.10. Proprietăţile obiectelor GstarCAD (LAYER, LINETYPE, COLOR)

83

5.11. Prelungirea liniilor (EXTEND)

87

5.12. Retezarea liniilor (TRIM)

88

5.13. Spargerea (BREAK)

89

5.14. Obiecte paralele (OFFSET)

89

5.15. Racordarea (FILLET)

90

5.16. Teşirea (CHAMFER)

92

5.17. Editarea poliliniilor (PEDIT)

93

5.18. Editarea haşurilor

96

6. Cotarea

97

6.1. Entităţi componente

98

6.2. Stilul de cotare

100

6.3. Comenzi de cotare

102

6.4. Variabilele de cotare

109

7. Controlul afişării desenului

119

7.1. Redraw/Regen

119

7.2. Zoom

120

7.3. Pan

123

7.4. Controlul afişării obiectelor 3D

123

7.5. Tipărirea

126

8. Modelarea obiectelor 3D

129

8.1. Primitive

129

8.2. Compunerea solidelor

135

8.3. Schimbarea sistemului de coordonate

137

8.4. Comenzi de modelare 3D

142

8.5. Editarea obiectelor solide 3D

153

8.6. Asamblare 3D

162

8.7. Spaţiul modelului şi planul hârtiei

167

8.8. Exerciţiu

170

8.9. Modelarea suprafeţelor

177

9. Programare LISP

182

9.1. Introducere

182

9.2. Tipuri de date utilizate în LISP

184

9.3. Definirea funcţiilor

185

9.4. Utilizarea LISP-ului în GstarCAD

187

9.5. Crearea entităţilor AutoCAD

189

9.6. Funcţii pentru introducerea datelor

192

9.7. Mulţimi de selecţie

195

9.8. Funcţii aritmetice

196

9.9. Funcţii pentru controlul programului

202

9.10. Manipularea listelor

207

9.11.

Manipularea fişierelor

212

10.

Instrumente speciale în GstarCAD

214

10.1. Gestiunea avansată a straturilor

214

10.2. Grupuri de obiecte

217

10.3. Instrumente speciale pentru texte

218

10.4. Instrumente speciale pentru blocuri

222

10.5. Blocuri dinamice

224

10.6. Instrumente de editare suplimentare

233

10.7. Lucrul cu tabele

239

11.

Comenzi şi variabile GstarCAD

243

11.1. Lista de comenzi

244

11.2. Lista de variabile

295

1. INTRODUCERE

GstarCAD este un sistem a cărui funcţionare se bazează pe executarea comenzilor primite de la utilizator. Acestea pot fi introduse din linia de comandă, din meniuri sau din barele de unelte (toolbar). În acest manual se va pune accent pe introducerea comenzilor de la tastatură, în linia de comandă, deoarece este metoda cea mai generală şi diferenţele de utilizare între versiunile diferite ale programului sunt minime. Din multitudinea de comenzi vor fi prezentate câteva dintre cele mai importante, grupate în trei categorii principale: comenzi de desenare, de editare şi de afişare. Pe lângă acestea mai sunt multe comenzi utilitare, din care unele vor fi prezentate în conexiunile cu comenzile de desenare sau editare a obiectelor geometrice. Dar înainte de prezentarea comenzilor, vom prezenta pe scurt modul de deschidere şi salvare a unui desen.

1.1. Deschiderea unui desen GstarCAD

Desenele GstarCAD sunt stocate pe disc sub forma fişierelor DWG. Numele fişierelor este compus din numele propriu-zis şi extensia „dwg”, deparate prin punct (exemplu: drawing1.dwg). Pentru crearea unui desen nou, se foloseşte comanda New. Se deschide dialogul de mai jos.

se folose ş te comanda New . Se deschide dialogul de mai jos. Fig. 1.1 –

Fig. 1.1 – Dialogul de deschidere a unui desen nou

INTRODUCERE

Se poate opta pentru setarea unităţilor de măsură în sistem englezesc sau metric, folosind un şablon (template, sau desen prototip) implicit, sau se poate porni de la un alt template predefinit selectând cel de-al treilea simbol din linia de sus:

selectând cel de-al treilea simbol din linia de sus: Fig. 1.2 – Înc ă rcarea unui

Fig. 1.2 – Încărcarea unui desen prototip

În Fig. 1.2 se cere alegerea unui template. Dintre cele propuse implicit de GstarCAD, icadiso.dwt este potrivit pentru lucrul cu unităţi de măsură ISO (sistemul metric), iar icad.dwt este potrivit pentru lucrul în sistemul englezesc (sau imperial – în inch). Pentru a crea un desen nou, se foloseşte comanda Open. Caseta de dialog este ca în figura următoare. Selectaţi fişierul dorit şi apăsaţi Open.

Selecta ţ i fi ş ierul dorit ş i ap ă sa ţ i Open .

Fig. 1.3 – Dialogul de deschidere a unui desen existent

MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD

Salvarea unui desen GstarCAD

Pentru a salva desenul curent (deschis) pe disc, folosiţi comanda Save, sau daca doriţi să salvaţi desenul cu alt nume, folosiţi comanda SaveAs. În cazul comenzii SaveAs, introduceţi numele nou în caseta de dialog care apare pe ecran, şi apăsaţi Save.

1.2. Comenzi de desenare

Scopul acestor comenzi este crearea de noi obiecte în baza de date a GstarCAD-ului. Obiectele de bază (entities) sunt: linia (line), cercul (circle), polilinia (lwpolyline). În paranteze sunt denumirile obiectelor aşa cum sunt ele cunoscute de GstarCAD. Nu vom insista în această introducere asupra celorlalte tipuri de entităţi GstarCAD (proprii formatului DWG).

Comenzi:

- Line

Dialogul cu GstarCAD decurge astfel:

Command: LINE Start of line: 0,0 [Angle/Length]<End point>: 10,0 [Angle/Length/Follow/Undo]<End point>: 10,10 [Angle/Length/Follow/Close/Undo]<End point>: Enter Command:

- desenează o linie sau o succesiune de linii

Cererea „End point:” se repetă până la apăsarea tastei Enter (sau Esc, sau a combinaţiei Ctrl-C). Comanda se poate închide şi prin apăsarea tastei „C”. Se poate defini astfel un contur poligonal închis. O linie este definită în baza de date prin două puncte (din punct de vedere geometric), care reprezintă cele două capete.

- Circle - desenează un cerc

Cercul este definit în baza de date a desenului printr-un punct (centrul cercului) şi un număr real – raza. La rândul său, un punct este definit prin trei numere reale, care reprezintă cele trei coordonate (x, y, z). Exemplu de dialog:

Command: CIRCLE [Two Points(2P)/Three Points(3P)/Tangency-Tangency- Radius(T)/Arc/Multiple]<Center of circle>: punct [Diameter/Radius]<Radius>: raza (numar real pozitiv) Command:

INTRODUCERE

Foarte important: implicit, comanda Circle cere introducerea razei. Dacă se doreşte specificarea diametrului, se poate folosi opţiunea „D”.

- Pline

- desenează o polilinie 2D

Polilinia 2D este definită printr-o succesiune de puncte, care trebuie să se afle toate în acelaşi plan. Din această cauză, pentru primul punct se admit coordonate 3D (x, y, z), în timp ce pentru celelalte puncte se admit numai coordonate 2D (x, y).

Coordonate absolute, relative şi polare

În baza de date pentru fiecare punct sunt păstrate trei numere reale, reprezentând cele trei coordonate (x, y, z). Dar utilizatorul poate introduce un punct nu numai prin specificarea celor trei valori. Poate introduce de asemenea coordonate relative, referinţa fiind ultimul punct specificat anterior. Coordonatele relative pot fi carteziene (se introduc valorile relative în lungul axelor x, y, z) sau polare (se introduc distanţa dintre punctul anterior specificat şi punctul nou, şi unghiul descris de linia care uneşte aceste două puncte, în grade). Unghiurile se măsoară întotdeauna faţă de axa pozitivă Ox, în sens trigonometric. Exemple:

- coordonate absolute:

- coordonate relative carteziene:

<End point>: 115.0, 212.5, 313 <End point>: @100.0, 200.1

- coordonate relative polare: <End point>: @100<45

Se poate remarca în exemplele de mai sus utilizarea simbolurilor speciale @ (coordonate relative) şi < (pentru unghi). De asemenea, se poate observa că am folosit punctul ca separator zecimal şi virgula ca separator de coordonate. Un alt mod foarte important de specificare a punctelor este OSNAP (object snap). Aceasta înseamnă citirea coordonatelor punctelor de pe obiecte deja existente. De exemplu, în cazul unei linii, putem afla cu uşurinţă punctele de capăt (End) şi mijlocul (Mid). Modurile Osnap cele mai folosite sunt: End (capăt de segment de dreaptă sau arc), Mid (mijloc de segment de dreaptă sau arc), Cen (centrul unui cerc sau arc), Qua (sfert de cerc: punctele de la ora 3, 6, 9, 12 – pentru cercuri şi arce), Int (intersecţii de linii, arce), Per (perpendicular ), Tan (tangenta la un cerc sau arc), Nea (cel mai apropiat punct de pe o entitate, faţă de centrul pătrăţelului selector). Configurarea modurilor Osnap se poate face prin dialogul din Fig. 1.4, apelabil prin comanda Osnap.

MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD

MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD Fig. 1.4 – Dialogul de configurare a modurilor Osnap 1.3. Comenzi de

Fig. 1.4 – Dialogul de configurare a modurilor Osnap

1.3. Comenzi de editare

Acesta sunt comenzi cu ajutorul cărora se modifică datele corespunzătoare unor obiecte deja existente în baza de date, sau se creează noi obiecte pe baza unora existente. Este recomandabilă utilizarea acestui tip de comenzi pentru crearea de noi obiecte, de câte ori este posibil. Comenzile de editare presupun selectarea unuia sau a mai multor obiecte din desen, asupra cărora vor fi aplicate transformările.

Comenzi:

- Copy - se obţin copii ale obiectelor deja existente. Utilizatorul trebuie să introducă un punct sursă şi un punct destinaţie. Pe baza acestora GstarCAD-ul calculează o matrice de deplasare. Mai exact, fiecare punct reprezentativ din cadrul fiecărui obiect selectat este copiat cu coordonatele modificate cu diferenţa dintre coordonatele celor două puncte de referinţă.

- Move - funcţionează la fel ca şi comanda Copy, dar nu se creează obiecte noi, ci se modifică coordonatele obiectelor selectate.

INTRODUCERE

- Rotate - se foloseşte pentru rotirea obiectelor selectate faţă de un punct de referinţă.

- Array – copiere multiplă, în două variante: rectangular şi polar.

- Offset – desenare linii (sau arce) paralele cu una selectată. Se indroduce întâi distanţa dintre paralele, se selectează linia sursă, apoi se indică de care parte a liniei trebuie să fie desenată linia paralelă.

- Extend – prelungeşte o linie (sau un arc) până la un contur selectat. Se selectează conturul, apoi se apasă tasta Enter (pentru încheierea selectării conturului), apoi se selectează obiectele care trebuie extinse.

- Trim – retezare linii (arce) până la un contur selectat. Se utilizează similar cu Fillet – racordări de linii / arce / polilinii.

- Chamfer – teşire linii – se cer distanţele de teşire pentru fiecare din cele două linii. Trebuie respectată ordinea de introducere a distanţelor şi selectare a liniilor.

- Pedit – editare polilinii. Această comandă are multe opţiuni utile, dar cel mai mult vom folosi „Join”, pentru crearea contururilor 2D închise, necesare la construcţia de solide.

Aceasta este doar o scurtă trecere în revistă a comenzilor principale utilizate pentru crearea/modificarea desenelor în GstarCAD. Pentru mai multe informaţii referitoare la utilizarea comenzilor GstarCAD, se poate consulta şi Help-ul programului.

la utilizarea comenzilor GstarCAD, se poate consulta ş i Help -ul programului. Fig. 1.5 – Help-ul

Fig. 1.5 – Help-ul GstarCAD

MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD

1.4. Comenzi de afişare

Comenzile din această categorie nu afectează baza de date a desenului; au efect doar asupra ecranului. Se găsesc în meniul pull-down în interfaţa clasică în secţiunea View (Fig. 1.6), sau în interfaţa tip ribbon, în grupul View (Fig. 1.7).

interfa ţ a tip ribbon , în grupul View ( Fig. 1.7 ). Fig. 1.6 –

Fig. 1.6 – Meniul View în interfaţa clasică

1.7 ). Fig. 1.6 – Meniul View în interfa ţ a clasic ă Fig. 1.7 –

Fig. 1.7 – Banda View în interfaţa tip ribbon

Cea mai utilizată comandă de afişare este Zoom. Utilizarea din linia de comandă:

Command: ZOOM Specify the window corner, input scale factor (nX or nXP),or [All/Center/Dynamic/Extents/Previous/In/Jx/Left/Right/Scale /Window/Object] <Real Time>:

Press Esc or the Enter keys to exit, or right click to display the shortcut menu

Dintre opţiunile afişate, Extents se foloseşte pentru afişarea pe ecran a întregului desen, indiferent de limitele setate ale desenului. Previous revine la afişarea precedentă (înainte de ultima comandă Zoom folosită). După cum se vede mai sus, opţiunea implicită propusă este <real time>. Aceasta este activată prin apăsarea tastei Enter (sau spaţiu, sau butonul drept al mouse-ului – aceasta depinde de configurarea GstarCAD-ului). În locul cursorului apare o lupă; deplasarea în sus a cursorului (folosind mouse-ul cu

INTRODUCERE

butonul stâng apăsat) micşorează zona afişată (zoom in), iar deplasarea în jos măreşte zona afişată (zoom out). Dar comanda Zoom poate fi utilizată şi direct, fără alegerea unei opţiuni, doar prin alegerea unui punct de pe ecran (click cu mouse-ul) – dar aceasta neapărat după apelarea comenzii. Un prim click (butonul stâng al mouse-ului) specifică un colţ al ferestrei ce va fi afişate; încă un click (şi fereastra de afişat este definită printr-un dreptughi; mărimea reală a ferestrei afişate este recalculată în funcţie de raportul lăţime/înălţime al zonei de desenare (afişare) a ecranului. Efectul comenzii Zoom îl are şi utilizarea rotiţei mouse-ului. Prin apăsarea rotiţei mouse-ului şi mişcarea acestuia imafinea este translatată, efect similar cu cel al comenzii Pan (detalii despre comanda Pan se găsesc în capitolul despre controlul afişării desenului).

1.5. Proprietăţile obiectelor geometrice

Orice element de desen (obiect geometric) poate avea mai multe proprietăţi, care sunt stocate în baza de date împreună cu coordonatele şi (când este cazul) dimensiunile sale. Câteva din aceste proprietăţi sunt: culoarea (color), tipul de linie (linetype), stratul (layer). Metoda clasică de setare a acestor proprietăţi este comanda change, sau alternativa chprop (de la change properties). O metodă mai elegantă constă în utilizarea casetei Properties (Fig. 1.8).

const ă în utilizarea casetei Properties ( Fig. 1.8 ). Fig. 1.8 – Caseta Properties Aceasta

Fig. 1.8 – Caseta Properties

Aceasta poate fi activată din linia de comandă folosind comanda properties. Caseta poate fi aşezată oriunde în suprafaţa ecranului (zona de desenare); o poziţionare potrivită este la marginea ecranului, în partea dreaptă a

MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD

zonei de desenare (aceasta este de altfel poziţionarea iniţială după instalarea GstarCAD). Culorile obiectelor (linii, arce, etc.) sunt utile în special pentru diferenţierea tipurilor de obiecte; de exemplu cote, linii de contur, linii de axă, linii „invizibile”, comentarii, condiţii tehnice etc.; echivalentul fiecărei culori la tipărire pe un ploter monocrom poate fi o grosime de linie diferită.

Lucrul cu straturi (layer)

Fiecare obiect face parte automat dintr-un strat (layer). De fapt, fiecare obiect are proprietatea „layer”. Stratul de desenare poate fi asociat cu o foaie transparenta. Prin suprapunerea mai multor straturi se obţine desenul final. Bineînţeles, toate obiectele se pot afla într-un singur strat. Stratificarea în proiectarea asistată este un instrument util, dar nu obligatoriu. În cazul modelării 3D, folosirea straturilor ne ajută să ascundem unele părţi ale desenului, pentru simplificarea lui şi uşurarea înţelegerii modelului atunci când sunt afişate multe muchii ale solidelor. Straturile sunt caracterizate la rândul lor prin proprietăţi, ca tipul de linie şi culoarea. Acestea nu sunt aceleaşi cu proprietăţile obiectelor. Dacă un strat are culoarea 1 (roşu), nu este necesar ca obiectele care au ca proprietate a lor acest strat să aibă specificată explicit culoarea (decât dacă dorim ca în mod excepţional să fie alta decât cea a stratului). Schimbând proprietăţile stratului, automat se vor schimba proprietăţile (cele implicite) obiectelor din stratul respectiv. Comanda folosită pentru gestionarea straturilor este layer. Caseta de dialog afişată la lansarea comenzii este cea din Fig. 1.9.

afi ş at ă la lansarea comenzii este cea din Fig. 1.9 . Fig. 1.9 –

Fig. 1.9 – Caseta de dialog pentru gestionarea straturilor

INTRODUCERE

1.6. Cotarea desenelor 2D

Cotele sunt obiecte speciale în GstarCAD, compuse din mai multe entităţi de bază: linii, texte, săgeţi (acestea pot fi definite de utilizator).

Adăugarea pe desen a cotelor se poate face prin deschiderea unei sesiuni de cotare şi apoi apelarea comenzilor de cotare.

O sesiune de cotare se deschide cu comanda Dim. Pentru a defini o singură

cotă, se poate folosi comanda Dim1, care realizează automat şi închiderea sesiunii de cotare. Acesta este modul folosit şi în cazul apelării comenzilor de

cotare din toolbar-uri. Configurarea stilului de cotare se face prin apelarea comenzii Dimstyle.

de cotare se face prin apelarea comenzii Dimstyle . Fig. 1.10 – Caseta de dialog a

Fig. 1.10 – Caseta de dialog a comenzii Dimstyle

În primul rând trebuie ca dimensiunile textului şi ale săgeţilor să fie adaptate la dimensiunile (scara) desenului. Când se deschide sesiunea de cotare, în locul prompt-ului Command: apare prompt-ul Dim:.

În acest moment pot fi apelate comenzile de cotare. Cele mai des folosite

sunt:

- HOR – cotare orizontală;

- VER – cotare verticală;

- ALI – cota este aliniată cu obiectul cotat (de fapt, cu cele două puncte selectate pentru liniile de extensie);

- DIA – cotarea diametrelor;

- RAD – cotarea razelor.

MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD

1.7. Exemplu practic de desenare 2D

Scopul este obţinerea desenului din figura următoare (Fig. 1.11):

ţ inerea desenului din figura urm ă toare ( Fig. 1.11 ): Fig. 1.11 – Exemplu

Fig. 1.11 – Exemplu de desen 2D cotat

Începem cu desenarea axelor (comanda Line). Desenăm două linii perpendiculare; apoi folosind „properties” schimbăm culoarea şi tipul de linie (această modificare se poate face şi la sfârşit).

(aceast ă modificare se poate face ş i la sfâr ş it). Fig. 1.12 – Desenarea

Fig. 1.12 – Desenarea axelor

În continuare, desenăm două linii paralele cu axele, la distanţa de 6.5 şi respectiv 8 (conform cu cotele din desenul de mia sus). Folosim comanda Offset. Le schimbăm culoarea şi tipul de linie.

INTRODUCERE

INTRODUCERE Fig. 1.13 – Primele linii (Offset) Continu ă m cu trei linii paralele la 4,

Fig. 1.13 – Primele linii (Offset)

Continuăm cu trei linii paralele la 4, 2 şi respectiv 5 unităţi, faţă de ultimele linii desenate. Apoi încă o linie paralelă la distanţa de 18.5 – toate se fac cu comanda Offset; liniile care trebuie selectate sunt evidente.

Offset ; liniile care trebuie selectate sunt evidente. Fig. 1.14 – Continuare, cu comanda Offset Folosind

Fig. 1.14 – Continuare, cu comanda Offset

Folosind comenzile Extend şi Trim, prelungim şi respectiv retezăm liniile deja desenate pentru a obţine imaginea următoare:

deja desenate pentru a ob ţ ine imaginea urm ă toare: Fig. 1.15 – Desenul dup

Fig. 1.15 – Desenul după aplicarea comenzilor Extend şi Trim

MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD

Folosind matchprop (Match Properties – copiază proprietăţile unui obiect) aducem toate liniile de contur la aceleaşi proprietăţi. Apoi copiem în oglindă liniile de contur, faţă de axa verticală, folosind comanda Mirror. Mai desenăm un cerc cu centrul în punctul de intersecţie al axelor (folosind modul Osnap INT) şi avem figura de mai jos:

(folosind modul Osnap INT ) ş i avem figura de mai jos: Fig. 1.16 – Desenul

Fig. 1.16 – Desenul final (Mirror)

Urmează cotarea. Se foloseşte comanda Dim, apoi comenzile de cotare Hor, Ver şi Dia. Se observă uşor că am obţinut desenul fără a introduce coordonate, doar dimensiuni care sunt luate de pe schiţa de la care am pornit. Am folosit doar de două ori comanda Line, pentru axe, apoi am obţinut cea mai mare parte a desenului folosind comenzi de editare. Pentru a desena cercul, am selectat punctul de centru folosind modul Osnap. Acesta este modul corect de lucru, recomandat pentru desenarea 2D.

2. INSTALARE ŞI CONFIGURARE

Acest capitol prezintă pe scurt instalarea programului GstarCAD şi câteva opţiuni de configurare de bază. Modul de autorizare a unei licenţe GstarCAD este prezentat în Manualul de instalare separat.

2.1. Instalarea GstarCAD

Procedura de instalare prezentată este pentru versiunea GstarCAD 2012, dar modul de instaare este similar şi pentru celelalte versiuni disponibile, cu diferenţa minore. GstarCAD funcţionează pe sisteme de operare pe 32 de biţi Windows 98/NT/2000/2003/XP/ME/Vista/WIN7 Intel x86. Înainte de a instala GstarCAD 2012, asiguraţi-vă că PC-ul dvs. Are caracteristicile minime de mai jos:

Caracteristică

Cerinţe de bază

Recomandat

Procesor

Pentium 566

1GB sau mai mult

Memorie (RAM)

512MB

1GB sau mai mult

Spaţiu disponibil pe disc

300MB

1GB sau mai mult

Placă grafică

SVGA

OpenGL

Memorie video

2MB

64MB sau mai mult

Monitor

14

17

Trebuie să aveţi drepturi de administrare pe calculatorul pe care veţi instala GstarCAD. Dacă doriţi să instalaţi programul pe un calculator cu sistem de operare Windows7 sau Vista, vă rugăm să setaţi controlul contului de utilizator pe nivelul cel mai jos, adică fără notificări. Pentru aceasta trebuie să parcurgeţi paşii următori:

- Deschideţi Control Panel.

- Selectaţi (click) „User accounts” (pentru Vista) sau „User accounts and family safetyşi apoi „User accounts” (pentru Windows7).

- Selectaţi „Turn user accounts on and off” (Vista) sau „Change user accounts settings” (Windows7).

- În fereatra ce apare (exemplu în figura următoare) setaţi nivelul minim

de protecţie („Never notify”), sau deselectaţi caseta „Use User Accounts

Control

”.

MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD

MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD Fig. 2.1 – Setarea nivelului de protec ţ ie pentru conturile de

Fig. 2.1 – Setarea nivelului de protecţie pentru conturile de utilizator

nivelului de protec ţ ie pentru conturile de utilizator Fig. 2.2 – Dezactivarea protec ţ iei

Fig. 2.2 – Dezactivarea protecţiei contului de utilizator

Kit-ul de instalare al programului GstarCAD constă într-un singur fişier executabil. Prin lansarea acestuia în execuţie, pachetul de instalare va fi decomprimat şi executat automat urmând paşii prezentaţi în continuare, cu intervenţii minime din partea utilizatorului. La lansarea instalării GstarCAD 2012 este afişată la început următoarea fereastră de dialog:

INSTALARE ŞI CONFIGURARE

INSTALARE Ş I CONFIGURARE Fig. 2.3 – Lansarea instal ă rii GstarCAD Ap ă sa ţ

Fig. 2.3 – Lansarea instalării GstarCAD

Apăsaţi Next pentru a deschide fereastra „License Agreement” (contractul de licenţă).

„ License Agreement ” (contractul de licen ţă ). Fig. 2.4 – Contractul de licen ţă

Fig. 2.4 – Contractul de licenţă

Apăsaţi I Agree pentru a accepta contractul de licenţă. Continuaţi să apăsaţi Next şi în fereastra următoare alegeţi varianta achiziţionată: Professional sau Standard:

MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD

MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD Fig. 2.5 – Selectarea versiunii Professional/Standard În cazul actualiz ă rii sau

Fig. 2.5 – Selectarea versiunii Professional/Standard

În cazul actualizării sau dezinstalării programului, va apărea fereastra de mai jos, în care selectaţi opţiunea dorită. Pentru actualizarea aceleiaşi versiuni (de exemplu 2012) selectaţi Repair; dacă este o instalare nouă această fereastră nu mai apare. Confirmaţi apăsând OK.

ă fereastr ă nu mai apare. Confirma ţ i ap ă sând OK. Fig. 2.6 –

Fig. 2.6 – Reinstalare GstarCAD

În cazul unei instalări noi, la punctul de mai sus apăsaţi Next pentru a deschide fereastra cu opţiuni de instalare şi selectaţi instalarea componentelor VBA necesare:

INSTALARE ŞI CONFIGURARE

INSTALARE Ş I CONFIGURARE Fig. 2.7 – Instalare nou ă GstarCAD – instalare VBA Ap ă

Fig. 2.7 – Instalare nouă GstarCAD – instalare VBA

Apăsaţi Next pentru a specifica directorul de instalare pentru GstarCAD:

pentru a specifica directorul de instalare pentru GstarCAD: Fig. 2.8 – Alegerea directorului de instalare Ap

Fig. 2.8 – Alegerea directorului de instalare

Apăsaţi Next pentru a începe instalarea GstarCAD. Apăsaţi Finish pentru a lansa GstarCAD:

MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD

MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD Fig. 2.9 – Încheierea instal ă rii În continuare este afi ş

Fig. 2.9 – Încheierea instalării

În continuare este afişată fereastra Select Activation Mode. Selectaţi modul de criptare software (Software-encryption) (Flexnet) sau hardware (protecţie cu cheie USB), după cum este cazul:

(protec ţ ie cu cheie USB), dup ă cum este cazul: Fig. 2.10 – Lansarea autoriz

Fig. 2.10 – Lansarea autorizării programului

Procedura de activare este descrisă detaliat în Manualul de instalare. Pentru a utiliza programul în modul de testare (Trial) selectaţi opţiunea respectivă din această fereastră de dialog şi apăsaţi Next. Programele din familia GstarCAD pot fi utilizate în modul de testare timp de 30 de zile. În perioada de testare programul este complet funcţional.

INSTALARE ŞI CONFIGURARE

2.2.

Configurare

Principalele opţiuni de configurare sunt disponibile prin executarea comenzii Options. Comanda poate fi scrisă ca atare în linia de comandă GstarCAD. În fereastra de configurare se pot deschide mai multe pagini. Prima pagină (Files) permite configurarea căii de căutare a fişierelor de anumite tipuri: fişiere desen (dwg), fişiere Help, referinţe externe, meniuri, texturi de haşurare. De asemenea, se poate seta directorul în care vor fi salvate automat desenele, sau unde vor fi salvate fişierele temporare. Adăugarea sau modificarea unor înregistrări se face cu ajutorul butoanelor din partea dreaptă. Pentru confirmarea modificărilor se apasă butonul Apply sau OK.

modific ă rilor se apas ă butonul Apply sau OK . Fig. 2.11 – Configurare –

Fig. 2.11 – Configurare – calea de căutare a fişierelor

A doua pagină configurează modul de afişare (Display). Se poate seta rezoluţia de afişare a arcelor de cerc şi cercurilor, a suprafeţelor sau altora. Se pot stabili culorile de fundal pentru model space şi paper space şi se poate controla modul de afişare pentru multe alte elemente. Efectul opţiunilor din pagina Display este în general uşor de intuit.

MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD

MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD Fig. 2.12 – Configurare – Afi ş are În a treia pagin

Fig. 2.12 – Configurare – Afişare

În a treia pagină (Open and Save) este importantă în primul rând opţiunea de salvare a fişierelor dwg într-un format anterior, pentru a asigura compatibilitatea acestora cu versiunile mai vechi. Formatul dwg a fost actualizat odată cu versiunile AutoCAD R12, R14, 2000, 2004, 2007 şi 2010. De multe ori, dacă fişierul dwg urmează să fie transmis altor utilizatori (beneficiari) este preferabil să fie salvat într-un format anterior, pentru a putea fi deschis şi cu programe neactualizate. Tot în această pagină poate fi modificat intervalul de timp pentru salvarea automată a desenului; uneori salvarea prea des a desenului în lucru este deranjantă pentru utilizator. Cu ajutorul butonului „Security Options” se poate seta o parolă necesară pentru deschiderea fişierului dwg salvat. Dacă este activă această opţiune fişierele dwg vor fi criptate şi nu pot fi deschise decât după introducerea parolei.

INSTALARE ŞI CONFIGURARE

INSTALARE Ş I CONFIGURARE Fig. 2.13 – Configurare – Deschidere/Salvare În pagina User Preferences (figura de

Fig. 2.13 – Configurare – Deschidere/Salvare

În pagina User Preferences (figura de pe pagina următoare) se pot seta utităţile de lucru: milimetri, inches, sau unităţi derivate din acestea, sau se poate specifica desenarea fără unităţi – în acest caz unitatea de desenare nu va fi asociată unei unităţi de măsură. Unităţile în care se lucrează au importanţă numai în cazul în care se lucrează într-un anumit sistem ce impune unele condiţii (cum ar fi regulile de desenare în cadrul unui birou de proiectare, sau dacă clientul solicită desenarea după anumite reguli). Altfel, se va ţine seama de dimensiunile desenului atunci când se pune problema tipăririi la scară. Tot în această pagină se poate configura efectul butonului drept al mouse- ului (butonul Right-Click Customization). Opţiunile sunt afişare într-o fereastră nouă, suprapusă peste fereastra de configurare. Un mod recomandat de configurare este reprezentat în captura de ecran de pe pagina următoare - o apăsare lungă a butonului drept al mouse-ului determină afişarea unui meniu contextual, o apăsare scurtă are efectul apăsării tastei Enter. Apăsarea butonului drept când este selectat un obiect de pe ecran (sau mai multe) determină repetarea comenzii precedente.

MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD

MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD Fig. 2.14 – Configurare – Preferin ţ e utilizator Fig. 2.15 –

Fig. 2.14 – Configurare – Preferinţe utilizator

DE UTILIZARE GSTARCAD Fig. 2.14 – Configurare – Preferin ţ e utilizator Fig. 2.15 – Configurare

Fig. 2.15 – Configurare click dreapta

INSTALARE ŞI CONFIGURARE

Setările din paginile Drafting şi Selection controlează modul de interacţionare cu ecranul, adică cu obiectele geometrice din desen. Acestea au efect printre altele la sesizarea apropierea cursorului de un anumit punct caracteristic (în funcţie de setările Osnap – vedeţi în capitolul despre desenare) sau selectarea unui obiect. O setare utilă este dimensiunea pătrăţelului selector, din pagina Selection. Dacă este prea mic va fi greu să fie aşezat pe un obiect (de exemplu pe o linie sau pe un cerc) pentru a-l selecta, iar dacă e prea mare este posibil să se suprapună peste mai multe obiecte în acelaşi timp şi selectarea unui obiect va fi dificilă. Mărimea cea mai potrivită depinde de mărimea ecranului şi de rezoluţie. O valoare recomandată este 5 (se poate seta şi prin apelarea comenzii/variabilei pickbox şi introducerea valorii respective).

pickbox ş i introducerea valorii respective). Fig. 2.16 – Configurare - Selectare Pagina Profiles

Fig. 2.16 – Configurare - Selectare

Pagina Profiles permite definirea unor profile diferite în funcţie de preferinţele utilizatorilor, fiecare profil având setări diferite ale variabilelor de configurare. Setările din toate paginile acestei ferestre de configurare sunt salvate în profilul curent, care poate fi apelat ulterior pentru a seta automat toate variabilele de configurare la valorile salvate.

3. INTERFAŢA CU UTILIZATORUL

Proiectarea asistată de calculator presupune crearea şi modificarea unor obiecte geometrice, fie că este vorba de desenare 2D (linii, arce, cercuri etc.), fie de modelare 3D (modelarea cu solide sau suprafeţe). Caracteristicile acestor obiecte geometrice sunt stocate într-o bază de date, iar utilizatorul are la dispoziţie instrumentele pentru manipularea lor în interfaţa cu utilizatorul. Interfaţa cu utilizatorul a unui program informatic constă în funcţiile pe care acesta le oferă pentru controlul dispozitivelor de intrare/ieşire, sau concret în cazul GstarCAD controlul tastaturii, mouse-ului ca dispozitive de intrare şi respectiv ecranul monitorului, imprimanta şi/sau ploterul ca dispozitive de ieşire. Unele funcţii sunt concretizate în comenzi ale programului (de exemplu pentru tipărire), altele sunt utilizate implicit, cum este cazul deplasării cursorului pe ecran cu ajutorul mouse-ului sau afişarea proprietăţilor unui obiect selectat pe ecran. Cea mai importantă componentă a interfeţei cu utilizatorul constă, ca pentru orice program ce rulează sub Windows, în ferestrele afişate pe ecran.

1 - meniu, toolbar

2 – zona de desenare

ş ate pe ecran. 1 - meniu, toolbar 2 – zona de desenare 3 – linii

3 – linii de comandă

4 – bara de stare

5 – caseta de afişare a proprietăţilor

Fig. 3.1 – Principalele zone ale interfeţei cu utilizatorul

INTERFAŢA CU UTILIZATORUL

Cele mai importante zone ale ecranului (ferestrei) GstarCAD sunt:

1 – meniul şi barele de unete

2 – zona de desenare, sau zona grafică

3 – linia(-le) de comandă, sau zona de introducere a comenzilor

Pe lângă acestea, ecranul conţine o bară de stare (4), ce indică starea unor variabile ce controlează modul de lucru şi caseta de afişare a proprietăţilor (5) în care pot fi văzute proprietăţile obiectului curent selectat (sau proprietăţile comune mai multor obiecte selectate) sau proprietăţile setate pentru desenarea viitorului obiect, dacă nu este selectat niciunul.

3.1. Meniul şi barele de unelte

Această zonă a ecranului conţine în primul rând meniul clasic (Fig. 3.2), cu categoriile principale: File, Edit, View, Insert, Format, Tools, Draw, Dimension, Modify şi barele de unelte asociate – stilul de interfaţă clasic. O bară de unelte (toolbar) este o casetă ce grupează o multitudine de butoane grafice (icon), din aceeaşi categorie. Apăsarea unui buton (icon) din bara de unelte declanşează executarea unei anumite comenzi.

de unelte declan ş eaz ă executarea unei anumite comenzi. Fig. 3.2 – Meniul clasic Unele

Fig. 3.2 – Meniul clasic

Unele din categoriile de meniu sunt similare cu meniurile din cele mai multe programe Windows (de exemplu File, Edit) şi nu necesită explicaţii detaliate. Alte categorii de meniu (Draw, Dimension, Modify) sunt specifice programului GstarCAD (şi în acelaţi timp sunt similare cu cele din AutoCAD) şi sunt destinate activităţilor specifice de desenare şi proiectare asistată de calculator. Comenzile de desenare, modificare a desenului, control al afişării şi altele specifice proiectării asistate sunt descrise în capitolele respective ale manualului de utilizare. Al doilea mod de afişare a meniului este asociat stilului de interfaţă funcţional, sau de tip bandă ribbon (Fig. 3.3). În acest mod butoanele sunt grupate în categorii organizate altfel decât în modul clasic, dar se utilizează la fel. Acest tip de interfaţă organizează funcţiile mai intuitiv, oferind acces mai uşor la funcţiile utilizate mai des.

MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD

MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD Fig. 3.3 – Meniul ş i banda de butoane, tip ribbon Fiecare

Fig. 3.3 – Meniul şi banda de butoane, tip ribbon

Fiecare utilizator are posibilitatea de a alege modul de afişare a meniurilor şi barelor de unelte pe care îl preferă, putând să personalizeze stilul de afişare şi să treacă cu uşurinţă de la un mod la altul. Pentru trecerea de la un mod de afişare a meniului la altul se poate utiliza butonul Style aflat în partea dreaptă pe bara de meniu:

Style aflat în partea dreapt ă pe bara de meniu: Fig. 3.4 – Selectarea stilului de

Fig. 3.4 – Selectarea stilului de interfaţă

3.2. Zona grafică

Este zona ecranului în care este afişat desenul. Utilizatorul interacţionează cu desenul în zona grafică, în principal prin intermediul mouse-ului. Această zonă este controlată prin intermediul comenzilor de afişare. Introducerea coordonatelor punctelor se poate face prin scrierea acestora în mod consolă sau cu ajutorul mouse-ului, prin selectarea punctelor din zona de afişare a interfeţei cu utilizatorul. Selectarea punctelor în zona de desenare cu ajutorul mouse-ului se face deplasând cursorul în locul dorit şi apăsând butonul stâng al mouse-ului. Introducerea coordonatelor de la consolă oferă aparent o mai mare precizie, dar cu ajutorul modurilor osnap (object snap) se poate asigura o mare precizie şi folosind mouse-ul şi zona grafică a ecranului. Zona grafică poate afişa mai multe pagini, corespunzătoare spaţiului modelului (model space) şi spaţiului (de fapt planului) hârtei (paper space). Pentru schimbarea paginii se pot folosi butoanele „etichetă” din partea de jos a zonei grafice: Model şi Layout. Paginile de tip layout sunt destinate lucrului în planul hârtiei, în scopul tipăririi desenului pe hârtie. Aceste pagini pot fi redenumite prin apăsarea butonului drept al mouse-ului pe eticheta dorită şi

INTERFAŢA CU UTILIZATORUL

selectarea opţiunii de redenumire din meniul ce apare. De asemenea, pot fi create noi pagini (layout). Pagina destinată spaţiului modelului este unică şi nu poate fi redenumită.

modelului este unic ă ş i nu poate fi redenumit ă . Fig. 3.5 – Etichetele

Fig. 3.5 – Etichetele paginilor desenului

Deschiderea mai multor desene determină crearea mai multor grupuri de pagini, unul pentru fiecare desen – aici prin desen se înţelege fişier de tip DWG (drawing). Controlul accesului la fiecare din desenele deschise se face prin eticetele din partea de sus a zonei grafice.

se face prin eticetele din partea de sus a zonei grafice. Fig. 3.6 – Etichetele pentru

Fig. 3.6 – Etichetele pentru schimbarea desenului curent

3.3. Linia de comandă

Interfaţa ecran include şi o zonă pentru introducerea comenzilor GstarCAD de la tastatură. Această zonă este importantă din două motive:

- denumirile comenzilor sunt aceleaşi, indiferent de versiunea curentă a programului şi modul de personalizare a interfeţei;

- aici sunt afişate mesajele corespunzătoare fiecărei comenzi introduse:

opţiuni, mesaje de eroare, mesaje de răspuns. Numărul liniilor de text din această zonă poate fi stabilit de către utilizator, interactiv, prin tragerea cu mouse-ul de linia ce separă zona liniei de comandă de zona grafică. Dacă sunt necesare mai multe linii de afişare a textului (istoricul comenzilor GstarCAD) se poate opta pentru afişarea ferestrei text, apăsând tasta F2 sau prin scrierea comenzii textscr.

MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD

MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD Fig. 3.7 – Ecranul text Închiderea ferestrei text, cu revenire în zona

Fig. 3.7 – Ecranul text

Închiderea ferestrei text, cu revenire în zona grafică se poate face prin apăsarea din nou a tastei F2, sau prin scrierea comenzii graphscr, sau printr-un simplu click de mouse pe zona grafică, dacă aceasta este accesibilă.

3.4. Personalizarea interfeţei cu utilizatorul

În modul clasic al interfeţei cu utilizatorul, barele de unelte pot fi afişate sau ascunse apăsând click dreapta când cursorul este deasupra oricărei bare de unelte vizibile.

cursorul este deasupra oric ă rei bare de unelte vizibile. Fig. 3.8 – Activarea/dezactivarea barelor de

Fig. 3.8 – Activarea/dezactivarea barelor de unelte

INTERFAŢA CU UTILIZATORUL

Este suficient să fie bifată denumirea barei de unelte în această listă pentru ca bara de unelte respectivă să fie vizibilă pe ecran. Poziţia unei bare de unelte poate fi modificată prin tragerea acesteia în locul dorit cu ajutorul mouse-ului, ţinând butonul stâng apăsat. În modul funcţional al interfeţei, prin click dreapta deasupra oricărui buton de pe bandă (ribbon) apare meniul din figura de mai jos.

pe band ă ( ribbon ) apare meniul din figura de mai jos. Fig. 3.9 –

Fig. 3.9 – Meniu pentru personalizarea barelor de unelte - ribbon

Din acest meniu se pot selecta opţiunile de personalizare a benzii de butoane (ribbon) şi a barei de acces rapid – afişată deasupra meniului principal. Modul de configurare a barei de acces rapid este interactiv, ca în figura de mai jos.

de acces rapid este interactiv, ca în figura de mai jos. Fig. 3.10 – Configurarea barelor

Fig. 3.10 – Configurarea barelor de unelte

Utilizatorul poate adăuga noi categorii de meniu şi noi bare de unelte, sau grupuri de butoane în interfaţa de tip funcţional, sau bandă. Procedura este prezentată în capitolul despre configurarea GstarCAD.

4.

DESENAREA OBIECTELOR GEOMETRICE

Desenele sunt compuse din obiecte geometrice, create de regulă prin specificarea unor puncte caracteristice cu ajutorul mouse-ului (sau a altui dispozitiv de introducere a datelor de tip grafic) sau prin introducerea valorilor coordonatelor în linia de comandă. Pot fi create obiecte geometrice diverse, de la simplele linii şi cercuri la elipse sau curbe spline. Din punct de vedere al programului, un obiect geometric este o colecţie de date ce vor fi tratate unitar de către comenzile GstarCAD. Aceste date includ: numele obiectului (entităţii geometrice), tipul, culoarea, tipul de linie cu care este desenat, coordonatele punctelor caracteristice etc. Pentru crearea obiectelor geometrice se folosesc comenzile de desenare, grupate în meniul „Draw” sau bara de unelte respectivă. În interfaţa de tip ribbon butoanele pentru desenare arată ca în Fig. 4.1.

butoanele pentru desenare arat ă ca în Fig. 4.1 . Fig. 4.1 – Sec ţ iunea
butoanele pentru desenare arat ă ca în Fig. 4.1 . Fig. 4.1 – Sec ţ iunea

Fig. 4.1 – Secţiunea de desenare din interfaţa tip ribbon

Obiectele geometrice ce pot fi create în GstarCAD sunt (în paranteză este tipul de obiect raportat de comanda List, sau de apelul funcţiei Lisp entget:

- punct (POINT)

- linie (LINE)

- cerc (CIRCLE)

- arc de cerc (ARC)

- linie cu grosime (TRACE)

- poligon plin (SOLID)

- polilinie (LWPOLYLINE)

- coroană circulară – „gogoaşa” (LWPOLYLINE)

- elipsă (ELLIPSE)

- poligon regulat (LWPOLYLINE)

- text (TEXT)

- atribut (ATTDEF)

- dimensiune (cotă) (DIMENSION)

- bloc (BLOCK)

- polilinie 3D (POLYLINE)

- faţetă 3D (3DFACE)

DESENAREA OBIECTELOR GEOMETRICE

Desenarea unei entităţi determină introducerea în baza de date a GstarCAD

a

datelor ce o definesc. Aceste date pot fi citite cu ajutorul funcţiilor Lisp şi vor

fi

reprezentate în memorie ca liste.

4.1. Punctul (POINT)

Punctul este reprezentat în baza de date a desenului ca entitate de tip POINT ce este creată folosind comanda cu acelaşi nume. Modurile de creare a unui punct sunt:

Comandă: point Meniu: Draw – Point (Fig. 4.2)

Bara de unelte (toolbar):

Draw – Point ( Fig. 4.2 ) Bara de unelte ( toolbar ): Fig. 4.2 –
Draw – Point ( Fig. 4.2 ) Bara de unelte ( toolbar ): Fig. 4.2 –

Fig. 4.2 – Meniul Draw, submeniul Point

La apelarea comenzii point, sunt disponibile următoarele opţiuni:

Command: point [Settings/Multiple]<Location of point>:

Opţiunea implicită este de introducere a coordonatelor punctului, fie prin utilizarea mouse-ului (click stânga când cursorul în locul dorit, în spaţiul de

MANUAL DE UTILIZARE GSTARCAD

desenare), fie prin tastarea coordonatelor x,y,z. Se pot introduce doar coordonatele x, y pentru puncte 2D. Opţiunea Multiple permite introducerea succesivă a mai multor puncte, fără a fi necesară reapelarea comenzii. Opţiunea Settings determină afişarea următoarei casete de dialog (Fig. 4.3):

ă afi ş area urm ă toarei casete de dialog ( Fig. 4.3 ): Fig. 4.3

Fig. 4.3 – Setările punctelor (PDMODE, PDSIZE)

4.2. Linia (LINE)

Linia este reprezentată în baza de date a desenului ca entitate de tip LINE ce este creată folosind comanda cu acelaşi nume. Dintre proprietăţile ce caracterizează o linie ca entitate geometrică, cele mai importante sunt cele două puncte de capăt (ale segmentului). Modurile de creare a unei linii sunt:

Comanda pentru crearea unei linii este Line, sau prescurtat l. În meniul clasic se poate selecta: Draw – Line (Fig. 4.2, zona de sus a meniului)

În bara de unelte (toolbar):

Dialogul cu GstarCAD decurge astfel:

Command: Line ENTER to use last point[Follow]<Start of line>:

Line ENTER to use last point[Follow]<Start of line>: [Angle/Length]<End point>:

[Angle/Length]<End point>:

[Angle/Length/Follow/Undo]<End point>:

[Angle/Length/Follow/Close/Undo]<End point>:

[Angle/Length/Follow/Close/Undo]<End point>:

[Angle/Length/Follow/Close/Undo]<End point>:

DESENAREA OBIECTELOR GEOMETRICE

Cererea "End point:" se repetă până la apăsarea tastei Enter (sau a combinaţiei Ctrl-C). Dacă se introduce un al treilea punct, se va trasa o linie ce va uni al doilea punct cu al treilea, şi aşa mai departe. Dacă secvenţa are mai mult de două linii, poate fi încheiată cu "C" (de la "Close"), ceea ce duce la obţinerea unui contur poligonal. Opţiunile comenzii Line permit moduri alternative de definire a noii linii (de exemplu Follow se foloseşte pentru a desena un segment nou în prelungirea celui desenat anterior) dar în baza de date a desenului vor fi înregistrate de fiecare dată cele două puncte de capăt ale segmentului.

Linia infinită (XLINE)

În GstarCAD este posibilă definirea liniilor de lungime infinită, utilizate în principal ca linii de construcţie, sau linii ajutătoare. Exemplu de dialog:

Command: XLINE Specify a point or [Hor/Ver/Ang/Bisect/Offset]:

Direction:

Direction:

Direction:

Spre deosebire de linia obişnuită, definită ca un segment de dreaptă între două puncte ce trebuie specificate, în acest caz se cere specificarea unui singur punct şi în plus a unghiului (direcţiei) liniei. Cererea Direction se repetă până la apăsarea tastei Enter sau Esc, sau a butonului drept al mouse-ului, astfel că poate fi desenat un fascicul de drepte ce trec prin acelaşi punct. Linia infinită (Xline) este stocată în baza de date a desenului ca entitate de tip XLINE (nu LINE), distincţie necesară din cauza proprietăţilor geometrice ce caracterizează acest tip de linie: punct şi direcţie, spre deosebire de două puncte în cazul liniei normale (LINE).

4.3. Arcul de cerc (ARC)

Comanda Arc este una din cele mai complexe comenzi de desenare; ea permite 11 variante de creare a arcelor (Fig. 4.4). Modul cel mai simplu şi mai rapid este introducerea a 3 puncte de pe arc (cele două capete şi un punct intermediar). După introducerea primelor două puncte, va apărea punctat arcul care ar fi desenat dacă cel de-al treilea punct ar fi indicat de poziţia curentă a cursorului (modul drag) (Fig. 4.5). Apăsând apoi Enter, se va relua comanda Arc aşteptându-se doar introducerea ultimului punct; arcul va fi trasat în prelungirea celui anterior.