PASARILE

BUFNITA

Bufnitele sunt raspandite pe intreaga suprafata a

pamantului. Denumirea de pasari nocturne de prada
caracterizeaza felul lor de trai. Ele au ciocul in carlig,
prevazut cu un invelis ceros, picioarele puternice,
musculoase, cu gheare lungi.
Penajul moale al bufnitelor pe langa faptul ca le permite un
zbor fara zgomot, constituie si un excelent dispozitiv de
ascultare. Discul din pene strans adunate, este destinat
captarii sunetelor, care sunt trasmise apoi urechilor
ingropate sub pene, de pe ambele laturi ale capului. Una
dintre urechi este dispusa usor mai sus decat cealalta,
astfel incat pasarea poate colecta informatii atat pe
orizontala cat si pe verticala. Hrana, de natura exclusiv
animala (mamifere: soareci, pasari, insecte) este capturata
noaptea sau pe inserat, bufnitele bazandu-se pe
capacitatea lor de a detecta cele mai slabe sunete si pe
exactitatea cu care isi localizeaza prada. Auzul foarte
dezvoltat este dublat de o buna vedere; ochii bufnitelor
sunt atat de mari incat abia se pot misca in orbite. Unele
bufnite vaneaza si ziua, in special in perioadele cand au de
ingrijit pui. Din cele 135 de specii existente, numai 50 sunt
cu adevarat nocturne, majoritatea vanand in amurg.

BARZA ALBA

Berzele sunt reprezentate de aproximativ 17 specii,

raspandite in toate regiunile cu zone temperate si
tropicale. Sunt pasari mari, cu picioare inalte si ciocul
lung, drept, in forma de con. Majoritatea speciilor sunt
lipsite de glas, sunetele pe care le scot fiind rezultatul
clantanitului din cioc. In Europa centrala traiesc doua
specii de barza: barza alba (C. ciconia) si barza neagra (C.
nigra), denumita si barza de padure.
n toamna, berzele europene zboara in stoluri spre sud, in
Africa, iar in primavara obisnuiesc sa se intoarca la acelasi
cuib.
Toate berzele sunt maestre ale zborului planat si static, in
timpul caruia isi tin gatul drept, intins catre inainte. Pot
executa cercuri spectaculoase in aer, adesea la inaltimi
foarte mari. Berzele zboara la inaltime mare, pentru a
cerceta campiile in cautarea prazii. Daca detecteaza fum,
aterizeaza aprope de flacari, fiind, in acest fel, foarte
aproape de animalele care incearca sa se salveze. Dupa ce
focul se stinge, pasarile inspecteaza pamantul innegrit,
adunand ramasitele carbonizate ale animalelor care nu au
reusit sa scape. In general,berzele distrug multe animale
daunatoare: larve, carabusi, sobolani, soareci etc.

BIBILICA

Bibilicile sunt pasari care ajung pana la

53-58 cm., cu corpul rotund si capul mic.
Au penajul de culoare gri inchis,
impestritat cu pete albe. Capul golas este
prevazut cu un coif osos, galben sau
roscat. Pielea capului are pete rosii si
albastre. Aripile sunt scurte si rotunde,
coada este, de asemenea, scurta. Hrana
lor consta din insecte, ierburi, fructe si
seminte. Isi construiesc cuiburile in
adanciturile solului, pe suprafete cu
pajiste deasa sau in tufisurile joase.
Acestea sunt captusite cu ierburi si contin
aproximativ 15 oua, pe care femela le
cloceste timp de 26-28 de zile.

STRUTUL

Strutul atinge o inaltime de 1.40 m la spate, iar la crestetul

capului de 2.60 m si o greutate de 70-80 de kg.
Neputinta lui de zbor este compensata de cele doua picioare
puternice, prevazute cu doua degete, care ii permit nu
numai sa alerge foarte repede, dar sa le foloseasca si ca
arme de aparare. Sub fiecare deget se afla cate o pernita,
care impiedica infundarea piciorului in nisip. Masculul este
negru iar penajul femelei este cenusiu-maroniu. Puii
seamana la culoare cu femelele.
Strutii traiesc in grupuri mici. Femela depune 12 pana la 20
de oua netede, cu coaja groasa, de culoarea fildesului, intr-o
groapa-cuib, facuta de mascul in nisip. Ambii parinti clocesc:
masculii clocesc noaptea, iar femelele ziua. Uneori mai
multe femele strut pot depune ouale in acelasi cuib,
clocindu-le pe rand.
Ouale strutilor nord africani sunt cele mai mari din lume,
avand o lungime de 15 cm si o greutate de aproximativ 1.8
kg.
Hrana strutului este cu precadere vegetala (plante, boabe,
seminte), dar pot consuma si insecte si animale mici, pe
care le inghit de cele mai multe ori impreuna cu diferite
obiecte tari, in special cu pietris, care ii ajuta la digestie.

CASUARUL

Particularitatea acestor pasari este conferita de

prezenta unui fel de coif, format din oasele nazale si
frontale, acoperite de un strat cornos. Ciocul este turtit
lateral. Gatul, gol in jumatatea sa superioara, este viu
colorat, avand in partea anterioara unul sau doi ciucuri
din piele buretoasa. Casuarul este inarmat pe fiecare
laba cu cate un pumnal - o teapa lunga si dreapta,
crescuta din degetele interioare modificate. In mod
normal casuarii ajung pana la 1,5 m inaltime si peste 55
de kg greutate. Cele mai mari specii ale acestor pasari
alergatoare ating o greutate de 80 pana la 100 de kg.
Casuarii traiesc ascunsi, izolati, prin padurile regiunilor
tropicale, fiind pasari extrem de timide.
Se hranesc cu fructele cazute din diferi copaci din
padure. Se deosebesc de celelalte pasari alergatoare
prin felul lor de deplasare: se misca tinand corpul intr-o
pozitie orizontala, insa, devene uimitor de iute atunci
cand pasarea este urmarita. Femela se deosebeste de
mascul prin coloritul usor diferit. Ouale, de culoare verde
, sunt clocite numai de catre mascul.

Pasarea rinocer

In general, aceste pasari sunt de talie mijlocie, insa pot

ajunge si la dimensiuni considerabile. Se remarca prin ciocul
mare si prin creasta lor speciala. In functie de specie,
pasarile rinocer pot avea unul sau doua coarne. Ciocul
reprezinta o formatiune puternica, indoita si turtita lateral si
este prevazut la baza, in majoritatea cazurilor, cu
excrescente osoase, curioase, de diferite forme. Capul este
relativ mic, ochii sunt mari, inconjurati de gene rigide, iar
gatul este destul de lung. De obicei, pasarile rinocer au
picioarele scurte. Penajul are intotdeuna culori sumbre:
negru, cenusiu, cafeniu, cu mai mult sau mai putin alb,
culoarea ciocului fiind diferita de la specie la specie. Femela
face doua oua, de dimensiunea oualelor de gaina, pe care le
cloceste timp de 84 de zile. Cuibul este facut intr-o scorbura
a unui copac, iar masculul aduce materialul de constructie,
care consta in pamant uscat amestecat cu saliva. Cei doi
construiesc un perete in fata scorburii, care se intareste
dupa uscare. Femela este zidita in interior, singura legatura
cu exteriorul facandu-se printr-o gaura , prin care este
hranita de catre mascul pe tot parcursul clocitului.

Pasarea soarece

Pasarile soareci au aripile scurte si rotunjite; ciocul, de

asemenea, scurt, este putin curbat si are forma unui con.
Penajul este de un cenusiu sters, cu tente de roscat pe
alocuri. Penele de pe corp sunt fine si zdrentuite, iar cele de
pe coadasunt rigide. Pe cap, atat femelele, cat si masculii, au
un mot in forma de coif, format din pene alungite.
Se hranesc cu vegetale, in special cu fructe carnoase si
muguri.
Zborul lor, desi rapid nu este de durata, in schimb se pot
catara cu o iuteala remarcabila in copaci.
Au obiceiul de a dormi stranse una langa alta, ca intr-un
manunchi, cu capetele indreptate in sus si cu cozile lungi in
jos.
Femela depune doua pana la cinci oua, albe, in cuiburi in
forma de cartonase,confectionate din ierburi si ramurele,
asezate, de obicei, la bifurcari de ramuri.

Pasarea de gheata

Pasarea de gheata traieste in Europa, in nordul Africii,

sudul Asiei si cateva insule din oceanul Pacific. O gasim in
apropierea apelor incet curgatoare nu foarte adanci si in
care traiesc multi pesti mici. Pasarea de gheata isi
petrece majoritatea timpului prinzand pesti . Ea isi
gaseste un loc de observatie langa apa unde sta si
urmareste pestii si se arunca cu ciocul inainte pentru a
prinde hrana. Ca sa iasa din apa bate rapid din aripi.
O alta ciudatenie a pasarii de gheata este faptul ca nu isi
construieste un cuib ca alte pasari, ci sapa cu ciocul o
galerie in malurile inalte din apropierea apelor.
Masoara intre 15-17 cm si cantareste in jur de 40 grame.
Depune 6-7 oua odata sau de doua ori pe an intre mai si
septembrie.
Se hraneste cu pesti mici, raci, broaste, rame, mormoloci
si insecte.
Traieste in jur de 2 ani.

BOBOLNICUL

mascul

femela

Bobolincul este o pasare cantatoare de dimensiuni

medii (intre 15-21 de centimetri lungime si 29-56
de grame), cu coada scurta, ascutita si cioc scurt,
conic. Cuibul si-l face jos, pe pamant, bine
ascuns in vegetatia deasa si are forma deschisa,
de cos. Depune 4-7 oua ; puii sunt hraniti de ambii
parinti si isi iau zborul dupa alte 14 zile.
Bobolincul este una din cele cateva pasari
cantatoare care isi schimba complet penajul de
doua ori pe an - in perioada de imperechere si
iarna.
Hrana principala o constituie semintele sau
insectele.

Barza

Marabou

Barza Marabou are capul aproape chel, acoperit cu cativa

peri relativ lungi de culoare alba sau gri, un cioc foarte mare,
ascutit si o punga de piele care ii atarna de gatul lipsit de
pene, atunci cand acesta este indoit. Au picioare foarte
lungi, de culoare gri-deschis, ghearele nu sunt ascutite.
In ciuda faptului ca are un cioc atat de ascutit si puternic,
barza Marabou
nu il foloseste pentru a jupui prada. In general se hraneste cu
resturile ramase de la masa altor animale, cum ar fi leii sau
vulturii. Ciocul ei ascutit nu poate smulge carnea sau pielea,
dar da lovituri foarte puternice, ceea ce o ajuta sa fure
mancarea vulturilor, hienelor sau sacalilor dar sa se si apere
. Ciocul creste pe toata perioada vietii si poate ajunge, la
maturitate, la 35 cm lungime.
Are nevoie de aproape 1 kg. de hrana pe zi.
Barza Marabou isi face cuibul in perioada secetoasa. Barza
depune intre 1-4 oua , de culoare alba, care devin patate in
timp. Puii sunt hraniti de ambii parinti, care aduc hrana in
cioc.
Barza Marabou traieste aproximativ 20-25 de ani in libertate
si 40 de ani in captivitate.

Gasca egipteana

Traieste numai in apropierea apei, in mlastini, atata timp cat

acestea nu sunt foarte impadurite.
A fost domesticita de egipteni .
Gasca egipteana este o pasare ceva mai mare decat rata,
avand intre 63-73 cm lungime, iar aripile ajung pana la 1,5
metri. Are un penaj in nuante de castaniu in jurul ochilor,
portocaliu-roscat pana la maroniu pe spate si verde-albastriu
pe partea interioara a aripilor. Are ochii galbeni si penele de
la coada negre. Picioarele si ciocul sunt roz-pal. Masculii si
femelele seamana din punctul de vedere al coloritului, insa ca
dimensiuni, femelele sunt ceva mai mici.
Gasca egipteana se hraneste in principal cu diferite tipuri de
iarba, seminte, frunze si radacini, dar nu ocolesc nici viermii
sau alte insecte.
Se hraneste atat ziua cat si noaptea si poate parcurge
distante mari in cautarea hranei.
Este o pasare de terestra, pentru ca isi procura hrana mai
ales de pe pamant. Cu toate acestea, gasca egipteana este
buna inotatoare si se scufunda rapid in apa, daca este nevoie.
Isi face cuibul pe pamant, in apropierea apei de preferinta.
Femelele depun intre 5-8 oua.

KAKAPO

Este singurul papagal care nu zboara fiind si cel mai greu

dintre ei. De asemenea este una dintre cele mai longevive
pasari din lume, traind aproape 60 ani.
Masculii masoara pana la 60cm iar greutatea lor variaza intre
2 si 4kg. Nu zboara pentru ca au aripi scurte si le lipseste
sternul proeminent, din acest motiv sunt mari si rotunzi.
Aripile le folosesc doar pentru echilibru. Femele sunt mai mici
si mai putin colorate.
Penajul este verde cu putin negru pe spate, perfect pentru
camuflare, si foarte moale si pufos. Burta, gatul si fata este
galbena. Fata este rotunda ca la bufnite, cu cioc albastru.
Picioarele lor sunt mari cu gheare puternice pentru catarat.
Au simtul mirosului foarte bine dezvoltat.
Foarte active noaptea, se hranesc cu plante, fructe si
seminte, polen.
Femela depune maxim 3 oua care sunt incubate o luna. Puii
parasesc cuibul la 4 luni dar pot fi hraniti sporadic pana la 6
luni de catre mama.

Takahe

Pasarea Takahe se gaseste in Noua Zeelanda.

Este o pasare care nu zboara desi are aripi suficient de
puternice. Are inaltimea de 60cm si greutatea de
aproape 2kg. Ciocul ei este masiv de culoare rosie iar
penajul este albastru si verde. Picioarele sunt rosii cu
gheare mari si puternice iar coada scurta are sub ea
penaj alb. Puii au puful si ciocul gri.
Se hraneste cu iarba alpina, seminte si radacini de
feriga.
Perioada de depunere a oualor este din octombrie pana
in decembrie. Isi face cuib din iarba, pe pamant. De
obicei doar un pui sau doi supravietuiesc.

Kea

Papagalii Kea isi fac cuiburi in crevasele

de piatra.
Are aproximativ 46 cm.Penajul este gri
oliv. Partea interioara a aripilor are dungi
galbene pe un fond viu colorat in rosu, in
timp ce picioarele sunt gri iar coada
albastru cu verde. In jurul ochilor are un
cerc galben. Masculul are ciocul mai lung
si mai curbat decat femela.
Se hraneste cu vegetale dar si cu insecte
si viermi.
Depune intre doua si patru oua.
Este foarte jucaus si inteligent.

KAGU

Kagu este o pasare mare cu penaj de culoare alb

gri, cu picioare si cioc portocalii si o frumoasa
creasta. Pasarea Kagu nu zboara. Are o inaltime
de 55cm si picioare destul de lungi. Traieste in
padurile tropicale, construindu-si cuibul din nuiele,
pe pamant. Se hraneste cu viermi, soparle si
melci. In libertate traieste cam 15 ani iar in
captivitate chiar dublu.
Depune un singur ou. Femela nu sta decat 2 sau 3
ani in acelasi loc, dupa care pleaca spre alte
teritorii.
Pasarile se remarca in special prin duetele
incantatoare pe care le fac in fiecare dimineata
pentru circa 15 minute. Trilurile lor sunt foarte
frumoase.

WEKA

Pasare Weka traieste numai in Noua Zeelanda, in paduri,

avand cuibul asezat pe pamant, intre tufisuri. Are un penaj
maroniu cu pete negre, uneori gri sau chiar negru.
Principala sa caracteristica este aceea ca nu zboara, in
schimb este foarte rapida pe pamant si o foarte buna
innotatoare in apa.
Se hraneste cu insecte, seminte, fructe, pasari mici,
soparle, soareci ceea ce o face omnivora. Greutatea sa
medie este de 1kg( masculii avand 1kg si femelele 700g) iar
inaltimea de aproximativ 50cm. Durata de viata poate ajunge
pana la 15 ani.
Weka poate creste pana la patru pui pe an. Femela depune
ouale in perioada august ianuarie.
Weka este o pasare comica care fura obiecte stralucitoare
pentru a-si construi cuibul. Au o memorie extraordinara si un
simt al orientarii bun .

CIOCANITOAREA

Ciocanitoarea poate fi intalnita in toate padurile de pe

glob, exceptie facand Antarctica si Australia. Locuieste
singura, in cuiburi formate in scoarta copacilor.
Este foarte folositoare livezilor, dumbravilor si padurilor,
pentru ca distruge o serie de insecte daunatoare. Mai este
cunoscuta si sub denumirea de doctorul padurilor.
Culoarea penajului este neagru sau maro, cu pete
portocalii sau rosii.
Pentru a se mentine in copaci si a face adevarate
cascadorii ciocanitoarea este ajutata de picioarele care
se termina cu gheare ascutite si de o coada elastica si
solida, necesara pentru a-si mentine echilibrul. Cu ciocul
ascutit, lung si foarte tare sfredeleste coaja copacilor, in
timp ce limba lipicioasa si lunga de cativa centimetri
cerceteaza fiecare santulet facut de insecte, scotandu-le
afara si consumandu-le.
In general nu este atacata de pradatori, acestia fiind tinuti
la distanta de ciocul sau puternic.

PASAREA KIWI

Pasarea Kiwi este pasarea nationala a Noii Zeelande.

Este o pasare mica, de marimea unui pui de gaina. Are
picioare scurte si indesate si nu are coada. Aripile ii
atarna pe langa corp, dar nu este capabila sa le utilizeze.
Are un par sarmos, de culoare gri/maronie, mustati
precum o pisica si un cioc lung si usor curbat.
Mananca in principal, in insecte si viermi de pamant.
Pasarea se foloseste de ciocul lung pentru a extrage
viermii si insectele din pamant. Piciorul este prevazut cu
trei degete, pe care le poate adapta pentru a le folosi ca
pe o arma, crestand inamicul cu ghearele sale ascutite.
Pasarea este aproape oarba, putand vedea doar cativa
metri in fata. Femela cloceste un ou extrem de mare. De
fapt, o pasare de 2,2 kg poate cloci un ou care cantareste
aproape jumatate de kg. se stie despre pasarile Kiwi ca
pot trai pana la varsta de 40 de ani.

BARZA ALBA

BUFNITA

BIBILICA

STRUTI

CASUARUL

PASAREA SOARECE

PASAREA RINOCER

PASAREA DE GHEATA

BOBOLNICUL

GASCA
EGIPTEANA

BARZA MARABOU

KAKAPO

KEA

TAKAHE

KAGU

WEKA

Bibliografie:
-www.zooland.ro
-wikipedia
-animaleiubite.ro

Inv.Daniela Chira
Iernut, Jud.Mures