ETAPA de Pregatire a machetei in vederea ambalarii

Aplicarea unei tije de ceara pe macheta

Detasarea de pe model
Degresarea / detensionarea
Fixarea pe capacul conformatorului

Aplicarea unei tije de ceara pe macheta

= aplicarea unei tije din ceara care va constitui viitorul canal de scurgere a metalului
topit in tipar.
- Dimensiunile tijei : lungime = 15 - 30 mm, diametru = 1 - 2 mm
- Elemente care se plaseaza pe tija: Sfera de compensatie si anumite repere (la 1 cm
si 2 cm de macheta)
Pe tija: se realizeaza cat mai aproape de macheta o sfera de ceara cu diametrul de 3 - 5
mm, care reprezinta macheta rezervorului de metal topit = sfera de compensare
se mai pot adauga 2 repere :
unul la 10 mm de sfera - varful conului de turnare;
al doilea la 20 mm de sfera - ne indica pana unde introducem macheta cu tija in masa
de ambalat
Se vor realiza machetele canalelor de evacuare a gazelor cu ajutorul firelor de naylon,
ceara sau par de cal. Se fixeaza cu o extremitate la macheta si cealalta la marginea
craterului.
Indepartarea machetei de pe model
- cu ajutorul tijei de ceara aplicata in vederea ambalarii
- Aplicarea tijei se face intr-o zona nefunctionala
Degresarea / detensionarea machetei
- Degresarea machetei cu solutii speciale (alcooli, neofalina)
- Detensionarea: se spray-aza solutii speciale
Fixarea pe capacul conformatorului

Etapa Ambalarea si realizarea tiparului

Def = Presupune introducerea machetei intr-un ambalaj realizat din masa refractara care
rezista la temperaturi inalte pentru a putea realiza etapele de turnarea a aliajului metalic si
transformare a machetei in piesa protetica finita
Materiale / Instrumentar necesar
pentru ambalare
Instrumentar necesar pentru ambalare
un conformator sau cilindru
Poate fi intreg sau sectionat
masa de ambalat

Pentru fiecare aliaj metalic exista o masa specifica de ambalat !! astfel incat
coeficient contractie al aliajului = coeficient dilatare al masei de ambalat
Tehnici de ambalare
Ambalarea intr-un timp = cea mai folosita cu masa specifica de ambalat
Ambalarea in 2 timpi istoric:
- se realizeaza un nucleu din masa specifica de ambalat in jurul piesei protetice, peste
acesta, se completeaza in cilindru masa nespecifica de ambalat
- Economie de material
- NU se mai foloseste!!

AMBALAREA INTR-UN TIMP

- Un conformator, o masa de ambalat specifica aliajului
- Reguli de ambalare
CONDITII masa de ambalat
o sa aiba granulatie fina pentru a se insera in toate detaliile machetei;
o sa fie rezistenta la soc;
o sa reziste la temperaturi inalte 750-1000 0C fara a se altera;
o dupa priza sa aiba un grad de porozitate pentru a permite evacuarea gazelor din tipar;
o cea mai importanta conditie : sa prezinte un coeficient de expansiune egal cu
coeficientul de contractie al aliajului metalic
o sa nu intre in reactie chimica cu aliajul;
o sa se desprinda usor de pe piesa protetica turnata.
PREPARAREA MASEI DE AMBALAT
amestecul se realizeaza intre pulbere si lichidul specific, in proportiile indicate de
producator, intr-un bol de cauciuc;
spatularea poate fi manuala sau mai corect se realizeaza la VACUUM MALAXOR
= o malaxare mecanica timp de 30 de secunde si concomitent evacuarea aerului din
amestec

ETAPA Turnarea
Etapele turnarii
1. Pregtirea tiparului
Prenclzirea / nclzirea
2. Topirea aliajului metalic
3. Intoducerea metalului topit n tipar
Turnarea va fi urmata de dezamabalare pentru obtinerea piesei turnate din tipar si de
prelucrarea mecanic i lustruire inainte de proba in cavitatea orala.
1. PREGATIREA TIPARULUI = TRATAMENTUL TERMIC AL AMBALAJULUI
Preincalzirea
Incalzirea

I. Preincalzirea = consta in ridicarea temperaturii cuptorului de preincalzire pana la 180

- 2500C in timp de 90 minute.
Scopul este de a:
o topi ceara de macheta
o evapora apa din masa de ambalat
o incepe dilatarea termica.
II. Incalzirea tiparului = prin care temperatura tiparului este ridicata de la 2500C la 750
- 9000C
Prin incalzire se realizeaza:
o uscarea totala a tiparului
o arderea completa a materialului de macheta
o dilatarea termica cu valori intre 0,8 - 0,9 %
o aducerea temperaturii tiparului cat mai aproape de valorile termice ale aliajului
topit.
Alegerea aliajului dentar pentru lucrarile protetice turnate se face in functie de:
o tipul de proteza unitara, scopul ei
o cantitatea de aliaj necesara se determina astfel: pentru o macheta care cantareste 1,5
grame este necesara o cantitate de 2,5 - 3,5 grame aliaj metalic pentru a fi topit.
o cantitatea in plus este necesara pentru umplerea canalului de turnare si a rezervorului
de metal topit.
2. TOPIREA ALIAJULUI
SURSE DE ENERGIE calorica pentru topirea aliajelor dentare sunt:
1. Flacara produsa prin:
o Arderea gazelor naturale (metan, propan, butan) in prezenta oxigenului
o Vaporii de benzina in prezenta oxigenului
o Flacara oxihidrica - arderea hidrogenului in oxigen
o Flacara oxiacetilenica
2. Curentul electric
3. Laserul
SURSE DE ENERGIE pentru topirea aliajelor dentare
1. Flacara produsa prin arderea gazelor naturale (metan, propan, butan) in prezenta
oxigenului
o temp dezvoltata = 1000 - 20000 C
o la topirea aliajelor nobile, seminobile, inoxidabile.
2. Vaporii de benzina in prezenta oxigenului
o temperaturi de 12000 C
o la topirea aliajelor nobile si seminobile
3. Flacara oxihidrica = arderea hidrogenului in oxigen
o temp 3000 0 C
o se topesc toate aliajele cu exceptia celor de paladiu, argint deoarece acestea au
afinitate fata de atomul de hidrogen.

4. Acetilena cu O2 = flacara oxi-acetilenica

o temperatura este de 30000 C
o se utilizeaza mai ales pentru aliaje inoxidabile
5. Curentul electric
o produs prin arc voltaic sau
o cu ajutorul curentilor de medie si joasa frecventa folositi in trecut, nu se mai
utilizeaza azi
o curenti de inalta frecventa folositi in aparatul numit Castomat
6. Laserul
FLACARA rezultata din arderea gazelor sau a combustibililor lichizi are 3 zone :
zona rece neutilizabila;
zona oxidanta in care predomina oxigenul care se poate combina cu aliajul nici ea
nu este utilizabila;
zona reductoare de culoare albastru deschisa, in care nu exista oxigen este partea
cu punctul termic cel mai inalt
3. INTRODUCEREA ALIAJULUI TOPIT IN TIPAR:
o forta centrifuga;
o presiunea vaporilor;
o absorbtie cu ajutorul vidului.
CASTOMATUL
o Topirea aliajului = cu ajutorul curentilor de inalta frecventa.
o Turnarea se executa in mediu de gaz inert care protejeaza aliajul de actiunea
oxidanta.

ETAPA DEZAMBALARE
Dezambalarea
DEF = indepartarea masei de ambalat de pe suprafata piesei protetice turnate.
o Dupa turnare racirea (revenirea de la temperatura de turnare a aliajului metalic
intre 700-11000C pana la temperatura camerei 210C) trebuie sa fie lenta LENTA
o Curatirea piesei protetice se realizeaza prin diverse metode:
o Mecanic
o Sablare
o chimic
Verificarea piesei protetice turnate
Supradimensionari
Subdimensionari
Lipsuri totale
Lipsuri partiale
porii

Defecte ale piesei protetice turnate

o Supradimensionarea
o Coeficient de dilatare masa de ambalat >> coeficient contractie metal - se va
produce o dilatare n exces a masei de ambalat
o tensiuni interne ale cerii de machet
o Subdimensionarea
o racirea brusca a metalului
o coeficient de dilatare a masei de ambalat < < coeficient de contracie al
aliajului
o Plusuri
o de forma sferic: nglobare de bule de aer la ambalare
o lipsa de vibrare
o Lipsurile
o totale:
o topire insuficient a aliajului
o scurgerea lent n canal a aliajului topit i solidificarea naintea centrifugrii
o pariale:
o cantitate insuficient de metal sau aliaj care nu a fost topit corespunztor
o nclzirea necorespunztoare a tiparului
o lipsa de evacuare a gazelor din tipar sau obstruarea unei zone din tipar prin
fragmente de mas de ambalat
o Porii
o distana mare dintre rezervorul de metal topit i cavitatea tiparului
o rezervorul de metal topit prea mic
o fora de mpingere a aliajului topit n tipar a fost redus.

ETAPA PRELUCRAREA MECANICA

Cuprinde 3 etape: planarea, netezirea, lustruirea.
Planarea
o sectionarea tijelor: cu discuri de carborund
o indepartarea plusurilor: cu pietre abrazive la micromotor
Netezirea
o cu freze finir diverse forme
Finisarea. Lustruirea
o Finisarea se face cu discuri abrazive fine, polipanturi roat sau flacr, perii fine
roat i piatr ponce, filuri
o Lustruirea: cu perii, filuri roat mici i past Tripoli, pufuri montate la piesa de
mn sau la polizor.

Urmeaza etapele de:

o Proba in cavitatea orala
o Ajustari la nivel de cabinet (daca este cazul) sau la laborator
o Fixarea prin cimentarea in cavitatea orala
Recapitulare: FAZELE clinico-tehnice in realizarea unei coroane metalica
o Prepararea suportului dento-parodontal pentru o coroana metalica
o Preparatia pentru o CM: Cateva reguli generale:
Limita cervicala a preparatiei = cu prag chamfer de 0,5 0,8 mm adancime
Reducerea din structura dentara = HOMOTETICA la nivelul fetei ocluzale si
pe fetele proximale supraecuatorial!!
Pe fetele laterale se reduce 0,8-1 mm
La nivelul cuspizilor de sprijin 1,5 mm
la nivelul curpizilor de stabilizare, ghidaj 1 mm
Cel mai frecvent limita cervicala = plasata juxtagingival sau supragingival
o Amprenta arcadica in 3 timpi: amprenta arcadei de lucru in materiale siliconice,
amprenta arcadei antagoniste in alginat, amprenta ocluziei in ceara de ocluzie sau
silicon
o Model de lucru cu bonturi mobile, model antagonist cu bonturi fixe
o Montarea in simulator (articulator sau ocluzor)
o Macheta CM - tehnica recomandata este tehnica pozitiva: prin aditie sau tehnica
capa de plastic sau imersie in baie de ceara
o Ambalarea intr-un timp
o tratamentul termic al ambalajului cu obtinerea tiparului
o topirea aliajului metalic si introducerea aliajului in tipar
o se obtine piesa protetica turnata
o Prelucrarea mecanica si lustruirea