1.

Rol
Ambreiajul este inclus n transmisia automobilelor in scopul compensrii
principalelor dezavantaje ale motorului cu ardere intern, care constau n: imposibilitatea
pornirii sub sarcin, existent unei zone de functionare instabile si mersul neuniform al
arborelui cotit. Necesitea includerii ambreiajului n transmisia automobilului este
determinat de particularitile functionale ale acesteia, caracterizate mai ales de cuplarea
si decuplarea cu motorul. Decuplarea este necesar la oprirea i frnarea total a
autovehiculului sau la schimbarea treptelor de vitez, iar cuplarea este necesar la
pornirea de pe loc si dupa schimbarea treptelor de viteze. Cuplarea liniar al arborelui
primar al cutiei de viteze cu arborele cotit al motorului, care are o turaie ridicat, asigura
creterea treptat si far ocuri a sarcinii la dinii roilor dinate si la piesele transmisiei,
fapt care reduce uzura si elimina posibilitatea ruperii lor. Prin decuplarea transmisiei de
motor, roiile dinate din cutia de viteze nu se mai afla sub sarcina si cuplarea lor se poate
face fara eforturi mari ntre dini. n caz contrar, schimbarea treptelor de viteze este
aproape imposibil, funcionarea cutiei de viteze fiind nsotit de zgomot puternic, iar
uzura dinilor este deosebit de mare putnd avea loc chiar distrugerea lor.

2.Cerinte impuse
Cerine impuse ambreiajului la decuplare.
La decuplare (debreiere), ambreiajul trebie s ndeplineasca urmatoarele conditii:

S permita decuplarea complet si rapid a motorului de transmisie, pentru a

da posibilitatea schimbrii treptelor fr ocuri;

Decuplarea s necesite din partea conducatorului efort minim, fr a avea ns

o cursa prea mare la pedal.

Decuplarea incomplet a amreiajului conduce la ncalzirea elementelor component i la

uzarea garniturilor de frecare.

Uurina decuplrii ambreiajului este asigurat n primul rnd prin alegerea corecta a
raportului de transmitere al mecanismului de acionare.
Cerine impuse ambreiajului la cuplare
n cazul cuplrii (ambreierii), ambreiajul trebuie s satisfac urmatoarele condiii:

S asigure o cuplare progresiv a motorului cu transmisia, pentru a evita

pornirea brusc de pe loc a automobilului si ocurile n oragnele de transmisie;

S permit eliberarea caldurii care se produce n timpul procesului de cuplare

la patinarea ambreiajului;

S asigure n stare cuplat o imbinare perfect (fr patinare) intre motor si

transmisie.

Cuplarea ambreiajului trebuie s se fac progresiv pentru ca sa nu apar acceleraii

excesiv de mari la demararea automobilului. Acceleraia maxim a automobilului nu
trebuie sa depaeasc 34m/s2.
n timpul patinarii amreiajului, care are loc n special n momentul pornirii de pe loc i
mai puin n momentul schimbrii treptei de viteza, lucrul mecanic de frecare se
transform n caldur.
Condiii generale impuse ambreiajului.
n afar de condiiile inpuse ambreiajului la decuplare si cuplare, acesta trebuie s mai
ndeplineac urmtoarele:

s aib durata de serviciu si de rezisten ct mai mare;

s aib o greutate proprie ct mai redus;

s ofere siguran n funcionare;

s aib o constructive ct mai simpl si ieftin;

s aib dimensiuni reduse dar sa fie capabil sa transmit un moment ct mai

mare;

s fie echilibrat dinamic;

s fie uor de ntreinut.

Durata de funcionare a ambreiajului depinde de numrul de cuplri si decuplri,

deoarece garniturile de frecare se uzeaza mai ales la patinarea ambreiajului. Experimental
s-a costatat ca la creterea temperaturii garniturilor de frecare de la 20 0C pan la 1000C
uzura crete de doua ori.

Fig. 1 Placa de presiune , disc de ambreiaj si furca

3.Clasificare
1.Clasificarea ambreiajelor.

Ambreiajele se clasific dup principiul de funcionare i dup tipul

mecanismului de acionare.

Dup principiul de funcionare, ambreiajele pot fi:

mecanice (cu friciune), hidrodinamice, combinate i
electromagnetice.
Dup tipul mecanismului de acionare, ambreiajele pot fi:
cu acionare mecanic, hidraulic, pneumatic i electric.
3

Ambreiajul ndeplinete urmtoarele funcii:

cuplarea progresiv a motorului cu restul transmisiei, permind
astfel pornirea autovehiculului de pe loc;
decuplarea transmisiei de motor la oprire
autovehiculului;

sau la frnarea

decuplarea i cuplarea transmisiei n timpul deplasrii

autovehiculului pentru efectuarea schimbrii treptelor de vitez;
limitarea valorii maxime a momentului de torsiune din organele
transmisiei i motorului, prin patinarea ce se poate realiza ntre
elementele sale, evitnd astfel

Fig. 2

suprasolicitrile ce apar datorit creterii exagerate a

rezistenelor la naintare ; ambreiajul joac deci un rol de cuplaj
de siguran ntre motor i transmisie.
Pentru a ndeplini funciile de mai sus ambreiajul trebuie s
ndeplineasc anumite condiii, i anume :
s permit o cuplare lin, fr ocuri, ntre organele de acionare i
cele antrenate, pentru a evita pornirea brusc din loc a autovehiculului
i ocurile n organele transmisiei;
n stare cuplat s asigure transmiterea momentului motor, fr
patinare;
s permit o bun evacuare a cldurii care se produce datorit
frecrii dintre discurile sale n timpul procesului de cuplare ;

 s permit decuplarea rapid i complet a motorului de transmisie

pentru a face posibil schimbarea vitezelor fr ocuri;
decuplarea s se fac cu eforturi minime din partea conductorului;

Fig. 3 Ambreiaj si Volanta

prile conduse ale ambreiajului s aib un moment de inerie ct

mai redus, pentru micorarea ocurilor care apar la schimbarea
treptelor de vitez ;
s fie echilibrat dinamic.
Din punct de vedere economic se impune o construcie de
dimensiuni reduse, ieftin, care. s permit reglarea i ntreinerea
comod i uoar.
Ambreiajele care fac legtura ntre motor i transmisie se
numesc ambreiaje principale. Aceast denumire este proprie
tractoarelor pe enile n construcia crora intr i ambreiajele de
direcie.

4.Functionare
Ambreiajul mecanic funcioneaz pe baza forelor de frecare ce apar ntre suprafeele de
frecare. Prile componente ale unui ambreiaj mecanic sunt grupate astfel: partea
conductoare, partea condusa si mecanismul de acionare.

Partea conductoare a ambreiajului este solidar la rotaie cu volantul motorului,

iar partea condus cu arborele primar al schimbtorului de viteze.
De volant , solidar cu arborele cotit, este fixat discul de presiune (conducator) ,
prin intermediul buloanelor , care-i dau posibilitatea sa se deplaseze n direcie axial.
Discul condus (de friciune) , aezat ntre volant si discul de presiune, are butucul
prevzut cu caneluri care-l solidarizeaz la rotaie cu arborele primar al schimbtorului
de viteze, permindu-i n acelai timp s se deplaseze axial. Pentru a mrii coeficientul
de frecare, discul condus este prevzut cu garnituri de frecare . Arcurile de presiune
realizeaz apsarea discului de presiune asupra discului condus . Pedala servete pentru
acionarea ambreiajului.

Fig. 4 Functionarea ambreiajului

Partea conductoare a ambreiajului se compune din: volanul , discul de presiune ,
buloanele , si arcurile de presiune .
Partea condus a ambreiajului este format din: discul condus 3 cu garniturile de
frecare 8 i arborele primar 1 al schimbtorului de viteze.
Daca ambreiajul se gseste n stare cuplata, atunci arcurile de presiune fac ca
discul conductor s apese discul condus asupra volantului . Prin frecarea care ia natere
ntre suprafaa frontal a volantului si discul de presiune, pe de o parte, si suprafeele
discului condus, pe de alt parte, momentul de transmitere de la motor la arborele primar
al schimbtorlui de viteze si mai departe, prin celelalte organe ale transmisiei, la roile
motoare ale automobilului.
6

Ambreiajele hidrodinamice
Ambreiajele hidrodinamice lucreaz dup principiul mainilor hidraulice
rotative i const n asocierea unei pompe centrifuge i a unei turbine
ntr-un singur agregat, folosind c agent de transmisie un lichid.
Ambreiajele hidrodinamice se folosesc la unele tipuri de automobile
moderne datorit unor avantaje: demarare mai lin a automobilului,
deplasarea n priz direct la viteze foarte reduse. Ambreiajul
hidrodinamic este format dintr-un rotor-pomp, montat pe arborele
motor n locul volantului i din rotor-turbin, montat pe arborele
condus. Cele dou componente au la partea exterioar palete radiale
plane. ntregul ansamblu este nchis ntr-o carcas etan, umplut n
proporie de 85% cu ulei mineral pentru turbine. n momentul care

Fig. 5 Disc ambreiaj Daewoo

motorul ncepe s funcioneze, va antrena i rotorul pomp iar uleiul
care se gsete ntre paletele sale sub aciunea forei centrifuge, 11
este mpins ctre periferie i obligat s circule n sensul sgeii, adic
uleiul va trece din rotor-pomp n rotor-turbin i apsnd asupra
paletelor lui n micare. La demarare cnd automobilului nc nu este
n micare, turaia rotorului-turbin este zero. La o vitez a rotorului
a..turbina egal cu a rotorului-pomp articolele nu va mai circul,
deoarece cele dou fore centrifuge vor fi egale

Ambreiajele electromagnetice

Pentru uurarea conducerii automobilelor a luat extindere n ultimul timp o dat cu

folosirea cutiilor de viteze hidrodinamice, utilizarea ambreiajelor cu comand automat.
Dintre acestea fac parte i ambreiajele electromagnetice, a cror construcie poate s
difere n funcie de modul n care se realizeaz legtur dintre partea condus i partea
conductoare i anume:
- ambreiajele cu umplere magnetic, la care solidarizarea prii conduse cu cea
conductoare se realizeaz prin magnetizarea pulberii, care umple cavitatea interioar a
ambreiajului;
- ambreiajele fr pulbere magnetic, la care fora de cuplare este dat de un
electromagnet alimentat de o surs de curent a automobilului.
n ambreiajele din prim categorie, corpul de lucru l constituie
pulberea magnetic de fier, care se afl ntr-un spaiu inelar. Acest
spaiu care leag partea conductoare a ambreiajului de cea condus
se afl dispus ntre polii unor electromagnei. Prin conectarea nfurri
de excitaie, alimentat de curentul furnizat de bateria de
acumulatoare, particulele de pulbere se concentreaz de-a lungul
liniilor de for magnetice, formnd nite lanuri magnetice care
rigidizeaz pulberea transformnd-o ntr-un corp solid. La un ambreiaj
pulbere magnetic sistemul de cuplare este este ncorporat n volant,
executat din oel i constituind mpreun cu discul circuitul magnetic al
ambreiajului. ntre peretele interior al volantului i degajarea discului
este dispus bobina de excitaie, alimentat cu curent electric al
motorului, cu care este cuplat prin intermediul inelului de contact

Ambreiajele combinate
La unele autoturisme moderne, se utilizeaz ambreiajele combinate, care permit
automatizarea acionarii lor. Cele mai rspndite ambreiaje combinate sunt cele cele
hidraulic-mecanic i electromagnetic-mecanic. Ambreiajele combinate pot fi mecano-

centrifugale, mecano-hidraulice sau mecano-electromagnetice. Ambreiajul combinat

hidrodinamic-mecanic utilizeaz la pornire ambreiajul hidrodinamic, iar la schimbarea
treptelor de viteze un ambreiaj mecanic simplu cu discuri, montat pe canelurile exterioare
ale arborelui tubular al turbinei.

Fig. 6 Ambreiaj Ford

Variante constructive
1. Ford Focus 1.6
Putere: 74 kw/101 cp la 6000 rot/min
Capacitate cilindrica : 1596 cmc
Cutie de viteze : 5 M/T
Cuplul maxim : 150 Nm la 4000 rot/min
Viteza maxima : 182 km/h
Raport de comprimare : 9:1
Nr. Nituri: 16
Diametru disc: 220 mm

2. Renault Megane Coupe- Cabriolet 1.6

Putere: 80 kw/108 cp la 6000 rot/min

Capacitate cilindrica : 1598 cmc

Cutie de viteze : 5 M/T
Cuplul maxim : 151 Nm la 4250 rot/min
Viteza maxima : 190 km/h
Raport de comprimare : 9.7:1
Nr. nituri: 14
Diametru disc: 200 mm
3. Fiat Grand Siena 1.6
Putere: 84 kw/115 cp la 5500 rot/ min
Capacitate cilindrica: 1598 cmc
Cutie de viteze : 5 M/T
Cuplul maxim : 159 Nm la 4500 rot/min
Raport comprimare: 10.5 : 1
Viteza maxima: 192 km/h
Nr. nituri: 18
Diametru disc: 220 mm
4. Hyundai Accent 1.6
Putere: 103 kw/138 cp la 6300 rot/ min
Capacitate cilindrica: 1591 cmc
Cutie de viteze : 6 M
Cuplul maxim : 167 Nm la 4850 rot/min
Raport comprimare: 11 : 1
Viteza maxima: 210 km/h
Nr. nituri: 18
10

Diametru disc: 220 mm

Fig. 7 Ambreiaj Renault

Solutia aleasa : Dacia Logan MCV 1.6 MPI
Putere: 65 kw/90 cp la 5500 rot/min
Capacitate cilindrica : 1598 cmc
Cutie de viteze : 5 M/T
Cuplul maxim : 128 Nm la 3000 rot/min
Viteza maxima : 175 km/h
Raport de comprimare : 9.5:1
Nr. nituri: 8
Am ales aceasta varianta din doua motive.In primul rand pentru ca , pe acest automobil
am efectuat toate lucrarile ,fie de laborator, fie proiecte, iar in al doilea rand sunt posesor
al unui automobil din gama Dacia.

Fig. 8 Carcasa ambreiaj Dacia

11

Functionare si intretinere
Ambreiajul mecanic funcioneaz pe baza forelor de frecare ce apar ntre suprafeele de
frecare. Prile componente ale unui ambreiaj mecanic sunt grupate astfel: partea
conductoare, partea condusa si mecanismul de acionare.
Partea conductoare a ambreiajului este solidar la rotaie cu volantul motorului,
iar partea condus cu arborele primar al schimbtorului de viteze.
De volant , solidar cu arborele cotit, este fixat discul de presiune (conducator) ,
prin intermediul buloanelor , care-i dau posibilitatea sa se deplaseze n direcie axial.
Discul condus (de friciune) , aezat ntre volant si discul de presiune, are butucul
prevzut cu caneluri care-l solidarizeaz la rotaie cu arborele primar al schimbtorului
de viteze, permindu-i n acelai timp s se deplaseze axial. Pentru a mrii coeficientul
de frecare, discul condus este prevzut cu garnituri de frecare . Arcurile de presiune
realizeaz apsarea discului de presiune asupra discului condus . Pedala servete pentru
acionarea ambreiajului.
Lucrarile de intretinere ale ambreiajului cuprind lucrari de ungere, control verificare, si
reglare.
Verificarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face periodic, deoarece prin uzarea
garniturilor de frecare, cursa se micsoreaza.
Verificarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face cu ajutorul unei rigle al carei capat
se sprijina pe podea, alaturi de pedala ambreiajului.
Se deplaseaza prin apasare pedala pana in momentul in care ambreiajul incepe sa
decupleze. Acest moment se simte marirea fortei necesare deplasarii in continuare a
pedalei. Distanta cu care s-a deplasat pedala reprezinta cursa libera a pedalei si se citeste
direct in milimetri pe scara gradata a riglei. Ea trebuie sa fie cuprinsa intre 20 40 mm,
corespunzator unui joc de 2 4 mm intre capetele interioare ale parghiilor de debreiere
(sau arcul diafragma) si rulmentul de presiune sau intre inelul de debraiere si rulmentul
de presiune.
Reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face prin modificarea lungimii tijelor care
transmit miscarea de la pedala la furca de decuplare la actionarea mecanica.

12

INTRETINEREA AMBREIAJULUI
Lucrarile de intretinere ale ambreiajului cuprind lucrari de ungere, control verificare, si
reglare.
Verificarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face periodic, deoarece prin uzarea
garniturilor de frecare, cursa se micsoreaza.
Operatiile de intretinere ale amreiajelor :
Operatia
Controlul si restabilirea nivelului lichidului din rezervorul
mecanismului de actionare hidraulic
Verificarea daca orificiul de aerisire din capacul rezervorului
este astupat
Ungerea axului pedalei
Verificarea tensiunii arcurilor de readucere de la pedala si
cilindru receptor
Reglarea cursei libere a pedalei

Periodicitatea, km echivalenti
Zilnic: rezervorul trebuie sa fie
plin de lichid
Zilnic
5000
10 000
10 000

Verificarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face cu ajutorul unei rigle al carei capat
se sprijina pe podea, alaturi de pedala ambreiajului.
Se deplaseaza prin apasare pedala pana in momentul in care ambreiajul incepe sa
decupleze. Acest moment se simte marirea fortei necesare deplasarii in continuare a
pedalei. Distanta cu care s-a deplasat pedala reprezinta cursa libera a pedalei si se citeste
direct in milimetri pe scara gradata a riglei. Ea trebuie sa fie cuprinsa intre 20 40 mm,
corespunzator unui joc de 2 4 mm intre capetele interioare ale parghiilor de debreiere
(sau arcul diafragma) si rulmentul de presiune sau intre inelul de debraiere si rulmentul
de presiune, in functie de tipul automobilului.
Reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face prin modificarea lungimii tijelor care
transmit miscarea de la pedala la furca de decuplare la actionarea mecanica.

13

Reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face in mod diferit, in functie de tipul
mecanismului de actionare.
De obicei, reglarea cursei libere a pedalei se face prin modificarea lungimii tijelor care
transmit miscarea de la pedala la furca de decuplare la actionarea mecanica.
Reglarea cursei libere a pedalei ambreajului la autoturisme cu mecanism de actionare de
tip mecanic cu cablu se face prin variatia lungimii cablului de actionare . La reglare, se
slabeste contrapiulita si se insurubeaza sau desurubeaza piulita pana se obtine cursa
libera a pedalei, corespunzatoare unui joc de 2-3,5 mm la extremitatea furcii
ambreiajului.
In cazul ambreiajelor cu mecanism de actionare hidraulic cursa libera a pedalei se
regleaza prin modificarea lungimii tijei, pistonului cilindrului receptor (dupa aerisire).
DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE AMBREIAJULUI
Defectele in exploatare ale ambreiajului se pot manifesta sub forma: ambreiajul patineaza
sau nu cupleaza; ambreiajul nu decupleaza; ambreiajul cupleaza cu smucituri sau face
zgomot.
Ambreiajul patineaza sau nu cupleaza. Defectele se constata mai ales la deplasarea
autovehiculului in treapta de priza directa cu viteza redusa, cand motorul este accelerat,
iar turatia sa creste brusc, fara ca viteza automobilului sa se mareasca sensibil.
Defectul are mai multe cauze:
- lipsa cursei libere a pedalei face ca furca ambreiajului sa apese in permanenta pe
rulmentul de presiune, ceea ce provoaca o uzura mai rapida a lui si reduce din apasarea
discului de presiune asupra discului condus, deoarece ambreiajul cupleaza incomplet.
Inlaturarea defectului consta in reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului la valoarea
prescrisa de fabrica constructoare.
- existenta uleiului pe suprafetele discului de frecare se datoreste patrunderii acesteia in
ambreiaj, ca urmare a pierderilor de ulei de la motor pe palierul principal, a ungerii prea
abundente a rulmentului de presiune, sau depasirii nivelului uleiului in carterul cutiei de
viteze.
Inlaturarea defectului consta in spalarea garniturilor de frecare cu benzina, sau daca au
fost imbibate cu ulei se inlocuiesc. In acelasi timp, va trebuie eliminata cauza patrunderii
uleiului in ambreiaj.
- slabirea sau decalirea arcurilor de presiune este urmarea folosirii indelungate si a
supraincalzirii acestora. Remedierea consta in demontarea ambreiajului, verificarea
rigiditatii arcurilor de presiune si inlocuirea celor slabite.

14

- uzura accentuata a garniturilor de frecare se datoreste utilizarii necorespunzatoare sau

indelungate a ambreiajului. Garniturile uzate pentru limita admisa se inlocuiesc.
Ambreiajul nu decupleaza. Defectul se manifesta la schimbarea treptelor de viteza, cand
arborele cotit nu se decupleaza de transmisie, fiind insotit de un zgomot puternic, mai
ales la incercarea de decuplare a treptei 1. Cauzele pot fi: existenta unei curse libere prea
mari, deformarea discului de frecare, dereglarea sau ruperea parghiilor de decuplare,
arcul tip diafragma deformat sau decalit, neetanseitatea la mecanismul de actionare
hidraulic.
- cursa libera a pedalei ambreiajului este prea mare datorita unui reglaj incorect si a
uzurilor mari a articulatiilor mecanismului de comanda; inlaturarea defectului consta in
reglarea cursei libere a pedalei, conform prescriptiilor constructorului.
- deformarea discului de frecare se produce, mai ales ca urmare a supraincalzirii si a
reconditionarii defectuoase. La decuplarea ambreiajului, suprafetele deformate vor atinge
atat suprafata discului de presiune, cat si pe cea a volantului, facand imposibila
decuplarea completa. Daca deformarea discului nu depaseste 0,3 0,4 mm, acesta se
indreapta; in caz contrar se inlocuieste.
- dereglarea parghiilor de decuplare conduce la o deplasare inclinata a discului de
presiune fata de pozitia initiala (capetele parghiilor nefiind in acelasi plan), iar decuplarea
nu va fi completa. Defectiunea este insotita mai ales la inceputul decuplarii, de o
trepidatie usoara si de un zgomot metalic neritmic.

Fig. 8 Ambreiaj marca Opel

Defectiunea se inlatura prin reglare parghiilor de decuplare.
- ruperea parghiilor de decuplare duce la o situatie similara dereglarii lor, numai ca
zgomotul produs este permanent datorita lovirii continue a parghiilor rupte de discurile in
rotatie.

15

- defectiunile mecanismului de actionare hidraulic (conducte sparte, pompa centrala si

cilindrul receptor neetanse) conduc la imposibilitatea decuplarii complete. Existenta
aerului in instalatie provoaca o situatie similara.
Ambreiajul cupleaza cu smucituri sau face zgomote puternice. Defectul se datoreste
urmatoarelor cauze principale: spargerea discului de presiune, slabirea sau ruperea
arcurilor discului condus, ruperea niturilor de fixare a garniturilor de frecare, dereglarea
sau ruperea parghiilor de decuplare.
- spargerea discului de presiune se poate datora fabricatiei necorespunzatoare,
supraincalzirii si conducerii defectuoase. Remedierea consta in inlocuirea discului de
presiune.
- slabirea sau ruperea arcurilor discului condus se produce dupa o functionare indelungata
sau o manevra brutala a ambreiajului. Remedierea consta in inlocuirea discului condus
sau a arcurilor defecte.
- ruperea niturilor de fixare a garniturilor de frecare se datoreaza slabirii lor ca urmare a
functionarii cu socuri a ambreiajului sau montarii gresite. Remedierea consta in
inlocuirea discului de frictiune.
REPARAREA AMBREIAJULUI
In continuare se prezinta defectele si tehnologia de reconditionare a principalelor organe
componente ale ambreiajului.
Discul condus poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum urmeaza:
- garniturile de frecare uzate peste limita admisa se inlocuiesc;
- discul deformat se remediaza prin strunjirea garniturii de frecare pe adancimea de
maximum 1 mm;
- in gaurile pentru niturile garniturilor de freacare uzate se introduc nituri noi, care
refuleaza pana la umplerea gaurilor;
- gaurile pentru bolturile distantiere uzate se alezeaza cu un alezor fix si se introduc
bolturi distantiere majorate;
Discul de presiune poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura astfel:
- rizurile pe suprafata de lucru sau deformarea discului se remediaza prin strunjirea
suprafetei de lucru a discului, respectand cota minima admisa;
- locasul parghiei uzate sau deteriorat se reconditioneaza prin frezare la cota maxima si
folosirea a 2 saibe compensatoare (asigurate prin puncte de sudura);

16

- gaurile pentru boltul suportului, uzate se reconditioneaza prin alezarea locasului si

folosirea de bolt majorat;
- suprafetele laterale de ghidare in carcasa uzate, se reconditioneaza prin incarcare cu
sudura oxiacetilenica, urmata de ajustare prin frezare la cota nominala;
- urechile ghidajelor si bosajelor de centrare a arcurilor sparte sau uzate se
reconditioneaza prin sudarea oxiacetilenica urmata de ajustare la nivelul materialului de
baza;
Parghiile de decuplare pot avea urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum urmeaza:
- suprafata de actionare uzata se reconditioneaza prin incarcarea cu sudura electrica si se
rectifica la cota nominala;
- locasurile pentru bolturile de ghidare uzate se reconditioneaza prin alezare si folosirea
de bolturi majorate;
- suprafetele laterale uzate din zona de contact se reconditioneaza prin frezarea ambelor
suprafete, respectand cota minima si folosirea a doua saibe corespuzatoare;
Furca de decuplare poate avea urmatoarele defecte care se inlatura astfel:
- locasuri pentru bolturi cu cap sferic uzat se reconditioneaza printr o rectificare sferica
alocasului la cota de reparatie, folosindu-se bolt sferic la cota majorata;
- locasul sferic pentru tija de comanda uzat se reconditioneaza prin rectificarea sferica a
locasului la cota de reparatie, folosindu-se tija de comanda reconditionata la cota
majorata;
- suprafata de fixare a mansonului de decuplare uzata se inlatura prin rectificarea plana a
ambelor suprafete si folosirea a doua saibe compensatoare;
- filetul gaurilor pentru suruburile de fixare a mansonului de decuplare deteriorat se
reconditioneaza prin filetare la cota majorata.
Carcasa ambreiajului poate prezenta urmatoarele defecte care se reconditioneaza dupa
cum urmaza:
- fisurile, crapaturile sau rupturile (care nu leaga intre ele doua sau mai multe gauri si au
o lungime de pana la 100 mm) se inlatura limitand fisurile sau crapaturile prin executarea
unor gauri cu 3 mm, la distanta de 10 15 mm de capetele fisurilor pe o adancime de 4
5 mm, urmata de o sudare oxiacetilenica si ajustare prin pilire si frezare pana la nivelul
materialului de baza.

17

- gaura de centrare uzata se reconditioneaza prin majorare si folosirea unui stift de

centrare la cota corespunzatoare;
- abaterea de la planeitate a suprafetei de asezare mai mare de 0,08 mm se
reconditioneaza prin strunjirea suprafetei de asezare, pe adancimea de maxim 0,50 mm
fara a depasi cota minima.

18

Memoriu justificativ de calcul

1. Determinarea momentului de calcul
Mc Mmax

1.2 Alegerea coeficientului de siguranta

Se alege coeficientul de siguranta al ambreiajului
1.3 1.75

1.3 Stabilirea momentului motor si a performantelor dezvoltate

de acesta

se adopta coeficientul de sigurana al ambreiajului

1.35

momentul motor maxim

Mmax 128 Nm la o turatie de 3000 rot/min

Momentul de calcul al ambreiajului

Mc Mmax

19

Mc 172.8

Nm

1.4 Calculul lucrului mecanic de patinare

turaia la puterea maxim :
rot
nP 5500
min
turaia la viteza maxim
nvmax 1.15 nP

rot
min
3

nvmax 6.325 10

viteza maxim

m
s
vmax 45.83

laimea profilului anvelopei :

B 185

diametrul interior al anvelopei :

d 15

toli

20

d 15 25.4
d 381
mm
inalimea profilului anvelopei
H 0.65 B
H 120.25 mm

diametrul exterior al anvelopei

Du d 2 H

Du 621.5 mm
raza nominala a roii
Du
rn
2
rn 310.75 mm

21

raza libera a roii

r0 rn
r0 310.75

mm

coeficientul de deformare
0.933 pentru pneuri de joasa presiune
raza de rulare a roii
rr r0
rr 289.93 mm
rr 0.295994

raportul de transmitere al transmisiei principale

i0

nvmax rr
30 vmax

i0 4.278
pa 2.2

bar

panta maxim
max 20deg

presiunea de umflare a pneului

22

0.019

frul
3

0.00245
pa

vmax

100

pade rezisten la rulare

coeficientul

3
vmax

100
4

pa

0.0042
3

frul 0.012

rezistena total a drumului

frul cos max sin max

0.407

Masa total a automobilului

m 1165 kg
m
g 10
s

Ga 11650

23

nm 3000
PM

rot

turatia la momentul maxim

min

Mmax nm
30
4

PM 4.021 10

t 0.88 randamentul transmisiei

VcrI

t P M
Ga

V crI 7.463

icvI

rr nm

m
s

raportul de transmitere al treptei I

30 i0 VcrI

icvI 2.913

k 5

numarul treptelor de viteza

24

k 2

icvII

icvI

icvI

icvIII
icvIV
icvV

ratia de etajare a cutiei de viteze

icvII 2.04

r
icvII
r
icvIII
r
icvIV
r

icvIII 1.428
icvIV 1
icvV 0.7

raportul de transmitere al schimbtorului de viteze

is 2.485
coeficientul care arat gradul de cretere al momentului de frecare in timpul cuplarii (pentru
autoturisme):
daNm
k 40
s
turaia motorului la pornire
n 550

rot
min

lucrul mecanic de frecare la patinare

25

2
G

Ga
a 2 n
2
2 Ga n
L

Ga

2 2 g 7200
k
3
k g 30
30 i0 is

n rr

L 6.987 10

Nm

2 Calculul garniturilor de frictiune

2.1 Dimensionare ,suprafete active,diametru inerior/exterior si grosimi
raportul dintre raza interioar i raza exterioara a discului este pentru ambreiajele de
automobil
C 0.53 0.75
C 0.56

coeficientul ce ine seama de tipul automobilului i de tipul ambreiajului

25 30

25

cm

daNm

cm

daNm

i 2 numarul suprafetelor de frecare

Re

Mmax
2

1 C i 10

26

Re 8.614

cm

raza exterioara a garniturii de frictiune

Ri C Re
Ri 4.824

cm

raza interioara a garniturii de frictiune

Conform standardului din tabel alegem :

Res 9

cm

Ris 6.25

cm

Rm

Re Ri
2

Rm 6.719

cm

raza medie

27

A Res Ris

A 263.501 cm

suprafata de frecare a garniturii

i

se alege coeficientul de frecare

0.28
De 2 Res 18 cm
Di 2 Ris 12.5

cm

Grosimea garniturii se alege 3.5 mm

conform tabelului 4.4 pag 118

2.2 Presiunea specifica dintre suprafetele de frecare

4 Mmax 10
i De Di

Rm

p 3.486

daN
cm

2.3 Verificarea la uzura

Pentru aprecierea uzurii garniturii de frecare se foloseste ca parametru lucrul mecanic
specific de frecare dat de relatia urmatoare:

2
2
2
A1 De Di 131.751 cm

28

L
LS
i A1

LS 265.148 Ncm
m
daN
LS 0.391606
2
cm

3. Calculul arcului de presiune ( arc diafragma)

Mc 100
i Rm 10

F 459.266

trasnformam raza din cm in mm

forta necesara arcului de presiune pentru ca ambreiajul sa fie

ambreiat

3.1 Dimensionare
Adoptam urmatoarele dimensiuni(fig2,20pag 74):
b 135

mm

raza maxima a arcului

a 90 mm raza pana unde ajunge taietura

c 85 mm pozitia reazemului de sprijin al arcului

e 20 mm raza bazei superioare tronconului arcului
H 20

mm

inltimea arcului

h 2

mm

grosimea arcului

lm 5

mm

grosimea tieturii

29

f1=0.24...1.7 mm
sageata de prestrangere

f1 1.7

mm

E 210000

MPa

modulul de elasticitate Young

3.2 Calculul fortei de apasare la prestrangere

Forta de prestrangere F1:
4

F1

E h

6 ( b c)

f1

2 h
4

F1 2.178 10

b H f1 b a H f1 b a 1

a h h b c h 2h b c

ln

30

3.3 Verificarea presiunii asupra garniturii de presiune

F1
pver
A 10

pver 8.267
pver p

conditie

3.4 Calculul fortei de decuplare

z 20

numarul de taieturi
lm z

( a c)

f2prim f1

c e
bc

0.182

2.21

f2sec 0.7 mm

raportul dintre latimea efectiva a lamelelor si lungimea plina a

perimetrului total la raza medie a lamelelor

sageata datorita deformatiei elastice a lamelelor care iau nastere la taierea

conului

sageata datorita deformatiei elastice a lamelelor

f2 f2prim f2sec
f2 2.91

sageata arcului la decuplare

mm

31

Forta de decuplare F2

F2

E h

6 ( c a)

f2

2 h
7

F2 2.545 10

b

a

ln

H f2 b a H f2 b a

2h c a
h h c a

3.5 Verificarea arcului diafragma la solicitari compuse

ba

ln

unghiul de inclinare al arcului

be

coeficientul lui Poisson pt otel

0.25
ech

F2
2

2 1

( d a) h
a

3.499 10

32

3.6 Determinarea uzurii admisibile a garniturilor de frictiune

Pt o uzura normala lucrul mecanic specific de frecare nu trebuie sa depaseasca valoarea

de 0.75 daN*m/cm patrat

LS 0.392

LSa 0.75 daN

m
cm

conditie indeplinita

4 Calculul arborelui ambreiajului

4.1 Dimensionare

Momentul de torsiune este majorat cu 20% pentru a tine seama si de incovoiere:

ta 1200

daN
cm

di

Mmax 10
0.2 ta

1.931

cm

diametrul interior al arborelui;

33

Din STAS 1768-68 alegem:

di 2.1 cm

diamentrul interior

de 2.6 cm

diametrul exterior

b 0.3

cm

grosimea canelurii
numarul de caneluri

z 10
h 0.25 cm

inaltimea canelurii

lc 2.5 cm

lungimea canelurii

4.2 Verificarea canelurilor la strivire

3

Fcan

4 Mmax 10
( di de) 10
4

Fcan 1.471 10

Fcan
pstr
z lc h
N

pstr 2.353 10
3

cm
3

pa 2 10 2.5 10

N
cm

34

deci canelurile rezista la solicitarea de strivire

pstr pa

4.3 Verificarea canelurilor la forfecare

Fcan
z lc b

f 1.961 10

cm

a 2 10 3 10

N
cm

f a

in concluzie canelurile rezista cu succes si la solicitarea de forfecare

35

5 Calculul discului condus

5.1 Calculul canelurilor din butuc

Din STAS 1768-68 alegem:

dbi 2.1

cm

dbe 2.6

cm

bb 0.4 cm
z b 10
hb 0.25
lc b 2.5

diamentrul interior

diametrul exterior
grosimea canelurii
numarul de caneluri

cm
cm

inaltimea canelurii
lungimea canelurii

36

Fcan
pstr.b
z b lc b hb
N

pstr.b 2.353 10

cm

deci canelurile rezista la solicitarea de strivire

pa 2 10 2.5 10

f.b

Fcan
z b lc b bb
3

f.b 1.471 10

cm
3

a 2 10 3 10
f.b a

N
cm

in concluzie canelurile rezista si la solicitarea de forfecare

37

5.2 Calculul niturilor de fixare a discului pe butuc

Dupa cum s-a aratat la unele tipuri de ambreiaje discul condus se fixeaza de flansa
butucului prin intermediul unor nituri.Aceste nituri sunt confectionate din OL38 si au un
diametru cuprins intre 6.....10 mm.
Niturile se verifica la strivire si forfecare.
rnit 6 cm

raza cercului pe care sunt dispuse niturile de fixare

Zn 6

nr.niturilor

dnit 0.6

An

cm

dnit

A n 0.283

f.nit

cm

Mmax 100
rnit Zn An 10

38

daN

f.nit 169.765

cm

daN

fa 300

cm

adevarat, rezulta ca niturile rezista la solicitarea de forfecare

f.nit fa

cm lungimea activa a nitului

ln 0.12

s.nit

Mmax 100
rnit Zn dnit ln 10
N

s.nit 666.667
sa 900

s.nit sa

cm

N
cm

conditie verificata si in cazul solicitarii de strivire

39

5.3 Calculul niturilor de fixare a garniturilor de frictiune

r1nit 10

cm

raza cercului pe care sunt dispuse niturile de fixare

Z1n 8

nr.niturilor

d1nit 0.8 cm

A1n

d1nit
4

A 1n 0.503

1 f.nit

cm

Mmax 10
r1nit Zn An
daN

1 f.nit 101.859
1 fa 300

cm

daN
cm

40

1 f.nit fa

adevarat, rezulta ca niturile rezista la solicitarea de forfecare

cm lungimea activa a nitului

l1n 0.12

1 s.nit

Mmax 100
rnit Zn dnit ln 10
N

1 s.nit 666.667

1 sa 900

1 s.nit 1 sa

cm

N
cm

conditie verificata si in cazul solicitarii de strivire

41

5.4 Calculul arcurilor elementului elastic suplimentar sau a

amortizorului de oscilatie torsionala

Momentul transmis de amortizor:

Mmax.arc 124 Nm
Ma Mmax.arc

Ma 167.4

momentul de frecare al ambreiajului

Nm

sarcina dinamica ce revine puntii motoare

G1 8930.75 N

coeficient de aderenta

0.7
i0 4.278

Rm.arc 0.0837

Marc

G1 Rm.arc
i0

M0 Ma Marc
M0 289.718
Rarc 40

mm

122.318

Nm

momentul arcurilor
Nm

Raza la care sunt dispuse arcurile

42

Forta care actioneaza pe un arc:

a 6

Farc

numarul arcurilor

Marc 1000
a Rarc

509.657

6 Calculul discului de presiune

6.1 Verificarea placii de presiune la solicitari mecanice (strivire)
raza pe care sunt dispuse reazemele
Rs 12 cm
nr de reazeme
z str 4
A str 0.70

cm

Mmax 128

Nm

43

 Mmax 10
psd
Rs z str Astr
daN

psd 51.429

cm

concluzie : discul de presiune rezista la pres

de contact deoarece presiune admisibila este

de 120 daN/ cm2

6.2 Calculul la incalzire a discului de presiune

Cresterea la temperatura se calculeaza cu relatia
Kcal

c s 0.115

kg
m

g 9.81

caldura specifica a piesei

kg C

7800

hp 0.01

( 1)

densitatea pentru fonta materialul discului de presiune

m grosimea discului de presiune

m

acceleratia gravitationala

s
( cm)
Dedp De 0.5
diametrul exterior al discului de presiune
Dedp 18.5
Didp Di 0.5

Didp 12
Adp

( cm)

diametrul interior al discului de presiune

D
Didp
4 edp
2

4
10

44

Adp 0.016

gp hp g 10

aria suprafetei de frecare a placii de presiune

Adp

daN greutatea piesei

gp 1.191
0.5

L 10

427 c s gp 10
0.597
a 1

grade celsius
grad celsius

valoarea admisibila a cresterii temperaturii la

plecarea de pe loc

rezulta ca ambreiajul rezista la incalzire

45

7 Calculul mecanismului de actionare a ambreiajului

Se definesc urmatoarele marimi:

- raportul de transmitere al mecanismului de actionare mecanic
ia 30 45

ia 40

- randamentul mecanismului de actionare mecanic

m 0.8 0.85

m 0.85

- raza medie a garniturilor de frecare

Rm 6.719 cm

- coeficientul de frecare
0.28

- numarul de perechi de suprafete de frecare

i 2

- coeficientul de siguranta al ambreiajului

1.35

- momentul motor maxim

3

Mmax 12.8 10

daNmm

46

Forta de actionare a pedalei la decuplarea ambreiajului este data de expresia:

Fp

Mmax
i Rm ia m

Fp 135.078

Forta Fp necesara decuplarii complete a ambreiajului trebuie sa fie cuprinsa intre limitele:
Fp 100 150

- cursa libera a mansonului

pentru autoturisme

s l 2 4 mm

s l 4

- jocul care trebuie realizat intre fiecare pereche de suprafete de frecare pentru o decuplare
completa a ambreiajului

47

jd 1.5

mm

- raportul de transmitere al pirghiilor de debreiere

ip 4

- numarul perechilor de suprafete de frecare

Deplasarea totala a mansonului rulmentului de presiune
s m s l jd ip i
s m 16

mm

- raportul de transmitere al pedalei si al furcii

Cursa totala a pedalei este:

s p 160

mm

it 10

s p s l jd ip i it

48

7.1 Calculul pedalei de actionare. Calculul furcii

Furca de decuplare este solicitata la incovoiere.

- bratele pirghiei de debreiere:

f 20
e ip f

e 80

mm

- forta dezvoltata de arcurile de presiune

F 459.266

Forta cu care furca actioneaza cu ambele brate asupra mansonului de decuplare se

determina cu relatia:
F2 1.2 F

f
e

F2 137.78

49

8. Concluzii

In urma calculelor efectuate , s-a observat ca ambreiajul respecta parametrii pentru

functionare , garniturile de frictiune fiind prevazute doar cu 8 nituri. Asadar am redus
numarul niturilor, deci am redus costurile si durata de fabricatie a garniturilor de
frictiune.Tinand cont de momentul maxim de 128 Nm , fiind considerat relativ mic ,
putem spune ca ambreiajul va rezista, conform calculelor, solicitarilor aparute in timpul
functionarii .

50