DREPTUL COMERCIAL - INTRE DUALISM $I MONISM Prof. univ. dr. Smaranda Angheni* Cercetator stiintific onorific Institutul de Cercetari Juridice ,Acad. Andrei Radulescu” Introducere Adoptarea noulul Cod civil, prin care au fost unificate dispo- ziiile, regulile de baz ale dreptului privat, tn principal cele de drept comercial, determina © nowd abordare a dreptului co- mercial, si chiar o redefinire a ,materiel comerciale”. Nowa abordare a dreptului comercial nut se poate realiza decat compardnd aspectele definitorii ale materiel comerciale fn lumina Codului comercial din 1887, aspecte relevante fn privinta wad dreptului roménesc, cu reglementirile moderne din noul Cod civil, inclusiv cele din Proiectul legil de aplicare a acestuia Comparand ,traditia” cu ,modernismul” reglementirilor pri- comerciala”, cel putin din punct de vedere teoretic, pot fi identificate mai multe aspecte, care reprezint provociri pentru reflecti Dintre toate aspectele priv’ fi analizate, dou sunt mai importante, deoarece definesc dreptul De ce? Rispunsul este cat se poate de categoric. Comercialitatea raporturilor juridice a fost stabilité de legiuitor, in Codul comer- cial, potrivit conceptiei obiective, a naturii faptelor si actelor * Prof. univ. la Universitatea ,Titu Malorescu” din Bucuresti, Facultatea de Drept comercial ~intre dualism si monism + Smaranda Angheni a1 rept id, un comer tea’ nu mal rept poate mai important decat acest lucru, este det iantului, care, fn conceptia (teoria) obiectiv: jatidice pe care le s&varseste sau le inchei fant: Or, prin abrogarea Codului com anta juridica a reglementarii faptelor actelor) de comert in cadrul Codului comercial In mod traditional, dreptul comercial este acea drept privat care reglementeazi ,materia come! e de o parte, faptele (actele) de comert, iar pe de alt& care le realizeazii, in principal, comerciantilt e comer) au fost stabilite de legiuitor po- pect pozitiv ,sunt fapte de (art. 3 C. com) si sub aspect megativ ,nu se poate con pt de comer. pe ideea de intermediiere (interpunere) fn sc! sati de alte valori, ori pe ideea organizi intermediere sub forma unel intreprinderi, sau'pe idea activitate sau operafiune conex’ cu primiele dou’ are caracter equitur principale’, c&rora exist’ operatluni de intermediere, totusi, aceast’ enume- rare a faptelor de comerta reprezentat criteriul principal pentru definirea com 7¢. jantulul ~ persoana fizica ) si Fd, Cartea Romneasc’, Bucuresti, 1928, p. 10, Autorul definea materia comercial tn sensul ci aceasta cuprinde .persoanele si afacerile care fac $4 circule marfurile, care fac st se Intoared pregul de la consumator la producitor, pentru cd atéit Codul comercial, it slegile speciale comerciale au drept object Inlesnirea si organizarea acestul trafic”42 Uirile ulterioare). Criteriul obiectiv de identificare a faptelor de comert e: completat cu cel subiectiv, previzut de le artical po ‘iruia sunt considerate fapte de comert si ,celelalte contracte si obligatiuni ale unui comerciant, dacé nu sunt de naturd civitd sau daca contrariul nu rezuité din tnsusi actul’. Doctrina de specialitate!, vazand dispozitiile art. 6 alin. (1) C. com. coroborat cu art. 56 C. com., a adaugat si cea de-a treia categorie, asa-numitele fapte (acte) unilaterale (mixte) de comert, asa fneat, in cazul fh care una dintre parti are calitatea de comerciant, intreaga operatiune juridica va fi supus’ legii comerciale. de fapte (acte) de come face trimitere la criteriul obiectiv de sta- bilire a faptelor de comert, de vreme ce comerciantul, el este definit potrivit criteriului obiectiv, In acest caciu legislativ exist’ o trimitere directa si indi- recta la faptele obiective de comert, atat pentru definirea comerciantului, cat si pen (acte) de comers. Prin abrogarea Codului comercial, poti au ,disparut” din cadrul legislativ fapte! i Vazand $i Proiectul legii de se poate constata ci, in mod expr 6 alin. (2) an toate actele normative in vigoare, expresiile acte de comert sau fapte de comert se inlocuiesc cu expresia activitéiti de productie, comer? sau prestdri de servicii, dupa caz”. Desi nu mai exist o consacrare legislativa a faptelor (actelor) de comer totusi, legivitorul, atat tm cuprinsul noului Cod civil, cat identificarea celorlalte fapte 1 LL, Geongescu, Drept comercial roman, vol. 1, Rd, All Beck, Bucures 2002, p. 308 si urm, St. D. Carpenaru, Tratat de drept comercial roman, Bi Universul Juridie, Bucuresti, 2009, p. 68; S. Angheni, M. Volonciu, C. Sto Drepe comercial, ed, a 4-2, Ed. CH. Beck, Bucuresti, 2008, p. 29. reptulicomercial~ intre dualism si monism * Smaranda Angheni 43 giin Proiectul legit re a acestuia, foloseste termenul d gomiercial” (att. 1363 ~ divulgarea se activitate de ,comer{” fart. 6 al aplicare a noului Cod ci trébui sa fie definisi faptele (actele) de comert sunt f te fh acte juridice care’ pot fi fle ca sivarsite agestia sunt ageni economi inzatori etc. Totodati, este impor t si faptul c§, fr struc tura noului Cod civil, existi dispozitii privitoare la contractele comerciale, cum ar fi; contractul de manda sion, contractul de consignatie, contractul de expedite, contrac- tul de agent, contractul antrepriz, contracte care au tn con- interpunere fn schimb, r si care formeazi substanta lui Cod civil, Avand fn vedere faptul ci, in: conginutul aceste contracte pot fi incheiate atat dé comercianti, cat si de alt a fiteasca la care se poate ajunge este aceea &, natura operafiunilor realizate de catre un comercidnt nu mai riu principal de définire a comerciantului semnificafia, importanta principal a reglemen- n mod expres a faptelor de comert, este cea privitoare la definirea comerciantului. aint u §2. Comerciantul - cadrul conceptual Comerciantul este definit, in prezent, fn art. 7 C. com, fart. 1 din Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerfului, republicat’ cu modificarile $1 completrile ulterioare, precum si fn art. 1 Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale. Dispozitile din Codul comercial au fost abrogate de noul Cod civil, iar prin Proiectul legii de aplicare a noului Cod civil se prevede modifica- reaart. 1 din Legea nr. 26/1990 sia art. 1 din Legea nr. 31/1990.4a NOUL COD CIVIL. COMENTARI ‘Astfel, prin Proiectulilegti de aplicare a noului Cod civil sunt mentionate categoriile de -comerciant ndu-se expresia sacte de comer” cu sactivitai de productie, comert sau pres Cod civil, nu contine, 0.4 categoriile de comercianti Faptul ca, prin Proiectul le thlocuit sintagma ,acte de com productie, comert sau presti conceptual, textul de lege nu limureste i tual, ge prin ce se diferensiaz’ comerciantul de alte categorii de profesionisti, . grt in art 1 al Legit mr. 26/1990, .ninfelesut prezenei leg sunt comerciant..”, nu sermatfick decat obligatille pe care le au persoanele respective potrvitroglementinilorprivind eg ‘ul Comertului, ca registru public, tn care sunt ft la ul Co pl re Sunt fama ; nationale, regiile autonome, grupurile de interes economic, $ d ;, grupurile europene de economic si organizatiile cooperatiste oidcebcili a Dar, pot vit noului Cod civil, toate aceste persoane sunt con- siderate profesionist, ley exploateazii o intreprindere. civil este completat prin Proiectul legii de aplicare, care, in art. 6(1), prevede cX nofiunea de ,profesion st include jnotiumile de comerciant, intreprinzator, I cuprns ln ft! mnerctantl sunt persoante fice autoneate af despre Increprinderte indole sou aml, sree nationaie repo autonome, economic, grupurile europene de interes econo arganizapilicooperaciste’. pene de inter ie $l (Oi, prin abrogarea dispozititlor’ din Codul comercial, in principal a art. 7, coroborat cu art. 3-6, si aart. $6 C. com, numal Feist’ definit’ nosiunea de comerciant. $¢ pastreazii in continuare raportul dintre genul proxim si diferenta specific’. Dac’ orice comerciant este un profesionist, orice profesionist este comerciant. $i din acest punct de vedere, cadrul legislativ actual nu sta- Dileste, tn opinia noastra, diferenta specific’, respectiv activi- tafile de comert, care, fn mod firesc, ar trebui s&-1 particula- rizeze, stl individualizeze pe comerciant si si-l deosebeasca de ceilalft .profesionisti", mai cu seam’ c& activitayile de productie, comert sau prestiiri de servicii pot fi realizate, in egal masur’a, att de citre o anti, cAt si de alte categorti de profesionisti in alta ordine de id rea In mod expres a fap- telor de comert avea determinarea regimulut juridic aplicabil operatiunii juridice respective, stiut fiind cA, tn general, comertul are anumite particularititi care impun reguli speciale, dlerogatorii de la dreptul comun (solidaritatea debitori- litatea anumitor pro- in art. 42-46, lor, curgerea de drept a dobanzi be specifice), reguli consacrate de el Totodata, determinarea naturii juridice a faptelor de comer era importanta si in privinta stabilirii competenjei de solutionare tanta civil, sau cea, comercial care, potrivit reglementarilor Noului Cod de procedu i, numal prezinta relevant. Jin prezent, prin unificarea dreptului privat si prin includerea {in Codul civil a dispozitiilor din Codul comerc' aplicabile, in anumite condigit, si altor profesionisti, 51 chiar per- soanelor care nu se incadreaz in categoria profesionistilor. Sintetizdnd ideile exprimate, rezult urmatoarele: = Comerciantul numai este definit potrivit activitatii pe care © desfagoar’, ci, eventual, potrivit criteriului formal, proce- dural, respectiv obtinerea autorizatiilor previzute de lege si inmatricularea in Registrul Comertulu, fie c& este vorba despre o persoana fizic& - comerciant care tsi organizeaza activitatea sub forma persoanei fizice autorizate, intreprinderii individuale sau a46 NOUL COD CIVIL. COMENTARIL fntreprinderii familiale (conform 0.U.G, nr. 44/2008 p surarea activitatilor economice de citre persoanele rizate, intreprind & sunt societti comer comerciale, republ proprie legislatiei ge portului ju ticipant. Dac raportul se concretizeaza tn acte sau fapte Juridice ficute de cétre o persoar juridic respectiv este calificat tatea de comerciant 0 au toate persoanele care exercits perma- nent o activitate comerciala, cu titlu de profesie, sau care au numele ori firma inmatriculati in Registral Comertului. Th privinta socletAtilor comerciale, acestea sunt cal altfel; deci sunt comercianti potrivit criteriului formal un eriteriu modern, respectiv daci stitmie intr-una dintre formele de societiti comerciale prevaizute __~ Activitatile de productie, comer} sau prestiri de ser- vieli pot fi exercitate atat de comercianti, cat si de alti profe- i, adic de persoani exploateaza o intreprindere. Aceast conclu: de aplicare a noului Cod ci __Astfel, in art. 3 alin. (2) si (3), legiuitorul prevede ca ,Profe- sionistul este cel care exploateaza o intreprindere" $i ,constituie exploatarea unei intreprinderi exercitarea sistematicd, de cétre una sau mai multe persodne, a unel activitdti organizate ce consti in producerea, administrarea ort instrainarea de bunuri sau prestarea de servicti, indiferent dacd are saw nu ca scop obtinerea de profit’, texte de lege care se completeaza cu art. 6(2) din Legea de aplicare, fn care se dispune: fn toate actele normative in vigoare, expresiile acte de comert sau fapte de + St D. Carpenaru, Drept comercial roman, ed.a 5a, eck, Bucy aoe pl 7 Bd, All Beck, Bucuresti, ‘pret comerciol~intre dualism simonism + Smaranda Angheni 47 —————_e_rvevrvromr_e_ormrwr'o——— ‘comiert se inlocuiese cu expresia activitafi de productie, comert sau prestdri de servicit dupa caz” in conditiile actualului cadru legislativ, ,materia comer- care formeaza substanta dreptului comercial, ar putea fi 4 fn sensul cuprinderii activitatilor de productie, co- mer sau prestari de servicil, la care se pot adduga activit privind executarea de lucrari, activitati concretizate fn contracte mparare, furnizare, report, antrepriza, societate, transport, mandat, agentie, intermediere, depozit, asigurare, cont te contracte bancare etc. fn scopul de profesionisti numiti comercianti. = Activitatile, operatiunile desfisurate de comercianti sunt reglementate, fn principal,’ de'noul Cod civil, iar regimul al comerciantilor este amenajat de legislatia speci principal de 0.U.G. nr. 44/2008 privind desfasurarea act economice de citre persoanele fizice autorizate, intreprind individuale si fntreprinderile familiale si de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicat, cu modificarile si completirile ulterioare §3, Codul civil - ,dreptul comu societatilor comerciale plicabil 3.1 Societatile comerciale. Concepfia contractualista Conceptia contractualist, impusi de dezvoltarea_teor contractelor in secolul trecut, explic’ existenja societatilor comerciale pornind de la condifiile de validitate impuse oricarui contract si de la tehnicile contractualiste ce stabilesc raporturile Dezavantajele absolutizarii unei asemenea teorii rezida din aspectele specifice care contureaza o societate comercial’, aspec- te care nu pot fi explicate exclusiv prin mecanisme contractuale, ‘Totodati, o asemenea conceptualizare nu ar putea da nicio expli- catie existenfei societitilor de tip unipersonal, ceoarece acordul de vointa, fundamental pentru orice contract, lipsesteNOUL COD CIVIL: COMENTARIL ‘Asa se-explicd de ce s:a ince! ciale prin prisma institusio juridicd reprezinté un ansamblu de reguli care [pptlcomersal—inre lim simonism + marondeAngheni___49 t” a societitil comerciale are impor- de validitate. ‘Acéeptiunea de ,cont tanga se, in principal fn privinga condi manier& imperativi si durabila u scop bine determinat. grup de persoane avand un, 3.2, Cadrul legal facto in cazul societ’ilor unipersonale. Astfel, potrivit art, 1881 N.C, ,prin contractul de societate doud sau mai multe persoane se obliga reciproc sii coopereze pentru desfisurarea unei activitdti si sii contribuiela aceasta prin cunostinge specifice sau prestatii, cu scopul de a imptirti beneficiile sau a se folosi de economia ce ar aporturi banesti, in bunuri, In general, definitia este compatibil’ cu. particularitatile socletitilor comerciale, chiar daca legislatia speciala stabileste, fn funcfle de forma de societate, feluril social sau in patrimoniul societ’ Tns& nu este mai putin adevirat ci, ceea ce deosebeste 4 fn toate formele ei de societatea ,: societatea comer sau de ,societatea in, participatis de persoana jurid le aul petsonalitate juridic’, tm timp ce, in celelalte situatii acest lucru este posibil numai ¢ -Dacé, potrivit vointer as personalitate juridicd, indiferent de obiectul de activitate, ea poate fi constituit® numai in forma specialii care ti confer persondlitate si conditiile prev lcd" art. 1889 alin. (2) Asadar, prima remar: ile, in conitextul di fn continuare a dispoz teazi cu cele din Codul civil, lor noului Cod civil, este exi speciale care, evident, se comple- 3,3. Formele societare {in spiritul unificarii dreptului privat si crearit unui cod civ ‘eptul comun aplicabil societailor comer prevede formele societitilor co- ‘merciale, fn care se menfioneazi si cele cinci forme de societafi comerciale prevazute fn art. 2 din Legea nr. 31/1990, legea pri- vind: societaitile comerciale, republicata, cu modificarile si com- pletarile in afara celor cinci forme de societagi comet ciale (societatea tn nume. colecti etatea in comandita simpla, societatea pe actiuni, societatea tn comandit& pe actiuni gi socictatea cu raspundere limitata), noul Cod civil prevede ca forme, de societsti societatea simpli, societatea in partici- patie, societitile cooperative si, intr-o exprimare foarte gene- ali, ,alt tip de societate anume reglementat de lege”. \Vazand exprimarea legiuitorului, se poate observa incon- secventa acestuia in privinta termenilor folosiji. Astfel, desi in art, 1888 titlul se refer’ la formele societare, tn finalul textului, legiuitorul abandoneaz’ sintagma ,formele societare” walt tip de societate’ nd probabil cu acelasi sens conceptul de ,tip”. Or, in. opinia noastr’, continutul terme- tip" este De altfel, in doctrina de specialitate!, cel putin in privinga formelor de societiti comerciale, acestea pot fi grupate in doud tipuri: socie- Liti de persoane si societati de capitaluri, existand 0 forma de societate intermediar’ fntre cele 2 tipurt, respectiv so Nispundere limitat’, care Imprumuti triisdituri ale ambelor tipuri Nu este mai pugin adevarat ci, in cadrul unei forme de societAti, pot exista de exemplu, in cazul socie- tailor cooperative, “it cooperative mestesu- spectiv, soci 2 & Angheni, M. Volonciu, C. Stoica, Drept comercial, Ed. CH. Beck, Bucuresti, 2008; St. D. Carpenatu, Tratat de drept comercial, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2009, p. 189 slurm, seh en nanan ite erm it tan NSNOUL COD CIVIL, COMENTARIL $$ NOU 60D CIVIL. COMENTARI_. A texte din noul Cod civil si din legea i deosebire. Asttel ul ~ sm) produse societ&tii comerciale opereaz pentru Intarzierea fn executarea aportului indiferent de natura lui : Jn noul Cod civil, raspunderea pentru ,daune” prodi socletafii pentru nevarsarea aportului este reglementatii separat pentru fiecare categorie (fel) de aport (art. 1897, art. 1899) Obligatia de efectuare a aporturilor incumb’ fiecdrul asociat care raspunde att fat’ de societate, ct si fap de o iar dreptu teres sunt suspendate pana la vatsarea aporturilor la capitalul social (art. 1895). In cazul societatit comerciale, doar in situatia societit legea prevede, 3 re respective. [i exist aceast ,m&surii'decat daca s-a prevaizut tn mod expres in actul constitutiv, Este interesant de vizut dac’, in vitor, legea societStilor comerciale va fi ,adaptai in concordant cu unele dispoziii din noul Cod civ privitoare la 0 dispozitie cazul societitil i cunostinte specifice. le asociatului care se angajeaz’ si efectueze anumite ite cunostinge ~ s efectueze prestafiile sau cunostintele spe continu, pe durata existentei calititii de asociat; ~ sa aduca in societate toa! vititile care fac obiectul apor In mod concret, aporturile in prestatii sau cunostinte spe- fice se efectueaz’ de citre asociatul care s-a obligat prin zarea unor activitagi concrete si prin punerea la dispozitia socie- ttii a unor informagii pentru realizarea obiectului acesteia. Sanctiunile aplicabile asociatului care nu-si execut aceast& obligate sunt excluderea si, dupa caz, obligarea la plata daunelor- interese. ipreptitcoriéreial ~intre dualism si monism + Smaranda Angheni___$3 —a——e_ew't'”row'''orovrvrrws —— Referitor la aportul in bunuri necorporale, legiui yeglementeazi th mod expres trei categoril de asemenea bunur juni sau pa @ titluri de credit ic al lor fn creante fn priv ‘Astfel, tn ca pentru existenga ace fncasarea ei la scadenta In cazul in care societatea de codat, asoctatul care a adus creanfa (ca aport) va rspunde, tn sensul achitérii sumei datorate, a dobanzit ume, cu titlu de daune, le emise de 0 alt soc | pe care nu le ler ca flind creante, ci bunurt incorporale in accep- fiunea general. Aportul tn actiuni sau parti sociale este cons! derat aport in bunuri necorporale, respectiv titluri de pro- prietate, deoarece, potrivit art. 1897 alin. (2), ,asociatul care aporteazé actiuni sau parti sociale emise deo alté societate, rispunde pentru efectuarea aportulut intocmai ca un vanzditor fisti de cumpéiréitor". in sfarsit, aportul in natura de bunuri corporale are regimul juridie diferentiat tn functie de natura dreptului care se aportarea bunului respectiv (art. 1896). wz dreptul de proprietate sau alt drept real asupra unui bun, asociatul inde pentru efectuarea aportul ‘ntocmai ca un vanzitor fata de cumpiraitor (societatea), iat daca se aporteaza dreptul de folosing4 asupra unui bun, obligatiile asociatului sunt asem&n&toare unui locator fafa de locatar (societatea). Daca se aporteaz’ un bun fungibil, societatea dobandeste dreptul de proprietate asupra acestuia, chiar daca acest Iucru nu s-a prevaizut in mod expres in contract, Astfel, daca se apor' 3.5, Regimul juridic al aporturtlor de bunuri comune ispoziiile noului Cod civil pastreaz4 una dintre problemele deosebit de spinoase existente in ,viata" societatilor comerciale, respectiy, reginmul aporturilor in societate ale bunurilor comune,NOUL COD CIVIL, COMENTARIL 0 dispozitie absolut nou abil si societitilor ci ciale, este cea privitoare la capacitatea juridicd a sotului de a deveni sau nu asociat intr-o societate comerciaki, in masura fh care sunt aportate bunuri comun rt, 1882 alin. (1) teza aI Sot nu poate deve aportarea de bunuri comune decd celuilait sof", dispo- esp Din, acest punct de vedere, este salutard reglementarea din noul Cod civil a regimulu ic privind aportul in societate de bunuri comune, 348, ,Bunurile comune pot face obiectul unut aport la societiti, as aplicandu-se In mod cor Asadar, aceste dispozitii borate cu cele existente tn art. 1882 alin, (1) teza a Il-a, in-care se prevede in mod expres \mantului celuilalt sot, 346 $i 347” It sof, si dispun’ de bunuri comune ca aport la o societate (inclusiv societate co- merciala ~ sn.) sau pentru dobandirea de p&rti sociale, or, dupa caz, de actiuni (art 349 teza I) Potrivit art. 349 teza ale céror actiuni sunt tranzactionate pe o piaté reglementatt, soful care si-a dat acordul la intrebuintarea bunurilor comune nu Poate pretinde decdt daune-interese de la celilalt sop, fiéré a fi afectate drepturile dobandite de terti’. oln cazul societatilor comerciale In toate cazur le sau actiunile sunt bunuri comune, dar soful care a devenit asociat exercit’ singur drep- turile care decurg din aceasta calitate. O alta dispozitie important care reprezinta dreptul comun fn materia societatilor, chiar a celor cu personalitate juridic’, este cea privitoare Ia raspunderea asociatilor pen sociale, Conceptia contractualist’ care staé la baza societagilor in general, determina si rspunderea asociatilor care, de regula, este nelimitata si solidara, avand ins caracter subsidiar, ccea ce inseamna ci terfii creditori vor urméri in primul rand socie Smaranda Angheni 55 preptul comercial -intre dualism si monism eantelor 1889 alin. (1 tatea debitoare pentru indestula mod expres de r comercial Jegea societati 3.6, Societatea simpla 892 alin. (1), societatea ica. Cu toate acestea, daca aso- personalitajii juridice, prin actul ‘de i de societate vor indica, in mod expres, tnd continuitul contractului tn conformitate cu dispozitiile din legislatia speci tiva forma de societate. Dobéndirea personalitagil juridice se realizeaz& prin trans- mu are persona ciagli doresc dobéndit fori’ tatii Simple Mtr-o alt forma de societate, fle c& aveasta este o societate comercial’. In acest caz, cabile dispozitiile cuprinse fn art 1892 alin. (3) teza a Il-a, potrivit GSrora ,asociatii si soctetatea nou inflingata raspund solidar si indivizibil: pentri dobéindirea pers 3.7, Societatea de fapt avy 0 dispozitie nowa in Codul civil, cu aplicabilitate si in privinta omerciale, este cea cuprinsa in art. 1893, prin care, iia dat fn legislagia noastr’, este definita societatea de fapt. Jn legislatia anterioara, respectiv Codul civil, Codul comer- 31/1990 - legea societatilor comerciale, nu era stitutia ,societitii de fapt’. Singura situatie preva- zuti de lege era si este ,societatea neregulat constituits”. In acelasi sens exist si opiniile doctrinare, care, analizand st56. NOUL COD CIVIL. COMENTARII 0- Italian nia. e si societati dréptul italian afu cunoastedécat societati regulat sa nelegal sau neregilat constituite.! Ti nou! Cod civil, pentru prima dat, legit refer’ la) societatile de fapt, dispundnd in art. 1893 ci ,societaile supiise conditie! inmatriculdrii conform legit si reimase neinmatriculate, precum si societatile de fapt, sunt asimilate societatilor simple" Relevanja acestei clale este evident, atat timp c: inmatricularit pentru a doband terpretarea literal a textului neinmatriculate nu sunt nici ,societaifi de fap conceptia legiuitorului 0 categorie distincta de societit matriculate, cea ce Inseamn§ ca se confirma opinia d exprimata in literatura de specialitate?, potrivit cireia, in privinta societatilor comerciale, ,dreptul roman nu cunoaste societiti de fapt, ci numai societ’ Oricum, fie c& sunt societii supuse conditiel inmatricul conform legit si rman neinmatriculate, fie ci sunt societiti de fapt, ambele categorii sunt asimilate societitilor simple. Problematica societijilor comerciale potrivit noului God civil este mult mai complex, in studiul de fata analizdnd doar cateva aspecte. consti §4. Certitudini cu pi Unificarea dreptu noul Cod civil a pi pozitiilor care reglementeaz& »materia comerciala”, nu aduce cu nimic atingere existenjei dreptului come de drept privat, parte integranta a sistemului de drept romanesc. Chiar dact Codul prezint& dreptul comun pentru toate ramurile de drept privat, totusi, in materie comerciala, exist 0 11. L. Georgescu, op cit, p. 102 5 literatura citata acolo, 2dem, Phoget 57 " coinerciansilor, ipal Legea nr. 31/1990, republicat& si er aficat, 0.U.G, nr. 44/2008, Legea nr. 85/2006 privind proce- ne modificati etc, legislatie care, adiugindu-se dispozit oul Cod civil, constitule un argument hotirator in privinfa legitimitsti dreptulul comercial, al autonomiei acestuia.