Turismul istoric

O importanta parte a turismului romnesc e datorata valorificarii turistice a istoriei nationale.

O istorie att bogata in evenimente a lasat semne de nesters, situri istorice existnd pe tot
cuprinsul Romniei, concentrate si mai evidente n zonele care necesitau o mai buna organizare
civila si o aparare mai eficienta. Ne-au ramas pe tot cuprinsul tarii cetati, fortarete, turnuri, curti
domnesti, biserici fortificate, dar si castele si, mai apoi, n vremuri mai linistite si bogate, palate.
Locurile asezarilor antice au, ca raspuns peste timp, orasele de azi; cmpurile bataliilor de la
Rovine, Podul nalt, Calugareni, Selimbar, au ca replica Oituzul, Marasti si Marasesti din razboiul de
Rentregire. Domeniile nobiliare sau boieresti au fost mpodobite cu castele si conace, care se
pastreaza intacte si astazi.
Toti domnitorii cu credinta n Dumnezeu au ctitorit, n timpul domniilor lor, biserici, schituri sau
manastiri. Marele Stefan a ramas o legenda pentru obiceiul de a ctitori, dupa fiecare victorie si
chiar nfrngere din razboaiele sale, biserici si manastiri. Ne-au ramas de la el Manastirile
Neamtului si Voronet si nca vreo 40 de alte biserici. Astazi, manastirile pictate din nordul Moldovei
sunt un simbol turistic national. Multe dintre manastirile ctitorite de ei au fost si au ramas puternice
centre ale ortodoxiei.

(Manastirea Putna-Moldova)
Potrivit vechilor cronici moldoveneti, zidirea mnstirii, ctitorie a lui tefan cel Mare, a nceput n
anul 1466 i s-a terminat n 1469. Sfinirea sa a avut loc la 3 septembrie 1469, fiind de fa ntreg
clerul moldovenesc. Incinta, turnul de la intrare i fortificaiile au fost terminate n 1481.
Biserica mnstirii fiind devastat de otile lui Timu Hmelniki, lucrrile de reconstruire au fost
ncepute de voievodul Gheorghe tefan (1653-1658) n 1654 i terminate, sub domnia lui Eustatie
Dabija (1661-1665), n 1662. Mnstirea a fost restaurat ntre anii 1756-1760 prin grija mitropolitului
Iacob Putneanul, apoi n 1902, cnd s-a refcut acoperiul dup planurile arhitectului Karl Romstorfer,
i, mai recent, n perioada 1961-1975.

(Castelul Peles-Sinaia)
Castelul Pele din Sinaia, reedina de var a regilor Romniei, a fost construit la dorina regelui Carol
I al Romniei (1866 - 1914).
Castelul Pele este unul dintre cele mai importante edificii de tip istoric din Romnia, avnd caracter
de unicat i este, prin valoarea sa istoric i artistic, unul din cele mai importante monumente de
acest fel din Europa celei de a doua jumti a secolului al XIX-lea.
Principele Carol I, ales domn al Romniei n 1866, viziteaz pentru prima dat Sinaia n luna august a
acelui an, rmnnd ncntat de frumuseea respectivelor locuri. Pe vremea aceea, Sinaia era un mic
sat de munte, numit Podul Neagului. Domnitorul hotrte construirea unui castel ntr-un loc retras i
pitoresc: Piatra Ars. Civa ani mai trziu, n 1872, el cumpr terenul (1000 de pogoane), iar
lucrrile ncep n 1873.
n 1875 se pune piatra de temelie a castelului, sub care sunt ngropate cteva zeci de monede de aur
de 20 de lei, primele monede romneti cu chipul lui Carol I.
n 1883 are loc inaugurarea oficial a Peleului, pe care domnitorul l-a vzut ca pe un sediu al noii
dinastii, iar aezarea sa pe Valea Prahovei nu era ntmpltoare. Nu departe, la Predeal, era pe
vremea aceea grania Romniei cu Austro Ungaria. ns, n viitor, dup unirea Transilvaniei cu Vechiul
Regat, castelul se va gsi chiar n inima rii.
Peleul va avea apoi o tot mai mare importan, devenind reedina de var a familiei regale romne,
care petrecea aici destul de mult vreme, de obicei din mai pn n noiembrie. Aici s-au inut
importante ntruniri politice, cum au fost Consiliile de Coroan din 1914 (cnd s-a hotrt neutralitatea
Romniei din primul rzboi mondial, care tocmai ncepuse) i 1925.
Castelul a gzduit multe personaliti ale vremii, scriitori, muzicieni, dar i regi i regine. Cea mai
important vizit a fost aceea a btrnului mprat al Austro-Ungariei, Franz Joseph, n 1896. Acesta
a fcut o mulime de fotografii cu acel prilej, fiind impresionat de frumuseea i bogia castelului.

(Sarmizegetusa- muntii Orastiei)

Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei preromane, a fost cel mai important centru religios si politic al acelei
perioade, iar pentru apararea locului a fost construit un sistem de fortificatii. Sarmizegetusa, ca si structura, a avut
trei parti: asezarea civila, cetatea si zona sacra.
Fiind capitala politica si religioasa, Sarmizegetusa s-a bucurat mai apoi si de prosperitate economica. A fost un
mare centru mestesugaresc, iar aici locuiau regii, o parte din aristocrati, artizani, medici, diversi mesteri etc.
Cetatea capitalei din Dacia a fost construita pe Dealul Gradistii, in singurul loc unde se putea inalta o fortificatie, la
cota 1200, pe varful unei stanci. Aceasta cetate curpindea sase citadele si a fost centrul strategic al apararii
dacice din Muntii Orastie.
Sarmizegetusa a atins apogeul sub conducerea lui Decebal, iar dupa ce dacii au fost invinsi de romani, acestia
din urma au stabilit aici o garnizoana militara. Au inceput sa darame cetatea, iar la 40 de km au construit ceea ce
urma sa fie noua capitala romana, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa.
Faptul ca apare si Sarmizegetusa in aceasta denumire, i se datoreaza imparatului Hadrian, care a dorit ca
aceasta noua capitala sa fie vazuta drept o continuare a celei dintai. Pe locul capitalei Daciei romane, Ulpia
Traiana Sarmizegetusa, se gaseste comuna Sarmizegetusa.
Cetatea Sarmizegetusa Regia se afla astazi in patrimoniul UNESCO, alaturi de celelalte fortarete din sistemul de
aparare al lui Decebal: Costesti - Blidaru, Costesti - Cetatuie, Luncani - Piatra Rosie, Capalna si Banita.