Electroacustica si sisteme audio

Curs 3

2.3 Distorsiuni neliniare la difuzorul electrodinamic

Neliniaritatea raspunsului difuzorului, in functie de semnalul de intrare, are mai multe cauze,
dintre care cele mai importante sunt:
- Neliniaritatea raspunsului suspensiei elastice;
-Neuniformitatea inductiei radiale B, care intersecteaza spirele bobinei
(la semnale mari , bobina iese partial din intrefier);
- Variatia inductantei proprii L e in functie de pozitia instantanee a bobinei si de curentul care o
parcurge;
- Efectul Doppler-Fizeau, datorat slabei rigiditati a membranei;
Pentru reducerea acestor efecte s-au adoptat a serie intreaga de solutii constructive.
Astfel:
- Pentru a liniarizare cat mai buna a raspunsului suspensiei, aceasta se realizeaza din tesuturi
gofrate impregnate.
- Pentru compensarea neliniaritatii inductiei in intrefier exista doua solutii mai importante:
1.

Utilizarea unei bobine lungi, a carei lungime sa depaseasca lungimea

intrefierului, dupa cum se observa in figura 2.3.1.

Astfel, campul magnetic intersecteaza bobina, daca se tine cont si de efectul de extremitate a
campului magnetic, pe o lungime de 1,5b (b - lungimea intrefierului circuitului magnetic) si se
pastreaza constant pentru o elangatie a deplasarii bobinei mult mai mare, avand valoarea limita

= 1/2 (h - 1,15b), unde h este inaltimea (lungimea) totala a bobinei.

Practic, la limita acestei elongatii se intersecteaza tot timpul acelasi numar de spire ale bobinei.
Inconvenientul principal al acestei solutii constructive este cresterea masei sistemului mobil m s si a
inductantei proprii L a bobinei, fara o crestere a coeficientului de cuplaj Bl (l - lungimea
e
conductorului aflat in camp depinde de inaltimea b a intreflerului si nu de lungimnea totala h a
1

Electroacustica si sisteme audio

Curs 3

bobinei), ceea ce conduce la o scadere a randamentului difuzorului. Pentru compensarea acestei

scaderi, trebuie prevazuta o crestere a coeflcientului de cuplaj prin cresterea inductiei B sau a
lungimii conductorului intersectat de camp prin cresterea diametrului bobinei. Aceasta ultima
solutie conduce la o noua crestere a masei bobinei si este mai putin eficienta.
2. 0 a doua solutie ar fi utilizarea unei bobine scurte, a carei lungime sa fie mai mica decat
inaltimea b a intrefierului, dupa cum se observ din figura 2.3.2, astfel incat, in timpul miscarii,
bobina sa nu ajunga in afara intrefierului. Pentru aceasta, elongatia maxima a deplasarii membranei
difuzorului nu trebuie sa depaseasca valoarea

1 2(b h)

Inconvenientul principal este ca, pentru a obtine acelasi coeficient de cuplaj Bl, trebuie creata
o inductie mai mare prin marirea circuitului magnetic si utilizarea unui magnet mai puternic, deci o
crestere a pretului circuitului magnetic.
Pentru compensarea efectului de influenta a campului alternativ al bobinei in miscare
asupra pieselor polare din imediata vecinatate, ceea ce le creeaza o stare magnetica variabila, se
utilizeaza un inel de cupru de scurtcircuitare plasat in jurul piesei polare centrale, asa cum se
observa in figura 2.3.3. Acest inel va produce un camp alternativ aproape egal cu cel al bobinei
mobile, dar de sens opus, ceea ce va conduce la a reducere a inductantei L si a variatiior sale, deci
e
si a variatiilor inductiei in intrefier

.
- Efectul Doppler-Fizeau apare atunci cnd difuzorul trebuie sa radieze doua sunete pure, unul
de frecventa joasa f1 si altul de frecventa f2 mult mai mare. Semnalul de frecventa inalta va fi
modulat de catre cel de frecventa joasa ai vor aparea componente nearmonice de
2

Electroacustica si sisteme audio

frecvente f

f , f
1 2

Curs 3

2f ... Efectul este acelasi ca si in cazul distorsiunilor de intermodulatie

1

date de a neliniaritate de amplitudine. Experimental nu se pot separa aceste efecte si importanta lor
relativa este controversata.
O solutie pentru reducerea distorsiunilor Doppler este reproducerea frecventelor joase si inalte de
catre difuzoare separate.

2.5 Determinarea parametrilor difuzoarelor electrodinamice

Din schema echivalenta electrica in joasa frecventa s-a putut deduce expresia impedantei de
intrare a difuzorului:

j Ls R s
R s j Ls (j )2LsCs' R s

' 1
0 si
s

Tinand cont ca LC

C' R
0 s s

ms

factorul de calitate mecanic, expresia

impedantei de intrare devine:

j
Z
d

1
0 Qms

0 Qms

0
Imparaind prin R e si tinand cant ca

C' R este tocmai factorul de calitate electric Q es se

0 s e

obtine impedanta de intrare raportata:

j
Z

Zd R e 1

0 Qms

Qms
Qes

j
0

1
0 Qms

Reprezentat grafic functie de frecventa, impedanta raportata are forma din figura 2.4.1.

Electroacustica si sisteme audio

Curs 3

Curba trece printr-un maxim z o la frecventa de rezonanta f 0 si apoi, dupa un minim, creste
usor cu frecventa datorita inductantei L e a bobinei, inductanta care a fost neglijata in expresia
impedantei Z . Pentru determinarea cu precizie a acestui maxim, in practica se tine seama de
d
simetria curbei, care pentru un ace1asi dezacord deasupra sau dedesubtul frecventei de rezonanta f0,
prezinta aceeasi valoare a impedantei:

Z Z f
1
d

Z f
d

Scara de frecvenla fiind logaritmica, frecventa de rezonanta se poate calcula astfel:

f f

La frecventa de rezonanta, impedanta raportata a difuzorului este:

Z f0
d

1 Qms Qes

De aici rezulta:

es

ms

(Z

1)

Valoarea impedantei, raportata la frecventele de dezacord simetric, se poate scrie:

1
Z
1
1

if

f0
if

f0

Z0
f0 Qms

if

if

f0 Qms

Tinand cont ca modulul acestei impedante este z1 =

calitate mecanic se poate exprima astfel:

Z1Z2 si ca f 2
0

f f_ , factorul de

Electroacustica si sisteme audio

Curs 3

Adoptnd pentru z1 valoarea

Z02 Z12
Z12 1

f0
ms

Z rezulta:
0

f0 Z0

ms

Factorul de calitate total este, in aceste conditii:

QmsQes

Qms Qes

Aceleasi considerente sunt valabile si pentru difuzorul rnontat intr-o incinta inchisa. Marimile
fizice specifice difuzorului montat in incinta vor primi al doilea indice i, in loc de s. Ridicand
caracteristicile impedantelor de intrare ale difuzorului liber si montat tntr-o incinta inchisa, goala,
de volum cunoscut V c , se pot compara frecventele de rezonanla in cele doua situaii:

f
f

m' C
as as
m' C
ai ai

oi

os

Elasticitatea C ai se compune din inserierea elasticitaii cutiei cu aceea a difuzorului:

C
Notand cu

raportul C as /C ac (

C = Cas 1
ai

ai

CacCas Cac Cas

- coeficient de elasticitate), rezulta:

si raportul celor doua frecvente este:

f
f

oi

os

m'
as 1
m'
ai

Din raportul factorilor de calitate electrici in cele doua situaii, tinand cont ca rnaselor acustice le
corespunde o capacitate electrica, rezulta:

m' m'
as
ai

Cs' Ci'

f Q
f Q
oi es os ei

Elasticitatea acustica fiind proportionala cu volurnul de aer al cutiei considerate, se poate

determina acum volumul de aer echivalent elasticitatii rnecanice a difuzorului:

V
as
'
s

Din C

m'asSd2

Bl

V
c

2
, tinand cont de expresia factorului de calitate electric, a frecventei de
5

Electroacustica si sisteme audio

Curs 3

c2C , se obtine coeficientul de cuplaj

as

rezonanta si a volumului de aer echivalent, V

as

electrodinamic al difuzorului:

R eSd2 c2

Bl

0VasQes

Volumul de deplasare de varf, datorat elongatiei maxime a rnembranei difuzorului, este

V
d

S
Aceasta ebongatie depinde de debitul maxim in banda de trecere a difuzorului
d max

(cnd presiunea acustica nu depinde de frecventa), care este dat de:

q
unde U

gmax

max

Sd U gmax Qes Bl

este tensiunea maxima admisibila aplicabila difuzorului. Aceasta se poate obine din

puterea limita de utilizare, sau puterea nominala P n :

gmax

P Z
n n

V
d

Sd 2Pn Zn
0Qes Bl

Se obtine, deci:

Ceilalti parametri acustici sau mecanici rezulta imediat:

as

Vas

c2 ; m

as

c2

2
0 Vas ; R as

Bl 2 Qes Sd2 Q R ; C
ms e ms

Cas Sd2

Deci, cunoscand puterea nominala a difuzorului si suprafata membranei, prin cateva masurari
asupra impedantei de intrare a difuzorului liber si apoi montat intr-o incinta de volum cunoscut se
pot determina toti parametrii de semnal mic ai difuzorului. Cu parametrii astfel determinati, se va
putea trece la un calcul exact al incintelor acustice.
Pentru a putea trasa caracteristica impedantei de intrare functie de frecventa, se va transforma un
generator de semnal sinusoidal de tensiune in generator de curent, inseriind difuzorul cu o rezistenta
de valoare mult mai mare decat impedanta sa, ca in figura 2.4.2.

Electroacustica si sisteme audio

Curs 3

Se va proceda astfel:
-

Se fixeaza pentru tensiunea de iesire a generatorului de semnal (GS) o

valoare cuprinsa intre 3 si 5 volti, care se pastreaza constanta in toata gama de frecvente;
- Se reprezinta grafic impedanta raportata a difuzorului functie de frecventa, la scara
logaritmica. Frecventa se modifica de la circa 30 Hz (la o frecventa care sa fie sub frecventa de
rezonanta a difuzorului) pana la circa 1 kHz (pentru difuzoarele de joasa frecventa). Rezistenta
electrica a bobinei difuzorului, la care se face raportarea, se masoara cu ohmmetrul sau cu o punte
de curent continuu;
- Se determina cu precizie valoarea maxima z0 a impedantei raportate, facand mai multe
determinari in jurul frecventei f

- Se calculeaza valoarea z
1

z0

- Se citesc din grafic cele doua valori ale frecventelor corespunzatoare acestei impedance.
Pentru exactitate se masoara frecventele pentru care impedanta raportata ia valoarea z1
- Se determin frecventa de rezonanta a difuzorului, ca medie geometrica a acestor frecvente
( f sif )
- Se calculeaza factorii de calitate mecanic Q

ms

si electric Q es

- Se repeta masurarile cu difuzorul montat intr-o incinta goala (necapitonata la interior), de

volum cunoscut V c (volumul interior al cutiei, din care se scade volumul ocupat de difuzor si alte
dispozitive existente in interior - volum net de aer);
- Se recalculeaza, in acelasi mod, frecventa de rezonanla f oi , factorul de calitate mecanic Q mi ,
factorul de calitate electric Q ei utilizand datele obtinute in urma masurarilor asupra difuzorului
montat in incinta;
- Se calculeaza coeficientul de elasticitate al cutiei;
- Se determina volumul de aer echivalent elasticitatii mecanice a difuzorului, V as ;
- Se calculeaza coeficientul de cuplaj electromecanic al difuzorului (Bl);
- Se calculeaza volumul de deplasare de varf al difuzorului Vd;
Toate aceste marimi vor fi necesare ca date de proiectare (parametri cunoscuti ai difuzorului
utilizat) pentru dimensionarea unei incinte acustice. Determinarea acestora dupa metoda prezentata
se impune, deoarece in general constructorii de difuzoare nu le furnizeaza.