Efectul interveniei comportamentului familiei asupra cunoaterii

strategiilor de parenting eficiente

Abstract
In ceea ce privete cercetarea n domeniul interveniilor familiei asupra importanei
cunoaterii i ncrederii parentale, pentru a reduce disfuncionalitile parentale i
comportamentul problematic al copiilor, este destul de srac.
n acest studiu, 91 de prini cu copii cu varsta ntre 2-10 ani, au fost rugai s
completeze o baz de date legat de ncrederea parental, strategii eficiente de parenting,
disfuncionalitatea parental; rezultatele aratand c prinii cu studii superioare, aveau o
mai mare cunoatere a ceea ce implic calitatea de printe. De asemenea, a rezultat c
prinii cu studii, sunt mult mai ncreztori decat mai stapani pe cunotine.
Pentru a rspunde ambelor grupe de prini, este important s se axeze atat pe creterea
ncrederii n sine, cat i pe dobandirea de cunotine, cu ajutorul strategiilor, a tehnicilor
de lucru i a abilitilor.
Cuvinte cheie: parenting, ncredere parental, disfuncionalitate parental,
comportamentul copilului, intervenie comportamental.
Introducere
Literatura de specialitate abund de informaii privitoare la calitatea rolului de printe
pentru starea de bine a copilului. Cu cat prinii sunt mai deschii, mai calzi, cu atat copii
vor dezvolta abiliti comportamentale optimale, spre deosebire de familiile adversive,
reci, punitive, care cresc riscul de psihopatologie n randul copiilor i n randul
adolescenilor.
Principalul scop al programelor de intervenie este de a mbunti cunotinele,
abilitile i ncrederea prinilor n ceea ce privete calitatea de printe. A rezultat o

corelaie pozitiv ntre motricitatea copilului, funcionalitatea cognitiv i bune cunotine

parentale, i o corelaie negativ, ntre mediul familial i abuzul copiilor.
Strategiile de parenting eficiente sunt definite ca strategii empirice de reducere a
disfuncionalitii parentale i tratamentul abuziv al copiilor. Cei care dein bune
cunotine i bune practici, sunt mai puin anxioi, sunt mai puin disfuncionali i au o
mai bun interaciune cu copiii lor. De asemenea, diferene s-au soldat i n ceea ce
privete nivelul socio-economic al prinilor: cei cu nivel nalt, tind s dein mult mai
multe informaii decat cei cu nivel sczut. Cei cu nivel sczut nregistreaz atat lipsa de
cunotine, cat i lipsa ncrederii n abilitatea lor de prini, spre deosebire de cei cu nivel
soci-economic ridicat, care au temeri legate de ncrederea n propriile fore.
n urma studiilor i experiementelor realizate, n cazul copiilor non-compliani,
agresivi, s-a constatat o ameliorare a comportamentului acestora fa de grupul de
control, iar n cazul copiilor nscui prematur, o mai bun legtur printe-copil.
Un bun program de intervenie s-a dovedit a fi ancheta fcut acas, care a avut mari
reuite, atat pentru mamele adolescente, cat i pentru cele trecute de adolescen. Acelai
lucru s-a observat i n cazul celor consumatoare de droguri.
Scopul acestui studiu este de a extinde literatura de specialitate pe tehnici de parenting i
de a vedea care este este efectul interveniei comportamentului familiei asupra eficacitii
strategiilor de parenting.
Ipoteze
Prima ipotez a studiului, bazat pe ceea ce s-a mai studiat deja, este aceea c prinii cu
nivel socio-economic ridicat dein mai multe informaii i sunt mai bine pregtii decat
cei cu nivel mai sczut. De asemenea, cei cu nivel ridicat sunt mai interesai de nivelul
ncrederii decat de cunotinele pe care le dein n relaia cu copilul.
Metode
Participani i procedur
Pentru acest studiu au participat 91 de subieci, 44 mame i 47 de tai, ai unor copii cu
varsta cuprins ntre 2-10 ani, ce au fost alei dintre cilenii Clinicii de Psihologia
Familiei i a Copilului. Toi i-au exprimat acordul pentru a participa i nainte de a

ncepe studiul, au primit un set de chestionare pe care l-au completat i l-au trimis
clinicii. Dintre participani, 2 au ieit din program pentru c, copilul avea sub 2 ani ; 8 tai
au intrat n program la cererea clinicii, restul participand voluntar ; dup finalizarea
primei etape, participanii au mai primit un set de chestionare, dintre toi, doar 61 de
respondeni ramanand n program. ( 28 de mame i 33 tai).
Respondeii au fost mprii n dou grupuri, grup cu statut ridicat i grup cu statut
sczut. Cei din primul grup, format din 16 mame i 18 tai, cu varsta medie de 35.5 ani,
copii cu varsta medie de 4.37 ani, au declarat c au sudii liceale i de calificare. Acetia
erau cstorii sau n comuniuni consensuale. 11 mame erau angajate cu o norm de
30.20 de ore pe saptaman, iar 16 tai, aveau o norm de 37.42 ore pe sptman.
Cei din grupul al doilea, cu statut economic ridicat include 57 de prini, cu studii
universitare. Varsta medie era de 36.7 ani, iar copiii, 3.55 ani. 21 de mame erau angajate
cu o norm de 20.10 ore pe saptaman i 27 de tai, cu o norm de 39.20ore pe
saptaman.
Interventii
Programul Parintilor Pozitivi (Triplu P) are mai multe etape de strategii de sprijin
familial, iar scopul lui este de a preveni problemele de comportament, emotionale si de
dezvoltare a copilului prin cresterea increderii si comportamentului parintilor. In cadrul
acestui program, grupul isi dezvolta competentele parentale in ceea ce priveste rezolvarea
problemelor de comportament ale copiilor, strategii de incurajare a copiilor in dezvoltare,
si strategii de prevenire si controlare a comportamentelor neadecvate.
Programul Triplu P are o baza teoretica puternica construita pe teoria invatarii, metode
sociale de procesare a informatiilor, cercetare in terapia comportamentului copiilor si
familiei.
Acest program s-a aratat a fi eficient in a furniza rezultate pozitive pentru abilitatile
parintilor si in prevenirea si controlarea problemelor de comportament ale copiilor.
Programul consta in 8 sesiuni, primele 4 avand durata de 2 ore si sunt tinute de specialisti
calificati care ii ajuta pe aprinti sa invete prin intermediul observatiei, discutiilor, practicii
si a feedback-ului. Urmatoarele 4 sesiuni, au o durata de 15-30 de minute si telefonice,

avand ofecventa de o sesiune pe saptamana, sisunt conduse de psihologi care ofera suort
parintilor care pun in practica strategiile invatate. Toti participantii au participat la
primele 4 sesiuni de grup, iar aproximativ 68% pe cele telefonice( tati 47% si mame
88%).
Masuri
Cercetatorii acestui studiu aufolosit 4 scale de masurare a comportamentului familiei, si
anume, Scala de cunostinte parentale eficiente ( KEPS-Knowledge of effective parenting
scale), care se refera la strategiile eficace pe care parintii le folosesc pentru a preveni sau
a tine sub control comportamentele copiilor. Urmatorul instrument de masurare se
numeste Inventarul Eyberg al comportamentelor copiilor( ECBI- Eyberg Child behavior
Inventory), care este un chestionar de 36 de itemi care masoara perceptiile parentale
asupra comportamentelor copiilor. O alta scala folosita in acest program este Scala
Parentala ( PS- Parental Scale) care este de asemenea un chestionar de 30 de itemi ce
masoara 3 tipuri de comportament parental: permisiv, autoritar si ostil. Ultima
masuratoare folosita este o Lista de sarcini parentale ( PTC- Parental tasks checklist), ce
contine 28 de itemi construiti sa masoare autoeficacitatea parintilor. Parintii apreciaza cat
de increzatori sunt in strategiile si modul lor de a reactiona in fata comportamentelor
problematice ale copiilor.
Design
Studiul a cuprins participanti cu doua dimensiuni educationale diferite ( scazut si ridicat),
in doua perioade de timp, pre-interventie si post-interventie.

Rezultate
Diferentele de grup in pre-interventie
Parintii cu un nivel al educatiei mai ridicat au dat dovada de mai multe cunostinte in ceea
ce priveste strategiile eficace de controlare si prevenire a comportamentelor decat cei cu
un nivel al educatiei mai scazut. Nu sunt diferente semnificative in ceea ce priveste
increderea de sine a parintilor, a disfunctiilor parentale sau intensitatea problemelor de
comportament ale copiilor.
Efectul interventiei asupra parintilor cu nivel de educatie diferit
In cazut post-interventiei ambele categorii de parinti au dobandit mai multe competente,
mai multe incredere de sine, mai putine disfunctii si s-a raportat o intensitate mai scazuta
a problematicii comportamentelor copiilor decat in pre-interventie. Pentru parintii cu un
nivel al educatiei mai ridicat, nivelul increderii a fost mai ridicat decat cel al cunoasterii,
in timp ce pentru parintii cu un nivel scazut al educatiei cele doua dimensiuni, al
increderii si al cunostintelor a fost similar.

Datorita faptului ca parintii din cele doua grupuri a arata imbunatatiri in ceea ce priveste
cunostintele, increderea, autorii studiului au fost interesati sa afle in ce masura
schimbarea acestor variabile este asociata cu imbunatatirea comportamentelor copiilor.
Asadar, schimbarile in ceea ce priveste disfunctiile parentale au cea maimare infuenta in
medificarea comportamentelor copiilor.
Alte analize
Datorita rezultatelor similare ale celor doua grupe de participanti, cercetatorii au fost
interesati sa afle diferentele intreventiilor intre tati si mame. Au aflat astfel ca mamele se
cunosc mai bine strategii de control si prevenire a comportamentelor si le aplica mai bine

decat tatii. Insa nu s-au obtinut diferente semnificative intre tati si mame in ceea ce
priveste increderea de sine, sau disfunctiile parentale.
Discutii
In primul rand cercetatorii au tintit asupra aflarii unui rezultat important in ceea ce
priveste efectele interventiilor asupra cunostintelor si a increderii parintilor asupra unui
grup formai de parinti cu nivel scazut si ridicat al educatiei. Ipoteza conform careia
parintii cu un nivel mai ridicat al educatiei detin mai multe cunostinte in ceea ce priveste
controlul comportamentelor copiilor decat cei cu un nivel al educatiei mai scazut, a fost
confirmata. Este posibil ca parintii cu nivel mai ridicat sa caute informatii despre acest
subiect mai activ decat ceicunivel scazut.
Ambele grupuri si-au dezvoltat, in cadrul acestui program, cunostintele cu privire la
strategiile parentale. Aceste rezultate se completeaza cucercetarile din trecut care au
aratat ca interventiile comportamentale pot imbunatatii cunostintele despre dezvoltarea
copilului.