Sunteți pe pagina 1din 5

Biserica Ortodox

Pentru a se putea nchina lui Dumnezeu i a participa la sfintele slujbe, cretinii i-au
construit locauri speciale de cult, numite biserici.
Vzut din lateral, cldirea bisericilor ortodoxe are form de corabie, artnd prin
aceasta c biserica este singurul mijloc prin care noi putem strbate marea vieii
pentru a ajunge n mpria lui Dumnezeu. Privit de sus, cldirea bisericii ortodoxe
are form de cruce, pentru c Domnul nostru Iisus Hristos i-a ntemeiat Biserica prin
moartea Sa pe Cruce.
Deasupra bisericii se gsete turla, care este ca un deget ridicat spre cer, artnd
c acest loca este casa Tatlui nostru Care este n ceruri.
n vrful turlei se afl crucea care arat iubirea Sfnt a lui Hristos, Care prin moartea
Sa pe Cruce a mpcat cerul cu pmntul, deschiznd oamenilor mpria cea
cereasc.
Bisericile sunt orientate cu altarul spre Rsrit, deoarece Rsritul simbolizeaz
lumina pe care a adus-o Domnul nostru Iisus Hristos prin venirea Sa n lume.
Interiorul bisericii este mprit n trei pri: pronaos, naos i altar. Unele biserici au la
intrare i pridvor
Pentru a se putea nchina lui Dumnezeu i a participa la sfintele slujbe, cretinii
i-au construit locauri speciale de cult, numite biserici.
Vzut din lateral, cldirea bisericilor ortodoxe are form de corabie, artnd prin
aceasta c biserica este singurul mijloc prin care noi putem strbate marea vieii
pentru a ajunge n mpria lui Dumnezeu. Privit de sus, cldirea bisericii ortodoxe
are form de cruce, pentru c Domnul nostru Iisus Hristos i-a ntemeiat Biserica prin
moartea Sa pe Cruce.
Deasupra bisericii se gsete turla, care este ca un deget ridicat spre cer, artnd
c acest loca este casa Tatlui nostru Care este n ceruri.
n vrful turlei se afl crucea care arat iubirea Sfnt a lui Hristos, Care prin moartea
Sa pe Cruce a mpcat cerul cu pmntul, deschiznd oamenilor mpria cea
cereasc.
Bisericile sunt orientate cu altarul spre Rsrit, deoarece Rsritul simbolizeaz
lumina pe care a adus-o Domnul nostru Iisus Hristos prin venirea Sa n lume.
Interiorul bisericii este mprit n trei pri: pronaos, naos i altar. Unele biserici au la
intrare i pridvor
Tinda sau pronaosul este partea in care dam, cand intram in biserica. La unele
biserici, ea este despartita de naos printr-un perete, la altele prin coloane, iar la altele
formeaza un corp cu naosul. Pe peretii ei dinspre miazanoapte si miazazi se picteaza
chipuri de cuvioase, ca semn ca aici e locul unde trebuie sa stea femeile, cand vin la
biserica. Pe bolti se picteaza Sinoadale Ecumenice, iar pe peretele de apus, de o parte
si alta a usii, chipurile ctitorilor bisericii, precum si ale regelui, reginei si episcopului in
timpul carora s-a sfintit biserica.
Aici se pastreaza colimvitra sau cristelnita, adica vasul in care se boteaza copiii,
steagul sau praporul, unul sau mai multe felinare si se afla masa unde se pun
lumanarile.
Naosul sau sanul bisericii este partea de mijloc a sfantului locas, in care sta poporul
la rugaciune. El se desparte de altar printr-un perete, acoperit in intregime de icoane,
numit catapeteasma sau tampla.

Usile din mijlocul catapetesmei se numesc imparatesti, pentru ca prin ele intra,
in vechime, in altar, imparatul sa se impartaseasca si pentru ca de o parte si de alta a
lor, sunt icoanele Domnului nostru lisus Hristos si a Maicii Domnului, infatisati ca
imparati.
Usile laterale se numesc diaconesti, pentru ca in ele stateau in vechime diaconii
si primeau darurile ce se aduceau la altar.
In randul intai de icoane se afla icoanele imparatesti, adica a Domnului
nostru Iisus Hristos, spre miazazi si a Maicii Domnului, spre miazanoapte de usile
imparatesti. Spre miazazi de icoana Mantuitorului este icoana hramului bisericii,
iar spre miazanoapte de icoana Maicii Domnului este icoana Sfantului Nicolae.
Deasupra usilor imparatesti se afla chipul cel nefacut de mana al Mantuitorului
Hristos. Icoana aceasta infatiseaza capul lui lisus facut pe panza si aminteste de
mahrama pe care s-a intiparit fata lui Iisus, cand Veronica, o femeie pioasa i-a intins-o
sa se stearga de sudoare, in drumul spre Golgota.
In al doilea rand vin icoanele praznicelor imparatesti, ca: Nasterea
Domnului, Botezul, intampinarea, etc., iar in mijloc este Invierea Domnului sau
Cina cea de Taina, aceasta din urma ca semn ca in altar se savarseste Sfanta
Euharistie, randuita de Mantuitorul la Cina cea de Taina.
In al treilea rand sunt asezate icoanele Sfintilor Apostoli cu Sfanta Treime,
sau cu Domnul nostru lisus Hristos ca imparat, in mijloc.
In al patrulea rand sunt icoanele proorocilor, iar la mijloc Maica Domnului,
tinand in brate pruncul prezis de ei.
Deasupra catapetesmei este Crucea, pe care e zugravit Domnul rastignit, avand de-a
dreapta si de-a stanga pe Maica Domnului si pe Sfantul Evanghelist Ioan, tristi, cum
erau la picioarele crucii pe Golgota.
Pe peretii naosului, incepand de la Altar, se zugravesc mai intai chipurile mucenicilor
si apoi ale cuviosilor, ca pilde de viata pentru credinciosi. Pe bolta de miazazi, de
deasupra ferestrei, se picteaza Nasterea Domnului, pe cea de miazanoapte invierea
Domnului, la colturile turlei Sfintii Evanghelisti, pe peretii ei liturghia cereasca, iar pe
plafon, chipul Iui Dumnezeu-Tatal, atottiitorul, sau a lui Iisus Hristos, numita
Pantocrator.
In naos se gasesc doua sfesnice cu cate 3 lumini, numite imparatesti pentru ca sunt asezate in fata icoanelor cu acelasi nume -, policandrul, amvonul,
iconostasul, jiltul regal si cel arhieresc, stranele cantaretilor si ale poporului.
Altarul este partea dinspre rasarit a bisericii. Numele ii vine de la cuvantul
latinesc altar, care inseamna loc inalt si este, intr-adevar, cu o treapta sau doua mai
sus decat naosul, in el se savarseste Sfanta Liturghie, se pastreaza Sfanta
impartasanie si intra numai sfintitii slujitori. Sfantul Altar este partea cea mai
insemnata a bisericii.

In altar se afla Sfanta Masa, facuta din piatra si asezata in mijloc. Pe ea sunt
asezate o multime de obiecte sfinte, ca: Sfanta Evanghelie, Antimisul, Chivotul, etc.
Proscomidia, in forma unei adancituri sau pesteri in zidul de miazanoapte al altarului,
este locul unde se pregatesc in timpul Utreniei, elementele Sfintei Euharistii si se
pastreaza vasele sfinte, impreuna cu sfintele acoperaminte. Diaconiconul este o
camera in care se pastreaza vesmintele sfinte; sintronul sau scaunul cel de sus este
un scaun inalt, la rasaritul altarului, cu mai multe scaune imprejur, pe care stau
arhiereul si preotii liturghisitori in timpul citirii Apostolului, inchipuind pe Mantuitorul
inconjurat de Sfintii Apostoli.
La proscomidie se picteaza Nasterea Domnului, ori Iisus Hristos ca prunc intr-un potir,
inchipuind Sfanta impartasanie, sau pogorarea Domnului de pe cruce. Pe bolta de
deasupra Sfintei Mese se zugraveste Sfanta Fecioara, stand pe tron, cu Pruncul Iisus
in brate, inconjurata de ingeri.
Corabia simbol profetic al Bisericii
Forma de corabie a bisericii ca lca de cult a fost inspirat din Sfnta Scriptur a
Vechiului Testament i din Sfnta Evanghelie. Mai nti, biserica a fost prefigurat
simbolic de corabia lui Noe sau corabia salvrii de potop a unor oameni i a unor
vieuitoare, potrivit unui plan al lui Dumnezeu. n acest sens, biserica zidit n form
de corabie sugereaz duhovnicete c ea este un spaiu de salvare sau de mntuire a
oamenilor de pcat i de moarte. Prin urmare, corabia lui Noe era o prefigurare a
bisericii, care ajut pe cretini s lupte cu furtunile i marea nvolburat a istoriei i s
treac de la viaa pmnteasc efemer la viaa cereasc etern.
A doua prefigurare a bisericii n form de corabie (sau spaiu dreptunghiular) era
cortul lui Moise sau Cortul Mrturiei, care ns era mobil sau deplasabil pe uscat. n
spaiul din cort numit Sfnta Sfintelor se afla Chivotul Legii, care coninea: Tablele
Legii, Toiagul lui Aaron i cupa cu Mana din pustie, iar n spaiul numit Sfnta se rugau
preoii, n timp ce poporul se ruga n exteriorul templului, n tabra situat n faa i
mprejurul Cortului Mrturiei.
A treia prefigurare a bisericii n form de corabie (sau spaiu dreptunghiular) era
templul lui Solomon din Ierusalim, care imita Cortul lui Moise, dar era mai mare i era
zidit din piatr. Acesta era compus tot din trei spaii distincte: Sfnta Sfintelor
spaiul interior rezervat pentru rugciunea Marelui Preot care intra aici o dat pe an,
Sfnta (sau curtea nalt) spaiul interior rezervat pentru rugciunea preoilor, i
Curtea mare, exterioar, n care intrau evreii i alte etnii (neamurile), iar n mijlocul ei
se afla o curte mai mic n care intrau numai evreii. Aceste spaii ale templului erau
organizate n terase. n Sfnta Sfintelor se afla Chivotul Legii, avnd patru coluri i
fiind strjuit de doi heruvimi din aur. Acesta coninea Tablele Legii, Toiagul lui Aaron i
cupa cu Mana din pustie. n Sfnta se aflau: Sfenicul cu apte brae (menora), Altarul
pinilor (12) i Altarul tmierii. n curtea mic a templului, se aflau Altarul jertfelor
(de animale) i Marea de aram, adic bazinul pentru splarea ritual a preoilor,
aezat pe doisprezece tauri, grupai cte trei, cu capetele ndreptate ctre cele patru
puncte cardinale. De reinut este faptul c rugciunea lui Solomon rostit la sfinirea
Templului din Ierusalim a fost integrat n slujba de sfinire a unei biserici cretine
ortodoxe, iar Chivotul Legii din Sfnta Sfintelor a fost interpretat ca fiind o prefigurare
a Mesei Sfntului Altar din biserica ortodox, i anume: Tablele Legii prefigurau
Evanghelia lui Hristos, Toiagul lui Aaron care a nverzit peste noapte prefigura Sfnta

Cruce care a odrslit viaa venic, iar Mana din pustie cobort din cer prefigura
Sfnta Euharistie ca pine cereasc, ntruct Hristos este Pinea cobort din cer (cf.
Ioan 6, 51).
Toate aceste prefigurri vechi-testamentare ale bisericii n form de corabie sau nav
dreptunghiular sunt confirmate ca fiind prefigurri ale bisericii lui Hristos de nsi
mrturia Sfintelor Evanghelii privind legtura dintre Hristos i corabie.
Sfintele Evanghelii ne nva c Domnul nostru Iisus Hristos a predicat adesea
oamenilor stnd n corabie, aproape de malul mrii. Prin urmare, imaginea corabiei,
ca simbol profetic al bisericii, prezent n Vechiul Testament, devine acum un memorial
al prezenei active a lui Iisus Hristos n corabie cnd predic sau cnd svrete
minuni pe mare. ntruct adesea 'amvonul' lui Iisus era corabia, cele mai profunde
'lecii de eclesiologie' despre taina Bisericii le-a oferit Hristos Domnul ucenicilor Si pe
cnd se afla cu ei n corabie sau venea, mergnd pe ap ca pe uscat, spre corabia n
care se aflau ucenicii Lui.
Iat trei exemple: pescuirea minunat pe mare, potolirea furtunii pe mare i umblarea
lui Iisus pe mare ca pe uscat, minune prezentat n Evanghelia acestei Duminici.
Pescuirea minunat pe mare are loc n corabia care a naintat spre largul mrii, iar
apoi, dup ce ucenicii au pescuit mult pete, Domnul Iisus Hristos i spune lui Petru:
'De acum nainte vei fi pescar de oameni' (cf. Luca 5, 10), adic, vei pescui nu cu
mreaja, ci prin propovduirea Evangheliei, prin modul de a chema i de a pstori pe
oameni. Deci, corabia din pescuirea minunat pe mare este o cert prefigurare a
tainei Bisericii ca adunare a celor ce cred n Hristos i ca simbol al spaiului liturgic al
bisericii, zidit n form de corabie. n acest sens, n primele veacuri cretine, numele
grec al petelui (ichtis) era un simbol al lui Hristos.
Alt dat, Iisus potolete furtuna pe mare. Marea era nvolburat, iar Iisus Se odihnea
n corabie. ns ucenicii l trezesc din somn pe Iisus, pentru c erau nspimntai de
puterea furtunii i mrimea valurilor crora nu le mai puteau face fa singuri. Dar,
dup ce ucenicii L-au trezit pe Iisus, El a certat vntul i marea, iar acestea s-au
linitit. Atunci ucenicii s-au ntrebat ntre ei, zicnd: 'Cine este, oare, Acesta, c i
vntul i marea I se supun?' (cf. Marcu 4, 41). n tlcuirea Sfinilor Prini, marea
nvolburat reprezint lumea, adic istoria plin de ncercri, persecuii, schimbri
neprevzute sau transformri rapide de situaie, iar corabia prefigura Biserica lui
Hristos ca mijloc i spaiu de salvare sau de mntuire. n general, se isc tulburare
mare n istorie cnd oamenii uit de Dumnezeu. ns dac, prin credina unit cu
rugciunea svrit n biseric, oamenii l trezesc pe Hristos Cel tainic prezent lng
ei, El salveaz oamenii de la moartea spiritual i fizic.
O alt minune, tot n legtur cu corabia, este cea din Evanghelia de astzi, cnd
Domnul Iisus Hristos umbl pe mare ca pe uscat. Dup ce S-a rugat noaptea n
munte, El a mers peste valuri spre ucenicii Si care se aflau n corabie i se luptau cu
valurile nvolburate ale mrii ridicate de furtun. Atunci, Sfntul Apostol Petru, dorind
s ntmpine pe Iisus, coboar din corabie i ncepe s mearg pe ap, dar, ndat ce
se sperie de vntul puternic i se ndoiete, ncepe a se afunda. Iar Domnul Iisus l
mustr zicnd: 'Puin credinciosule, pentru ce te-ai ndoit?' (cf. Matei 14, 31). Apoi,

dup ce Iisus a urcat n corabie, furtuna s-a potolit, iar ucenicii Lui au mrturisit c El
este Fiul lui Dumnezeu.
Aceste lucrri minunate ale lui Iisus svrite pe mare pentru ucenicii care erau n
corabie ne arat taina Bisericii Lui exprimat simbolic prin prezena Sa n corabie
mpreun cu ucenicii Si ori venind spre corabie, pentru a salva pe ucenicii din
corabia cuprins de valuri mari. Avnd n vedere aceste motive, Constituiile
Apostolice recomand ca biserica - lca de cult s fie construit n form de corabie
fiind simbol i memorial al lucrrii mntuitoare sau salvatoare a lui Dumnezeu pentru
oameni n Vechiul Testament i n Noul Testament. Rezumnd cele menionate mai
nainte, constatm c, din punct de vedere arhitectural, cea mai popular imagine
simbolic a spaiului liturgic este biserica zidit n form de corabie, n general avnd
catarg n chip de cruce.