RESURSELE TURISTICE

Ca parte componenta a ofertei turistice,

alaturi de echipamentele de productie,
masa de bunuri destinate consumului
turistic, forta de munca, infrastructura
turistica, structurile si conditiile de
comercializare, resursele turistice cuprind
atractiile naturale si antropice dintr-o zona,
tara sau regiune geografica.

 Cuprinderea resurselor turistice in

categoria resurselor intreprinderii de
servicii semnifica specificitatea alcatuirii
produsului turistic si din componente care
atrag, retin, sunt gustate dar nu se
consuma odata cu preparatele culinare si
cu uzura unor mijloace de transport, sunt
nestocabile, desi de o longevitate
apreciabila in existenta Terrei, produc
emotii estetice si trairi afective de neuitat.

 Resursele turistice naturale:

Muntii:
Carpatii romanesti, carora le revine o treime din
suprafata tarii (237.500 kmp), se impun ca o
componenta de baza in structura geografica si
peisagistica a Romaniei. Sunt impartiti in trei mari
diviziuni: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si
Carpatii Occidentali.
Sistemul montan se caracterizeaza printr-o
diversitate de aspecte peisagistice si o mare
complexitate de potentialul turistic, date de
particularitatile diferitelor tipuri de relief (glaciar,
fluviatil etc.), alternarea unitatilor montane,
submontane si depresionare, a culoarelor de vai,
varietatea si configuratia invelisului vegetal si a
retelei de ape si lacuri, o mare bogatie de ape
minerale si termominerale, fondul cinegetic si
piscicol deosebit de reprezentativ etc..

 Carpatii prezinta un intens domeniu schiabil,

desfasurat la circa 1400 m altitudine, in general
lipsit de avalanse de zapada si de viscole. Unele
masive montane (Rodna, Fagaras, Bucegi)
permit amenajarea de partii si mijloace de
transport pe cablu in sistem cascada, de la etajul
inferior (900 1000 m) la cel montan superior
(2200 m), permitand o valorificare succesiva a
domeniului schiabil si prelungirea sezonului de
sporturi de iarna pana in aprilie mai.

 2. Potentialul speologic:
Potentialul speologic al Romaniei dispune
de peste 10900 de pesteri, Romania
situandu-se pe locul al treilea in Europa,
alaturi de Iugoslavia si Franta. Intre
acestea sunt pesteri de dimensiuni mari,
adevarate complexe carstice subterane,
cu rauri si cascade (Topolnita, Cetatile
Ponorului etc.) sau cu sisteme dezvoltate
pe mai multe etaje, unele bogat si frumos
concretionate (peste 300) si altele cu
mineralizatii rare sau cu picturi murale
(Pestera Cuciulat, Pestera lui Adam etc.)

 Exista si unicate pe plan national si

international, fiind declarate monumente
ale naturii sau rezervatii speologice, asa
cum sunt pesterile Topolnita, Cetatile
Ponorului, Sura Mare, Ghetarul de la
Scarisoara, Pestera Ursilor de la Chiscau
etc..

Pestera Ursilor

Cea mai spectaculoasa din punct de

vedere fosilifer.Se gaseste la marginea
satului Chiscau, comuna Pietroasa,
judetul Bihor

Galeriile pesterii au forma aproape rectilinie

sunt dispuse pe doua etaje,nsumnd o lungime
de 1500 m.Nivelul superior fosil are o lungime
de 488 m si este amenajat pt. circulatia
turistica,iar cel inferior,temporar activ,lung de
521 m, este declarat rezervatie stiintifica Traseul
turistic propiu-zis ofera vizitatorilor chiar de la
intrare,posibilitatea de a admira o extraordinara
gama de formatiuni stalactitice si
stalagmitice,variate ca marime si
forme,baldachine si gururi.Formatiuni stalactitice
cum sunt aici,asa numitele baldachine,ce pot fi
ntlnite n putine pesteri din lume dau un aspect
fermecator pesterii.

 Atmosfera de basm este ntregita de

stalagmitele fosile,extrem de dantelate
si avnd grosimi de peste 1m,de
stalactitele excentrice,foarte rare,
provocate de deplasarea coloanelor de
picaturi alimentare, de stalactitele de
tip "macaroane" ori de depunerile
numite "vermiculatii",printre cele mai
frumoase aflate n pesterile din
Romnia.

 Diversitatea stalagmitelor sub forma de

statuete,pagode animale-fabuloase-lasa
cmp liber imaginatiei fiecarui vizitator.
"Mastodontul", "Draperiile din Galeria
Ursilor", "Portalul" "Pagodele", "Lacul cu
nuferi" sunt numai cteva din frumusetile
create de natura din pestera.

Vizita ncepe n Galeria Ursilor sau Galeria

Oaselor, care adaposteste 1500 de piese 140
de cranii si numeroase culcusuri ale ursului de
pestera.Pe peretii acestor galerii se observa
zgrieturi adnci lasate de labele ursilor,a caror
disparitie misterioasa s-ar datora,dupa unele
presupuneri, ncalzirii climei,izbucnnirii unei
epidemii sau,poate,unui cataclism natural care
ar fi blocat iesirile pesterii. Acest urs a disparut
cu mai bine de 15000 ani n urma,atingea
frecvent 3 m lungime.

La capatul galeriei urmatoare, "Emil

Racovita" se afla un schelet ntreg de urs
expus,n pozitia n care l-a suprins moartea.
Fosilele altor animale disparute n urma cu mai
multe zeci de mii de ani ( o specie de capra
neagra, ibexul, leul si hiena de pestera)
descoperite aici,suscita interesul specialistilor.
Galeria "Emil Racovita" este o galerie
mpodobita cu numeroase stalagmite, domuri,
bazine cu apa, mii de stalactite. Galeria are
peretii distantati la 10 -15 m iar bolta ei se
situeaza la peste 10 m naltime.

A treia galerie ce poate fi vizitata este

Galeria Lumnarilor, unde te ntmpina o
adevarata padure de stalagmite de un alb
imaculat si neatins de mna omului.La
capatul acestei galerii, poteca turistica si
face cu greu loc prin desimea
concretiunilor si, prelungita cu un tunel
articial,lung de 16m,razbate n cele din
urma la suprafata, ncheind astfel traseul
vizitabil al pesterii.Traseul subteran este
parcurs n 45 minute. Temperatura n
pestera oscileaza tot anul n jur de 10
grade.