Caiet de lucrari practice pentru “Biologia si patologia reproductiei” RAPORTURILE FETO-MATERNALE Raporturile feto-matemale reprezint& orientarile corpului fetal fay de bazinul mamei in momentul declansérii parturitiei. in ultima parte a gestatiei in functie de specie fatul poate avea decubit dorsal (regiunile de pe linia superioara a trunchiului sunt orientate spre peretele abdominal inferior al mamei iar membréle f’tului sunt orientate spre coloana vertebral a mamei). Acest tip de decubit este intalnit la tap. La celelalte speci se intélneste un decubit lateral. Pentru ca fitul si se angajeze in conductul pelvin si sil strabati trebuie si execute migciri de rotafie de 90-180" in functie de specie. Acestea se numesc migedri de acomodare. 1, Asezarea obstetrical Reprezint& raportul dintre axul longitudinal al fatului si axul longitudinal al mamei, Asezarea obstetricala poate fi longitudinal sau transversala. Asezarea transversala in functie de plan poate si fie vertical sau orizontala. in agezarea longitudinala axul &tului este paralel cu axul mamei, de unde rezult& c& agezarea longitudinal este eutocicd (favorizeaz’ o fatare normala). in asezarea transversala axul fatului este perpendicular pe axul: mamei in plan vertical sau orizontal. Aceast& asezare impiedic& patrunderea fatului in conductul pelvin pentru c& dimensiunile mari ale acestuia depagese cu mult deschiderea anterioara a bazinului. 2. Prezentarea obstetrical Reprezinti raportul dintre anumite regiuni corporale ale fitului si deschiderea anterioara a bazinului mamei (ce regiune corporal a fatului vine in contact cu deschiderea anterioara a bazinului mamei). ‘Astfel, in asezarea longitudinal&, se intalnese dowd prezentii: - anterioari - cind fatul este orientat-spre deschiderea anterioari a bazinului mamei cu extremitatea anterioaré a corpului (capul si membrele anterioare); fatarea poate fi eutocica dac& si pozitia obstetrical va fi eutocica, iar conul fetal va fi corect alcatuit, adicd daci membrele anterioare sunt perfect intinse, apropiate intre ele si capul asezat deasupra lor); i - cand fatul este orientat cu membrele posterioare spre deschiderea anterioara a bazinului mamei; fatarea poate fi eutocica daca si pozitia obstetrical va fi eutocicé, iar conul fetal alcdtuit din cele dou’ membre posterioare perfect intinse. Ambele prezentiri obstetricale din‘agezarea longitudinal sunt eutocice. in functie de agezare intalnim diferite prezentari obstetricale.Caiet de lucréti practice pentru “Biologia si patologia reproductiei” in asezarea transversal se pot intélni patra prezentiri obstetricale: dorso- Iombara, sterno-abdominala, costo-abdominala sting’, costo-abdominala dreapti. Toate sunt distocice datorita asezarii transversale care este distocic’. Reprezinti raportul ti ee een de pe corpul fetal gi anumite puncte. de reper de pe conturul deschiderii anterioare a bazinului mamei. Punctele fixe de pe bazinul mamei sunt: sacral, iliac sting, iliac drept, suscotiloidien sténg, suscotiloiden drept si pubien. | punetul sacral punetul iliac drept punetul iliac sting punctul suscotiloidien /__ punetul suscotiloidien (supraacetabular) (supraacetabular) drept sténg punctul pubien (extremitatea anterioara a simfizei ) ischio-pubi Figura 61. Punctele de reper care se modifici sunt cele de pe corpul fatului, care variaza in functie de asezare si de prezentarea obstetricala. In ayezarea longitudinala prezentare anterioara, punctul de reper de pe corpul fetal este punctul dorsal reprezentat de regiunea grebanului. fn asezarea longitudinala prezentare posterioaré,, punctul de reper de pe corpul fetal este punctul lombar reprezentat de regiunea salelor. in asezarea transversal indiferent de variant si prezentare punctul de reper este punctul cefalic reprezentat de cap. in timpul fatarii punctele de reper de pe corpul fatului pot si fie orientate citre oricare din cele sase puncte de reper de la nivelul bazinului femelei. asezarea longitudinal prezentarea anterioara se intalnesc pozitiile: dorso-sacrala, dorso-iliacd sténga, dorso-iliaci dreapti, dorso-supraacetabulara stnga, dorso-supraacetabulara dreapt& si dorso-pubien. Ultimele cinci pozitii sunt distocice, ultima fiind cea mai grea. Pozitia dorso-sacrala este cutocic& deoarece didmetrele fetale de la nivelul centurii scapulare se suprapun normal peste diametrele deschiderii anterioare a bazinului mamei. Astfel, peste diametrul sacro-pubien matern sé -suprapune diametrul dorso-sternal al fatului; peste diametrul biiliac superior matern se 148suprapune diametrul biscapulo-humeral al fatului, inferior matern se suprapune diametrul humero-radio-ulnar al fitului. In pozitiile dorso-iliace si dorso-supraacetabulare niciun diametru fetal nu se suprapune cu corespondentul Jui de 1a nivelul bazinului mamei. in cazul pozitiei dorso- pubiene, peste cel mai mic diametru matern (biiliacul inferior) se suprapune diametrul fetal mai mare (biscapulo-humeralul) cea ce duce Ja distocie. Iombo-sacralé (este eutocicd), lombo-iliacd stingé si lombo-iliacd dreapti, lombo-supraacetabularé sting, lombo-supraacetabular’é dreapti si lombo- pubjend. diametrele bazinului mamei si diametrele corpului fetal de la nivelul centurii pelvine, si anume: diametrele bazinului matern nu au corespondente diametrele fetale. mai mic diametru matern-biiliacul inferior, se suprapune un diametru fetal mai mare-bicoxo-femuralul). urmitoarele pozitii: in agezarea transversalé: - vertical intélnim pozifiile: cefalo-sacrala, cefalo-pubiend dreapt. Toate pozitiile sunt distocice deoarece asezarea transversal este distocica, ale membrelor. Caiet de lucrari practice pentru “Biologia si patologia reproductiei” iar peste diametrul biiliac fn asezarea longitudinal prezentare posterioara se intalnesc pozitiile: Pozitia lombo-sacrala este eutocic’ datorita corespondentei dintre - sacro-pubien matern — sacro-pubien fetal (cele mai mari); = biiliac superior mater — bicoxo-femural fetal (mijlociu); = biiliac inferior mater — bifemuro-tibio-patelar fetal (cele mai mici). Poziile lombo-iliace si lombo-supraacetabulare sunt distocice’ deoarece Pozitia lombo-pubiend este tot distocic& (cea mai grava-deoarece peste cel fn cazul asezirii transversale indiferent de prezentare se intélnesc - orizontalé intdlnim pozifiile: cefalo-iliacd sténga si ae k Refinerile obstetricale sunt orientari anormale ale capului si gétului sau a) Refinerile capului si gétului pot fi de mai multe feluri: ~ prin flexarea capului pe spate; se datoreaz& agafirii botului la marginea anterioar& a sacrumului, se mai numeste si prezentarea ganaselor; - prin flexarea capului si gatului spre stem. Capul patrunde printre membrele anterioare si botul se agatA de marginea pubisului. Se mai numeste si retinere prin incapusonare si are trei grade: prin prezentarea fruntii, cefei sau a coamei; - prin flexarea pe o laturd a corpului. Se aga botul de una din paletele iliace; - prin résucirea capului si gatului, b) Refinerile membrelor anterioare: - prezentarea buletului (agétarea copitei); 149