2, DE LA MOARTEA LU! NEAGOE BASARAB LA ACEA A LUI RADU PAISIE. Teodosie, 1521. La moartea lui Neagoe, care se sivirseste in scaun, se ure pe tron fiul seu ‘Teodo- sie, sub epitropia unchinlui seu Preda, de oare ce era ine’ vevristnic. Preda era varul, nu fratele lui Nea- goe; cici pe cind acesta se da de fiul lui Basarab Voevod, Preda se numeste «jupin Preda fiu) marelui vornie Piryul>?. Boierii din Muntenia Mare, pe care se stie e& mai ales se sprijinea partida Draculestilor (pe eind acea a Basirabestilor igi avea puterea in Oltenia), si anu- me boierimea din Buzeu ridicA un competitor contra familiei Basarabilor, anume pe Radu sau Dragomir Calngirul, Done documente contimpurane pun a- eeste fapte mai pre sus de ori-ce mdoiala. Unul este o serisoare a lui Ludovic al Jl-le regele Unga- riei citré. Sigismund al Poloniei, in care ii spune: «Un mare pericol se apropie de _pirtile transalpine si de intregul regat; ciici murind pirintele, Basarab voevodul Munteniei (Neagoe), fiul seu Teodosie, co- pil, au urmat in tron dupa consimtimintul nostru’. Se ivi inst in provincia acea un oare care neam de 1, Mai miilte insemniri pe ocerte din wandstirea Bistrita in articolul D-lui Odobesca, in Revista romini I, 1861, p. 728. 2, Iath de unde deducem noi cd Neagoe Basarab fusese in bune relafiun’ si cu Unguni,434 ISTORIA MUNTENIEL DI LA 1521-1546 domn, care ripi domnia copilului, si 7} lovi cu ris- Doin» * Cine era acel neam de domn, ne o spune al doile doeument, 0 serisoare a lui Ludovie al H-le extra’ ma- gistratul din Sibiu: «Din serisorile voastre am inteles henorocirea acea pe care acel Dragomir Citlugared, faent’o lui eodosie voevodul Muntenici, care Teo- dosie fiind mostenitorul legiuit si de noi intarit in domnia Valabici, am hotirtt a-i da ajutor la toata imprejurarea> *. Radu sau Dre Calugarel aticind be Teodo- sie pe neasteptate, Tureii care vroiau st sprijine pe Preda, ne sosind Ja timp, Teodosie este alungat. Cum trece Dunirea s’intimpla de moare, nu_ stim din ce pricina, si Radu Calugarul oeup& tronul Munte- nici, de gi mtumai pentru prea putin timp. om Radu al V-le Cailugdrul, 1521—1522. Evra, dupa porecla lui, un al patrule fiu al lui Vlad Ca- lugarul. Tureii care venise in ajutorul lui Pyeda, de si prea tirzin pentru a inlatura detronarea epitro- pisitului seu, stiteau sub comanda unui Romin tur- cit din neamul Bastrabestilor, mumit din tureire Mo- liamed-Bey *, Pasa turcese stiind ca se trage din vi Engel, Gesch. der Watachel, p. 200: ,Ludovicus Siglsmundo regi Polo- nie: Magnum quoque ex partibus transalpinis nostrae Transilvaniae ac toti regno instat periculam. Nam cumt defimeto patri Basarab W. transal filius Theodosius, puer, nostro cousensu succesiset, emersit in ea provincia, guidam ex Voyvodoram genere gui pueram dominio privaturus bellum eidem intulit, 1520" 4. Engel, ibidem. p. 202: ,,Ad Cibinenses, Ludovicus: Ex litteris vestris intelleximus calamitatem illam quam Calager ile Dragonir, Theodosio W. transalpino intulit. Qui quidem ‘Theodosius, cum sit legitimus heres et per nos quoque confirmatus Voevoda transalpinus, statuimus ef fa omnem eventum, succurere, 1527". 5, Ureche, Letopisete, 1, p- 154: (Mohamed) .se tragea din semingica lui Basarab vodd, ci pentru legea lui cea intunecatd, oamenii san scrabit de ainsul",ISTORTA MUNTENIRL DE LA 1521-1546 485 domnilor munteni igi pune in gind, acuma eind pri moartea Tui Teodosie mt mai avea pe cine restitui m tronul acelei fari, si’ pistreze pentro el. Planul nu putea displicea nici Portei, care ar fi vésut pe un ai ei apucind corona Munteniei, sub cuvint oh ‘si ar trage neamul din vechii domni ai tarei, Mo- hamed-Bey intra deei: in Muntenia, si bitindu-se eu Radu Calugarul, il invinge si alungt in Transilvania, de unde Calug irul intoreindi-se en ajutor, este inca odati. ripus de Mohamed-Bey si de asta data ucis’ Mohamed-Bey ineepe apoi a introduce oeirnmirea tureeases in tari, mumind Vuvrei in mai multe dr gatorii. Boierii spariindu-se de asemene apucaturi, uiti pentru un moment urele si desbinarile lor, si ridica la domnie pe Radu de la Afumati. Ambasadorul lui Stefanita la curtea poloni, Luea Cirja, expunind in deobste starea Europci orientale, confirma toate aces- te stiri asupra Muntenici: «Ce se atinge de tara Mun- teneasci, Turcii o stricara, si-i puseri in cap un Ture, Mohamed, si taiara. hoierimea, jupinese si copii. O sama, de Munteni alescri. domn pe unul Radu Voda; ins Mohamed i] ajunse si ‘1 alunga in tara ungureasci> *. Radu al VI-lo de la Afumati, 1522—1524. Ano- nimul rominese spune ca acest Radu era ginerele lui Basarab, si C&pitanul determina pe acest Basarab, spunind despre Radu ca ar fi ginerile Ini Neagoe*. Mohamed-Bey insi. care incepuse chiar a face acte de domnie in Valachia, nu vroi sa Jese tara lui Radu, si se osti en el. Se incinse atunei o lupté desperati intre Turei care vroiau si prefacé tara in pasalic si Radu de la Afumati ce punea piept pentru a o sckpa 6. Anon rom in Mag. ist., IV, p. 268. 7. Arh. ist It, p. 11. 8 Anon. rom, in Mag, ist., IV, p. 268. Cipitanul, Ibidem, I, p. 160.486 IsTORIA MUNTENIE! DE LA 1521-1546 din cumplita primejdie, lupt& purtata pe rind sau de odat& in vr’o 20 de locuri, toate insirate de in- scriptia pusi pe mormintul lui Radu: la Glubavi, la Stefeni pe Neajlov, la Clejani, la Cioc&nesti, la Bucuresti, la Tirgoviste, la rml Argesel, la Alima- nesti pe Teleorman, la Grumaji «cel mai inte din toate risboacle, purtat en 7 singeacuri», la Nicopoli, la Sistov, sub cetatea Poienarilor, la Gherghita, iar Ja Bucuresti, la Slatina, iar la Bucuresti, la Rucar si it la Didrih’, Dupa cele mai uriege opinteli Radu bipe Turei, a-i scoate din deosebitele punte a le tirei unde ei se incuibase, si a alunga pe Mohamed-Bey, cum spine insu donmml in o alté in- seriptie pusa in amintirea sivirsirea ziderei bisericei lui Neagoe: e& «m’an iniiltat Dumnezen pe scaunul domnese, si s’au napadit Tureii eu multe greutati, si erat s& iee pa si s’au_ ridicat domnia mea gi cu nobilii, multe risboac aparind, cite odati fiind goniti si cite odat& gonind, pana cind puterea si ajutorul celui de sus ne au dat biruinta»”’. Totus boierii simtind c& nu vor putea finea piept imparatiei turcesti, sfituese pe Radu Voda s& se du- e& la Constantinopole, spre a fi intérit in domnie. Sultanul insi cunoscind omorul pe care Radu i] fa- cuse intre Turei, cu prilejel luptei sale cu Mohamed- Bey, reine pe Radu in prinsoare, si d& dommia unuia Vladislav Voda. Vladislav (Vlad al VII-le), 1524—1526. Domnia lui este adeverita prin document dat de el in 1524 lu- liein 24, cu care hirazeste ospitiului pentru bolnavi 9. Inscriptia din anul 1329 de pe mormfntul Jui Radu de le Afumati, in biserica Curfei de Arges. Piatra reprezintd pe domn, cilare cu topuzul in mind si mantia in vint. (Biserica episcopal a manistirei Curjei de Arges, Bucuresti, 1886, p. 46). 10. Idem, p. 45-ISTORIA MUNTENIEI DE LA 1521~1546 487 de la Sin-Mitreni si acelui pentru siraci dela méanis- tirea Argesului toate brinziturile ce se vor cuveni domnului din partile incunjuratoare. In acest docu- ment se vede ca martur, pe lingé alti boieri, si marele ban al Craiovei Pirvu™, pe care l’am cunosent ca tata al Ini Preda, varul lui Neagoe Basarab. Impre- jurarea c& intilnim pe mm frumtas din neamul Basa rabilor in bune relafii, si la curtea lui Vladislav, ne ar putea aduce a crede ci acest Vladislav era din neanm] Basirabestilor, Alte imprejurari contrazic inst, © asemene presupunere. Fiind domn impus de Turei, marele ban Pirvu fa nevoit de o cam dati al recu- noagte, si el 1494-1507 1507-41511 15tn-12 152122 ! a \ Moisi Vlad al [X-le Letru din Arges? Radu Paisit 1529-30 1530-32 1534 ~36 1534; 1536-46.ISTORIA MUNTENIEI DE LA 1521—1646 501 putin insemnati decit acca a Moldovei. De si avuse dommni de o netigdduita valoare personala, precum Mih- nea cel Rau si Radu de Ja Afumati, insugirile ior nu e puturit desfigura, fiind aruncati din scaun putin timp dup& intronarea lor. Din potriva in Moldova vom vedea mintinindu-se inci nazuinta dupé neatirnare, nizuinti pastraté in sinul poporului Moldovei prin proaspiita amintire a lui Stefan cel Mare, acarnia o- drasle o stipineau. 4) Dainestii sau Basi Dan I fratele Jui Mircea cel Mare 1385-1386 Radu al IEle Dan al [He 1420~25 ; 1427—30 1425—27 abestii Dan at He eat 1446—52 Viudtistav at 11Fle Laivt Basarah 1452—56 1471-76: 1476—81 1 Dancint ioe Busarah 1312—a1 Teadosie Vintita? © fath © Radu al VPle de to Afumati 1521 1532—34 152224; 152629 Genealogiile se vor putea stabili cu siguranga numai atunci ctud se vor & publicat mai multe documente interne, din care si se poat constata filiafi nea domnilor. Malte sunt aduuate in depozitele Academiei romine ; insi stau pin& acuma nepublicate, din lips de fonduri. Ele nici nu pot fi consultate, Incrindu se abia acuma la catalogarea lor. De si deci schema de mai sus nu p te fi cousiderata de eit ca incercare eu totul provizorie, o rivalitate terito- riald intre Muntenia Mic& si cea Mare de la apucarea dommici reiest intr'un chip invederat.