MINISTERUL EDUCAIEI A REPUBLICII MOLDOVA

COLEGIUL POLITEHNIC BLI

Referat:
Tema : Dispozitive de introducere a
informatiei.

Elaborat : Grlea Alexandru

Verificat: Zabulica
Sergiu

2014

Dispozitive de introducere a informatiei.

1. Tastatura

Este componenta hardware a computerului ce permite utilizatorului sa introduca date prin

apasarea unor taste. Cele mai folosite tastaturi sunt cele QWERTY. Denumirea vine de la
primele ase taste de pe randul al treilea. Tastatura este probabil cel mai vechi dispozitiv
de intrare, ea existand inainte de aparita monitoarelor si evident inainte de aparita mouseului. La apasarea unei taste, tastatura trimite sistemului de calcul scan code-ul
corespunzator tastei respective (un numar intreg de la 1 la n - numarul de taste). La
primirea unui scan code de la tastaura, calculatorul face maparea intre numarul primit si
codul ASCII corespunzator. Tastele sunt impartite in mai multe grupe si sunt asezate
astfel incat sa usureze procesul de introducere a informatiilor in calculator (amplasarea
literelor pe tastatura a fost facuta tinandu-se cont de frecventele diverselor litere intr-o
anumita limba, de aceea o tastatura pentru Germania are literele asezate altfel decat una
americana). Grupele mari de taste corespund anumitor operatii: introducere text (cea mai
mare si mai folosita grupa), introducere date numerice (grupa din dreapta tastaturii care
este asemanatoare cu un calculator de buzunar) etc.
Tastatura este principalul echipament periferic de introducere a datelor in calculator.
Din punct de vedere functional aceasta are o activitate care se bazeaza pe interpretarea
unor semnale electrice.Tastatura are la baza urmatoarele principii de functionare: fiecare
tasta are asociat un numar de identificare care poarta denumirea de cod de
scanare.Tastatura retine nu numai apasarea unei taste, dar si eliberarea acesteia, fiecare
actiune fiind inregistrata separat.Exista doua categorii de taste :
taste comutatoare au efect indiferent daca sunt apasate sau eliberate
taste de control -au efect numai atunci cand sunt actionate
Tastaturile calculatoarelor personale pot fi impartite in patru mari categorii:
tastaturi standard
tastaturi ergonomice
tastaturi fara fir
tastaturi speciale
Interfaa tastaturii: o tastatur const dintr-o serie de comutatoare montate ntr-o reea,
numit matrice a tastelor. Cnd se apas o tast, un procesor aflat n tastatur o identific
prin detectarea locaiei din reea care arat continuitatea. De asemenea, acesta
interpreteaz ct timp st tasta apsat i poate trata chiar i tastrile multiple. Interfaa
tastaturii este reprezentat de un circuit integrat denumit keyboard chip sau procesor al
tastaturii. Un buffer de 16 octei din tastatur opereaz asupra tastrilor rapide sau
multiple, transmindu-le sistemului succesiv.
n cele mai multe cazuri, atunci cnd apsm o tast, contactul se face cu mici ntreruperi,
respectiv apar cteva clipuri rapide nchis deschis. Acest fenomen de instabilitate
vertical a comutatorului se numete bounce, iar procesorul din tastatur trebuie sa l
filtreze, adic s l deosebeasc de o tastare repetat intenionat de operator. Lucrul acesta
este destul de uor de realizat deoarece ntreruperile produse de instabilitatea vertical
sunt mult mai rapide dect tastrile repetate cele mai rapide. Exist mai multe tipuri de
tastaturi, ns cele mai rspndite sunt tastaturile cu 101 sau 104 taste, diferena ntre
tipuri fiind dat, n principal, de prezena sau absena unor taste care intr n componena
lor. De exemplu, tastatura 101 nu are inclus o tast numit Window Logo, n timp ce
tastatura de tipul 104 are inclus aceast tast. Aceast Tastatura este conectat n spatele
unitii centrale printr-un fir introdus ntr-o muf special. Tastatura este un dispozitiv a
carui folosire este extrem de simpla, fiind necesar doar sa apasam pe butoanele ei (numite

"taste") la fel cum am face in cazul unei masini de scris. Butoanele unei tastaturi sint
impartite in mai multe (de obicei patru) grupuri in functie de rolul lor.
Cel mai important grup este cel care ocupa cea mai mare parte a tastaturii si el contine
atit taste a caror apasare produce aparitia pe ecranul monitorului a unor litere (Q, W, E,
etc.), cifre (1, 2, 3, etc.) sau simboluri (@, #, etc.), cit si taste speciale (Enter, Shift,
Control, Alt, etc.) a caror functionalitate variaza in functie de programul folosit si care va
fi explicata mai jos.
Deasupra grupului principal se afla un sir de taste numite "functionale" (F1, F2, F3, etc.)
al caror rol este sa lanseze in mod direct comenzi pentru calculator, comenzi care sint
diferite in functie de softul pe care il folosim la un anumit moment. Ele sint folosite
foarte mult in jocuri, dar si alte softuri le pun in valoare.
La dreapta grupului principal se afla un grup impartit in mai multe (de obicei trei)
subgrupuri si care contine taste folosite in principal pentru navigare pe ecran (tastele care
au desenate sageti pe ele, Tastele Page Up sau Page Down, etc.) dar si unele taste cu
functii speciale (cum este tasta Delete). La extremitatea (marginea) dreapta a tastaturii se
afla un grup de taste care sint folosite in special pentru scrierea de cifre si pentru
efectuarea de operatii aritmetice (adunare, scadere, etc.), tastele fiind asezate foarte
comod pentru lucrul cu mina dreapta. O parte a tastelor din acest ultim grup are o
functionalitate dubla, ele putind fi folosite si pentru navigare. Unele taste (Shift, Ctrl, Alt,
Windows) sint prezente in dublu exemplar si sint asezate simetric fata de axul tastaturii,
ambele taste avind de obicei aceeasi functionalitate. Unele softuri (de ex. jocurile) profita
de faptul ca o tasta este prezenta in doua exemplare si specifica cite o comanda separata
care sa fie executata la apasarea tastei drepte, respectiv stingi. Tastaturile mai noi au o
serie de butoane care sint incluse special pentru a fi folosite cu aplicatiile multimedia
(filme, melodii) sau pentru navigarea pe internet. Ele nu vor fi luate in discutie aici pentru
ca nu sint prezente pe majoritatea tastaturilor iar asezarea lor nu este supusa nici unui
standard, ele fiind grupate dupa criteriile de ergonomie ale companiei producatoare a
tastaturii. Caracterul alfanumeric (litera, cifra, simbolul) care poate fi scris cu ajutorul
unei taste este imprimat pe tasta respectiva si poate fi pus in evidenta cu ajutorul unui
editor de text (de ex. Notepad, inclus in SO Windows) in care deschidem un nou
document si incepem sa apasam pe taste. Anumite taste permit scrierea a doua caractere
alfanumerice distincte, dintre care unul apare daca apasam tasta in mod obisnuit, iar
celalalt doar daca se apasa si tasta Shift impreuna cu tasta in cauza.
Tastele speciale
Tastele speciale nu produc aparitia nici unui caracter alfanumeric la apasarea lor, ci au
functia de a lansa direct comenzi in cazul in care sint apasate singure sau in cadrul unei
combinatii cu alte taste. Ele sint urmatoarele :ENTER , BACKSPACE, SHIFT,
CONTROL, ALT, TAB, SPACEBAR, CAPSLOCK, NUMLOCK, DELETE.

2.Mouseul
Funcionarea unui maus mecanic
1: Micarea mausului nvrte bila.
2: Cilindrii X i Y apuc bila i transfer micarea.
3: Discurile codificate optic conin guri pentru
lumin.
3

4: LED-uri cu infrarou strlucesc printre discuri.

5: Senzorii capteaz pulsurile de lumin pentru a le converti n viteze pe X i Y.
Un maus (alternativ oricel, raton) este un dispozitiv de indicat pentru computere care se
ine n mn i care const dintr-un obiect mic echipat cu unul sau mai multe butoane i
modelat astfel nct s stea n mod natural sub mn. Partea inferioar a mausului conine
un dispozitiv care detecteaz micarea mausului relativ la suprafaa pe care st. Micarea
2D a mausului este de obicei transformat n micarea unui cursor pe ecran.
Denumirea de maus provine din limba englez (mouse) i nseamn oarece. Aceast
denumire a fost atribuit deoarece firul modelelor timpurii semna cu coada unui oarece
i pentru c micarea cursorului pe ecran seamn cu micarea unui oarece.

Tipuri de mausuri
MOUSE = Machine Operator's Unique Spotting Equipment
Mausul a fost inventat de Douglas Engelbart la Stanford Research Institute n anul 1963
dup un vast test de utilizabilitate. Dispozitivul a fost denumit i bug (n englez, ceea ce
nseamn gndac), dar denumirea a disprut n favoarea celei de mouse. A fost unul din
cele cteva dispozitive de indicat dezvoltate pentru Sistemul On-Line al lui Engelbart
(NLS), care era un sistem att hardware ct i software. Celelalte dispozitive au fost
dezvoltate pentru a se folosi de alte micri ale corpului cum ar fi dispozitive montate
pe cap i ataate de brbie sau nas dar n cele din urm mausul a ctigat datorit
simplitii i comoditii sale.
Primul maus era voluminos i folosea dou roi dinate perpendiculare una fa de alta:
rotaia fiecrei rotie era translatat n micare de-a lungul unei axe a planului. Engelbart
a primit patentul US3541541 la data de 17 Noiembrie 1970, sub numele "Indicator de
poziie X-Y pentru un sistem de afiare". Pe atunci, Engelbart se gndea ca utilizatorii s
in mausul cu o mn, n timp ce cu cealalt tastau pe o tastatur avnd cinci taste.

Mausuri mecanice
O variant a mausului, inventat la nceputul anilor 1970 de Bill English
de la Xerox PARC, a nlocuit roile externe cu o singur bil care se
putea mica n orice direcie. Micarea bilei, la rndul ei, era detectat
de dou rotie perpendiculare care se aflau n corpul mausului. Aceast
variant a mausului semna cu un trackball inversat, i a fost principala
form folosit cu calculatoarele personale din anii 1980 i 1990. Grupul
de la Xerox PARC s-au hotrt asupra tehnicii moderne de a folosi
amndou minile pentru a tasta la o tastatur QWERTY, iar mausul era
folosit numai cnd era nevoie.
Mausurile moderne au luat natere la cole polytechnique fdrale de
Lausanne (EPFL) sub inspiraia Profesorului Jean-Daniel Nicoud i a minilor inginerului
i ceasornicarului Andr Guignard. Un rezultat al EPFL, Logitech, a lansat primul maus
popular.
Principalele tehnici de translatare a micrii folosesc senzori optici, mecanici i ineriali.

Mausuri optice
Un maus optic folosete o diod emitoare de lumin i o fotodiod pentru a detecta
micarea pe suprafaa unui mauspad n loc de pri n micare ca la un maus mecanic.
Mausurile optice timpurii, aa cum sunt cele inventate de Steve Kirsch de la Mouse
Systems Corporation, puteau fi folosite doar pe o suprafa metalic special (mauspad)
care avea imprimat o gril fin de linii albastre i gri. Pe msur ce puterea de calcul a
4

devenit mai ieftin, a devenit posibil integrarea unor circuite integrate de procesare de
imagini n maus. Acest avantaj a permis mausului s detecteze micarea relativ pe o
varietate mare de suprafee, astfel transformnd micarea pe suprafa n micarea
indicatorului, eliminnd nevoia unui mauspad special. Aceast evoluie a condus la
adoptarea pe scar larg a mausului optic.
Mausurile optice moderne, independente de suprafa, funcioneaz folosind un senzor
optic pentru a lua imagini succesive ale suprafeei pe care opereaz mausul. Majoritatea
acestor mausuri folosesc LED-uri pentru a ilumina suprafaa care este urmrit;
mausurile optice cu LED sunt deseori denumite n mod greit "mausuri cu laser",
probabil datorit luminii roii a LED-ului care este folosit n aproape toate mausurile
optice. Schimbrile dintre un cadru i urmtorul sunt procesate de procesorul de imagini
al circuitului integrat i apoi transformate n micri pe cele dou axe de coordonate. De
exemplu, senzorul mausului optic Agilent Technologies ADNS-2610 proceseaz 1512
cadre pe secund: fiecare cadru este o matrice ptrat de 18x18 pixeli, iar fiecare pixel
poate avea 64 nivele diferite de gri.
Cererea pentru avansul tehnologiei mausurilor optice vine n mare parte din partea
gamerilor de FPS-uri, care prefer mausuri mai precise pentru o int mai precis.
Efecte asupra sntii provocate de mausurile optice
Lipsa de atenie n folosirea mausurilor optice poate provoca leziuni grave ale ochilor.
intirea privirii spre LED poate provoca leziuni ale retinei

Mausuri cu laser
n 2004, Logitech, mpreun cu Agilent Technologies, au introdus mausul laser prin
intermediul modelul MX 1000. Acest maus folosete un mic laser n locul obinuitului
LED. Noua tehnologie poate mbunti detaliul imaginilor captate de maus. Companiile
susin c aceasta duce la o mbuntire cu pn la 20 de ori a sensibilitii la micarea pe
suprafa n comparaie cu mausurile optice convenionale (a se vedea i interferen).
Gamerii s-au plns c MX 1000 nu rspunde imediat la micare dup ce a fost ridicat,
micat i apoi pus napoi pe mausepad. Modelele mai noi ale mausului se pare c nu mai
sufer de aceast problem, care provenea dintr-o funcie de economisire a energiei.
(Aproape toate mausurile optice, cu laser sau cu LED implementeaz aceast trstur, cu
excepia celor destinate a fi folosite n jocuri, unde o milisecund de ntrziere conteaz.)
Deoarece este un maus fr fir, inginerii l-au proiectat s consume ct mai puin energie
cu putin. Pentru a realiza aceasta, mausul clipete laserul n timp ce este n standby (8
secunde dup ultima micare). Aceast funcie prelungete viaa mausului.
SUN Microsystems distribuia mausuri cu laser mpreun cu staiile Sun SPARC nc din
anul 1994.

2. Scanner-ul
Este un dispozitiv ce permite transformarea imaginilor sub forma de date
recunoscute de calculator.Scanner-ele moderne au capacitatea de a recunoaste
textul in cu ajutorul unor programe tip OCR (Optical Character
Recognition),care convertesc imaginea scanata in siruri de caractere ce pot fi
prelucrate ulterior cu ajutorul editoarelor de text.

Cum funcioneaz
Un scaner este un echipament destinat transformrii informaiei analogice, respectiv a
luminii, n informaie digital.
Piesa de baz a scanerului const ntr-un ir de celule fotosensibile capabile s
detecteze lumina reflectat de sau transmis prin obiectul scanat. Aceste celule
fotosensibile sunt de fapt nite diode capabile de a recepta lumina atunci cnd sunt
alimentate electric. Tot acest ir de diode formeaz senzorul scanerului (CCD - ChargedCouple Devices), care convertete intensitatea luminii n sarcin electric.
O alt component important este convertorul analog-digital (CAD), rolul su fiind
acela de a transforma informaia analogic n informaie digital. Fiecare diod din miile
care formeaz CCD-ul creaz un pixel din imaginea scanat, iar pentru pentru a stoca
informaia corespunztoare descrierii pixelului respectiv este necesar un anumit numr de
bii. Cu ct se dedic un numr mai mare de bii fiecrui pixel, cu att se va putea obine
o calitate mai bun a imaginii scanate.
Marea majoritate a scanerelor disponibile astzi folosesc senzor CCD, ns unele
modele noi folosesc senzor CIS (Contact Image Sensor). n cazul unui scaner CCD,
lumina reflectat din documentul original traverseaz un sistem de oglinzi, care o
redirecioneaz ctre senzorul CCD. n tehnologia CIS, irul de diode este plasat chiar
sub documentul scanat, astfel nct senzorul capteaz direct lumina reflectat de
document. Din moment ce scanerele cu CIS nu necesit un sistem foarte complicat de
captare a luminii, rezult un pre mai sczut, dimensiunile sunt mai mici, iar durabilitatea
crete. Datorit dimensiunilor reduse, senzorii CIS sunt recomandai n cazul scanerelor
portabile. Senzorii CIS folosesc convertoare analog-digital ncorporate, astfel rezultnd i
un consum redus de energie. Principalul neajuns al tehnologiei CIS const ns tocmai n
convertorul analog-digital, acesta ocupnd un spaiu care n mod normal ar fi trebuit s
contribuie la captarea luminii. Rezultatul const n scderea calitii imaginilor scanate,
astfel c muli utilizatori prefer achiziionarea unui model cu senzor CCD, n ciuda
preului ceva mai mare.
Aa cum spuneam, majoritatea scanerelor primesc informaia prin capturarea
luminii reflectate sau care traverseaz obiectul scanat. Acest proces necesit n mod
evident o surs de lumin, iar calitatea acesteia poate influena n mod decisiv calitatea
rezultat. Primele modele de scanere desktop foloseau becuri fluorescente. Potrivite
multor tipuri de documente, becurile fluorescente prezint dou dezavantaje majore: nu
sunt capabile s emit aceeai intensitate de lumin pe o perioad lung de timp, iar
cantitatea mare de cldur degajat conduce la deteriorarea componentelor interne. Din
aceste motive, majoritatea productorilor au trecut la folosirea lmpilor catod-rece, care
pot furniza o lumin mai intens i degaj foarte puin cldur. Scanerele CIS folosesc
cmpuri dense de LED-uri RGB pentru a produce lumin alb.

Caracteristici importante
*Adncimea de culoare
Aa cum este normal n cazul oricrei tehnologii, exist cteva aspecte tehnice pe care
orice utilizator este bine s le cunoasc, nainte de a face alegerea final. Primul termen
este adncimea de culoare. Pentru descrierea fiecrui pixel al unei imagini, scanerul poate
stoca o cantitate pe un anumit numr de bii. Respectivul numr de bii reprezint
adncimea de culoare. Cu ct folosim o adncime de culoare mai mare, cu att vom
obine o calitate mai bun a imaginii scanate i, de asemenea, o dimensiune mai mare a

fiierului rezultat. Adncimea de culoare minim pentru obinerea unei caliti decente
este de 24 de bii. Deci pentru fiecare pixel, scanerul reine 8 bii de informaie pentru
fiecare din cele trei nivele de culoare (RGB - Red-rou, Green-verde i Blue-albastru).
n practic exist un anumit nivel de pierdere a informaiei n timpul procesului de
scanare, datorit unui numr de factori externi. Astfel, calitatea imaginii scanate sufer
mici modificri n zonele de luminozitate mare i n cele ntunecate. Dac scanai
negative sau medii transparente, chiar dac o facei la nivel de amatori, 30 de bii de
culoare reprezint minimum necesar, iar 36 este o valoare de preferat.
*Rezoluia
Exist dou tipuri de rezoluie, optic i interpolat; prima este cea important. Rezoluia
optic sau hardware a unui scaner este msurat n puncte sau pixeli pe inch (dpi sau ppi).
Un numr mai mare de pixeli nseamn o rezoluie mai bun i o calitate superioar a
imaginii, cel puin n teorie. Numrul de pixeli pe care un scaner este capabil s i
genereze se bazeaz pe numrul de celule fotosensibile se afl plasate n capul de
scanare.
Rezoluia interpolat are ntotdeauna o valoare mai mare, uneori mult mai mare, dect
cea optic. Pentru a obine o rezoluie interpolat, scanerul preia informaia din doi pixeli
alturai i, folosind algoritmi matematici, umple spaiul liber dintre ei. Nu v lsai
pclii de rezoluia interpolat i cutai s aflai exact rezoluia optic de care este
capabil un scaner.
*Viteza
Marea majoritate a celor care cumpr un scaner pentru uz personal nu sunt foarte
interesai de viteza de scanare, ns n orice caz nu v vei dori s ateptai de ordinul
zecilor de minute scanarea unui document. Principalul parametru n funcie de care
variaz viteza este rezoluia. Cu ct crete rezoluia folosit, cu att va trebui s ateptai
mai mult finalizarea scanrii.
*Interfa
Conectarea scanerului la PC se poate face n mai multe feluri. Chiar dac mai exist nc
modele cu port paralel, majoritatea folosesc USB sau SCSI. Conectarea USB a devenit
foarte popular datorit uurinei pe care o capt procesul de instalare, la care se adaug
cantitatea mare de date care poate fi transferat rapid. Trecerea ctre USB 2.0 necesit
puin timp, ns este o evoluie sigur. Interfaa SCSI a rmas popular n cazul celor care
folosesc sisteme Macintosh, instalarea i configurarea necesitnd destul experien.

6. Monitorul
Este dispozitivul care permite vizualizarea rapida a rezultatelor executarii unei
explicatii.Principalele caracteristici ale unui monitor sunt : claritatea imagini ,
numarul de culori permis pentru afisare si nivelul de radiatii.Imaginea este formata
din puncte individuale numite pixeli.Calitatea imginii este data in principal de
rezolutie,care reprezinta numarul de pixeli ai ecranului.
Constituie componenta de baz in interfaa cu utilizatorul. El red sub form de
imagini sau text informaii sau rezultate furnizate de procesor.
Monitoarele se pot clasifica dup mai multe criterii. Unul dintre acestea ar fi dup
numrul de culori pe care este capabil sa le redea. Astfel exist: monitoare monocrom,
care pot afia doar dou culori, negru in combinaie cu verde, alb sau galben, monitoare
7

cu nuane de gri care redau imaginea cu ajutorul nuanelor de gri, i monitoare color, care
pe baza combinaiei RGB (red, green, blue) i a variaiei de intensitate formeaz imagini
color.
Dupa un alt criteriu de clasificare monitoarele pot fi de doua feluri:

Monitoare CRT (Cathode Ray Tube), monitoare ce

folosesc o tehnologie mai veche, dar care se utilizeaz si
astzi. Imaginile se obin prin dirijarea unui fascicol de
electroni ntr-un tub, care conine gaz inert
aflat la o presiune foarte sczut, ctre un
dispozitiv cu sarcin pozitiv. n drumul lor acetia se lovesc de o
plac fosforescent care produce imaginea.
Monitoare LCD (Liquid Crystal Display), ce au la baz o tehnologie
bazat pe cristale lichide. Ele echipeaz laptop-urile.

Cristalele lichide nu mai reprezinta un lux

Pana la sfarsitul anului, un monitor cu cristale lichide se va ieftini

cu 20-25%. Acum cativa ani ne uitam la monitoarele cu cristale lichide (LCD) ca la niste
accesorii exclusiviste. Preturile insa au scazut mult. Specialistii estimeaza ca, anul viitor,
in SUA, vanzarile monitoarelor clasice vor fi depalsite de vanzarile de LCD-uri.
In ceea ce priveste piata romaneasca, este clar ca o sa mai treaca ceva timp pana
cand sa se intample acest lucru. Pentru un roman, 250 de euro (fara TVA), cat costa in
medie un monitor LCD de 15 inci, reprezinta inca o suma destul de mare. Preturile insa
se afla intr-o continua scadere. Oamenii din industrie estimeaza ca, pana la sfarsitul
anului, un monitor LCD de 15 inci va costa aproximativ 200 de euro (fara TVA).
,,In mod clar, tendinta pe piata este de inlocuire a monitoarelor clasice (CRT Cathode-Ray Tube) cu cele LCD. Daca in 2000 LCD-urile reprezentau 1 la 1 000 din
piata de monitoare, acum au ajuns la 10%, preconizandu-se sa ajunga la 15%, spune
Radu Niculescu, director de marketing la Ultra Pro. Interesant este ca marii fabricanti de
monitoare au oprit complet productia de CRT-uri cu diagonala de 15 inci, lasand astfel si
mai mult loc monitoarelor LCD. Banii platiti in plus pentru un monitor cu cristale lichide
se justifica mai ales datorita designului. Un monitor LCD este foarte compact si ocupa un
spatiu mult mai mic pe biroul tau in comparatie cu un monitor CRT. Datorita formei
ecranului, un LCD de 15 inci ofera o suprafata de lucru reala aproape echivalenta cu cea
a unui monitor clasic de 17 inci. Un display bazat pe cristale lichide se va dovedi cu
adevarat folositor intr-un birou. Cand vine vorba de editare de text, LCD iti ofera o
imagine mult mai clara. De asemenea,poti sta ore intregi cu ochii in monitor fara sa te
doara capul, datorita faptului ca nu emite radiatii electromagnetice, asa cum face un
diplay clasic. Monitoarele cu cristale lichide au si neajunsuri, deocamdata nerezolvate: de
pilda, rata de reimprospatare a imaginii (refresh rate) este foarte mica in comparatie cu
cele clasice, ceea ce creeaza un efect de dublare (umbra) a imaginii.

In plus, daca privesti monitorul din unghi, luminozitatea scade si nu mai poti
sesiza nuantele culorilor. Probleme apar atunci cand este vorba de grafica. Daca iti
folosesti calculatorul in special pentru jocuri sau pentru editarea imaginii, este mai bine
sa apelezi la un monitor clasic. La unele monitoare LCD de generatie mai veche, rata
scazuta de reimprospatare a imaginii este sesizabila si in timpul vizionarii unui film.
Alegerea monitorului potrivit
Cand este necesara achzitionarea unui monitor LCD, este bine sa se tina seama de
urmatoarele caracteristici: diagonala, rezolutie maxima, contrast, luminozitate sau rata de
reimprospatare. Totusi, este destul de dificil sa iti dai seama ce monitor iti trebuie, prin
simpla comparare a unor cifre. De aceea cel mai bine este sa testezi personal monitorul,
inainte de a-l cumpara, in aplicatiile pe care le folosesti cel mai des. In general, pretul
este direct proportional cu diagonala ecranului. Astfel, un monitor mare, cum ar fi unul de
18 inci, poate ajunge sa coste chiar si 1000 de euro. Categoric mai este destul loc pentru
imbunatatirea raportului calitate-pret al LCD-urilor. Dar dupa cum evolueaza domeniul
IT, probabil ca peste cativa ani nu vom mai sta pe ganduri atunci cand trebuie sa alegem
intre un monitor LCD si unul CRT.
Pentru muli dintre noi, design-ul monitorului va fi definitor pentru aspectul
ntregului calculator, n msur mult mai mare dect carcasa, tastatura i mouse-ul.
ntotdeauna monitorul este cel care va smulge primul aplauzele sau cel care va dezamgi
primul. ns acest periferic are o proprietate cu mult mai important dect design-ul i
anume calitatea tubului, care trebuie s fie ntotdeauna pe locul nti, lsnd
subiectivismul design-ului n spate. Calitatea tubului va avea un impact major asupra
confortului lucrului pe calculator, el va fi acela care va decide ct de obosii vor fi ochii
notri sau ct de afectai, n termeni medicali.
Caracteristicile principale ale unui monitor sunt: marca tubului, diagonala,
rezoluiile suportate, frecvena de funcionare, mrimea dot pitch-ului.
Tuburile monitoarelor se mpart n mai multe categorii dup tehnologia folosit n
obinerea imaginii. Pe lng clasicele tuburi Flat Square i Visual Flat (suprafaa
acestora din urm fiind perfect plan), merit menionate modelele consacrate fabricate
de productori cu renume: FlatFace (Hitachi), Flatron (LG), Diamondtron Naturally Flat
(Mitsubishi), DynaFlat (Samsung) i FD-Trinitron (Sony). Fiecare din acetia folosete o
tehnologie proprietar pentru obinerea unei imagini cu mult peste medie, tuburile fiind
toate perfect plane.
Din nou, nu e recomandabila alegerea celui mai ieftin produs posibil, ci achiziia
unui monitor cel puin din gama medie. Deoarece n acest caz fiabilitatea poate avea un
impact important asupra sntii ochilor, monitorul trebuie s fie ultimul pe lista de
compromisuri.
Din cauze tehnice la care se adaug marketing-ul, diagonala real a unui tub va fi
mai mic dect cea afiat n lista de caracteristici tehnice, astfel un monitor de 14 va
avea o diagonal vizibil de 13-13.3, monitorul de 15 numai 13.8-14 vizibili, cel de 17
are 15.8-16 reali, cel de 19 numai 18, iar monitorul de 21 va avea diagonala vizibil
de 20. Explicaiile productorilor se refer la dimensiunea exterioar a tubului, care este
declarat oficial, suprafaa de afiare fiind evident inferioar acesteia.
n principiu, rezoluia maxim a unui monitor crete odat cu diagonala tubului.
Rezoluiile standard sunt 640x480 (VGA), 800x600 (SVGA), 1024x768 (XGA),
1152x864, 1280x960, 1600x1200, 1920x1440, 2048x1536. Trebuie precizat c rezoluia

intermediar standard de 1280x1024 nu asigur o proporionalitate de 4/3 a imaginii, un

cerc perfect aprnd uor oval n acest caz, fiind recomandat folosirea rezoluiei
alternative de 1280x960.
Un detaliu de multe ori ignorat este frecvena de funcionare a tubului, msurat
n kHz. Cu ct aceasta va fi mai mare, va crete frecvena baleiajului (refresh-ului) la o
rezoluie dat, imaginea fiind mai odihnitoare pentru ochi. Monitorul nu poate funciona
la un refresh mai mare dect refresh-ul permis de placa video, dar marea majoritate a
plcilor video actuale asigur un refresh cu mult superior oricrui tip de monitor
performant. Atenie, cel mai mic refresh nc sntos pentru ochiul uman este 85 Hz, sub
nici o form nu trebuie acceptat un refresh inferior! Pe msura creterii rezoluiei, rata de
refresh scade, de aceea cine ntrevede utilizarea unui monitor cu diagonal mare la
rezoluie ridicat, trebuie s se asigure c frecvena de funcionare a tunului de electroni
este suficient de mare pentru a asigura un refresh minim de 85 Hz. Dei nu pare logic, s-a
demonstrat c refresh-ul mai mare de 120 Hz duneaz din nou ochiului uman, de aceea
oftalmologii recomand setarea unui refresh numai ntre 85 i 120 Hz, chiar dac placa
video i monitorul permite mai mult.

Ecrane cu nano-emisie
Laboratoarele Motorola, divizia de cercetare aplicat din cadrul companiei
Motorola, i-au anunat rezultatele cu privire la cercetrile nanotehnologiei de carbon.
Denumit nano emissive display - ecran cu nano-emisie (NED), aceast
tehnologie le permite productorilor de profil s creeze ecrane plate de mari dimensiuni
ale cror caracteristici sunt superioare ecranelor de plasm i LCD, pentru costuri chiar
mai mici. n prezent, Motorola se afl n negocieri cu productori de aparatur electronic
din Europa i Asia n scopul comercializrii acestei tehnologii.
Descoperirile Motorola n tehnologia NED ar putea face ca ecranele plate cu
diagonala peste 50 i grosimea sub 3 cm s devin realitate n viitorul nu prea ndeprtat.
Aceast tehnologie ar putea, de asemenea, s fie utilizat pentru ecrane mult mai mari, n
genul celor folosite pentru evenimentele sportive sau pentru panourile publicitare.
Nanotuburile pe baz de carbon (CNT-uri) sunt tuburi din atomi de carbon cu diametru
mai mic de un nanometru - o miliardime de metru. CNT-urile posed o combinaie unic
de proprieti ce permit folosirea lor ntr-o varietate de scopuri, inclusiv n producia de
ecrane plate.
Motorola a dezvoltat un proces special ce permite utilizarea CNT-urilor la temperaturi joase - o
capabilitate foarte important avnd n vedere faptul c materialele folosite n acest scop (cum ar fi
sticla sau tranzistorii) sunt sensibile la cldur. n plus, Motorola a creat o metod special pentru
aplicarea individual a CNT-urilor pe materiale de suprafa, o inovaie care le permite productorilor
s creeze produse de design i s mbunteasc caracteristicile specifice. Abilitatea de a poziiona
CNT-urile direct pe un substrat i de a le controla, n acelai timp, amplasarea i dimensiunea, asigur
o imagine de o calitate superioar i emisii optime de electroni, dar i claritate, culoare fidel i
rezoluie bun pentru ecranele plate.

7.IMPRIMANTA
Este dispozitivul care afiseaza informatiile din
calculator pe suport de hartie.Principalele

10

caracteristici ale unei imprimante sunt viteza de tiparire (in pagini pe minut) si
rezolutia.
Tipuri de imprimante :
Cu jet de cerneala
Laser
Matriceale
Imprimanta cu jet de cerneala
Este practice o imprimanta de linie modificata care in locul acelor (ciocanelor)
prezinta mici orificii prin care cerneala iese cu presiune si se aseaza pe hartie.
Sunt 3 tipuri de imprimante cu jet:
- Termice (HP , CANON)
- Piezoelectrice (EPSON)
- cu schimbare de faza (HP, CANON)
Termice: folosesc o cantitate de cerneala pe care o transforma in vapor ice ies prin
orificiile capului de imprimare; cand se solicita imprimarea, mecanismul incalzeste
orificiul pentru temperature de fierbere iar o parte din cerneala se transforma in vapori.
Dezavantajul acestora consta in necesitatea schimbarii periodice a orificiilor care se
maresc prea mult datorita caldurii.
Piezoelectrice: aici cerneala iese cu presiune prin orificiile capului de imprimare daca se
aplica o tensiune electrica unor cristale piezoelectrice care se indoaie
Cu schimbare de faza: folosesc un tip de cerneala care se intareste imediat schimbadu-si
starea din lichid in slolid.
In rezervor, cerneala este in stare solid ape care o topeste, o plaseaza pe hartie si o raceste
instantaneu cu ajutorul unui anumit tip de ceara.
Avantajele tuturor imprimantelor cu cerneala sunt :
- Folosirea culorilor si posibilitatea amestecarii culorilor astfel incat sa obtinem
mai multe tonuri de culori la o singura trecere a foii prin imprimanta.
- Fidelitatea
- Sunt mai selintioase
Imprimanta cu laser
Se bazeaza pe efectul fotoelectric care canalizeaza o imagine optic ape un dispozitiv
fotoconductor.Un pigment special numit toner este apoi imprastiat pe dispozitivul
fotoconductor numit tambur, pigment care se lipeste pe suprafetele incarcate dielectric,
atunci cand o rola ruleaza hartia in sens invers dispozitivului de imprimare.
Un fascicol laser scaneaza imaginea inainte si inapoi care este reflectata de o oglinda
rotativa pe tambur.
Imprimanta matriceala
Actualmente sunt dispozitivele de imprimare cu cele mai reduse performante, avand la
baza un cap de deprimare mecanic ce se misca inainte si inapoi pe fiecare rand al paginii
de pimprimat.Deci banda impregnate cu cerneala este lovita de catre un ciocanel pentru
fiecare punctu imprimat.Cu cat numarul de ace de imprimare este mai mare, rezolutia
creste si calitatea se imbunatateste.Ele produc zgomot direct proportional cu viteza de
imprimare.
Rezoluia

11

Dup cum tim, rezoluia reprezint numrul de puncte care pot fi tiprite pe o
unitate de suprafa i se exprim n puncte pe inci (dpi - dot per inch). Evident, cu ct
rezoluia este mai mare, cu att calitatea imaginii tiprite va fi mai bun. n mod normal,
rezoluia folosit n cazul unei imprimante laser monocrom este 600 dpi, ns pot exista
anumite documente care s necesite 1200 dpi. De asemenea, posibilitatea de a tipri la
300 dpi poate constitui un avantaj atunci cnd o serie de documente sunt tiprite sub
form de schie de lucru, realizndu-se astfel economie de toner.
Limbajele de tiprire
Cel mai rspndit limbaj n momentul de fa este PCL (Printer Control
Language), acesta fiind folosit iniial n cazul imprimantelor matriciale. Prima versiune
de larg rspndire a fost versiunea 3, care oferea suport doar pentru anumite sarcini
simple, iar PCL4 a adus o mbuntire a suportului pentru tiprirea graficelor. PCL5
oferea faciliti precum scalarea fonturilor i suportul formatelor vectoriale. De
asemenea, PCL5 folosea diferite tipuri de compresie astfel nct se obinea o cretere
considerabil a vitezei de tiprire. PCL5e a adus odat cu el comunicaia bidirecional,
pentru raportarea informaiilor de stare ale imprimantei, ns nu a adus mbuntirea
calitii de tiprire. PCL6 a fost introdus n anul 1996 i este un limbaj complet rescris.
Orientarea pe lucrul cu obiecte a adus o mbuntire a flexibilitii i o cretere
semnificativ a vitezei de prelucrare a documentelor grafice.
Limbajul PostScript realizeaz o descriere a paginilor n mod vectorial, apoi trimite
datele ctre imprimant pentru a fi rasterizate (convertite n puncte). PostScript 1 era un
limbaj folosit de editurile mari datorit faptului c puteau transforma imagini la 300 dpi
n imagini la 2400 dpi, folosite de mainile de tiprit. Marele avantaj al limbajului
PostScript era portabilitatea, orice platform fiind capabil de a lucra cu el. n acest fel,
tot ce aveai nevoie era un driver pentru a transforma informaia n format PostScript,
care putea apoi fi neles de orice imprimant PostScript. Marele dezavantaj al limbajului
const n faptul c aparine unei companii i pentru a fi folosit necesit liceniere, ceea ce
duce la creterea preului imprimantelor care l folosesc.
PostScript 2 a adus o compresie superioar, conducnd la creterea vitezei de tiprire, a
mbuntit algoritmii de halftoning i modul de administrare a memoriei. Ultima
versiune de PostScript, a treia, include mbuntiri semnificative aduse modulului de
interpretare, acest lucru afectnd n mod direct i pozitiv calitatea, sigurana, eficiena i
productivitatea.
GDI (Graphical Device Interface) reprezint o alternativ n faa imprimantelor care
folosesc PostScript sau PCL. Limbajul folosete resursele PC-ului pentru a efectua toate
prelucrrile asupra documentului ce urmeaz a fi tiprit sub mediul Windows, trimind
apoi informaia direct n format bitmap pentru a fi tiprit. n consecin, nu mai este
nevoie de un procesor puternic i mult memorie la nivelul imprimantei, acest fapt
conducnd la scderea preului de achiziie. Pe de alt parte, prelucrarea documentului la
nivelul sistemului conduce la ncrcarea acestuia, lucru simit foarte clar n cazul
sistemelor mai slabe.
Viteza de tiprire
Spre deosebire de modelele cu jet de cerneal, n cazul imprimantelor laser viteza de
tiprire real se apropie foarte mult de cea specificat de productor. n unele cazuri,
viteza specificat reprezint viteza mecanismului de tractare a hrtiei, respectiv numrul
de pagini goale pe care imprimanta este capabil s le transporte ntr-un minut din tava de

12

alimentare n tava de colectare. ns aceast vitez nu implic timpul de prelucrare care

apare n cazul job-urilor din viaa real. De asemenea, unii productori specific viteza de
tiprire n format Letter i nu A4, lungimea unei coli de format Letter fiind mai mic i
implicit viteza mai mare.
Mecanismul de manipulare a hrtiei
Alturi de formatul maxim suportat un element important este constituit i de varietatea
tipurilor de media suportate de imprimant (transparente, calc, plicuri, carton). Dac
urmeaz s tiprii pe carton, verificai dac modelul de imprimant ales suport astfel de
mediu de tiprire.
De asemenea, foarte important se poate dovedi facilitatea de tiprire duplex, adic de
tiprire pe ambele fee ale colii de hrtie, scznd astfel costurile consumabilelor. Multe
imprimante disponibile astzi folosesc aa-numitul duplex manual, ceea ce presupune
tiprirea paginilor fr so, urmat de reaezarea hrtiei n tava de alimentare i tiprirea
paginilor cu so.
Capacitatea de alimentare total (care include tava standard, tava manual, ct i pe cele
eventual opional existente) este un alt element important, fiind recomandabil o corelare
a acesteia cu nevoile reale. Dac n firma dumneavoastr se tipresc zilnic 20.000 de coli,
alegerea unei imprimante cu o singur tav de alimentare de 250 de coli ar fi o greeal.
n acelai timp, un sistem de trei tvi cu capacitate total de 10.000 de coli va reprezenta
o risip de bani, n cazul n care necesitile zilnice de tiprire se ridic la cteva sute de
exemplare.

13