Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cooper Area
Cooper Area
infracionalitii transfrontaliere
D.Purice, Ofier de legtur a Republicii Moldova la Centrul Regional SECI pentru prevenirea
i combaterea infracionalitii transfrontaliere
Republica Moldova este un stat relativ tinar, care a aparut in urma destramarii fostei URSS si
care, ca i alte foste republicii unionale a inceput sa-si creieze fundamentul pentru o dezvoltare
economica si sociala independenta.
Fiind amplasata pe un teritoriu de doar 33,8 mii km2 (350 km de la Nord la Sud si 150 km de
la Est la Vest), Republica Moldova a reusit sa fie scindata n mici autonomii, printre care un loc
aparte il ocupa autoproclamata Republica Moldoveneasca Nistreana. Pe parcursul ultimului deceniu
Republica Moldova a cunoscut unele fenomene favorabile si incurajatoare (referindu-ne la indicii
cresterii economice), dar care se mentionau numai in darile de seama ale guvernelor. Adevarul e, ca
am devenit una dintre cele mai sarace tari din Europa, daca nu din lume, unde infloreste coruptia,
protectionismul si crima organizata. Ocupam unul din locurile de frunte ca tara-sursa de fiinte
umane traficate in strainatate pentru prostitutie sau sclavie. S-au spulberat demult aspiratiile si
planurile celor mai mari investitori straini, datorita instabilitatii politice, birocratismului si a
coruptiei, lipsei unui cadru juridic puternic si stabil, care ar fi in stare sa reglementeze prompt toate
relatiile de drept.
Cu toate acestea, pe parcursul anilor Republica Moldova a reusit sa-si creeze o anumita
imagine pe plan international, devenind membra a numeroaselor organizatii si institutii
internationale, cum ar fi: OSCE, Consiliul Europei, ONU, Organizatia Mondiala a Comertului,
Organizatia Mondiala a Vamilor, , Inaltul Comisariat pentru Refugiati, Organizatia Internationala
pentru Proprietatea Intelectuala, CSI, Initiativa Central Europeana, Initiativa de Cooperare in
Europa de Sud-Est, Organizatia Cooperarii Economice a Marii Negre, Pactul de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est, Comisia Dunarii etc. Deci exista indici care ne arata o anumita activitate
externa sau de integrare Europeana, desi aderarea la anumite organisme internationale era dictata de
politici preelectorale, sau motive aparte urmarite de grupari politice separate sau dorinta de a obtine
eventuale granturi sau credituri suplimentare.
Actualmente Republica Moldova nu-si poate onora obligatiile sale financiare la multe
organizatii internationale, sau alte obligatii de membru, persistind o atitudine de indiferenta sau
superficialitate a reprezentantilor tarii noastre care participa la lucrarile organismelor internationale.
In opinia noastra, Republica Moldova a putut totusi sa-si concentreze atentia asupra unor
initiative si proiecte, care s-au dovedit a fi extrem de utile si avantajoase, iar importanta participarii
si rolul tarii noastre au fost apreciate inalt, la justa valoare, de celelalte state membre. Dintre aceste
initiative vom mentiona:
Initiativa de Cooperare in Europa de Sud-Est (SECI);
Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est;
Centrul Regional SECI pentru Prevenirea si Combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere.
Toate aceste initiative sunt menite sa combata coruptia, crimele ormanizate si alte tipuri de
activitati criminale cu caracter transnational fenomene care au obtinut o amploare deosebit de
mare in Republica Moldova. Moldova a aderat la aceste initiative si datorita asezarii sale
geopolitice deosebite, dar si avind convingerea, ca prin aceasta se intreprind acei pasi siguri care ar
asigura integrarea europeana. Combaterea coruptiei si a crimei organizate in Republica Moldova va
contribui la ameliorarea climatului social si la asigurarea pacii, securitatii si stabilitatii in Regiune.
1.
8) Institutiile financiare internationale, UE, SUA pot participa in proiectele lansate de SECI de
la caz la caz. Ele pot asista activitatea proiectelor prin desfasurarea expertizelor in domeniu.
9) SECI nu va inainta conditii vizind obligativitati financiare suplimentare. Prin urmare
statele participante SECI nu vor trata o astfel de initiativa ca un temei de a cere de la SUA sau UE a
surselor financiare suplimentare.
C) Metode de lucru
Initiativa de Cooperare in Europa de Sud-Est abordeaza probleme economice comune si
indeamna statele din regiune sa participe activ la solutionarea lor. SECI nu este un grup de
integrare, ci este o retea (structura) flexibila de lansare si executare a unor programe si proiecte
concrete in interesul statelor participante. SECI creaza un mediu optimal, o anvergura vasta care
conduce la realizarea proiectelor, asigurand mijloacele necesare acestui proces.
Statele participante la SECI opereaza prin intermediul Comitetului de Agenda, asistat de un
Coordonator si de Comisia Economica ONU pentru Europa (CEE-ONU). Coordonatorul SECI a
fost numit de Presedintele in exercitiu al OSCE in urma unei consultari cu reprezentantii statelor
membre OSCE. Actualmente Coordonatorul General SECI este Dr. Erhard Busek (ex-vicecancelar
al Austriei). Responsabilitatile Coordonatorului General sunt urmatoarele:
asigurarea coordonarii si interactiunii intre tarile participante SECI;
convocarea sedintelor Comitetului de Agenda si aprobarea Agenda reuniunii;
asigurarea continuitatii realizarii deciziilor luate de SECI;
consultari cu Secretariatul Executiv al Comisiei Economice ONU pentru Europa (CEEONU);
monitorizarea programelor si proiectelor implementate de SECI;
mobilizarea resurselor financiare provenite din surse bilaterale si multilaterale, inclusiv a
celor provenite din sectorul privat;
informarea Uniunii Europene, a OSCE si altor structuri relevante subregionale, regionale si
internationale despre activitatea SECI, oportunitatile de cooperare etc.
Fiecare din guvernele participante nominalizeaza o persoana oficiala, preferabil o persoana cu
o pregatire economica corespunzatoare pentru a activa in cadrul Comitetului de Agenda, care
constitue un organ suprem al Initiativei, apt sa primeasca decizii, sa determine obiectivele prioritare
si sa evaluieze rezultatele activitatii.
Comitetul de Agenda este convocat de catre Coordonatorul General o data in doua luni pentru
a examina proiectele in perspeciva, care urmeaza a fi implementate de statele interesate si a
monitoriza proiectele in curs de dezvoltare. Sedintele Comitetului de Agenda se desfasoara sub
presedentia Coordonatorului General. S-a propus ca reuniunile Comitetului de Agenda sa fie
flexibile, fara reguli de procedura.
Proiectele si propunerile sunt inaintate de statele-membre ale CEE-ONU sau de alti parteneri
interesati pentru a fi ulterior propuse spre aprobare de catre tarile SECI. Pentru examinarea fiecarui
proiect in parte Comitetul de Agenda convoaca grupuri de lucru constituite din experti ai tarilor
interesate, institutii financiare internationale, ECE, sectorului privat.
Fiecare grup de lucru este menit sa efectueze studii tehnice si financiare de fezabilitate asupra
proiectelor propuse, examinindu-se posibilitatile de sponsorizare. SECI nu este executorul
proiectelor ci este forta catalizatoare care cumuleaza eforturile comune ale statelor participante in
atingerea obiectivelor prestabilite.
Initiativa de Cooperare n Sud-Estul Europei este sustinuta tehnic de CEE-ONU. Prin
intermediul reelelor sale de contacte stabilite in regiune, conventiile, normele, standardele si
principiile sale generale Comisia Economica pentru Europa are menirea sa faciliteze si sa simplifice
operatiile transfrontaliere si sa implementeze mecanismele necesare pentru solutionarea
problemelor existente.
Cooperarea intre Initiativa de Cooperare in Sud-Estul Europei si Comisia Economica pentru
Europa se bazeaza pe regulile de procedura ale Organizatiei Natiunilor Unite.
Concluzionind asupra celor expuse putem afirma, c Initiativa de Cooperare in Europa de SudEst, aparuta in perioada celor mai potentiale si periculoase conflicte declansate de-a lungul
secolelor in Regiune, a fost si este nu altceva, decit vointa clar determinata a statelor membre pentru
o cooperare si integrare, avind ca scop redresarea situatiei economice, asigurarea securitatii si
stabilitatii n zona.
1. PACTUL DE STABILITATE IN EUROPA DE SUD-EST
n contextul crizei din Kosovo, la 8 aprilie 1999, la Luxemburg, presedentia Uniunii
Europene, a organizat o reuniune a ministrilor de externe din statele membre UE si din tarile vecine
cu RF Iugoslavia (Albania, Bosnia-Herzegovina, Bulgaria, Croatia, Fosta Republica Iugoslava a
Macedoniei, Romania, Slovenia, Ungaria si Turcia), la care au participat si reprezentanti ai unor
organizatii si institutii internationale. Cu aceasta ocazie, Germania a lansat initiativa unui Pact de
Stabilitate pentru Sud-Estul Europei. Propunerea Germaniei a fost precedata de o serie de alte
initiative similare, venite din partea unor tari ca Grecia, SUA, Turcia, precum si a unor organizatii
regionale.
Documentul propus de presedintia UE a fost discutat la reuniunea directorilor politici de la
Bonn, din 27 mai 1999, si semnat la 10 iunie 1999, la Koln de ministrii de externe ai statelor
membre ale Uniunii Europene, pre;edintele Comisiei Europene, ministrii de externe ai Albaniei,
Bosniei-Herzegovina, Bulgariei, Croatiei, Ungariei, Romaniei, Federatiei Ruse, Fostei Republici
Iugoslave a Macedoniei, Turciei, Statelor Unite ale Americii, Presedintele OSCE si reprezentantul
Consiliului Europei, ministrii de externe ai Canadei si Japoniei, Reprezentantii ONU, ai Inaltului
Comisar ONU pentru Refugiati (UNCHR), ai NATO, OECD, UEO, Fondului Monetar
International, Bancii Mondiale, Bancii Europene de Investitii si a Bancii Europene Pentru
Reconstructii si Dezvoltare, precum si reprezentantii Procesului Royaumont, Organizatiei
Cooperarii Economice a Marii Negre, Initiativei Central Europene, Initiativei de Cooperare in
Europa de Sud-Est si Procesului de Cooperare n Europa de Sud-Est (PCESE).
Obiectivul Pactului de Stabilitate este crearea unei Europe de Sud-Est caracterizata prin pace,
democratie, prosperitate si integrare in structurile europene.
Principiile politice si mecanismele care stau la baza Pactului de Stabilitate sunt:
In implementarea Pactului de Stabilitate sunt respectate prevederile Cartei ONU,
principiile OSCE, documentele relevante ale Consiliului Europei, in particular Conventia
Europeana privind Drepturile Omului;
Uniunea Europeana are rolul de lider in instituirea Pactului de Stabilitate si actioneaza
pentru impulsionarea proiectelor de cooperare si buna vecinatate intre statele regiunii;
Uniunea Europeana sustine activ statele din zona pentru atingerea obiectivelor mentionate
in Pact si, in acest sens, convoaca conferinte ale donatorilor pentru reconstructie si dezvoltare
economica;
OSCE detine un rol cheie in intarirea securitatii si stabilitatii;
Un rol deosebit revine, deasemenea institutiilor si organizatiilor internationale si europene
(ONU, Conbsiliul Europei s.a.), unor state ca SUA si Rusia, precum si unor initiative regionale
(SECI, ICE, PCESE, Organizaia CEMN s.a.);
Mecanismul de implementare a Pactului de Stabilitate este compus din Masa regionala
pentru Sud-Estul Europei, reprezentind o conferinta internationala a statelor participante la Pact;
Crearea conditiilor, pentru tarile din Sud-Estul Europei, pentru integrarea deplina in
structuri politice, economice si de securitate, in functie de optiunile lor.
Includerea Republicii Moldova ca stat-membru cu drepturi depline in Pactul de Stabilitate
pentru Europa de Sud-Est la 28 iunie 2001, a constituit un eveniment important pentru statul nostru,
deoarece am aderat la un organism international care si-a demonstrat viabilitatea, devenind o
institutie importanta pentru promovarea democratiei, cresterii economice, stabilitatii si securitatii in
Regiune. Republica implicindu-se in initiativele Pactului de Stabilitate si-a asumat un sir de
angajamente ce tin de realizarea numeroaselor reforme in domeniul: economic, securitate, judiciar,
comert, garantarea drepturilor omului, democratie etc.
Initiativele SPAI si SPOC
Initiativa Anticoruptie a Pactului de Stabilitate (Stability Pact Anticorruption Initiative
(SPAI)) a fost adoptata in februarie 2000 de catre partenerii Pactului de Stabilitate la reuniunea din
Sarajevo.
SPAI etse constiuita dint-un plan compact de actiuni in cadrul caruia statele Europei de SudEst s-au reunit pentru actiuni promte si concrete, dorind sa treaca la reforme concrete in urmatoarele
domenii:
Implementarea instrumentelor si metodelor Europene si internationale;
Promovarea unei cooperari lucrative intre organele statale ale serviciilor de resort;
Intarirea cadrului legal si promovarea rolului jurisprudentei;
Promovarea transparentei si integritatii afacerilor si transactiilor;
Promovarea unei societati civile active.
Initiativa este coordonata de Comitetul Administrativ.
Activitatea Initiativei este monitorizata de Grupul Regional de Reglementare Anticoruptie.
Autoritatile publice ale tarilor din Sud-Estul Europei au inceput sa efectuieze studii speciale
asupra criminalitatii organizate ca fenomen socialmente periculos. Cunostintele, informatiile asupra
posibilitatilor si metodelor de activitate a gruparilor criminale organizate sunt foarte limitate.
Din datele obtinute exista convingerea ca reprezentantii crimei organizate activeaza atit pe
verticala, adica in mod ierarhic (implicind reprezentanti ai structurilor statale) cit si pe orizontala
formind anumite organizatii sau activind in retele separate compuse din citiva indivizi. Nu au fost
determinate nici anumite particularitati sau principii generale de creare si organizare a grupurilor
criminale. Ele sint organizate prin diverse modalitati:
sunt organizate de factori externi si sunt conduse de structuri criminale mai puternice
din strainatate;
au profitat de un anumit prilej, sau proces economic (privatizarea spre ex.) sau conflict
politic.
Aspectele activitatii criminale, sau ilegale se dizolva frecvent n cele ale activitatii legale
datorita faptului ca produsul activitatii criminale , veniturile sunt spalate si investite in anumite
afaceri economice juridic corecte. Aici persista un pericol enorm datorita faptului ca lumea
afacerilor se transforma in activitate criminala, iar relatiile dintre reprezentantii politicii si lumii
criminale devin din ce in ce mai strinse.
Grupurile criminale din Europa de Sud-Est cel mai frecvent sunt implicate in asa fenomene
cum sunt:
Santajul, extorcarea, raketul
Contrabanda cu diverse produse in proportii mari si deosebit de mari
Comercializarea ilegala a armelor
Organizarea migratiilor ilegale
Traficul de fiinte umane in scopul sclaviei sau exploatarii sexuale
Traficul de droguri
Furtul de autoturisme
Infractiunile in domeniul dreptului de proprietate intelectuala
Infractiunile in domeniul mediului ambiant
Falsificarea (contrafacerea) de acte si bani
Infractiunile economice, excrocherii
Infractiunile fiscale
Spalarea banilor
Guvernele statelor din regiune au acceptat o politica unica, si au declansat actiuni comune
concentrate impotriva crimelor organizate.
Este evident ca actiunile de combatere a crimei organizate nu se pot limita doar la desfasurarea
reuniunilor, simpozioanelor, formulind recomandari si planuri de actiuni, fara a urmari o stricta
continuitate. Cooperarea tehnica intre tarile Europei de Sud-Est are o importanta deosebita.
SPOC atribuie actiunilor de combatere a crimei organizate o valenta majora, realizind
urmatoarele:
Identifica exact si exhaustiv fiecare problema in parte. Determina promt scopurile care
urmeaza a fi atinse in perioade strict determinate;
Evoluia situatiei din majoritatea statelor din Europa de sud-est a fost marcat n ultimul
deceniu de schimbri politice majore, de tranzitia de la o economie centralizat la economia de
pia, de deschiderea larg a frontierelor i participarea tot mai activ la procesul economic de
globalizare la scar mondial.
Progresul economic i social este serios afectat de creterea alarmant a infracionalitii la
nivel naional i transnaional, care devine un serios factor de risc la adresa statului de drept,
democraiei i drepturilor omului, a reformelor economice i nu n ultimul rnd la adresa securitii
i stabilitii n regiune.
Se constat tot mai des c aceste state au devenit inte predilecte pentru reelele criminale
transnaionale care se ocup cu:
10
conveniile i alte instrumente juridice ale Naiunilor Unite cum sunt: cele trei
convenii pentru combaterea traficului ilicit de droguri, respectiv Convenia pentru Combaterea
Crimei Organizate semnat n luna decembrie 2000 la Palermo.
Acordul SECI are drept scop ntrirea capacitii de aciune mpotriva infracionalitii
tranfrontaliere din Europa de sud-est, n conformitate cu standardele europene i alte reglementri
internaionale relevante.
Se urmresc n principal urmtoarele:
facilitarea cercetrii faptelor ilicite din domeniul vamal prin care se comit mari
evaziuni fiscale i se alimenteaz economia subteran;
stimularea cooperrii prin nfiinarea unor grupuri comune de lucru (task force) sau
echipe de cercetare la nivel operaional axate pe anihilarea principalelor reele de infractori care
acioneaz n zon, cum ar fi: traficul de droguri, traficul de carne vie .a.;
armonizarea legislativ;
11
examinarea tuturor problemelor ce decurg din aplicarea acestuia, aprob bugetul i supervizeaz
cheltuielile .a.;
Conducerea executiv, cu atribuii de execuie i de conducere efectiv a activitii Centrului
SECI. Este compus dintr-un director general i 2 directori adjunci;
Structura administrativ, format din: departamentul operativ, departamentul juridic,
departamentul administrativ, secretariat i personal tehnico-administrativ.
Conform hotrrii Comitetului, directorul departamentului juridic ndeplinete i funcia de
director general, iar ceilali 2 directori adjunci conduc celelalte 2 departamente.
n prezent, conducerea Centrului SECI este asigurat de:
o Dna Gabriela Konevska, director general i ef al departamentului juridic (reprezentanta
Administraiei Vamale din FRI a Macedoniei).
o Dl Ferenc Banfi, general de brigad, director adjunct i ef al departamentului operaional
(reprezentant al Poliiei Ungare);
o Dl Alexandru Iona, general de divizie, director general (din partea Romniei) i eful
departamentului administrativ;
Comitetul a aprobat 2 documente importante:
- Regulamentul propriu (Regulile de Procedur ale Comitetului Comun de Cooperare);
- Regulamentul de Organizare i Funcionare a Centrului SECI.
Urmeaz s fie aprobate Regulile Generale privind Schimbul de Informaii.
La Centrul SECI i desfoar activitatea:
ofierii de legtur, desemnai de fiecare stat semnatar al Acordului SECI, trimii de
principalele instituii naionale chemate s combat infracionalitatea transfrontalier (poliie i
vam);
observatorii permaneni, respectiv reprezentanii unor state din Europa i Statele Unite ale
Americii, care nu sunt semnatare ale Acordului SECI, dar doresc s coopereze cu Centrul SECI n
combaterea infracionalitii transfrontaliere;
reprezentani ai OIPC-Interpol i Organizaiei Mondiale a Vmilor, ca organizaii
internaionale de profil, cu rol de sprijinire i consiliere a activitii Centrului SECI.
Prin Acordul SECI s-a creat cadrul juridic necesar cooperrii ntre statele membre prin
acordarea de asisten reciproc n desfurarea investigaiilor penale sau vamale transfrontaliere.
Astfel, prin intermediul ofierilor de legtur (de obicei de poliie i vam) se vor desfura
urmtoarele activiti:
schimb de informaii de interes operativ;
meninerea unor canale eficiente de comunicare;
asistena tehnic prin schimb de cunotine profesionale, tiinifice i
tehnice;
asisten judiciar;
livrri controlate de droguri;
grupuri comune de aciune .a.
Pentru realizarea acestui scop Centrul SECI, prin structura sa executiv i administrativ
asigur utilitile necesare, precum i buna desfurare a activitilor propriu-zise.
e) Rolul Republicii Moldova n dezvoltarea Centrului SECI
Intru sustinerea activitatilor Centrului SECI, Republica Moldova a gsit soluiile necesare
rezolvrii n regim de urgen a urmtoarelor probleme:
12
Semnarea Acordului de Cooperare n Sud-estul Europei pentru Prevenirea i
Combaterea Infracionalitii Transfrontaliere, la 26 mai 1999;
adoptarea de ctre Guvernul Republicii Moldova a Hotrrii nr. 815 din 13 august 2001
Cu privire la nfiinarea Biroului Naional al Iniiativei de cooperare n Sud-Estul Europei
(SECI)/Oficiul regional pentru schimbul de informaii (RILO);
13
Asa bunaoara, Grecia este membra a NATO si a Uniunii Europeane, Turcia membra a
NATO, Romnia, Bulgaria, Slovenia, Slovacia, FRY a Macedoniei, Albania sunt tari candidate
NATO, iar unele din ele se pregatesc sa adere si la Uniunea Europeana. In acest context fiecare din
statele enumerate urmeaza sa-si onoreze anumite obligatii speciale si vis-a-vi de masurile de
optimizare a controlului si de securizare a frontierelor.
In aceasta perioada toate statele din Regiune trec un test al andurantei la efectele globalizarii si
interdependentelor politice, economice, financiare, sociale. Toate acestea impun:
Restabilirea cresterii durabile in conditiile in care suntem confruntati cu prima recesiune
simultana in noua economie globala.
Proiectarea si consolidarea unei securitati intarite in masura sa faca fata noilor amenintari.
Redefinirea noilor provocari pentru mediile de afaceri la nivel national si global cu
consecinte substantiale asupra tarilor care au nevoie de investitii si de relatii comerciale deschise,
asa cum este cazul Republicii Moldova.
Stabilitatea si securitatea in regiune in mare masura depinde de starea lucrurilor la frontiere, de
modul in care sunt gestionate, de pregatirea profesionala a personalului, modul in care controlul
este adaptat la standardele internationale. Este important cum este organizat si administrat controlul
national integrat al frontierelor de catre organele vamale, politia de frontiera (sau graniceri) si alte
autoritati auxiliare amplasate in zona de control, care este baza juridica pentru reglementarea
controlului la frontiere.
n aceasta ordine de idei putem relata faptul, ca pentru a facilita trecerea mijloacelor de
transport, marfurilor si persoanelor peste frontiera ar fi oportuna crearea posturilor comune de
control, amplasate pe o parte sau alta a frontierei, controlul efectuindu-se de echipe bilaterale
comune, compuse din reprezentanti ai autoritatilor abilitate cu dreptul de control de pe ambele parti.
Aceasta modalitate ar face ca mijloacele de transport sa stationeze in zona de control doar intr-un
singur loc, stabilit pe principii bilaterale. Este absolut necesara omiterea dublarilor de competente a
organelor de control.
Pentru favorizarea comertului exterior, traficului de marfuri si pasageri si in acelasi timp
asigurarea securitatii la frontiere este necesar de valorificat infrastructura punctelor de trecere
(suplimentarea liniilor de trafic, modernizarea edificiilor speciale), de redus taxlele suplimentare
percepute de organele auxiliare amplasate in punctele de control (serviciile veterinare, ecologice,
fitosanitare etc.), de plasat organele de control auxiliare in afara zonei de control.
Realitatea obiectiva dicteaza necesitatea promovarii unor masuri speciale la nivel national. Se
are in vedere promovarea unei strinse colaborari si cooperari intre numeroasele agentii nationale
situate in punctele de control exprimate prin:
Consolidarea contactelor locale prin intermediul unor reuniuni, seminare, actiuni comune.
Asigurarea respectarii cadrului legal national si normelor de drept international de ctre
toate agentiile din zona de control.
Schimbul de informatii in diverse domenii (despre introducerea noilor proceduri, taxe,
tehnologii, metode etc).
Crearea unei baze de date informationale unice.
Schimbul de informatii menit sa favorizeze traficul de marfuri si sa combata activitatile
frauduloase etc.
Eficienta functionarii frontierelor Republicii Moldova depinde foarte mult de existenta
autoproclamatei Republici Moldovenesti Nistrene, care controleaza a treia parte din frontiera
moldo-ukraineana. Asasinatele, coruptia, contrabanda, producerea ilegala si comercializarea
armelor au devenit au devenit lucruri uzuale si obisnuite pentru separatistii din Transnistria.
Datorita legaturilor strinse intre structurile puterii locale si lumea interlopa Transnistria a fost
rebotezata Republica Sheriff, dupa numele structurii comerciale care are o pondere mare in
economia regiunii separatiste. Uzinele Electromas si Pribor, in afara de marfurile industriale pe
14
care le produc (motoare electrice, baterii solare, masini de produs tocmagi) mai produc in serii
extrem de mari pistoale, mitraliere, aruncatoare de grenade Gnom, Pcela, arunctoare de mine
Grab, Katrin. Aceste produse sunt destinate Afganistanului, Pakistanului, Ceceniei si Iracului.
Incercarile autoritatilor moldovenesti de a asigura controlul pe tot perimetrul frontierei moldoucrainene (cuprinzind regiunea transnistreana) nu s-au incununat cu succes, in pofida faptului ca
Parlamentul Republicii Moldova si al Ucrainei au ratificat Acordul bilateral cu privire la delimitarea
frontierelor intre aceste doua tari. Mai mult ca atit, retragerea stampilelor vamale aflate in uz la
serviciul vamal al Transnistriei ca metoda de izolare economica a acestei regiuni, nu a dat nici ea
efectele dorite si asteptate.
In pofida informatiilor si notelor oficiale ale tarii noastre catre tarile vecine, de a nu recunoaste
stamplilele de tip vechi, de a nu permite trecerea marfurilor si de a nu accepta actele vamale
perfectate cu specimentele transnistrene, Ucraina, Belarusi si alte state CSI nu au reactionat in
modul corespunzator.
Frontiera cu Ucraina este extrem de transparenta. Pe linga posturile vamale stabilite legal la
frontiera exista zeci de drumuri secundare, necontrolate de organele abilitate cu functii de control la
frontiera. Este necesar de asigurat infrastructura necesara efectuarii controlului pe tot perimetrul
frontierei moldo-ucrainene, de inzestrat punctele de control cu echipamentul necesar si de majorat
efectivul organelor vamale.
Din cele spuse devine clar ca in aceasta situatie este deosebit de importanta colaborarea
internationala cu autoritatile tarii vecine si a celor din regiune. In aceasta ordine de idei,
Departamentul Controlului Vamal al Republicii Moldova a elaborat strategia de dezvoltare pentru
perioada 2002-2005 conform recomandrilor Bancii Mondiale, n scopul demarrii negocierilor de
implementare a proiectului regional Facilitarea Comerului i Transportului n Europa de Sud Est.
Acest proiect se implementeza deja in 6 ri din regiune: Romania, Bulgaria, Croaia, Albania,
Macedonia i Bosnia i Herzgovina. La etapa de pregtire, de asemenea, se afl Iugoslavia.
Obiectivul de baza al acestei strategii este modernizarea vamala si cooperarea regionala,
obiectiv ce poate fi atins prin:
(i) reducerea costurilor non-tarifare ale comertului si transportului,
(ii) reducerea contrabandei si coruptiei la punctele de trecere a frontierei, i
(iii) ntrirea capacitilor instituionale i profesionale ale Servicilului vamal.
Implementarea acestui proiect regional, considerat unul din proiectele Pactului de Stabilitate,
are ca scop consolidarea reciproc i schimbul de informaii pe probleme legate de comer i
transport, n vederea facilitrii schimburilor comerciale i a transportului n Europa de Sud-Est. Prin
implementarea acestei Strategii, Departamentul va avea posibilitate n comun cu rile participante
s reduc costurile implicate de schimburile comerciale i de transport la frontier i de a reduce
contrabanda i corupia la trecerile de frontier, ct i de a consolida parteneriatul regional i
expansiunea comerului regional. Acest program regional este parial finanat de BIRD, Asociaia
Internaional de Dezvoltare a Bncii Mondiale i alte organisme financiare. n cazul Republicii
Moldova acest proiect va fi susinut i de ctre civa donatori strini.
n Strategie sunt exemplificate instrumentele i mecanismele de implementare ce vor contribui
la dezvoltarea unor performane privind atribuiile organelor vamale, si anume ce in de:
perfecionarea cadrului juridic;
optimizarea tehnologiilor de control vamal n dependen de sectorul concret de activitate;
dezvoltarea infrastructurii Serviciului Vamal al Moldovei;
instruirea i reciclarea colaboratorilor vamali, sporirea nivelului de pregtire profesional,
combaterea contrabandei i incalcarilor reglementarilor vamale;
15
16