SISTEMUL MASS-MEDIA

tirea nucleul practicii jurnalistice

Unei oferte informaionale imposibil de cuantificat, venite n flux continuu din partea mass-media,
consumatorii constituii n categorii bine conturate de public i rspund n not:
a) dominant;
b) opoziional;
c) negociat,
trio reprezentnd baza codurilor puse n uz, deopotriv, de:
-

utilizator

receptor al mesajelor mass-media.

De-codificarea de ctre primitorul coninutului scris sau audio-vizual ine de experiena culturalsocial, de ateptrile, formarea i gusturile proprii (asociate cu ale apropiailor semnificativi). De
aici, ideea unor John Fiske i John Hartley cu privire la semnificaiile de ordinul doi ale mesajului,
adic extragerea nelesurilor mesajelor presei din sistemele de semnificaii ale publicului . nsoirea
rspunsului la mesajul presei de o semnificaie derivat din sistemul propriu de semnificaii al
consumatorului va conduce la NEGOCIEREA semnificaiei finale a unui mesaj mass-media. n felul
acesta, ne explicm doza de mulumire, de identificare a unui receptor, de vreme ce libertatea de
citire, de interpretare a mesajului se desfoar pe trei registre:
-

dominant;

opoziional;

negociator.

Ceea ce conteaz este c mesajul respectiv are sens (chiar dac diferit) pentru fiecare dintre
grupurile de receptori.
ntre valorile editoriale , TIRILE ocup un loc privilegiat, nu doar pentru c sunt consumate cu
aviditate, ci pentru c au devenit o necesitate stringent, chiar dac furnizorii de tiri sunt
discutabili sub aspect caracterial, suspeci profesional vorbind, avansnd informaii incorecte,
incomplete etc. Dac Toi vntorii de tiri i urmresc pe oamenii demni de a face subiectul tirilor
fr a le respecta intimitatea i poziia social, avem de-a face cu firescul acceptat inclusiv de
facultile de jurnalism, anume c tirile rele sunt tirile bune, iar jurnalismul respectabil nu
reuete s-i ndeplineasc toate atribuiile. Exemplul politicienilor somai s rspund i
mofturilor jurnalitilor, n afara agendei politice, este ilustrativ n acest sens.