INFARCTUL MIOCARDIC ACUT (I.M.A.

)
Infarctul miocardic este o zona de necroza ischemica in miocard, produsa prin obliterarea unei
ramuri coronariene. Factorii de risc care favorizeaza aparitia infarctului sunt: varsta, sexul,
hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, obezitatea, fumatul, sedentarismul, stresurile.
Factorii declansatori: efortul, mese copioase, infectii acute ale traficului respirator, stres, factori
meteorologici.
Semne clinice: durerea: retrosternala sau precordiala. Caracterul durerii variaza de la un bolnav
la altul si este descris ca:
- o senzatie de constrictie sau in gheara;
- o senzatie de depresiune sau ca un corset de fiere care impiedica respiratia.
Durerea iradiaza in umarul si bratul stang, in regiunea cervicala, in mandibula.
Durerea mai poate fi localizata si extratoracic, in epigastru, abdomen, brate, antebrate, coate,
pumni.
Durata durerii poate fi de 30 de minute pana la cateva ore (48 de ore), nu cedeaza la nitrite, apare
de obicei in repaus si determina agitatia bolnavului.
Durerea este insotita de: anxietate extrema, senzatie de moarte iminenta, greata si varsaturi, mai
rar diaree, distensie abdominala, astenie, ameteli, transpiratii reci.
Hipotensiunea arteriala poate sa apara imediat sau la cateva ore, precedata de o usoara crestere a
T.A. Cand T.A. scade brusc, pericolul socului cardiogen este iminent.
Febra absenta la inceput, apare la 12 24 de ore de la debut (in jur de 38C)
Alte semne: Uneori starea de soc domina tabloul clinic de la inceput, manifestat prin paloare,
tegument rece si umed, plus rapid filiform, alterarea starii generale, oligurie grava.
Conduita de urgenta: In faza de prespitalizare. Faza de prespitalizare este intervalul de la debutul
infarctului miocardic si pana la momemntul sosirii bolnavului in spital
Prevenirea mortii subite: asezarea bolnavului in decubit dorsal si interzicerea efectuarii oricarei
miscari, psihoterapia.
Preintampinarea altor complicatii: - salvarea durerii (la indicatia medicului)
Morfina 0.01g 0.02g (o fiola=0.02g) s.c. sau i.m., eventual i.v., incet diluat in ser fiziologic, sub
controlul respiratiei.
Mialgin 0.10g s.c. sau i.m. eventual i.v., diluat in 10ml ser fiziologic sau in glucoza 10%
Fortral 30mg i.v. sau i.m.
Daca durerile sunt de mai mica intensitate se poate calma cu Algocalmin, Codeina, Fenobarbital
Urmarirea T.A. si P.
Mentinerea T.A. cu perfuzii de glucoza 5% Dextran, Merisang si H.H.C.
Scurtarea timpului pana la internarea in spital: Transportul de urgenta intr-o unitate spitaliceasca
cu autosanitare si obligatoriu pe targa. Pentru a se acorda ingrijiri in unitatile spitalicesti si pentru a
se putea interveni de urgenta, asistenta medicala trebuie sa aiba pregatita trusa de prim ajutor care
sa cuprinda: medicatia pentru calmarea durerii, sedative, anticoagulante, xilina, H.H.C.,
coronarodilatatoare (intensain).
Ingrijirea in unitatile spitalicesti:
1) Instalarea bolnavului la pat: Transportul bolnavului de la salvare se face direct pe sectie
(cardiologie, terapie intensiva sau interne), cu targa, intr-un timp cat mai scurt. Mutarea bolnavului
de pe targa in pat o face personalul sanitar fara sa-i permita bolnavului nici o miscare pentru a nu i
se inrautati situatia. Asistenta va avea grija sa fie asigurat un climat linistit, salonul bine incalzit si
aerisit si o pozitie cat mai comoda in pat.

2) Aplicarea in continuare a masurilor de prim ajutor: La indicatia medicului: sedarea durerii:

derivatii
de
opiacee
(Morfina,
Mialgin),
Fortral
sau
amestecuri
litice
(Romergan+Largactil+Mialgin); combaterea anxietatii: sedative (Fenobarbital, Diazepam)
oxigenoterapie.
3) Supravegherea functiilor vitale: Urmarirea ideala a unui infarct este monitorizarea cu
supravegherea permanenta in primele zile a E.K.G si a T.A. si a ritmului cardiac.
4) Recoltarea probelor de laborator: Asistenta va recolta sange pentru probe de laborator indicate de
medic (pentru dozarile enzimatice, a fibrinogenului, glicemiei, determinarea leucocitozei, a V.S.H.,
colesterolului, acidului uric)
5) Prevenirea complicatiilor tromboembolice: Anticoagulante (Heparina 300400mg/24 de ore)
(1fiola=50mg), cate 2 fiole la 46 ore. Concomitent Trombostop (4-6 tablete/zi initial, apoi in functie
de timpul Quick)
6) Preintampinarea hiperexcitabilitatii miocardului: Xilina 200mg i.m. (20ml 1%) sau i.v. ori in
perfuzie
7) Administrarea medicatiei: Se face cu mare punctualitate deoarece intarzierile pot provoca
pacientului emotii inutile. Tratamentul medicamentos se face la pat, in pozitie orizontala. Asistenta va
avea pregatite medicamentele pentru eventualele complicatii
8) Alimentatia bolnavilor: Mesele vor fi fractionate pentru a se evita consumul in cantitati mari la o
masa. Se va face alimentatie pasiva la pat, in primele zile in decubit dorsal. Treptat se va trece la
alimentatie activa la pat (numai la recomandarea medicului in pozitia sezanda). Regimul alimentar va
fi hiposodat si hipocaloric. In primele zile va fi alcatuit din lichide si pireuri, date lent, cu lingura,
ceaiuri, compoturi, supe, lapte, sucuri de fructe, oua moi. Se interzice total fumatul.
9) Urmarirea evacuarilor de urina si fecale: Se va servi bolnavul cu urinar si bazinet, fara sa fie
ridicat in pozitie sezanda. Constipatia trebuie combatuta cu clisme uleioase sau laxative usoare.
Diureza si scaunul se noteaza in F.O.
10) Igiena bolnavului. Baia generala sau partiala se face la pat, fara sa oboseasca bolnavul (in
primele zile fara sa fie ridicat)
11) Mobilizarea bolnavului. Repaus absolut la pat in prima saptamana. Durata imobilizarii va fi
adaptata in functie de evolutia simptomelor si de prezenta complicatiilor. Daca bolnavul nu are
dureri, febra sau alte complicatii, incepand chiar in primele zile, se pot face miscari pasive ale
degetelor de la maini si picioare. Treptat se permit schimbarea pozitiei in pat, miscari active ale
membrelor. Mobilizarea se face progresiv (sedarea pe marginea patului, ridicarea din pat), sub
controlul P si a T.A., initial in prezenta medicului.
13) Crearea mediului psihologic favorabil. Se vor evita discutiile cu voce tare, chemarile la telefon.
Nu se permite vizitarea in grup.
Se evita vizitele lungi.
Nu se comunica vesti neplacute.
14) Educatia sanitara. Prin aceasta se instruieste bolnavul asupra modului de viata la externare.
Modul cum trebuie luate medicamentele, semnele supradozarii digitale.
Prezentarea la control periodic.
Se va incerca sa se restabileasca la acesti bolnavi increderea in sine si capacitatea de munca
anterioara imbolnavirii.
Se va insista asupra respectarii regimului alimentar, nocivitatii fumatului, programul rational de
munca si viata