PEDAGOGl'A

www.dacoromanica.ro

PEDA GOG1' A
DE

S1MEONE BARNUTIU
Doptore in legi, profesore de dereptulu naturale, de dereptulu gentiloru,
de dereptulu publieu alu Rominiloru si de Slosofia IR
Universitatea de Iasi.

.11

1.,

IASI
Tipariula Tribunei Romine.

1870

www.dacoromanica.ro

PEDAGOGI'A
Introduptiune
1. Edueatiupea si invetiatur'a.

Omulu are opu de ajutoriulu altor'a de candu se nasce.

Corpulu pruncului ar' cresce uritu si ar' muri daca n'ar'
av cineva grigia continua de d'insulu, (educatio), si poterile
lui cele sufletesci n'aru ajunge la acelu gradu de perfeptiune,
la care potu ajunge, daca e cineva, c6, se i dee invetiatura,
(institutio); deci prunculu are opu atatu de educatiune catu
si de invetiatura; educatiunea are se i conserbe, se i inderepte, si se i desvolte poterile cele corporali si spirituali,
cari le are elu dela natura ; invetiatur'a are se i dee conceptele si cunosceutiele cele necesarie, si poteriloru lui una
direptiune pre catu se pote mai fericita prein legi si metoduri probate. De aci se nase.e pedagogic'a si didaptic'a.
NOTITIE ISTORICE
2. Evrei, Egipteni, Persi.

Natiunile cele mai vechi inca au avutu institute de educatiune pentru tenerime, de si sunt notitiele numai fragmentarie cari le avemu asupr'a aceloru institute, si nesecure, mai alesu cele ce se afta la scriptorii grecesci.
Nota. Anume 1. Evreii. Despre crescerea tenerimii vorbesce scriptur'a: Cf. 2 Mos. 20, 12. 5 Mos. 5, 16. Ps. 127,3-5.
Prov. 13, 24. 22, 15. 29, 17. 19, 19,-21. Sir. 3,9-19.22, 3-15.
16, 10. 14. 42, 11. 30, 1-13. s. a. Scolele loru cele mai

www.dacoromanica.ro

Wm

vechi se veda a fi fostu scolele profetiloru, pre eari le fundase probabilmente Samuile pre la anula 1300 a. c. Mai antaiu
pentru scopuri religiose si pentru cultulu publicu. Evreii au avutu scole inferiori si in tempurile vechi, dara scolepropriepentru
copii au inceputu a'si redicil numai dupa esiliulu babilonicu. Ei
au avutu si sinagoge si scole superiori in Jerusalimu, Alesandrea
Babilone, 1iberiade, Nisibi, si mai tardiu in Pumbedith'a, Sor'a si
Nahardea dein Mesopotami'a. Pre tempulu Macabeiloru invetiatii
loru se impartiau in carturari (soferim), legisti (farisei) si rabini.
Cf. Calmet, Dissertation sur les coles des Hebreux. Ursini
antignitates hebraicae scolastico-academicae, Hafniae 1697.Altingii Hebraeorum respublica scolastica, Amst. 1652.
Egiptenii. Singur'a fontana e Erodota (L. II, 35-37. 77.
165. 168.) si Diodoru.
Persii. Fontanele sunt: Erodotu, Senofonte, Strabone. Dupa
Erodotu (L. I.) puncina vorba pote fi despre educatiune si invetia-

tura ; dein contra Senofonte (in Ciropedi'a I) dice cii pruncii Per-

siloru mai multu stint proprii Statului de catu parentiloru, eu

tote aceste acesti'a au inca dereptulu vietiei si mortii asupr'a prunciloru lora. Frugalitatea, esercitiale corporali si in virtutile ci-

vili sunt regulele fundamentali pentru educatiunea prunciloru.

Magii conducu tenerimea in invetiatur4. Zoroastru e fontan'a
in tielep tin nii.
3. Grecii.

La Greci se vedu de tempuriu arme de solicitudine

pentru educatiunea prunciloru, inse principiale educatiunii
s'au pusu in ordine sistematica mai tardiu, si s'au modificatu
dupa diversitatea constitutiunii politice a diverseloru state
grecesci.

Nota 1. Spada. Legelatoriulu pedagogicu alu Spartanilora

e Licurgu. Pruncii sunt ai statului. Spiritulu educatiunii e aepru, belicosu, unilaterale. Spartanii au in vedere numai cultur'a

www.dacoromanica.ro

ROMANI'

barbatiloru, femeele remanu forte neconsiderate, si obieptulu celu

principale alu invetiaturei e mai numai gimnastic'a. Invertosia.
rea corpului mai pana la estremu. Mancan i vegetabili. Flagetatea prunciloru. Cje. Tusc. II, 14. Arcontii si Pedonomii suut pusi
mai mari preste clasile singula4e (agelai). Pucina grigia pentru
moralitatea femeelora pre langa tota inspeptiunea Asmosiniloru
(asmosyn6n). Cf. M. Norberg de educatiune puerili a apud Spartanos.
Lond. 1796.

Atenienii. Legelatoriulu loru Solone (600 a. C.). Scopulu

lui dupa Lucianu : pds oi politas cigathos mn tas tychets, ishyro
de ta s6mata gignointo. Invetiatorii lora porta diverse nume dupre
chiamarea lora. Celu ce conduce pre copiii esiti de sub cur'a
femeesca se numesce paidag6g6s, acest'a comunemente e unu serbu
cu mente, elu duce copiii la scola la grammatistis si kit haristis.
Dupa ce mai crescu se ducu la Paidotristis, si acumu incepu esercitiale superiori, parte in gimnasia, licea, unde i invetia ginmasiarelai si yimnastii, parte in conversatiune cu filosofii. Tota edu-

catiunea e menita, la inceputu spre a intari pre copii si spre a le

insufl coragiu, pre incetu urmeza scientra si gustulte. Momentele
ei principali sunt : Grammatistiki, Gymnastiki, Grafiki, Mosiki; educa-

tiunea rafinanduse necontenitu, la urma au degenerata in molitiune.

In Greci'a mare se areta Pitagora (600 a. C.), educatoriulu celu mai ilustru; educatiunea (16 se se faca in conformitate

cu demnitatea si destinatiunea omenesca, fundamentulu a tote e

una moralitate rigorosa. Cultur'a scientifica prein matemateca,
filosofia, musica, religiune.
4.

Rotuma.

In seculii cei d'antai ai republicei numai fortitudinea

seau barbati'a si amorea patriei aveau valore. Simplicitatea
moriloru apera mai bene moralitatea in tempurile mai bun
Scienti'a, cultur'a, comuniunea en Grecii ducu
tote bunele si tote relele in Rom'a. Dupa subjugarea Cartaginii si a Greciel mari deplangu patriotii totu mai multa
decatu legile.

www.dacoromanica.ro

CRESTINISMTJLIT

coruptiunea educatiunii. Belele necontenite, latirea cea neomenesca a potestatii parentesci, avutiele cele nemarginite
ale cebra mari, traptarea cea neomenesca a multoru serbi,
luptele gladiatoriloru si alte multe n'au potutu se nu aiba
influentia. rea asupr'a tenerimii.
Nota. Educatiunea corporale incepe mai de tempuriu de
catu cea spirituale.Spiritulu cela adeveratu republicanu tiene
virtutea in onore, ea se face datina. Inse dupa ce s'au facutu

mai invetiati, apoi s'au facutu tote mai fine. Copiii dupa ce esa
de sub educatiunea materna au custodes si comites, copilele nutrices.

Educatiunea, materna e escelente in multe familie (Cornelea

mam'a Grachiloru! Val. Max. IV. 4. Cie. Brut. 58). Inse in scurtu
Romanii incepa a caut pre dascalii cei mai eftini, comunemente
ei cumpara serbi si 'si dau copiii c se i invetie, de ace 'a la-

tina 'si bate jocu Aristipu dicundu de Romani di 'si ieu in casa
doi serbi pre educatoriulu si invetiacelulu. Pro tempulu imperetoriloru romani celoru d'antai spiritulu educatiunii romane e
grecomanra. Numai pre Grece le credu capabili a fi gubernanti.
Pentru invetiatura Rornanii aveau gimnasia, afora de aceste aveau scole pentru scrisoria si aritmeteca (ludi literarum Judi
magister). ha institutele mai inalte erau gramatici, intre cari
faimosulu Orbilius Plagosus (v. Sveton. de illustr. Grammat.). Pedagogia sant institute pentru tenerimea nobletiei, Comicii si satiricii acelui tempu, pentru esemplu, Plautu, Terentiu, Oratiu, Ju-

venale, 'si batu jocu de educatiunea junimii patriciane, precuma

'si batu jocu si satiricii de astadi de educatiunea patriciloru de
astadi. (V. Horat. od. III, 6. Serm. I, 6. 71. seq. H. 2. 41. A. P.
325. seq. Juven. Sat. XIV.). Ediptulu censorelui Crassu (660) in
contra scoleloru retoriloru latini.
5. Crestiuismulu.

La inceputulu basericei crestine educatiunea si invetiatur'a crestiniloru er inca neperfepta, fienduca tempurile e-

www.dacoromanica.ro

SCOLELE DELA GARLE M.

rau turburate si nou'a religiuue inca nu prensese radecini

tari. Copiii crestiniloru amblau la scolele Greciloru si ale
Romaniforu lungu ternpu si dupa introducerea religiunii crestifle. Unele s'au adoptatu in scolele crestiniloru dein constitutiunea sinagogeloru evreesci. Invetiatur'a religiunii se
facea de invetiatori crestini, chiara de episcopi (scholae episcopales). Tote invetiatur'a religiunii se marginia numai
la invetiatur'a catechumeniloru. Scol'a malta (fundata probabilmente de Pantaou 180 ani d. C.) dein Alesandaa formi
catecheti seau catedisti (catichistis), de aci schola catechetarum.
Gin incepu tenerii ici colo a invetid, prein &lustre, p. e.,
in Turoni (Tours) unde'i inveti St. Ilfartinu (-I- 410). Scopulu a

takrinvetiattlea er a prepard pre teneri pentru preotia. Aristide- in Ateu'a, Justinu Mart. in Rom'a, Tatianu in Antiochi'a, Benedictu de Nursi'a, s. a. au fundatu scole crestine.
6. Scolele dela Carie M.

Carie M. a fundatu episcopate si scole, cari au duratu

pana in seclulu alu 13. In curtea lui inca ell una scola. Alcuinu
erd celu tuai ilustru intre invetiatorii imperiului sub Carie
M.. Scol'a lui er la Turoni. Originea numelui scholasticus,
rector, magister puerorunz, primicerius, cantor.
ota. Acesti'a invetiau in scolele monasteresci sub inspeptiunea episcopiloru si a abatiloru. Canonicii erau obligati a inveti. Atari scole se afta in Itali'a, Gali'a, Germani'a, s. a..
Cele mai fatimose sunt in Parisu, Remi, St. Galena, Treviri, Paderborn, Brem'a; Ultrajeptu, s. a.. Obieptele ce se invetiau in aceste scole sunt cele septe arti liberali dupa versulu:
,Gramm(atica) loquitur ; Da (lectica) vera docet; Bhe(torica)
verba colorat;
drus(ica) canit ; Ar(ithrnetica) numerat ; Geo(metria) ponderat As(tronomia) colit astra.
1*

www.dacoromanica.ro

10

SCOLELE DELA CARLE M.

Cele trei d'antaniu faceau triviulu (triviuna), de unde s'a

disu scholae triviales, cele patru dein arma faceau patriviulu (quadrivium). Fora de cele trei d'antaniu nu potea se fia nece una

onau de ceva cultura, cele patru dein urma erau destinate pentru una cultura mai malta. Catra aceste se adaugea si sacra pagina,
adeca leptur'a santei scripture.

-In unele locuri studiau en diligentia si clasicii cei vechi,

mai alesu in Italia. In acestu respeptu Germanii au de a rnultiami multa Italiei care i au ajutatu in studiulu clasiciloru vechi.
Carie M. a rntrodusu si literatur'a greca, dar' ca pucinu sucesu. Unu scholasticus se potea face si episcopu, de aceea nece
nobililoru nu er rusine a inveti pre copii in scole.
Scolele monasteresci au inceputu a scad dupa ce s'a redicatu clausur'a in multe locuri, si dupa ce s'a data voia canoniciloru a trai en prebend'a loru unde le placea. Apoi au iceputa si nobilii se se rusineze a se ocup cu scol'a, fiienduca
se poteau face si altmentrea canonici, scholastici si cantores. Cu,
se mai remania una umbra de scola canonicii 'Si puneau vicari,
vicariulu scolasticului se numia rector, alu cantorelui succensor,
vicarii luau didaptru de la copii, posturile acestoru vicari s'au

facutu de vendiare, in catu omenii onesti se intinau a acept

Papii cunosceau acestu abusu, dar' bulele loru
n'au avutu nece um'. efeptu in contra loru.
Erau in ultra scole parochiali, in cari unu vicariu alu parochului invetii copiii cate ceva dein religiune ; urbile aveau scole
latine, in aceste invetiau a memoriz, a face versuri, scolastic'a.
Corporatiuni scolatice. Magistrulu cu studentii amblau prein
tiera de intru unu loen intru altulu. Magistrulu se numia si scholarum parvalorum rector; alu doile invetiatoriu seau magistru
se numia hypodidascalus seau si provisor. Ceialalti se numiau
locati seau stampuales (de la stampus i. e. nota), adeca invetiatori elementari. Magistrulu facea contraptu cu magistratulu, care
tienea numai unu anu, de aci urm schimbarea cea desa a reptoriloru seau magistriloru cari traiau numai dein didaptre, dela
statu nu se solbeau necaliuri. Scolele erau institute basericesci,
asemini posturi.

www.dacoromanica.ro

SCOLELE DELA CARLE M.

11

de aceea pro dascalii aplican la diferite lucran i basericesci, seau

si cff notarii publici juris canonici. Pro ipodidascalu 'si lu alegea reptorele insusi, ipodidascali si reptori eran comunemente calugarii si preoti teneri peregrinatori.
Peregrinatiunile scolariloru in seclulu 14 (scholares vagantes,
goliardi, historiones). Caderea invetiatureloru si a disciplinei.
Pr etiurile scripteloru bune. Metodulu diptativu. Recitarea.
In seclulu 15 s'au desteptatu scientiele in Italra, acst'a a avutu influentia forte salutaria asupr'a invetiatureloru. Itali'a a
produsu pre Petrarc'a, Bocaccio, _Dante, loan de _Ravenna. Lorenzo
de Medici 'si a cstigatu merite mari de literatura greca. Inse
scolele in acestu seclu stint forte paupere si despretiate, si
magistrii abia si potu cstig panea de tote dilele. Cu tote

aceste unii barbati c Erasmus nu inceteza a indemni c se intemelie scole, se le ajute, si se invetie. Dupa caderea Benedictiniloru s'a nascutu ordinea Medicantiloru Dominicaniloru si
Franciscanilorti ; acestia invetiau in scolele superiori si inferiori; a-

cestia faceau tote cartile scolastice pana la reformatiune.

Invetiatur'a femeeloru er, forte neglesa in acestu periodu,
fetele principitoru inca mad nu invetiau altu ceva de catu teologia
sistematica, acst'a o invetiau in claustre Beau dela preoti, pana
ce s'au intemeliatu mai tardiu si scole de fete, precumu in Lube'a,
Norimberg'a, s. a..
Principii si nobilii invetiau in asia numitele scholae exteriores
claustri. Obieptele invetiaturei eran religiunea si legerea, inca si

scrisorea si computarea, ceva gramateca si musica.

Pedagogicii dein seclulu 15 si 16:
Vergerius de ingenuis moribus et liberalibus studiis. Venetiis, 1490.

Vegius de liberorum educatione et claris commu moribus.

Mantinellus a editatu mai multi autori clasici latini. _Aeneas

Sylvius (Pius II), Gatlinarius, Vittorino, Guarino, Mito, Orelli.

Fontanele istorice a acestoru perioduri sunt : I. Launeii L.

,de scholis celebrioribus, seu a Carol M. seu post eundem per
occidentem instauratis. Burkhard de Yards Germaniae scholarum
a Caroli M. tempore usque ad saec. 16 mutationibus. Jena, 1715.

www.dacoromanica.ro

SECOLULIJ 16 SI 17

12

7. geclulu 16 si 17.

Tipografi'a si barbatii cei mai ilustri au contribuitu

forte multu la indereptarea educatiunii si a invetiatureloru,

nu mai pucinu reformatiunea. Dupa ce s'a inventatu tipografi'a ideele si metodurile cele noue s'au respanditu mai
iute si mai usioru, s'au facilitatu leptur'a clasiciloru si introducerea cartilora scolastice, si a altoru carti de folosu publicti.

Barbati ilustri cari au contribuitu la emendarea invetiatureloru inainte de reformatiune :

Desiderius Erasmus (nasc. 146741536 in Basilea) a
scrisu mai multe carti pedagogice ; sunt destinate anume
pentru tenerime disertatiunile lui de pueris statim liberalite,r
instituendis; de ratione instituendi pueros ; de civilitate morum; Institutio principis ad Carol. V.; colloquia familiaria.
_Reuchlin (Capnio) ; Melanchton. s. a..
Dupa reformatiane au contribuitu : I. Sturm Friedland,
M. Neander, I. Ceselius, C. Helvig, W. Ratich, nova didactica (1635). I. Amos Comenius a scrisu: janua lingvarum
reserata; orbis pictus; magna didactica; schola materni gremii.
Benedictinii, lesuitii.
lansenistii in Franci'a, scol'a dein Port-.Royal; Fenelon
(t 1716) 6, edecatoriu de principi si ci scriitoriu pedagogicu
supr'a educatiunii feteloru. Telemacu.

In Engliter'a a scrisu F. Locke

(1593).

8. Seclulu 18.

Progresele facute in psicologia si in morale au adausu

multa la indereptarea pedagogiei studiale prime s'au desvoltatu ea preferentia de. inglesi ; Franci, si Germani, acesti'a

www.dacoromanica.ro

SCOL'A PIETISTICA SEAU A LIII FRANKE

13

au contribuitu asia dara mai multa si la progresulu pedngogiei. Protestantismulu si Catolicismulic produce diferite efepte in pedagogia, la catolici educatiunea publica e in man'a
preotiloru mai esclusivu.
In istori'a pedagogiei a acestui seda sunt de mare insemnatate cele patru scole pedagogice cari s'au nascutu in
baseric'a protestantica: scol'a pietistica seau religiosa, scol'a
umanistiloru, scol'a filantropiloru, scol'a eclectiloru.
9. Scol'a pietistica seau a lui Franke.

Acst'a scola a inceputu o Aug. Herm. Franke (nasc.

in Lubec'a 1663) la 1692 in Hal'a, unde era elu profesore
la universitate. Acesta scola fu in scurtu respaudita in tota
Germani'a, ea erlti destinata pentru copii si fete, avuti si pauperi, dascali, cetatiani si studenti, in scurtu pentru tote
clasile.
10. Principiale acestei acole.

Tota educatiunea se cuvene se aiba dereptu scopu ultimariu cunoscenti'a lui D-dieu, si onestatea crestinesca. Numai prein aceea se inainta
D-dieu intre omeni.
Apoi numai omulu piu in, ade,veru e si ceta tianu bunu.
Fora de pietate adeverata, tota scienti'a, tota prudentra, tata
cultur'a lumesca e mai multa stricatoria de catu folositoria,
si omulu nece una data nu e securu in contra abusului loru.
De si unu pruncu pote fi mai stricatu de catu altulu,
si spre acst'a are influenti'a cea mai mare una educatiune
mai rea si esemplele rele, cu tote aceste toti pruncii porta
in sene sementi'a stricatiuni4 si de aceea e neaperatu ct educatiunea se le inderepte anida fundamentalmente. Aci e-

www.dacoromanica.ro

14

PR1NCIPIALE SCOLEI pIETISTICE

ducatorii au a se feri, cd se nu combata numai unele seaden i ale copiiloru, cd si cumu ei nu ara av si alte scaderi,
cu tote cd unele cera una hilare a mente speciale dein partea
educatoriloru ; apoi e neaperatu a nu trece ca vederea nece
diversitatea temperamentului copiiloru.

Totu ce e in contra acestui scopu seau ce impedeca

efeptuarea lui d a se elimind din educatiune. Asia e datina de a invetid tardiu pre copii principiale religiunii crestinesci, apoi tote petrecerile introduse in societate cari numai disipa si strica anima copiiloru, si nece nu 'i intarescu
intru insulu asia precumu sunt in usu.
Pietatea se unesce cu tote statele si pusetiunile in cari
pote se venia omulu ; Cu cari nu s'ar' pot uni, aru fi necuviose. Ea nu eschide prudenti'a in purtare, ma prudenti'a
d se fia totudeun'a subordinata pietatii. Deci se cuvene a
invetid pre teneri cumu se se porte cu cuvenientia fora
a i deprende la tong de curte, a i invetid c, se 'si porte carpulu ca cuvenientia fora a face dein d'insii dantiatori. A av
in vedere de tempuriu destinatiunea cea venitoria a teneriloru
mai avuti cari au se figure in Minn mare, a i purt in caletorie, a petrece cu d'insii intre omeni de alte confesiuni s. a.
Tenerirnea are opu de recreatiune. Acst'a o afla parte
in miscari corporaIi, parte in ocupatiuni placute si totu de
una data folositorie, mai alesu mecanice, parte in contemplarea
obiepteloru noua si interesanti cari se afla in natura si in arte.
In tota invetiatur'a e neaperatu a av inaintea ochioru statulu si destinatiunea viitoria. Era una cunoscentia
intemeliata despre D-dieu si preceptele divine e necesaria
intru o forma pentru toti. Deci ea d6 se remania si in scola fundarnentulu si leptiunea principale pentra tote clasile.

www.dacoromanica.ro

PRINCIPIALE SCOLEI PIETISTICE

15

Adeveratu ch cei ce sunt destinati pentru orecare profesiune civile, mestieria s. a. au lipsa mai neaperata de
cunoscenti'a religiunii, apoi se scia a lege, a serie, si a comput ;

inse pre hInga aceste aru d se invetie cate ceva, de si nu

ex professo, si dein scientiele naturali, geografia, istoria, regulamentulu de policia, tote aceste pre catu ar' fi mai cu
potentia aru d se se presente inaintea sensiloru copiiloru.
Pentru studenti limbele vechie stint lucrulu principale.
Latin'a d studiata mai multu, si inca gramaticalmente dela inceputu, ca tote aceste totu de una data se cuvene a se
esercitd in vorbire de tempuriu in clasi si afora de clasi,
chiaru si la_ preamblare si la jocu. (Grecitatea clasica er
neglesa, fienduca, se ocupan necontenitu cu legerea noului
testamental).

Huai(' dein folosele principali ale limbeloru vechie e

derept'a intielegere a cartiloru sante, cari s'aru cuveni se le
lega fiacare studente in limb'a originale. E bene a intielege si pre scriptorii pagani. fase prea mult'a ocupatiune
Cu d'insii abate usioru dela ap.retiarea bibliei. Apoi multi
autori vechi sunt periculosi tenerimii dein partea morale ;
unii nu at:u d lesi

nece una data, altii celu pucinu in

estrapte. De aceea e neaperatu a face crestomatie (fasciculos, selecta capita).

Pre lunga limba nu e permisu nece unui studente a reman peregrinu in geografia, istoria, matemateca, astronomia, istorea naturale si fisica. Cu catu se tiene elu de clasi
mai Waite, cu aiatu 'Iu voru condecor mai multa aceste
cunoscentie. Dela aceste s'an facutu multe abaten i pana
acumu, ca n'au invetiatu nemicu afora de limbele vechie.
La derept'a si regulat'a cugetare duce Logic'a, la una es

www.dacoromanica.ro

INSTITUTELE SI METODELE SCOLEI PIETISTICE

16

presiune derepta, luminata si buna duce Retoric'a. Amendoue deu invetiate cu diligentia in clasile superiori, si mai alesu prein esercitia continue in disputare, narare, propunere,
se se faca praptice. Nu se cuvene a neglege nece incercarile in poesi'a latina si germana.
In tote ideele aceste se veda luminatu principiale pedagogicei si didapticei.
11. Institute si metoduri.

Institutulu principale de la care se astept una emendare

a educatiunii si a invetiaturei conforme ca principiale supr'a
semnate er, formarea invetiatoriloru, adeca intemeliarea seminarialoru pedagogice. Aceste aveau se fia diverse dupre
organatiunea loru, inse, intru acst'a se uniau tote, cb. erau obligate a destept sentimentulu pietatii in tenerime, si
a trapt, tota oper'a educatiunii ci una opera divina. Scol'a acst'a asteptg, celu mai mare resultatu si pentru invetiatori daca
ei s'aru esercit, forte multa in meditatiuni pie, daca aru destepti unii intru alti sentimente de pietate si proposite morali religiose, daca le s'aru face discursuri sentimentali, si in

urma daca s'aru eserciti multa in cantan i religiose (ore de

cantu).

Preparatiunile erau diverse preen= eran diverse si inPentru invetiatorii scoleloru pop orarie facea,
esercitia teoretice si praptice de Catechetica, pentru invetavetiaturele.

torii limbei latine esercitia in filologia, pre invetiatorii clasiloru superiori 'i obligan a'si c6stig mai alesu una cunoscentia

enciclopedica in limbe si in cele reali.

Pentru educatiune lucrulu principale era una preveghiare
continua atatu in familie catu si in scole. Daca se lasa sin-

www.dacoromanica.ro

INSTITUTELE SI METODUR1LE SCOLEI PIETISTICE

17

gura tenerimea, 'si strica carapterulu prein discursuri fora

de folosu si prein otiu. A visitd pre scolari dein candu
candu, cumu se face in scolele dein claustre, inca nu e bene,
pentrucb, prein acst'a se faca simulatori si insielatori. Asia
dara educatoriulu ar' d se fia unu sociu ttedespartitu atu
invetiaceiloru sei.
Fienduca acesta seola tienea pietatea de midiloculu celu
mai securu in contra a totu multi, de aceea adaugea meditatiuni preste meditatiuni sacre, se rogati, predicau, se indemnau si cantau la fiace ocasiune. Esercitiale cele multe
pre. unii i au facutu buni, ra pre altii cu atatu mai rei cu

catu voiau a se aret, mai buni. Acestia an inceputu a uni

religiunea si a 'si bate jocu de pietate.
Batara n'a scos'o de totu dein scola c filantropii, dara

a voitu si a dorita c pre incetu se se faca de prisosu de

totu. Vorbele vituperose, injuriose si batjocoritoria, precumu
si castigarea estemporaria void c, se lipsesca ca totulu

dein scola.

invetiatorii stint obligati a preveghid, acuratu pre te-

neri si inainte de fiacare esame trimestre a face jadecata

despre pietatea, studielei afeptele, morii si cnstitutiunea corporate a teneritoru (juducia super pietate, studiis, affectibus,
moribus et constitutione corporis), aceste se treceau la pro-

tocolu spre a pot trapt, pre fiacare scolariu dupre portarea sa (censura).
Edificiale scolastice inca erau acomodate pntru scopu :

luminose, largi, sanitose, in cota scolarii se poteau fmparti

in mai multe clasi, si fiacarei clasi se potea d unu invetiatoriu deintre invetiatorii teneri cari inca eran studenti, afora de
aceste scolele aveau aparatele necesarie, si carti bune scolastice.
2

www.dacoromanica.ro

18

INSTITUTELE SI METODURILE SCOLEI PIETISTICE

Inca si mai momentosa erd organatiunea interna si finalitatea multoru inetoduri.

Invetiatoriulu scoleloru superiori erd obligatu a se fia
capabile pentru mai multe ramuri de invetiatura, ca tote aceste inse acesta scola credea a fi periculosu pentru scola
a pretende tote dela unulu. Deci pre nece unu invetiatoriu
nu legau de una scola, ci dau de lucru in scolele inferiori
si superiori.. Aseminea nu puneau nece pre scolari numai
intru una clase, ci i puneau in clasea care respundea progresului

loru. Acst'a erd una abatere totale dula ordinea de atunci.

Afora de aceste credeau a fi necesaria si unu nzetodu
si una programa, nu pentru cti se lege spiritulu invetiatori-

loru, ci pentru c ei se tienia orecare mesura in cele

ce

propuneau.

Una lege universale metodica erd discursulu continua

ca invetiaceii in opusetiune ca tonulu cela catedraticu dela
academie.

Spener a obserbatu eh tota scaderea in invetiatur'a poporului si a copiiloru vene de acolo, ea invetiatur'a s'a facutu acroama. Inse notabilitatile teologice si colegii lui Spener tieneau de lucru nedemnu a se ocupd cu catechizarea copiiloru una predicatoriu primariu de curte cumu era Spener.
Aveau grigia si de facilitarea invetiatureloru, dar, nu
Cu scaderea aptivitatii scolariloru. A lucrd multu erd devis'a. A lucrd ca memori'a, cu intielesulu Si Cu pen'a, si
inca de multe ori prea multu. Adeveratu c prein acst'a
multi 'si au cstigatu una desteritate speciale in scriere si
una copia in limba, inse gustulu a scadiutu, gustulu bunu au
inceputu a se indereptd si a se lati in Germani'a in adou'a
parte a seculului.

www.dacoromanica.ro

SCOL'A UMANISTILORU

19

Repetitiunea cebra invetiate se tienea a fi lucraba cela

mai principale in invetiatura. Repetitiunea impedeca pre sco-

laria ca se nu creda a scie ceva candu nu scie

nemic'a.

In scolele erudite era destinata una di de repetitiune in fiacare septemana.

Se adoperau a sensificd tote obieptele, cnri se poteau

Invetiatoriulu era detoriu a face acst'a chiaru si

la petreceri si in preamblari. Copiii aru d se cunosca mal
sensifica.

alesu natur'a, negotiate vietiei omenesci, laboratoriale artigianiloru. Erau ore destinate pentru a visita aceste lucruri. Faceau coleptiune de obiepte naturali si de arte, si aceste le asiediau in cabinete naturali. Semler (t 1740), fundatoriulu celei
d'antaniu scole reali in Hala, a facutu multa in acesta sfera.
Se faceau esamini dese, esercitatinni oratorie (actus'oratorii). Aceste le credeau necesarie spre a tien pre invetiatori si invetiacei totudeun'a ocupati.
12. Scol'a TJmanistiloru.

Germani'a a avutu multi umanisti renumiti in seclulu

trecutu, inse aceia n'au fostu toti intru una forma de folositori pentru scole. Multi se perdeau in comentara lung,
lucubratiuni erudite, gramatice, coleptiuni de varianti, vocabulara s. a., si consderau postula de invetiatoriu numai ca
una midilocu de esistentia civile. Le mai placea form'a cea
vechia a scoleloru, a reforma se temeau. Aveau grigia mai
principale numai de progresulu capeteloru mai bune, catra
ceialalti eran ca nepasare. Pedanteri'a cea mai vile era not'a
carapteristica a multoru invetiatori, si voiau se formeze asia
si pre scolari. Cautau numai cumu se i faca invetiati si
latini buril, pre mu si pre cetatianu '1u pierdeau dein ve-

www.dacoromanica.ro

SCOL'A UMANISTILQEU

20

dere cu totulu. Le iertau tote pelealalte prori, numai una

erore in contra lui Donatu si a lui Priscianu nu se iertd.

In contra acestor'a s'au redicatu despre una parte pietistii, despre alt'a filantropii, si inca ea atat'a potere si sucesa, catu end pe aci se cada cu totulu literatur'a clasica,
greca si latina, si impreuna cu d'ins'a si soliditatea scientifica si eruditiunea adeverata. Deci cu atatu e mai mare meritulu aceloru barbati, cari despre una parte 'si au intorsu
solicitudinea asupea formarii invetiatoriloru si a indigentieloru tenerimii, &a despre alta parte au aperatu clasicitatea
si gustulu provacandu adese ori la esemplariale grece (exemplaria graeca).

Istorra areta ca despretiulu literaturei, clasice totu de

un'a a trasu dupa sene caderea scientieloru, de alta parte si
studiulu clasiciloru fora de proportiune derepta inca pote fi
forte stricatoriu adeveratei culture. Ernesti 'si batea jocu
de limb'a germana, numindu o Frau Muttersprache.; dein contra Lessing er anula dein cei mai renumiti clasici in lim-

b'a germana, cu tote ca erd fqrte invetiatu si in limbele veOi. Limb'a germana s'a formatu de WOW pentru filosofia
de lifosheitn pentru teologia, de autorii suplementeloru Bremice (bremische Beitrge) pentru tote scieutiele si artile.
In a dou'a diumetate a seclului a cstigatu studiulu lintbei greco. Mai nainte legeau numai noulu testamentu cd
autore principale in cele mai multe scole, dupa aceea s'au
datu cateva ore si pentru leptur'a Inemorabilialoru, a lui Te,ofrastu, mow s. a.. Grecesce invetiau mai alesu in orele

eu catu se ocupan mai multa ca grec'a cu

atatu s'a oserbatu mai multu regresu in limb'a latina, mai

private.

Inse

alesu dupa ce au inceputu a prelege in limb'a materna. Unii

www.dacoromanica.ro

PRINCIPIALE SI METODURILE PEDAGOGILORU UMANISTICI

21

profesori invetiati s'au plecatu mai multu spre polimatia

si enciclopedismu, acst'a er tendenti'a seclului. Ciclulu

scientielont scolastice s'au latitu, in catu unii studenti nu mai

yoiau se asculte la academie si universitati scientiele cari
le audisera pana acolo propuse intru una forma pote mai placuta.
13. Princi0e si metodurile pedagogiloru umanistici.

Limb ele vechi, mai alesu grec' a si latin'a, sunt fundamentulu a totei eruditiuui adeverate, Cunoscenti'a intemeliata a
acestor'a se tiene de esenti'a omului invetiatu. Dec/ ea d se se
puna de base la OW invetiatur'a, celu pucinu pentru studenti, ele-

mentele nu potu fi stricatoria nece chiaru pentru nestudenti.

Studiulu limbisticu e gia in sene unu midilocu de a
cultiv mentea. Filologi'a, cultivata dupre cuvenientia, ocupa
cele mai multe poteri sufletesci. Ea are asiadara cela pucinu
unu folosu formale.
Inse elu are influenfia in tote partile scientiei omenesci.
Cartile grece si laline sunt fontanel e a tota eruditiunea.
Asia dara cela ce voesce a scote dein fontana, d se euposca limbele. Monun2entele religiose, dereptulu romanu,
principiale cele adeverate ale medicinei, filosofi'a, teoriele
si esemplariale de retorica sj poo,ia, istori'a, tote ne au venitu dein Greci'a si Rom'a. Cu catu 4 rewasti una natiune
mai credentiosa studialui celoru vechi, Cu atatu s'a desvoltatu mai frumosu gustulu ei propriu. Acestu studiu 'i resbuua
intru unu modu su iutru altulu asupra celoru ce'lu despretia.
Studiulu gramatical d se preceda celui filosoficu, istoricu.
esteticu. Fora de gramatica cunoscenti'a limbei nu are nece una
securitate. Aplecarea metodurilogu ordinarie, dupa cari, se
invetia limbele mai noue, ni e conforme. Aceste sunt vil,

www.dacoromanica.ro

22

PRINCIPIALE SI METODURILE PEDAGOGILORU

cele morte.

Una limba morta se vorbesce dereptu si frumosu

numai de forte pucini. Asia dara deprenderea in vorbire

ar' produce numai un l cunescentia limbistica forte vitiosa.
Invetiatur'a realiloru prea tempuria strica invetiaturei
cei fundamentali a limbeloru. Limbele deu invetiate la in-

ceputu pre scurtu si numai ci unu studiu secundariu, si

numai in anii mai maturi in tota intenderea. Limbele se
tienu de scole, scientiele de universitati.
Esercitiale de stilu latinu, si green, chiaru si cele poetice, au nu numai acelu folosu, c tenerii invetia a scrie
latinesce, ci si a intielege mai bene pre scriitorii latini.
E falsu c studiulu limbeloru vechi ar' impeded celealalte cunoscentie folositorie. Invetiatii cei mai universali
au fostu totu de una data cei mai mari cultori ai cebra vechi.
Multi recunoscu, c prein cei vechi s'au facutu aceea ce sunt.

Numai traptarea cea prea tempuria a toturoru scientieloru

posibili in scole produce capete eci. Atunci copii nu invetia nemica cu temeiu. Pentru invetiatu nu e nece una cultura fundata si solida afara de cea filologica.
Acsta teoria s'a pusu in lucrare mai deplenitu in scolele dein sasoni'a anume in Pforta, Grimma, si Meissen, si

in scel'a lui Toma dein Lipsi'a.

Principia mai moderate.
Scole latine ara d se se intemelie numai pentru cei
ce voescu a se face invetiati, celealalte clasi de omeni potu
inveti lucran i folositoria in scolele civili.
Pote fi cineva predicatoriu, juristu, medicu, chiaru si
profesore bunu fara se fia numai decatu si unu filologu profunda. Cu tote aceste e de doritu c fiacare studente se
aiba si ceva cunoscentie a literaturei vechie.

www.dacoromanica.ro

PRINCIPIALE SI METODURILE PEDAGOGILORU UMANISTICI

23

Nu e neaperatu c gramatic'a se fia numai una tortura

de memoria; elementele limbei latine se potu propune copiiloru cumu se propunu elementele linabeloru noue cd invetiatur'a loru se fia numai unu jocu.
Pentru copii sunt alte lucruri multu mai necesaria de
catu latiu'a. Si unirme inaiute de tote a le esercitd sensii
si a le lumin rnentea. Si in alu 12-le arill e inca pica de
tempuriu a trece cu copilulu la limb'a latina si la lirnbele
'norte. Totusi dupa aceea e forte greu a afli unu surogatu
care ar' ocupd pre copii chiaru asia de bene cti invetiatur'a
limbeloru vechie.

Celu mai mare filologu pote fi unu dascalu forte reu,

pentru acst'a se cera cunoscentie universali, si inainte de
tote Inetodu.
Clasicii vechi n'au scrisu pentru copii. Estraptele si scrii-

torii noui cari au scrisu bene latinesce, precumu e Erasmu,

Muretu, Ernesti s. a. potu desteptd la inceputu mai n'are
placere spre limba, decatu nesce scriitori ce au scrisu intru
una lume uoue cu totulu straina.
Limbele potu se remania in scole lucrulu principale,
inse si alte scientie inca se tienu de ciclu. Tenerulu dO
preparatu enciclopedice pentru invetiatur'a superiore.
E folositoriu in adevru a serie si a vorbi latinesce, inse
esercitiale grece, si chiaru ebraice, precumu si versurile latine se tienu de pedanteri'a tempului auticu.
Scopulu principale d' se fia a insufl tenerimii spiritulu
celoru vechi, pentruch, acest'a nutresce si destepta adevera-

tulu sensu de libertate, si prein istoria invetia totu de una

data a se feri de abusulu lui.
Traduptiunile clasiciloru antici, daca sunt bune si pla-

www.dacoromanica.ro

UMANISTI ILIJgmI DEIN GERMANI'A

24

sunt unu cstigu pentru fiacare literatura nona, si fiacare limba noua se determina si se inavutiesce preinteinsele, fia inse ele cata de perfepte studiulu clasicilorti antici in originaria totudeun'a va fi neaperatu pentru fiacure invetiatu.
14. Umanisti ilustri dein Germani'a

C.

Cellarius (1638 t 1707) editoriu a mai multoru

clasici grecei si latini.

111. Gesner (1691 f 1761) si L A. Ernesti (1707 t

1781): in scol'a acestoru doi s'a cultivatu si s'a latitu mai
I.

multu spiritulu clasiciloru vechi in Germani'a, cei ce caletoriau la oraculii criticiloru celoru mari dein Olandi'a remaneau
acolo incantati si legati.
Numerulu scriitoriloru umanistici germarfi dein acestu seda

e legiune, aseminea si alu gramaticilorul crestomatieloru, vocabularialoru, si a altorn carti cari s'au scrisu mare parte
numai pentru facilitarea clasiciloru antici, in catu Gesner serie

pre la diumatatea seclului in a sa Isagoge in erud. univ : Copia hace nepauperes nos faciat, metus! Certe cavendum est !

Scol'a filantropilorti.
i5. Notitie istoriee.

Acesta scola e fundata de L B. Basedow (1723 f 1790).

Acestu Basedow legAndu cartea lui 1. J. Bousseau : Emile
ou de l'ducation 1762, s'a conviftsu despte ratecirile educatiunii care domina in sdole, deci unincht ideele lui Bousseau cu ale lui Amos Comenius a facutu unu plana 111:111 asupea cducatiunii; elu credea c inainte de tote ar'fi ne aperata una enciclopedia pedagogiea, in tare s'aru cuprttde to-

www.dacoromanica.ro

PRINCIPIALE SI METODURILE SCOLEI FILANTROPICE

25

te cunoscintiele, ce se potu cere dela una teneru cosmopolita pana la alu 15-le anti. Spre acestu scopu elu 'si a anuntiatu oper'a elementaria, a carii editare cerca 30,000 talen.
Oper'a elementaria asi esitu in adeveru la 1774, si multi
au laudatu o, multi dein contra au vituperatuo. Ea er
cornpusu in trei limbe, ea una suta de tabele in arama, adeca orbis pictus alu lui Comenius in una editiune noua. Litre reprobatorii acestei opere se numera si Gthe; apoi Krebs
in disertatiunea sa:
Yannus critica in inanes paleas operis
elementaris Basedoviani 1776", inca si Schltzer. Intre promotarii acestei scole se afla dela inceputu canoniculu de .Ro-

chow (1734 t 1800), Ch. H. Wake (1741 t 1825.), I. H..

Campe (1746 t 1818), C. Ch. Trapp (1745 1- 1817), Ch.
G. Saltzzattn (1744 t 1811). Acesti trei au lucratu mai
multu c scriitori pentru scol'a filantropica, ca tote cA in
unele s'au abatutu dela principiale lui Baseclow.

Causele cari au facutu pre multi a se abate dela principiale lui Basedow au fostu urmatoriele : Basedow a promisu

proa multu si au degradatu fora de cuvenientia pre cei vechi; au pusu pretia prea mare asupr'a prapticei, precumn
erau nemicurile cele multe, si fora de folosu ca cari ocup
pro copii, si metodurile facilitatorie, pucinulu folosu care unnut dein metodurile cele moue, instrainarea capeteloru celoru
mai bune de catra institutu s. a.. Aceste cause au fa cutu
neaperata revisiunea unei intreprenderi, care se incepuse
fora preparatiune suficiente. Acesta scola erb, latita in tota

Germanea, si pre lunga tote scaderile a produsu multe bune

in sfer'a educatiunii.
16. Principiale si metodurile scolei filantropice.

Pana acumu nu pote fi nece una sistema scolastica care

2*

www.dacoromanica.ro

26

PRINCIPIALE SI METODURILE SCOLEI FILANTROPICE

n'ar' fi vitiosa chiaru in fundamentulu ei, fienducd lipsesce

una seminariu pentru invetiatori praptiei. In genere metodulu de a invetid limb'a e de totu defeptuosu, anume copi-

ii invetia prea multe cuvente de rostu fora se le intielega.

Ce se tiene de educatiunea corpului, intru acst'a e neaperatu a se intorce la metodulu celoru vechi. Indurarea
corpului si gimnastie'a intaresce si formeza. Gia si prein acst'a inca se va incungiur pestea pecateloru ascunse ce
domineza in scole. Mora de acst'a e neaperatu a vorbi cu
cei teneri de tempuriu despre funtiunea generatiunii, fienduci cei mai multi pecatuescu uesciendu et facu.
In cultur'a spirituale educatiunea spre umanitate d se
fia scopulu ultimariu. Pana acumu s'au educatu numai invetiati, nobili, si profesiunisti; lumen e mai interesata pentru
emu si cosmopolitu.
Vointi'a d se se conduca de ratiune, pre hInga acst'a
e neaperata una ascultare rigurosa, care inse numai in cele

mai rare casuri e permisu a se storce prein castigare corporale, spre a nu av opu de acst'a e neaperatu a introduce alte rnidiloce de remuneratiune si punitiune, asemini
sunt pentru esemplu destintiunile prein tabele de merite,
punte de auru, ordiui de meritu, s. a.. Punele, cari sunt in
usu in scole, sunt parte degradatorie, parte nefolositorie ;
e de insemnatu cd, in loculu acestor'a Trapp recomenda: ca
se frece spatele copiiloru cu perii aspre, se le dee de mancare dein vase de lemnu, la mesa se 'i degrade intre serbitori,
in scola se faca parete despartitoriu intre cei buni si intre

cei rei, cebra rei se le puna ace ascunse suptu perine!

Religiunea ar' d se se propuna teneriloru in cea mai
mare simplicitato fora de respeptu la septe si partite reli-

www.dacoromanica.ro

PRINCIPIALE SI METODURILE SCOLEI FILANTROPICE

27

gionarie. In cunoscenti'a unui parente alu toturoru si in adorarea aceluia preiu una vietia proba se unescu omenii cei
religiosi dein tote tempurile si poporale. Credenti'a confesiu-

nale ar' d se remania pentru anii mai tardii.

Invetiatorii deu se faca placuta copiilOru virtutea si religinnea, piecarea spre Iibertate se nu o oprima ci numai
se o conduca. Copill sunt buni dela natura, ca reulu se
faca de multe ori mai rei, ei sunt amicabili dela natura, in
scola de multe ori invetia c se uresca pre omeni.
In copii se cuvene a apretil mai multa natuea de catu
artea. Manierele cele fine si usantiele societatii mare parte
sunt contra naturali. Pre copii traptati'i c pre copii, pentru c, se remania necorupti pre catu se pote mai indelungatu.
Copilulu, ce nu are capacitate pentru nemic'a abstraptu
si neiutielesu, ar' d ocupatu inainte de tote cu lucrurile
mundului sensibile. Aceste se i se arete in natura, seau

daca acst'a nu e cu potentia, in copie fideli. Atunci elu invetia forte usioru cumu se numesca lucrurile. Comenius a
aflatu ad calea cea mai derepta.
Invetiatuea in scole inca totu e prea monastica. Cea
mai mare parte e nutnal memorizare si vorbe multe. Limb'a, care ar' d se fia numal unti midilocu, se considera c
seoru in sene; pre copii invetia asia c cumu am voi se faca pre toti numai profesori de filologia, realele sunt lucrulu
cela principale in cultuea cea enciclopedica a tenerimii.

Cu nemic'a nu tortura pre teneri mai multu de eatu Cu

invetia latinesce cate cinci ani si mai multi, si ca
tote aceste nu facu atat'a progresu, in catu se pota lege carti
latine fora de greutate si se pota scrie a patea parte dein studentii cari au invetiatu asia. Invetiati copiii latinesce cumu in-

www.dacoromanica.ro

28

SCOL'A ECLECT1CA

vetia nemtiesce Beau francese, si yeti ved catu de iute si de u-

sioru invetia copiii a verbi, lege, si inca pote si a scrie latinesce. (Acst'a nu s'a probatu prein esperientia ; institutele
Basedoviane au remesu in urm'a toturoru in literatur'a vecbia).

Daca educatorii vera inadensu a dud, pre copii spre

moralitate, nu deu se le dee in mana nece clasicii fleco bibli'a intrga, de acolo invetia unele vitia care nu le au cunoscutu, si a cugeta despre d'insele cu levitate. Fantasi'a
lora se intina cu imagini de cari aru d feriti. Invetiatoriulu,
daca e nevoitu se esplice unele locuri obscene, Beau vene in
confusiune, seau se face frivolu. Asia dar' cea mai neaperata necesitate sunt crestomatiele bune si analeptele dein
biblie.
17.

Scola eclectica.

Acesta scola nu se tiene nece de una scola, ci alege

ce e mai bunu; principiulu ei e: a esaminci tote! a fiend ce
e mai burn 41 seau cumu dice Seneca: Non me cuiquam man-

cipavi, nullius nomen fero. Milton 9nagnorum virorum judicio, aliquid et meo vindico. Ep. 45.
Intre urmatorii acestei scole numeramu pre Sultzer,
Miller, C. F. Weisse, I. G. H. Feder, acest'a se adopera a
emend ideele lui Rousseau in noulu seu Emiliu combatandu
antiemiliulu lui Formey. Feder a unitu totudeun'a pedagogi'a cu filosofi'a. F. Gedicke, Meirotto s. a., toti dein seclulu
alu 18-lea si dela inceputulu 19-lea.
Greiling, Ileusin,ger, Lehne s. a. au inceputu a aplica
la pedagogia filosofi'a critica, care i a pusu in miscare pre
invetiatii Germaniei, mai alesu dela 1785. Kant inca a scrisu
una mica pedagogia.
www.dacoromanica.ro

29

SECLULU ALE I8-LEA

18. Seclulu alu 18-lea

Carapterulu acestui seat' in respeptu pedagogicu e dorintr a de a reformd, universalitatea, polimatra si enciclopedismulu, cultur'a intielesului.

Dorintra de a reformd presupune, cumuch, cei ce

o clorescu, cunoscu si sentu defeptele ; ca catu e sentimentulu mai obtusa cu atatu e omulu mai trancilu, si abia oserba daca e asupritu. Atatu scolarii catu si invetiatorii loru
s'au fostu deprensu cu una educatiune Si cu una disciplina
tiranica; invetiatorii traptau pre scolari cumu fusesera traptati si ei c, scolari, si reform'a erd grea, dar' pre incetu s'a
desteptatu cate unu spiritu superiore care a ruptu legaturele
deprenderii, atunci au inceputu a lipsi si scaderile deiu scole,
tenerimea a inceputu a se traptd mai liberalmente fora cd
se se faca mai rea prein acesta traptare.
Polima(r a, universalitatea si enciclopedismula erau,

celu pucinu in parte, produptulu latirii cunoscentieloru si a

scientieloru, cb, tempulu nu ajunge cd oinulu se le invetie

tote pre largu, asia dara e neaperatu a

A. deveratu cd cu enciclopedi'a e impreunata lips'a soliditatii,

scurtd, calile.

inse nece in tempurile anteriori inca nu erd soliditatea una

proprietate a toturoru invetiatiloru. Apoi acumu se folosescu
mai multi de resultatele scientieloru de catu candu invetian
numai grecesce si latinesce.
Tendenti'a spre cultur'a si luminarea intielesului a
fostu resultatulu conviptiunii unoru omeni eh. Bacone si al-

tii, cari au oserbatu ca tenerimea invetia mai multu cuventele de cata lucrurile, si'si cultiva rnai multa memori'a de
eatu intielesulu. Multi credeau ch, e mai multa a conserbd
si a'si insemnd decatu a intielege si a aplicd. Inse altii au

www.dacoromanica.ro

30

SECLULU AL17 18-LEA

cadiutu erasi in alta estrum', si au uitatu, ca esenti'a oraului uu o face numai ratiunea singura, ci omulu are si sentiri si seutimenta.
De impreuna cu revolutiunea Basedoviana s'a aretatu in
Germani'a si una genilialitate estetica forte periculosa, care
insa n'a duratu multu. Filosofi'a critica in sensulu lui kant,
precumu mai inainte filosofi'a lui Wolf, se parea a av tendontie periculose, insa mai in urma s'a vediutu, eh, acea filosofia,
a facutu mai seriosi in teoriele lora chiaxu si pro pedagogi.
19.

ContinuatiuRe.

In Franci'a au remasu, neschimbate tote scolele atatu

superiori catu si, inferiori, adeca universitatile private, colegiale, si scolele elenTitarie, si prevegiate strinsu de preotime palla la revolutiune, care n'a crutiatu nece scolele nece
fundatiunile spirituali, inse a vediutu numai decatu, uncle ar'
duce atare schimbare totale, de aceea a si iuceputu a considerri invetiatur'a publica c uuu lucru natiunale.
la Itali'a,Spani'a, Portugali'a aseminea nu s'a schimbatu
nemic'a dein pedagogi'a antica, si totu organismulu scoleloru
a fostu sub preveghiarea preotiloru deprensi la regula rigurosa.

Auglea 'si a lasatu in cursulu lora cela vechiu tote universitatile, colegiale, scolele midilocie si inferieri. Numai
septele cele ce nu se unescu ca baseric'a episcopal au
facutu indereptari in educatiune, apoi privatii au fundatu scole
de durnineca, s pentru cei pauperi, cu tote ch, e destulu de
tristu cil, chjuru cei ce lucreza tota septernan'a, in fabric;

se nu aiba nee macapu una di de repausu.

In Olaudi'a incepe una vietia non mai alesu pentru scolele poporane gia inainte de finitulu seclului trecutu, care
se desvolta necontenitu.

www.dacoromanica.ro

SECULULU ALU 19-LEA

31

Data'a si Soeci'a inca au facutu progrese.

la Busi'a si Poloni'a nu s'a facutu neinic'a nou, abra
de influentra culturei francese asupea clasiloru privilegiate.
20. Seclulu alu

Franci'a. Dupa ce s'au asiediatu cele d'antaniu flupturi

ale revolutiunii, se parea eh se intorce erasi la ordinea
vechia tota instruptiunea, cu tote cA, unele au inceputa a se
inderept, dupre idee mai liberali. Abatele L' Epe si Sicards a introdusu invetiatur'a surdomutiloru, Haul's s. a. au
fundatu institute pentru cei orbi. Dupa ce s'a introdusu
ereditatea in familfa noului Imperatu, educatiunea si instruptiunea s'a schimbatu cu totulu imbracandu unu caraptera
de totu militariu, in catu junimea francesca se parea ch, nu
are alta destinatiune, de catu se invinga seau se mora pentru unu cuceritoriu nesaturatu chiaru si dupa ee'si au scapatu
tier'a de invasori. S'au eliminatu dein scole tote obieptele,
cari erau periculose scopuriloru imperatesci, anume istori'a
leptur'a ataroru clasici, cari au conserbatu ideele
cane chiaru si sub despotismulu irnperatiloru si au cutediatu
a le operd, si a le predid. Chiaru si matematic'a si scientiele naturali se propuneau numai pentru belu si pentru economea pulitica. E inse adereratu, ch spiritulu cela militariu, ce domind in licee si pensionate a contribuitu multa
la indereptarea disciplinei esterne, ceea ce nu surede unei
educatiuni mai liberali. .Aceea inca nu se pote negd eh furmele cele fipse ale Franciloru, de cari se tienu ei atatu de
tare pre lunga tota volubilitatea lora, au si ceva buuu in sene.
Restituinduse ordinea vechia s'a restabilitu in parte si
constitutiunea colegialoru si a scoleloru. Cu tote aceste mai

www.dacoromanica.ro

32

SECULULU ALU 19-LEA

alesu scolele poporane astepta multa indereptare. S'a facutu

incercare cu metodulu lui Bell si Lancaster.
In Busi'a seolele au inaintatu dela universitate pana la
seolele parochiali sub Alesandru (1810), dupa aceea s'a introdusu metoduri neasteptate.
In Angli'a s'a fundatu societatea scolastica britanica.
In Olandi'a (1806-1810) sub Ludovicu Napoleone

care respept vointi'a natiunii si in educativne mai multu

decatu vointi'a imperatului, au facutu progresu educatiunea
si instruptiunea. Intro eomisarii insarcinati ca indereptarea
educatiunii si a instruptiunii se afl chiaru si Cuvier si Noel.
(V. Rapport sur les tablissements d'instruction publique en
Hollande et sur les moyens de les reunir A l'universit imperiale par CuN ier et Noel 1311.)
Ungurii au facutu progresu singulariu atatu in scientie
catu si in cultur'a limbei unguresci. (G. Al. de Szeodahely
ratio educationis publ. totiusque rei lit, per regnum Ungariae
et provincias eidem aductas, Ofen 1806.)
Reporturile anuali dein statele Ainericei septentrionali
areta sforlii cei estraordinari pentru ameliorarea instruptiunii publice.
Elveti'a. In istori'a educatiunii 'si a cstigatu mare nume
si stima Italianulu H. Pestalozzi, nascutu la 1746 in Ziirich.
Elu 'si a aretatu noulu metodu mai antanin in cartea : Liinenhard si Gertrud a (1790), apoi in alta carte: cum/
vetia Gertrud'a copiii (1800). A facutu insusi probe ca acestu
metodu, despre care asecur a e singuru cela naturale si
adeveratu, a redicatu scole pentru copii in mai multe locuri, a atrasu la sene pedagogi renumiti dein tote partile,
doritori de a cunosce noulu metodu, dela care se asteptd re-

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA SI INSTRUPTIUNEA LA ROMANI

33

generarea umanitatii degradate; acei pedagogi au redicatu

scole de proba in Itali'a, Franci'a, Ispani'a, Germani'a, Busi'a, inse probele necaliurea n'au respunsu asteptarii, si metodulu lui Pestalozzi s'a scosu de pretotuindenea. Cu tote
aceste elu a contribuitu multa spre lamurirea ideeloru asupra instruptiunii. (Fellenberg si institutulu dein Hofwys.)
In Germani'a se parea ctt n'a folositu nernic'a totu aparatulu pedagogicu si tote esperientiele adunate in seclele
anteriori asupea educatiunii si a instruptiunii publico, pen-

truck strigau toti de tote partile, emu& poporulu germanu

e coruptu si merge spre cadere. lase nu se uniau, cari ara
fi relele principali, cart au trasu dupre sene caderea poporului germanu.
Tare relele principali se numeran aceste
Necredentra si uitarea lui D-dieu.
Impetrirea sentimentului urmata dein una cultura unilaterale a intielesului sea a mentii.
Superficialitatea, nascuta dein metodulu edticatiunii si a instruptinnii moderne.
Molitiunea, si lips'a desvoltatiunii poteriloru corporali.
Una predileptiune pentru totu ce e no u si strainu, u-

nita cu daun'a a totu ce e vechiu si natiunale.

In contra acestoru rele se lupta Germanii ca totu aparatulu pedvogicu dein dilele nostre. Lupt'a intre utnanisti
si filantropi seau realisti inca n'a incetatu.
21. Educatiunea si iastruptiunea la Bonini.

Ce institute au avutu Romnii pentru educatiune si instruptiune pana la alu 15-lea seclu, nu poterna sci, cu atatu mai

pucintt poterna sci, ce au invetiatu ei si ce metocluri au ur3

www.dacoromanica.ro

84

EDUCATIUNEA SI INSTRIZTIUNEA LA ROMANI

matu. Istori'a pedagogiei romanesci incepe numai eu seclulu alu

15,1ea. Alesandru celu bu nu, domnulu Moldovei, a intemeliatu

Academia de legi in Suceava gia in 1401, care mai tardiu

tustu strainutata in Esi sub Vasiliu Lupulu, aseminea una
seola pentru limb'a greca, latina, si slavona. Se dice, eh
despotulu Iacobu or' fi redicatu una universitate la Cotnaritt
in seclulu alu 16-lea. Vasiliu, domnulu Moldovei, a fundatu in
Esi unu institutu pentru limbe, si doue scole teologice in 1644.
Scientiele an infloritu mai nainte in Moldov'a si in Romani'a decatu in Rusi'a. Clerulu Moldovei si alu Romaniei,

mai alesu celu monasticu, avea renume de invetiatu. Rusi'a

sub Petra cela mare 'si
dein aceste tiere omenii cei mai
invetiati de cari avea opt'. Unulu dein acesti invetiati a
tostu Petru 1lloghila, Metropolitulu Chievului si a tota Rusi'a. Acesta flore a scientieloru in tierele romanesci a stricat'o invasiunea turcesca si belele cele multe, aceste au impedecatu multu cultur'a Romniloru in tote partile. Midilocele prein cari s'au adoperatu Rominiii a lati cultur'a intre
sene sunt: redicarea besereceloru si a monastirialoru, scoterea limbei slovenesci, si introducerea celei natiunali in tote
ramurile vietiei natiunali, codificarea legiloru, traducerea cartiloru morali si religiose in lirnb'a natiunale, scrierea istoriei natiunali in cronicele relative la tote tierele romanesci
seau numai la unele particularie.
Cartile scrise seau tiparite de Romftni in seclii ai 16, 17,
18, acumu sunt rare: dein aceste a facutu D. Cipariu una
crestomatia cuprendietoria de ce er mai esentiale in prefatiunile aceloru carti si de alte fragmente folositoria. Aeesta crestomatia e una monumentu de unitatea spirituale
a Romaniloru in aceste secle, numai dein acesta crestoma-

www.dacoromanica.ro

EDUCATIUNEA SI INSTRUPTIUNEA LA ROMANI

35

tia inca poterna cunosce afora de alte lucruri brine/ mai 11-,
lesu : a) entusiasmulu Romaniloru pentru limb'a lora natiu,
nale si pentru cultur'a ei, b) studiulu loru pentru una erescere buna a, tenerimii in morale, religiune si invetiaturil, c)
solicitudinea domnilar romanesci pentru indereptarea si regularea vietiei sociali prein legi,
Pentru una reforma
venitoria A educatianii si a hive.
a
tiaturei Loinaniloru au serbitu de fundarnentu scolele redi-

cate in Blasiu in 1754. G. de Sinea, P. Maiore si S. Miculu au desteptatu ca scrierile loru pre toti Romanii spre a da
educatiunii si instruptiunii una direptiune natiunale. Bocea
lora n'au sunatu in desertu ; Rornanii dein statele romane
au abandonatu grecismulu si grecomani'a. Vacaresculu dein
Romania au scrim gramatic'a romanesca inca pre la 1780.
Intre 1820 si 1830 Eliade a incepnta una era noua natiunale.
In Moldov'a inca s'a pusu educatiunea pre cale natiunale
prein regulamentulu scolariu dein 1850. Cu tote aceste dereptulu limbei natiunali a fostu dispatata atatu in Moldov'a
catu fi in Romani'a, voindu unii se introduca limb'a francesca
in seole ca veiculu. Pentru edueatiunea Rominiloru cele
mai mari merite 'si a cstigata A. Ghica domnulu si caimacanulu Romaniei, elu a protesu atatu invetiaturele inalte
catu fi scolele poporane, seau mai bene satesci in Romani'a
prein care s'a facutu neuitatu in Romani'a.
Un'a dein pedecele edneatinnii si a instruptiunii Romaniloru e, ca Romanii de elasile superiori nu se intereseza de iustitu-

tele educatiunii si ale instruptiunii natiunali ; educatiunea lora

e straina, cstigata seau in tiera dela straini, seau in tiere stra-me. Numai gurberniale facu catu potu ca pucinele midiloce,.
ce au pana acumu sub dispositiune, mai alesu dein contrihutiu-

www.dacoromanica.ro

36

SCOPULU EDUCATIUNII

Multe bune s'ara pot face in educatiune si instruptiune cunda aru dd man'a toti proprietarii cei mari cd se
ne.

faca institute natiunali, scientifice, economice, societati literarie s. a., cumu au facutu si facu, pentru esemplu, Ungurii
doptrinati de una esperientia amara a unui indiferentismu na-

tiunale in care au fostu cufundati si ei mai nainte indelungatu cumu sunt inca cufundati patriciii Romdniloru.

PARTEA I.

PEDAGOGIC'A
CAP U I.
22. Scopulu educatiunii.

Scopulu educatiunii nu pote fi altulu decatu a cultivd

umanitatea in fiacare omu pro catu se pote mai deplinu. Cu
catu se cultiva mai deplinu tote poterile omului teneru, si
Cu catu armonescu ele mai frumosu si mai deplinu, cu atatu
se apropia invetiatielulu mai tare de ideariulu umanitatii
depleuite.
23. Desvoltatiune ulteriore.

Poterea cea mai nobile a omului e ratiunea si facultatea de a 'si determind vointi'a cu libertate, ceca ce e strinsu
unita ca ratiunea. Prein ratiune elu cunosce, ce e mai conforma Cu natur'a sa si ce e mai demnu de d'ins'a. Ea pune
una lege pentru ce e dereptu si bunu, care singura pote se

www.dacoromanica.ro

PRINCIPIALE SUPREME IN EDUCATIUNE

87

produca armonia intre stremurii si aplecarile lui cele ce se

lupta pururea intrin'sulu. Alegerea o lasa lui, el prein urmarea acestei legi se se apropie de divinitate, seau prein despretiarea ei se se degrade la unu loca cu animaliale necuventatorie. Cu catu cunosce elu tote aceste mai luminatu, ca
atatu cunosce mai bene totu de una data, cA, pote se alega
cd, una fientia libera ceca ce a cunoscutu a fi mai bunu si mai
demnu de natur'a sa cea ratiunale. Omulu, atuuci se areta
mai liberu, candu se adopera a efeptud acestu bunu, si demnu
in sentimente si in fapte, si nobilitarea naturei lui celei viorali e singur'a conditiune, sub cure pote tributa si culturei
celorualalte poteri una stima curata si neconditiunata.
24. Prineipiale supreme in educatiune.

Sunt urmatoriele :

destepta si cultiva in invetiatielu tota despusetiunea si capacitatea, care i e data cd unui orna si individuu.
Acestu principia e pusu in contra aceloru educatori unilaterali, cari cultiva numai unele poteri ale copiiloru, mai
alesu pre acele, ca cari se voru pot folosi invetiatieii nemediatu cd, se cstige si se faca stare dupa impregiurarile
1)

locului unde se afla. Pre acesti pedagogi unilaterali 'i bate Bous-

seau ca tota dereptatea (in Emile), unde dice :

Faceti e-

ducatiunea omului inainte de tote pentru omu, nu pentru

aceea ce nu e elu insusi. Na vedeti voi, cd daca lucrati spre

ala educa numai pentru unu statu, atunci '1u faccti neaptu
pentru fiacare altu statu, si daca sortea va vol, atunci voi
ati lucratu numai pentru cd se '1u faceti nefericitu. E ceva
mai de risu in adeveru, de catu unu domnu mare, care a
ajunsu a fi cersitoriu, si in meseri'a sa aduce impreuna cu

www.dacoromanica.ro

38

PRINCIPIELE SUPREME IN EDUCATILNE

sene tote prejudeciale statului seu ? Ce e mai umilitoriu de

cat' unit avutu scapatatu, care 'si aduce ameute de despretiulu, cu care intempina ornenii comunemente pre celu pauperu, si acumu elu se vede pre sene pre gradulu celu mai
de diosa alu umanitatii 2 Voi ve incredeti in ordinea lucruriloru cea de acumu, si nu cugetati ci acesta ordine e supusa la revolutinni. ueaperate, si pre cari voi chiaru asia
de pucinu le poteti preved, prectunu nu poteti incungiura
pre aceea, care va veni pote asupea copiiloru 'vostri. Cela
mare se va face micu, celu avutu pauperu, monarculu supusu;
sunt dora aceste schimbari ale sortei atatu de rare, incatu
se poteti comput pre aceea, ca yeti form& esceptiune dela
atari schimbari ? Omenii potu strica totu ce au ediiicatu omenii, nemiea nu are caraptertr nestersu afore de aceea ce
ne imprime natur'a."
Produ unitate si anionic& in cultur'a aceloru despusetiuni si capacitati prein representatiuni perspicue, despre
destinatiunea loru cea naturale si despre relatiunea loru
reciproca.
Unitatea si armonra se cuvene a se produce mail antaniu intre poterile corpului si ale suftetului, apoi intTe ale
acestui dein urma.
lnderepta poterea cea desteptala a invetiatielului

spre totu ce cunosce ratiunea a fi demnu de omit prin lote

midilocele, earl se impaca Cu derepturile lui cd fiemtia rep.
tiunale.

Adeveratu c natur'a omului e mbrabile si daca o consideramu numai de sene, cu tote aceste pretiuln omului depende inainte de tote dela, direptiunea si aplecarea poterilorti
lui. Poterile mold stint bum, dara ele potu fil si strica-

www.dacoromanica.ro

PRINCIPIALE SUPREME IN EDUCATIUNE

39

torie, si chiaru naturele cele mai tari au fostu de atate ori

nemicii cei infricosiati ai umanitatii de cate ori au fostu
cei mai mari facutori de bene ai ei.
A desteptd si a intari poterile e numai diumatate dein
oper'a educatoriului, ceealalta diumetate consiste intru oxen,
ca se le dee direptiunea cea mai conforme naturei omenesci

si cea inai demna de ea.

Educatoriulu se nu iiite nece una data, c elu are de a
face cu una fientia ratiunale, ale carei derepturi incepu de
una data cu esistentra ei. Tote midilocele, cari le adopera elu

spre a da direptiune poteriloru invetiatielui spre totu ce e

adeveratu, bunu si nubile, den se fia conformi ca derepturile lui ;

aru fi in contra derepturiloru invetiatielulni, pentru esemplu,

daca are pofti educatoriului dela d'insulu ca se nu sentia
nedereptatea ce i se face, se sufera mustrarea nerneritata
facunduse c nu seute nemic'a, se nu se apere in contra violentiei si asupririi, se sufera ca se'lu insiele si sell asupresca altii si se nn se mania pie d'insii s. a..

4) Arnioni:a libertatii cu ratiunea se fia scopulu supremo, pentruca pre aceea repausa pretiala omului cela
gnorale, necondiliunatu si supremu.
Educatiunea nu pote av altu scopu supremu afara de
morale si de religiune, ratiunile acestui adeveru se afla in
insasi natur'a omului, pentruch numai multi e chiamatu
spre libertate sub legelatiunea ratiunii sale proprie.

Insusi ideariulu buuatatii morali d se insufletiesca pre

educatoriu, acelu ideariu, pre care l'au avutu in vedere si
cei vechi canda cugetau pre intieleptulu sean virtuosulu cela
perfeptu si diceau, eft numai unulu ca acest'a e reye ade-

veratu, chiaru si daca nu ar' av tronu si corona.

www.dacoromanica.ro

40

PRINCIPIALE, SUPREllE IN EDUCATIUNE

De aceea educatoriulu se va adopera necontenitu spre

a liber pre invetiatieiulu seu de tote lucrurile cari i ara
margini libertatea interna, de violenti'a corpului, de poterea
instinteloru seau stimuriloru sensuali, de erore si parere deserta, de frica, de parerea dilei, de arbitriulu omeniloru.
Spre acst'a e neaperatu a uni educatiunea corporale, intieleptuale, estetica, morale. Esternamente elu va reman
pusu necesitatii impregiurariloru, inse internamente va de-

pende numai dela sene insusi, si chiaru prein aceea se va

face asemine lui D-dieu, care i au intiparitu imaginea sa pentru

c se nu'si uite nece inpa data a sa origine.

In determinarea scopuriloru educatiunii pedagogii nu
se unescu. Ascetii crestinesci si multi pedagogi teologici
invetia, ct copiii deu crescuti spre glori'a lui Ddieu. Pedagogii filosofici determina scopulu si principiale educatiunii

diversamente precumu sunt diverse si sistematele loru. Eudentonistii (lieu c copiii den crescuti spre a fi fericiti si
apti in societate. Filosofi'a critica pune de fundamentu conceptulu moralitalii, tienda acst'a cea mai mare perfeptiune,

se cuvene a subordina pre tote celealalte. Altii

dicu, c scopulu e a destept tibertatea. Tote aceste mai
careia

multa diversifica in espresiune de catu in esentia, numai se

le intielega cineva cumu se cuvene; numai acelu eudemonismu grosolanu nu se pote justificA inaintea nece unei filosofie, care invetia, c se cuvene a educ pre copii asia
cd se se faca pre catu se pote mai capabili pentru placeri,
seau se se cresca numai pentru statu, dupre sistem'a unoru
politici si potentati, cari sustienu, c una parte a umanitatii
d lipsita de derepturile ei cele naturali, pentru c se sierbesca de midilocu altoru clasi ce se credu a fi privilegiate

www.dacoromanica.ro

IMPARTIREA EDUCATIUNII

41

Acesti pedagogi dicu, ch majoritatea e mai fericita in acesta

ordine de lucruri, de catu candu aru fi toti liberi. Acesta
sistema cu atatu ar' d se se faca mai dominatoria cu catu
s'ar' intemelid despotismulu mai rnultu, si cm catu s'aru face
omenii guberniului mai despotici.
25. Impartirea educatiunli.

Poterile omului se impartu in corporali si spirituali,

cele dein nema se tienu parte- de facultatea cunoscitoria

parte de facultatea sensitiva, parte. de facultatea adoperativa.
Acumu daca educatiunea are se formeze pre omulu intregu,
atunci

ea va fi parte corporale parte spirituale, si in res-

peptulu dein urrna va av se formeze intielesulu, sentimentulu si vointea. Afora de acst'a pre omu potemu consider
seau blanda in vedere unele relatiuni in cari pote se se afle elu,

seau fora de nece unu respeptu la vre una relatiune, chiaru

nece la sepsu. Atunci educatiunea se imparte dupre sepsu,
in educatiunea fetiloru si a feteloru, dupre diferenti'a
lora traditiunale si destinatiunea loru viitoria in educatiunea
tieranului, a cetatianului, a ostenului, a negutiatoriului, a
artistului, invetiatului, nobilelui, principelui; dupre modula e-

ducatiunii in educatiune domestica, si publica in scole si in

pedagogia.
26. Valorea teoriei educatiunii.

Valorea fiacarii teorie se judeca seau absolutamente,

anda considera cineva obieptulu ei si scopulu pre care are
in sene, seau relativamente, candu considera cineva, catu e
aceea de buna, de aplicabile, si ce efepte produce. .Acumu
pedagogi'a c scientia are de obieptu pre un'a deintre
3*

www.dacoromanica.ro

42

OBIEPTIUNI CONTRA VALORII TEORIELORU PEDAGOGICE

turele cele mai nobili cari De suDt cunoscute pana acumu,

si scopulu ei e nobilitarea acestei nature, asiadara dein acestu punta de vedere pedagogi'a nu pote fi inapoia altoru
scientie, dein contra i se cuvene a fi inaintea cebra rnai
multe. Ch-ci daca au cunoscutu intieleptii toturoru tempuriloru si natiunilorn, ca destinatiunea omului depende forte
multa de la aceea, ce direptiune se da poteriloru lui dein
copilaria si cumu se deprendu acelesi, asia fora de indoela
acei omeni se N oru numera intre cei mai mari facaori de
bene ai umanitatii, cari voru propune principiale cele mai
probate pentru crescerea omeniloru. Afora de aceste daca e
destinatu totu omulu maturu, cela pucinu dela natura, spre
a fi tata seau manta, si daca dorescu omenii cei mai multi,
celu pucinu cei mai buni, a se ved una data in acesta referentia catra celealalte fientie ratiunali, cea mai frumosa
deintre tote ; in urma, daca vieti'a fisica, care au desteptatuo
parentii, nu e singura vietra cea adeverata, la care potu se
ajunga fientiele ratiunali, dein contra acdst'a se pote d numai acelor'a, cari sciu se faca unu usu libera de tote capacitatile si poterile lora: atunci scienti'a pedagogiei merita a
fi studiata de catra tote clasile societatii seau a fi propusa
de dascalii cei mai esperimentati.
27. Obieptiuni in contra valorii teorieloru pedagogice.

Obieptinnea 1. Acesta obieptiune o punu acei omeni,

cari despretia tota teori'a, tota filosofarea, punendu totu progresulu luminiloru numai in cunoscentra lunzii, in prudentra
vietiei precumu 'Iu numescu et; ei dicu : principiale si regulele pedagogice sunt bune, scopztrile pedagogiei sunt nobili

in sene, inse esperienti'a areta ea acele principia nu sunt

www.dacoromanica.ro

OBIEPTIUNI CONTRA VALORII TEORIELORU PEDAGOGICE

43

aplicabili, prapticabili, si nu respundu nece decumu idealelui

ce silt' propunu.
Bespunsu. Omenii, cari puna acesta obieptiune, nu sunt
deprensi a 'si forma concepte generali si principia, de aceea
ei nece nu potu ved influentea acestor'a in educatiunea
si in tota vieti'a omului, ei dan valore numai lucruriloru,

cari cadu in sentiri,

cari aducu placere si multiamire

sentiriloru, si fulosu netnediatu ; asia dura pre acesti omeni
nece nu i pote convinge nemine cumuca ei se afla in erore
candu judeca asia, pentruca unii ca acestia credu c& ei
si

cunoscu tote mai bene, si a stint chiartt filosofi praptici,

Cu tote ca se mundrescu intru lenea loru si se landa ca nu
au invetiatu teorii scolastice. Dein contra cei ce au sentimeute pentru ce e mare si santa in facultatile umanitatii unii c acestia respepta teori'a educatiunii si in partea ei cea
ideale, pentruca sciu ca nu e totu ideale ce se pare a fi
ideale celoru marginiti si lenes i.
Obieptiunea 2. lntreprenderile si adoperatiunile pedagogice de pana acutnu n'au produsu nece una efeptu de ceva
insemnatate, si omenii in totulu remaini totu asia cumu e-

rau mai nainte si daca nu se facu mai rei; asia dura depende numai dela casa si dela imprejurari mai multa seau
mai pucinu favoritorie ca unii omeni se se cultive si se devenia omeni alesi, seau se remania ordinari si rei.
Respunsu. Cei ce punu acesta obieptiune nu voru se
cuuosca, cumuca uncle popora sunt mai bune decatu altele,
si cumucit acesta bunatate si precelentia vene si dela educatiunea mai buna a tenerimii aceloru popora. Acesti melii
vorbescu numai despre umanitate in tottclu, care pote reman ecare sie'si, Cu tote ea unele natiuni se redica si al-

www.dacoromanica.ro

44

OBLEPTIUNI CONTRA VALORII TEORIELORU PEDAGOGICE

tele cadu, si Cu tote cb, nu se pote neg ore care progresa

in perfeptiune si daca vorbinau despre umanitate in totulu.
Apoi daca voesce cineva se judece dereptu, nu ajunge a vorbi

numai despre umanitate in totulu, ci se cuvene a compard

natiuni ca natiuni, statulu natiuniloru particularie dein tempurile anteriori Cu statulu loru deintru una seclu mai tardiu, si apoi a decide, daca una educatiune mai buna seau
mai rea a remasu fora de nece una influentia la acele natiuni.
Daca ar' d se cada pedagogra pentrucd nu face chiaru
atat'a folosu catu se astepta dela ea, atunci ar' d se cada
si invetiatur'a religiunii si moralea si filosofi'a, pentrucd nece
pre aceste nu le urmeza totu cumu ar' merit, a fi urmate.

In urma daca formarea carapterului ar' fi oper'a casului DU a educatiunii, atunci nu s'ar' pot esplici, de ce se
unescu toti a facittoriulu de rele celu fora de educatiuue e
mai pucinu culpabile decatu cela educatu ca solicitudine.
Obieptiunea 3. De multe ori nu sucede fleco educatiunea cea mai diligente asia catu dein familiele cele mai
nobili esa numai nesce omeni debili daca nu chiaru seclerati,
dein contra unii omeni s'au facotu omeni forte alesi fora de nege

una educatiune, si ceea ce sunt, s'au facutu singuri pre sene.

Bespunsu. Acest'a obieptiune si aceste fapte nu probeza nemica in contra pedagogiei. Aceste se esplica dein
urmatoriele cause: 1) ch educatinnea cea mai diligente si
mai solicita nu e totdeun'a cea mai inlielepta, si cd parentii cei mai ca bune intentiuni nemicescu efeptulu educatiunii

de multe ori prein aceea, de unde astepta mai multu bene,

pentru esemplu voescu a 'i face religiosi prein una specia de
educatiune religiosa si (liana prein acst'a i faca nereligiosi,
i strica seau prein rigore prea mare seau prein bunatate

www.dacoromanica.ro

OBIEPTI(JNI CONTRA VALORII TEORIELORU PEDAGOGICE

prea mare ;

45

2) familiele 'si crescu copiii comunemente totu

in aceeasi forma ne cautandu la aceea eh copiii au nature

diverse, si ch ce ajuta cultur'a unor'a nu ajuta cultur'a ceAsupr'a copiiloru nu are influentia numai educatiunea care o ieu d'insii dela parenti si dela alti conducutori ci au' influentia si alte circunstantie. 4) Daca unii
omeni alesi s'au facutu singuri pre sene aceea ce sunt, acst'a
numai atatu probeza, ch pre orna nu '1u formeza numai singura
educatiunea care o iea dela alti omeni, ci eh unii omeni au
lorualalti.

3)

destula potere interna spre a invinge tote pedecele si a se

form, insisi pro sene, si pote chiaru aceste pedece i au feritu
de unele scaderi ale educatiunii introduse in catare loca. 5)

Nu e destulu a aduce esemplele cebra ce s'au facutu singuri aceea ce sunt, ci daca voesce cineva a juded, dereptu, d
se aduca si pre acei multi cari au remasu intru una statu
forte misielu pentruch n'au avutu nece una educatiune.
Obieptiunea 4. Acst'a se face mai alesu in contra pedagogiei noue seau a neologiei pedagogice, prein care intielegit specialmente incercarile, cari s'au facutu in sfeea pedagogica urmandu ideeloru lui .Rousseau si Basedow. Despre aceste dicu, eh sunt proa artificiose, promitu prea multa, sunt
prea liberali, si cela pucinu pentru tenerii, cari ara d se
se cresca nu pentru una lume ideale ci pentru cea reale, neacomodate si periculose. Acesta pedagogia pote fi buna pentru cultur'a omului, dar' pentru educatiunea cetatianului nece

de cumu nu e buna.
Respunsu. 1.) Pedagogii mai noui au adoptatu numai ideele cele bune dela Rousseau, in contra eroriloru lui s'au
pusu ea tote poterile. 2) Ar' fi nedereptu cine nu are vol
se recunosca, cumuch Bousseau a contribuitu forte multa de

www.dacoromanica.ro

46

OBIEPTIUNI CONTRA VALORII TEORIELORD PEDAGOGICE

s'au indereptatu conceptele si principiale pedagogice, cine nu

ar' vol se recunosca, cumucb, in pedagogi'a mai noua se pre-

dica una spiritu mai bunu, care a si inceputu a domina in

scolele natiuniloru mai inaintate in cultura, si au desteptatu
una insufletire si unu zelu mai mare in tote clasile, deci nu
e nece una causa de a striga in contra pedagogiloru noui
pentruci se afla si intre d'insii cate unu entusiasta ratecitu, ceca ce se templa in tote clasile de omeni. 3) Tendenti'a seclului de a face schimbari in ordinea sociale, si anume
de a se desface de tote legaturele, in cari traiau omenii mai
nainte mai fericiti fora ca se fia fostu serbi, nu se pote imputa pedagogiei, aceea a venitu dela alte cause.
Adeveratu eh si in tempurile inai vechi au fostu spirite nobili, cari considerau educatiunea deintru una punta
mai malta, si nu educau tenerimea numai pentru una lume
cumu era cea de facia, nece o deprendeau pentra ca se fia
numai instrumenta pentru scopuri straine, dein contra ei lu-

au amente, spre ce a destinatu pre oniu natur'a, mail i a

data poterile corporali si spirituali, pentru ca pre aceste se le
cultiveze conform cu destinatiunea lora cea naturale, ra nu
dupre conceptele cele ratecite si dupre prejudeciale ce domineza in lume, ei nu au voitu se supuna pre invetiatielu la
coruptiunile dominatorie ci a 'la liber de acelesi. Inse chiaru
acsta obieptiune, pre care o aduce prudenti' a lumesca in
contra pedagogiei si a pedagogilora, e cea mai mare lauda
pentru d'insii, pentruc:
1) intru acest'a s'au unita toti, c propriamente numai umanitatea seau natur'a ratiunale e pre care se cuvene

a respepta in orna, si ca tote ineercarile, cad le au facutu

dominatorii, cuceritorii, ierarchii, filosofii, seau veri cumu se

www.dacoromanica.ro

OBIEPTIUNI CONTRA VALORII TEORIELORU PEDAGOGICE

47

se numesca atari omeni, Cu scopu cd se lipsesca pre una

parte de omeni de derepturile lora cele naturali si se 'i folosesca numai cd instrumente spre scopurile altor'a, sunt nu nu-

mai demne de a se reprobd, ci si forte periculose, pentruch

aceste incercari despre una parte impedeca cultur'a omeniloru,

ra despre alta parte aducu la desperatiune pro partea cea

asuprita de face atari lucruri dereptu cari au se sufera si
cei nenocenti. Asia dara daca se va lati educathinea asia
cata se sentia toti omenii, dela fiiulu domnitorialui pana la
fiiulu tieranului, acesta adeverata ecaretate naturale a omeniloru, care, precumu se intielege de sene, pote subsiste si
fora de a resturnd ordinea civile, daca clasile superiori corn
veni la acelu grada c, se respepte unzanitatea in clasile inferiori, si aceste se cunosca demnitatea adeverata a naturei
omen,esci si se scia a se folosi dupre cuvenientia cu ratiunea loru si a respept ordinea si legea dein conviptiune,
atunci iiu numai ch, va cstigi cultur'a si luminile ci si guberniale voru fi tote mai blande, supusii mai ascultatori de
legi si mai pacifici si tote clasile mai fericite. Acst'a au si
inceputu a o cunosce toti dominatorii cei luminati. Nobilivzea,

care de multe ori a fostu instrumentulu asupririi, incepe a

ved, ca mai bene 'i asecureza derepturile cultur'a, amanitatea si bunatatea cea intielepta decatu pergamentele si arborele geuealogicu. Aceste areta ca nimene nu se pote redir
in contra unei pedagogie mai liberali decatu numai cei ce
au scopuri egoistice.
2) Pedagogi'a mai noua se adopera a educ pre omeni
c, se se faca pre catu se pote mai buni, mai intielepti, si

mai ratiunabili. Asia dar' daca va domin, ratiunea intr'insii, aceea va infren dupre cuvenientia nu numai aplecarile

www.dacoromanica.ro

48

IMPORTANTVA EDUCATIUNII CORPORAL'

loru cele selbatece ci si aplecarea seau instintulu libertatii si

nedependentiei. Omulu educatu ratiunabilmente cunosce, c,
elu are nu numai derepturi naturali ci si detone sociali, cunosce, cumu se 'si implenesca detoriele mai ca folosu pentru
societate, educatiunea 'i inlesnesce ascultarea de legi fora se
cera dela d'insulu sentimente serbili ; asia elu 'si va mantien totudeun'a libertatea interna de a contribui spre lati-

rea libertatii esterne intre mmbrii societatii, si cu tote acoste elu nu se va incerc c se redice tote reporturile de
facia, si se schimbe lumea cea reale ca una de totu ideale.
CAPU II.
De educatiunea corporale.
28.

Importantia acestei educatiuni.

Acesta educatiune e de mare importantia, pentruci

desvoltatiunea corpului e conditiunea desvoltatiunii sufletului,

de aceea educatoriulu are detoria a desvolt poterile cor pului pentru c, aceste se fla bune midiloce spre cultur'a cea
superiore a sufletului, fiendu unu adeveru probatu prein esperientia, ea unu sufletu sanitosu lucreza multa mai bene intru unu corpu sanitosu ; si fienduck omulu in anii cei de
antaniu comunemente nu traesce sub preveghiarea strainiloru,
ci a parentiloru si specialmente a manteloru loru, de aceea
teori'a educatiunii corporali, care se reporta la copii si la juni,

e de cea mai mare importantia specialmente pentru mame.

29.

Continuatiune

Importanti'a acestei parti a educatiunii a tostu recunoscuta

clein tempurile cele mai vechi. La poporale mai vechi educatiunea prima consistea principalmente in gininastic'a COI"-

www.dacoromanica.ro

49

GRIGIA CEA D'ANTANIII PENTRII COPII

pului. Cei mai noui, mai alesu clasile mai culte, au remasu
tare inapoi chiaru in acestu puntu daca le comparamu Cu
cei vechi. Inse cei mai intielepti totudeun'a au trasu Iii-

area amente asupea cestui puntu, si de candu a inceputu a

se trapti. mai bene pedagogie'a genet-ale, de atunci se trapta
seriosu si acesta teoria atatu de medici catu si de nemedici,
fienduch, nece unui cunoscitoriu de iiatur'a omenesca nu potea
se scape dein vedere legatur'a cea interna si comerciulu care

e intre corpn si sufletu, cu tote ch potea se aiba cele mai

diverse teorie despre natur'a cea interna a acestei legature
Toti pedagogii esperimentati au cunoscutu importanti'a sanitatii corporali pentru educatiunea intieleptuale
si morale, si au aflatu, cumuch una mare parte a defepteloru
si comerciu.

spirituali vene dela organatiunea cea defeptnosa seau dela

statulu celu temporariu alu corpului. Chiaru si moralea nu
fora bune ratiuni a motivatu crutiarea sanatatii prein respeptulu catra posteritate, pentruch s'a aflatu, ch, de multe ori
stint mai culpabili parentii de catu educatorii de remanu copiii
debili, si nu folosesce nece educatiunea cea mai credentiosa.
Nota. Despre acestu obieptu au scrisu c, snedici: Ballexserd, cumu se cuvene a educ, copiii dela or'a nascerii pana
la pubertate, Strassburg, 1763.Fourcroy, consiliu bunu mamelora
supr'a punteloru cebra mai momentose a educatiunii fisice in
anii de antaniu, Berlinu, 1803.
Mai multu c, pedagogi: Brechter, epistole supr'a Etniliului
Domnului Rousseau, Zurigu, 1772.Stuve, despre educatiunea corporale, Ziillichau, 1781.
30. Grigia cea de antaniu pentru copii.

Grigi'a cea de antaniu pentru copii incepe dein momentulu conceptiunii si alu formatiunii prime inainte de na4

www.dacoromanica.ro

50

NUTRIMENTELE COPIILORU MICI

Cei ce au avutu grigia a 'si conserb poterile si sanitatea lora propria in anii teneretieloru, potu sper, dupre

scere.

legile probabilitatii cit voru av una posteritate sanitosa. Mam'a pana candu porta prunculu in pantece are se se feresca
de tote lucrurile prein cari i ar' pot impedec desvoltarea,

se se crutie pre sene insasi incatu e ca potentia, se se feresca de tote pasiunile, si pentru chiamarea sa cea malta se
sacrifico de buna voia veri ce placere si aplecare periculosa
si stricatiosa.
31. Nutrementele copiiloru mici.

.Cea de antaniu indigentia a copilului e nutrementulu,

acest'a e laptele mamei sale, si elu e fericitu daca are una
mama buna si sanitosa: amendoue aceste suut necesarie, pentruca numai atunci folosesce copilului laptele mamei sale
candu mam'a e si sanitosa si e si petrunsa de detori'a de
a 'si nutri insasi pro copilulu seu, ch-ci in casulu contraria
si cea mai conscientiosa implenire a acestei detone pote fi de
multe ori aducutoria de morte si pentru mama si pentru copilu.

Dein respeptu catra copilula sugtitoriu mam'a d se

manance la inceputu mancan i mai usiore apoi mai nutritorie,
apoi daca incepe copilulu a manea, se alega ce mancan i se
dee copilului si in ce mesura ; mai alesu se fia cu luare amente asupr'a nutriciloru si a cebara ce porta in bracie pre
copilu, ca, se nu 'i incarce stotnaculu ca mancan i grele mai
alesu de aluaturi nedospite, cumu faca unele seau dein simpatia catra copii, seau c4, se 'i faca se taca ; prein aceea copiii 'si pierda poterea si vivacitatea, si, precumu areta mai
multe esemple, le se impedeca si desvoltarea poteriloru sufletesci. E forte bene ca educatorii seau amicii, cari oserba

www.dacoromanica.ro

NUTREMENTE PENTRU COP/I MAI MAnISIORI

51

acestu abuse, se faca Iuatori amente pre parenti, si se le

.arete si urmarile cele rele ale aceluiasi daca nu le precepu
ei, seau ce e si mai folositoriu, se faca aretare medicului de
casa, unde se pote.
Nota. E de insemnatu, a si cei vechi au condamnatu
pre femeele cari nu clan tiatia copiiiloru, 6.-ci asia vorbesce,
la Aulu Gelliu 1, lulu filosofu grecu catra una mama, care voi
a dispensa pre fiii'a, sa dela detoria 'si: Oro te mulier, sine eam
tot= et integram esse matrem filii sui. Quid est enim hoc contra
naturam imperfectum atque dimidiatum matrum genus, peperisse,
ac statim ab se abiecisse? Aluisse in utero sanguine suo nescio

quid, quod non videret: non alere nunc suo lacte, quod videat
jam viventem, jam hominem, jam matris officia implorantem ?"
32. Nutremente pentru copii mai marisiori.

In respepetulu acestoru nutremente mai toti pedagogii

si medicii mai intielegatori au adoptatu certe masime, pre
cari sunt detori parentii si mai alesu mamele a oserbd ;
inse mamele forte de multe ori lasa pre nesce persone neintielegatorie ca se faca cumu voru sci si cumu voru vol

Inca si mai de multe ori ele nu au potere destula a

se opune la unele dorintie ale copiiloru, si acst'a o facu
numai dein amore reu intielesa, inse prein aceea 'i strica
ele.

nu numai corporalmente ci si spiritualmente.

Nota. Aci se cuvene a inserting, urrnatoriele punte prineipali.
1) E una precelentia a corpului omenescu ch, se pote invetia
cu nutreinentele cele mai variate, lui sufere mai tote si cu tote aceste
pote se i fia belie, si cu catu se invetia mai de tempuriu cu tote, eu
atatu se face mai nedependente in vieti'a ceealalta, atatu dela pusetiunea si domiciliulu sea cate si de la viptu; elu va afla pretotu-

indenea ca ce se se nutresca si se fia sanitosu. Asia dara e in

1)

Noct. Ath. XII, I.

www.dacoromanica.ro

52

NUTREMENTE PENTRU COPII MAI MARISIORI

contra educatiunii a face una alegere prea serupulosa in mancan,

a face voi'a copiiloru candu nu voru se manance acumu una man-

care acumu alt'a, afora de multi, candu le e grtia de vre una

mancare, aseminea e una datina rea de a premi pre copii cu bucature mai bune, acest'a e midiloculu cela mai securu de a i face
lingoni si delicati.
Nutrementele simple

sunt mai folositoria pentru copii de

catu cele tare compuse, cele nutritoria inse usioru de a se di-

gesta sunt mai folositoria de catu cele vertose si grele pentru

digestiune, aseminea sunt de a se preferi cele pucinu aromatice
si sarate ca cumpetu cebra tare aromatice si prea sarate. Vegetabiliale sunt mai acomodate pentru anii niai de antaniu, mancarile de carne sunt mai acomodate pentru anii mai maturi, ea
tote ca e prea, bene a uni de ternpuriu pie amendoue aceste specie.
Numai yrusimea prea multa, mai alesupredita, aromatele pre tari aduce
dein strainatate, pastetele si confeptele prea artificiose sunt multa niai

stricatorie de catu pornele copte daca mananca afora de mesa.

.lifesue a mancarilortc ar' av se se determine in statulu

naturale dupre poft'a de mancare, trecerea mesurei aduce nefirmitate; trecerea acestei mesure a une ori vene dela deprenderea
rea. Aci nu se potu pune regule mai universali. Inse pentru
corpu si pentra spiritu e de mare importantia a pune margini
escesului in care se potu deprende forte usioru unii teneri, si e
forte bene a deprende la cumpetu mai alesu acei teneri, cari se
crescu mai multa pentru una vietia sedentaria, celu pucinu nu pen-

tru a se ocuph cu lucruri corporali. Deci

e bene a stabili una certa ordine in teneretie, ch-ci prein
acst'a despre una parte astiga sanitatea daca stomaculu nu se
incarca cu bucate mai in iota or'a, despre alta parte se desvetia
de dativa de a totu mancil cate ceva mai in tota or'a si la fia ce
ocasiune. Cunforniu cu morii nostri ar' fi rnai consulta a sied
la mesa demaneti'a pentru colatiune, la mediadi pentru prandiu si
ser'a peutru cena. Cen'a ar' d se fia scurta si usiora, pentructl
stomaculu ingreuiatu cu bucate prea tardiu impedeca somnulu
celu regeneratoriu, si aduce si alte rele.

www.dacoromanica.ro

SECRETIUNILE NATURALI

53

E multu mai sanitosu a manci incetu de catu a inghiti

mancarile nemestecate, chiaru de aceea se cade a se feri de tote
inanearile prea ferbenti, si a nu subtii pre tare suculu stomaeului prein proa multa beutura la mesa. Acst'a ar' fi si una preservativa

forte momentosa, pentru denti, cari suferu nespusu de multa prein

schimba,rea beuturiloru reci si ferbenti, asia catu se pune gia aei
fundamentulu pentru unu rea de cele mai tonnentatorio Si cu tote
aceste mai latite. In genere oraulu nu pote fi destulu de luatoriu
a mente la aceste parti ale corpului atatu de momentose in multe
respepte c, se le conserbe prein una curatire oportuna, fiendu ele
espuse la atate ocasiuni si periculi de coruptiune.

Iutre beuture ap'a curata de sorginte e cea mai foIositoria, chiaru si in copia mai mare si afora de msa. Laptele,
mai alesu nefertu 6 se nu 'si pierda prein fierbere partile cele mai
fine balsamice, nutresce si induleesee sangele. Vinulu multu, vinurile arse, si alte beuture inferbentatorie nu sunt de locu pentru
teneri. Vinulu mestecatu cu apa are fi inca cela mai nestricatiosu
si pentru unele constitutiuni intantoriu. A deprende pre teueri
Cu beuture calde dein tiere straine (precumu e te'a, cafeu'a, ciocolat'a) nu s'ar' cuveni nece de cumu, si'si cstiga merite cine 'i
desvetia ra. Tenerii le schimba bucurosi pentru lapte prospetu
daca nu i infepta esemplulu.
33. Secretiunile naturali.

Ce e necesaria spre conserbczre si nutrire dein nutremente remane in corpu dupre una despusetiune intielepta a
naturei, ra partile ne necesarie se despartu si se educci dein
corpu. E unu ce esentiale pentru sanitate c se se faca acea
secretiune, si acesta educere se nu se impedece prein nemica. Educatoriulu nu d se cugete ca ar' fi de pucina insemnatate luarea amente la aceste funtiuni, si e datoriu a
face luatori amente la aceste funtiuni si pre alumnii sei
forte de tempuriu.

www.dacoromanica.ro

54

SECRETIUNILE NATURALI

Nota. Specialnaente e de a insemn:

Cu catu crescu copii mai multa cu atatu e mai neaperatu a i deprende mai multa ci se oserbe una certa regularitate in
respeptulu secretiunii naturale: se desierte masele fecali demane-

ti'a dupre ce se scola, si urin'a dala anii cei mai mici si nemediatu inainte de culcare,se nu impedece cursulu acestoru necesitati dein comoditdte seau aplecare spre jocu, si daca se impedeca, cursulu naturei se venia rapede intru ajutoriu, mai multu
prein misicare si mancan i emolienti decatu prein medicamente si
midiloce artificiali.

Pre copii se nu i deprenda a trage tabacu in uasu seau

a fum, cu tote ca secretiunea unoru umori se face neaperatu si
prein nki, pentruch tabaculu e forte stricatoriu pentru copii in
anii cei de antaniu, fiendu saliv'a destinata dela natura pentrd digestiune. De aceea e un'a dein insusirile cele bune ale educatiriului daca nu trage seau fuma tabacu, pentruc se nu destepte
in alumnii sei nece macaru ide'a acestei indigentie nenaturali, a
carii multiamire e unita cu atat'a necuratia si ca atate periculi.
Se cuvene a face tote prein cari se ajuta evaporarea a
totu corpulu si a se feri de tote ce o impedeca ne naturalmente.
In respeptulu de antaniu e necesaria misicarealina, inainte de tote
curati'a corpului intregu prein spalare multa, scaldatu, curatirea
capului in tote dilele, ades'a schimbare a camesiloru s. a..
Fora indoela copilulu ar' fi mai securn sub cur'a mamei sale,
pentruch se presupune c mam'a e mai multu interesata c, se
dee copilului seu chiaru acea educatiune dela care se incepe tota
civilitatea, si pre care unii deintre legelatorii antici au pus'o intre virtutile religiose. Corpulu curatu e mai sanitosu, si sendmentulu sanitatii inlesnesce edncatiunea. Corpulu copilului se intaresce daca se spala in tote dilele, celu pucinu mai adese ori,
mai antaniu cu apa stemperata, apoi cu rece ; acesta datina face
efeptu bunu chiaru si in anii mai maturi, mai alesu mide nu sunt
scaldatori seau bi.
Dein contra educatoriulu se se feresca c se nu tienia
prea caldu corpulu copilului seau unele membre particularie, nece

www.dacoromanica.ro

AERULU SANITOSU

55

se i se inferbente sangele preste mesura, si daca s'a facutu vre una

abatere, se nu impedece eva,porarea ce se cere spre restabilirea
ecilibriului.
34. Aerulu sanitosu.

Tenerii deu deprensi de tempuriu cd se sufera tote

schimbarile aerului, si se nu se infioreze de nece una tempestate, se faca misicare in aernlu liberu nu numai candn e
tempulu frumosu, ci si candu e uritu, rece si umedu, pen-trued. chiarn atunci se face mal pucina evaporatiune. Aerulu
are mare influentia in sanitate si in ilaritatea spiritului, de

aceea nu e lucru nediferente in educatiune, ce aeru se respire copiii. E neaperatu a proved rd se fia aera carat'
in camerele unde locuescu copiii si uncle invetia, ma speci.
almente in dormitoria, si unde e stricatu, se se curatia prein
ventilatori, aerulu curatu se nu se impedece dela paturi prein cortine, dormitoria1e se nu se incaldiesca, diu'a inca d
se fia caldur'a moderata in casa, pentruch caldur'a prea
mare debiliteza fibrele si flacesce. Se cuvene a proved

pre catu se pote mai multu, c, mai alesu noptea, se nu fia

prea multe persone intru unu locu strimtu, seau se se culce
cate doi Ultra unu pata, precumu se intempla chiaru si in
familie, de se culca intru una patu sanitosi si morbosi. Esperienti'a a probatu, eh daca se culca copiii ea omeni mai
betrani, acestia sugu poterea copiiloru, cela pucinu 'i prepara
pentru tote speciele de suferentie reumatice. Chiaru si candu
se face sufitu in casa pentrn indereptarea aerului se cuvene
a fi cu luare amente. Evaporatiunile prea tari, mai alesu
de plante, flacescu nervii, si potu causii lesinare. Chiaru
plantele, cari curatia aerulu diu'a si 'la libereza de esalatiunile animali cele combustibili, noptea '1u corumpu. Dein

www.dacoromanica.ro

IMBRACAMENTIILII

5(3

acesta causa respirarea aerului de demanetia e mai sani-

tosa de catu a aerului de sera, de aceea e bene a deprende

pre copii ca se se scole de demanetia pentru c6, se aiba
vietia lunga.
35. hubracamentulu.

Corpulu are lipse de mai pucine haine, chiaru si in cli-

m'a nostra, de catu cate sunt in usa dein traditiune seau

desertatiune, ea tote aceste elu are lipse de haine, si nu e
lucru nediferente, cumu se se imbrace niai Diem in anii
crescerii. Cu catu remane anula mai aprope de natura,
cu atatu ingrigesce mai bene pentru conserbarea, intarirea
si invertosiarea sa, care atatu e de momentosa pentru multe
casan i ale vietiei. Cu tote c si aci parentii se ieu de
multe ori dupa moda seau dupa dorintiele cele valle ale copiiloru, totusi la mili nu va remall fora de efeptu consiliulu
cela bunu alu educatoriului, si daca nu va produce indereptarea pre locu, o va produce pre incetu.
Nota. Regulele principali sunt:

Cu catu sunt copiii mai teneri ca atatu are a se departit mai multu dela corpulu loru totu ce ar' impedecg, misicarea cea libera, evaporatiunea, si desvoltatiunea membreloru loru.
Asia dara se se departe tote hainele si legaturele de gatu strimte,
corsetele constringiltorie, fibiele si cingfitoriele de aceeasi natura,

a carona, presiune de si nu se mai sente la urma, ele remanu

totusi stricatorie.
Copii se nu se incarce cu nernica ce e de prisos2c, precumu sunt pentru eseniplu surtucele lungi si calciameutiele grelo.
Educatorii potu se aiba ceva respeptu si la tempu candu
e vorba de copiii mai debili, cumu se i imbrace, inse acestu res-

peptu se fia pro catu se pote mai pucinu, omulu pote trai sub
fiacare zona si se pote acomodi pretotuindenea,.

www.dacoromanica.ro

Captalc, gectulu

MISICAREA (ORPULIII

57

si peptulu copiiloru sanitosi si crescuti aspru dela inceputu, pote reman golu totudeun'a fora de periculu. Copiii cebra raai
seraci ambla desculti si in frigu mai mare si ea atat'a sunt mai
pucinu supusi la morbi, dein contra copiii celoru avuti se recescu

indata ce uita se ice mantelulu, blan'a seau calusii, si jacu de

guturaiu septemani intregi, pentruc recera aerului cea benefica
nu pote strabate la corpu prein aceste bastiuni, si daca strabate,
atunci nu intaresce ci recesce. Deci unii c acesti'a sunt nevoiti a se tien6 de regulele mediciloru in contra recelei pentrucA
ei s'au abatutu dela natura prein educatiune.
Fiendu evaporatiunea corpului atatu de momentosa pen-

tru sanitatea si desvoltarea lui, de aceea deu se lipsesca dein

camerele copiiloru tote speciele de pulbere, pomada, unsori. Fetiorii si fetele sunt mai fruniosi in teneretie daca se peptena si
se spala in tote dilele decatu daca se spoescu ca misture inventate de moda si de lupsu.
Pentru somnu inca e de ajunsu atat'a coperementu, ci
se impedece retirea, periculosa. S'a probatu universalmente, c e
mai sanitosu asternutulu mai aspru, saltelele de pae, de pera de
calu, si coperernentele mai usiore de catu cele de pene. Copiii
sanitosi nece nu intreba de aceste, si cei deprensi rea ra se
desvetia. E in contra pedagogiei adeverate a recomeml tote
nemicurile de imbracamente curiose, a despreti portulu natiunale
si formele vechi nutnai pentruc sunt vechi.
36.

Misicarea corpului.

Misicarea tiene corpulu sanitosu, si prein unele misicari

se deprende pentru certe scopuri care nu le ar' pot ajunge

Cu catu sunt copiii mai teneri cu atatu

au mai multa lipse de acesta deprendere, Si ca atatu e mai
fora deprendere.

in contra naturei, a pofti, cd se sieda copiii seau se stee totu

intru unu loca si in aceeasi pusetiuno. Inca inainte de ce

ambla in piciore e mai bene a 'i pune diou, mai alesu pre
erba verde in liberu, c se se deprenda ei a face misicarile
4*

www.dacoromanica.ro

INCEPUTULU GIMNASTICEI. DOMINATIUNEA PRESTE CORPU

cele de antaniu decatu a 'i purti in bracia necontenitu, a 'i

infasiur in straie in cata se nu se pota misici, seau a 'i inchide in trasurele si a 'i purt, in catu se nu aiba nece ocasiune a se deprende in misicare. Si dupa acestu tempu, re-

mane ca regula generale, a le di ocasiune de multe ori c

se faca misicare mai alesu in aerulu liberu.
37. Inceputulu gimnasticei. Dominatiunea preste corpu.

Scopulu cela de antaniu alu gimnasticei e a deprende

pre copii de tempuriu cd se domineze preste corpulu loru.
Si in anii mai inaintati inca se potu deprende copiii prein
invetiatura si luare a mente c se domineze preste sentimentele si gesturile lora; chiaru si necesitatea inca 'i invetia
mai tardiu cate ceva ce nu au invetiatu in copilaria, inse
aceste se invetia multa mai greu de catu daca s'aru fi prefacutu in natura prein deprendere de tempuriu.
Nota. 1) Indata ce pote prunculu st, ambl, si fugi, elu
esprime una lucrare interna prein tote misicarile sale, candu merge,
sare, se sue, siede seau intreprende ceva, cugetulu si vointi'a lui
e totudeun'a indereptata spre ceva, ra daca 'la lipsescu de
tota ocupatiunea, daca '1u punu pre una sof, intru unu scaunu,
unde nu are nece una ocupatiune, seau in braciele mamas'a, infasiuratu in straie multe, atuncia lucrarea sufletului lui se impeacst'a are influentia rea si in desvoltarea corpului lui.
deca,
Asia clara' d mai bene a las, pre copii c se faca vuetu cata de
rame de catu a 'i tien fora de ocupatiune.
2) Copiii au nesce deprenderi si in anii mai inaintati de
cari deu desvetiati. Unulu na pote st nece macera cateva minute fora se se razime ici seau cole, fora se faca totu aceeasi
misicare cu manele, seau a'si intorce capulu si intru una parte

si intru alt'a, altulu are necontenitu ceva de trasu, de intorsu,

de schimbatu la haine, la camasia, la peru; alu treilea nu pote

www.dacoromanica.ro

IMPORTANTPA.GIMNASTICEI PENTRU EDUCAT/UNE

59

fora se nu puna scaunulu in misicare, fora se apuce vreunu lucru care 'i e de indemana, fora se se joce ca degetele, se
bata daraban'a seau se nu faca alte asemini lucruri cari areta ca
nu pote domin preste sene. Acesta rea deprendere la unii vene
dein distraptiune, la altii dein con fusiune, si nu e semnu de vivacitate, cum dicu unii, dein contra unu scolariu, care sci domin
preste misicarile sale corporali, totudeun'a va fi mai luatoriu
sied

umente la invetiatura.
3) Unde venu deprenderile cele rele dein confusiune seau

simplieitate, acolo sunt tuai greu a se remedia si a se impedeca

Inse si aci inca va face multa deprenderea de tempuriu. Simplicitatea omeniloru teneri, cari au intratu in militia de tempuriu,
nu se oserba asia usioru, pentruch ei stint in deprendere necontenita, in catu totu corpulu lora capeta una pusetiune, si unu
tienementu firmu, care de si pote se aiba ceva afeptatu, cu tote
aceste simplicitatea loru cea interna nu se oserba pana candu tacu.

De aceea parentii, cari cunoscu acesta natura a copiiloru loru,

preferescu in anii anteriori pre naaestrii de esereitiu maestriloru de
jocu. Atari alumni mai sircpli si imbicili se porta multu mai firesce daca nu oserba ca oserba cineva dein adensu.
38. Importanti'a gimnasticei pentru educatiune.

Importanti'a gimnasticei pentru educagune ar' fi destulu

de mare si candu nu ar' produce altu efeptu afora decatu dominatiuuea prPste corpulu si spiritulu seu, inse sfer'a gimnasticei e mai larga, ea cuprende tote esercitiale alu caroru
scopu e formarea si intarirea corpului. Importanti'a gimnasticei au recunoscut'o amendoue natiunile cele mai ilustri
ale lumei antice si intieleptii lora, o areta destulu si espe-

rienti'a: adeca e diferentia forte mare intre copiii, pre cari

'i porta altii necontenitu, si 'i ferescu de ori ce depreudere
mai audaciosu a poteriloru loru corporali c si cumu ar' fi
aceea unu lucru periculosu seau chiaru pecatu, si intre aceia,

www.dacoromanica.ro

60

GIMNASTIVA NATURALE SI ARTIFICIALE

cari 'si deprendu corpulu dein anii cei de antaniu prein

tote speciele de misicare, si asia sciu se infrunte toti periculii seau se se feresca de ei. Escesele, cari se faca in
gimnastica, nu nemicescu folosele ei. Ar' meriti in adeveru
alta solicitudine si dein partea gubernialoru acesta parte a
educatiunii.
Nota. Tanta fuit apud veteres artis gymnasticae existimatio,
ut Plato atque Aristotelesne alios quamplures recenseam eam
rempublicam haud optimam esse censuerint, in qua talis ars defideraretur ; nec imnterito quidem, quoniam, si animi semper..habenda est cura, neque ille absque corporis auxilio quidquam grave
aut dignum efficere valet, ita profecto studendum est corporis

salubritati, bonoque habitui, ut et animo iuservire, et ejus operationes nequaquam impedire sed adjuvare possit, propter quod
in Protagora Plato eum esse claudum appellandum dixit, qui solum anitnim exercens, corpus ignavia atque otio consumit. Hieronym. Iffercurialis de arte gyrnnastica veterum. Amstelod. 1672.

Giumastic'a are influentia buna si in 'morale, si ar' fi multa

mai bnne a se ocup cu gimnastic'a, in oree libere decatu a petrece in otiu, seaa la carti, seau intru una couversatiune periculosa, precumu se templa pre multe locuri in familie, si institute
de educatiune.
39. Gimnastic'a naturale si artificiale.

Toti copiii si omenii teneri, daca nu 'i impedeca cineva

anume, intreprendu certe misicari, si Cu catu sunt mai teneri
cu atatu potu sied mai pucinu intru unu locu. Ei mergu,
alerga, saru, se urca, se sue, se lupta, redica si tragu gre-

utati, se tragu in susu si in diosu ca tau ce au de indemana, petrecu in apa bucurosi, calarescu, daca nu au cai,
pre bastone, s. a.. Acsea se pote numi ginznastica naturale.
Ar' fi crudelitate a le proibi tote aceste. Educatoriulu aci

www.dacoromanica.ro

GIMNASTIC'A NATURALE SI ARTIFICIALE

61

nu are de catu se determine mesur'a, se ajute pre cei fora

de esperientia, si candu copiii aru incerci ceva periculosu
se prevenia pericululu. Inse artea pote se faca mai interesanti aceste misicari naturali si le pote inderepti asia catu
se fia mai folositorie pentru desovoltarea si cultur'a corpului.
Acsea au si face() cei vechi, si de ad s'a nascutu gim-

nastic'a artificiale, care au restaurat'o natiunile mai culte.

Nota. 1) Misicarea cea mai comune si mai benefica e am,blarea. Amblarea e esercitatoria prein buna cuvenientia, duratiune, iutime si agifitate; ea se face intaritoria daca nu se sparia
omulu de nece unu tempu fia catu de unta, nece de unu drumu

fia catu de aspru si de greu, daca se deprende a merge iute si

incetu, dein candu in candu a face mai mici caletorie pre diosuprein aceste se deprende omulu a se lipsi de cotnodithtile domestice, de suvitiulti cu care e invetiatu, de dormitulu de dina, de

mancarea la ora determinata. A sui pre deluri si rupi, a caut

drumuri noue cari se paru neamblate, si fienduch aceste escursi-

uni aru fi moleste, asia dara e bene a uni ca d'insele si alte

ocupatiuni interesanti, anurae a descoperi obiepte noue, a face coleptiuni de produpte naturali, s. a..
Cursulu iutaresce plumonile, dar' nu da inceputu lela
fuga. Fug'a pre intrecute e interesante si folositoria, inse cere pre-

cautiune, ci stadiele se nu se lungesca prea de tempuriu, a alerg in haine mai usiore si dupa ce s'a terminatu fug's a imbraci altele uscate si calde.
Saritulu in susu, in diosu, in departare, preste grope,
Cu bastonu si fora bastonu, intaresee peptulu, mernbrele si znuschii, scurteza drumulu de multe ori, si scapa de periculu. Fora luare amente pote fi periculosu, pote se vateme spinarea inca cruda, se casiune veiematura, s. a..
Ureatulu si suituiu e forte folositoriu in multe casuri,

in periculi, candu e focu si la esundare de ape, caletorie, s. a..

Esercitiale artificiali cera unu maestra esercitatu. Cine nu e
esercitatu, se lee amente la copii ce faca ei de sene, se 'i faca atenti

www.dacoromanica.ro

62

GDINASTIC'A NATURALE SI ART1FICIALE

asupr'a periculului, dar' se nu strige asupea loru candu au nevoia

de cela mai mare cumpetu pentru eh se se tienia.
Balanciarea e forte folositoria in multe casuri. Joculu pre
fune e de prisosu. Uitiatulu ordinariu pote fi periculosu candu
scaunulu nu e facutu cu destula luare a mente. Mersulu

' in e in usu in unele locuri c unu ce necesaria.

A se cifi pre ghiacia, Cu piciorulu seau in traga, e un'a
dein cele mai folositorie misicari.
Lupea. Spre acst'a nu e nevolia a indemn pre copii
pentruc ei suut bucurosi a'si mesura poterile. E inse si una lupta
vetematoria care nu e de suferitu ; nu se cuvene a suferi pre co-

pii, c se se incaiere unii cu altii, se se intenda, se 'si smulga

perulu, se 'si rumpa hainele, se se trantesca pre pamentulu lastrieatu,
si altele. Pre pamentulu netedu, mai alesu pre erba au sabulu,

nu se pote templa lesne vre unu periculu, numai se nu se faca

lupt'a dein mania : gutulu, capulu, perula si peptulu se se crutie,
si se se incungiure tote cotiturele si loviturele pericolose.
Aruncatulu la termini anumese intielege 6 unde nu e
neee unu periculu de a face vre una stricatiund omeniloru, edificialoru, s. a.. Disculu, piCa, s. a..
Scaldatula si notatulu. Cela de antaniu pentru curatirea

si intarirea a totu corpulu, cela dein urma eft unu midilocu de

a adauge sanitatea, si le a'si cstig coragiu pentru casurile candu
pote se se perieliteze in apa.
Calaritulu face dora cea mai mare placere teneriloru.
Gaudet equis! 'Si imagina catu e d'insulu de potente, candu pote

guberna pre unu animalu atatu de mare. A deprende pre copii

la calaritu prea de tempuriu s'a aflatu a fi periculosu, si daca
calarescu prea multa se impedeca desvoltarea corporale. E mai
amesuratu pentru tenerii mi maturi.
Joculu d se invetie pre copilu la inceputu a'si tien
corpulu dereptu, si totusi neafeptatu, a merge dereptu si fermu,
a se misica cu decore, si a se acomodi in tote pusetiunile. A1)

In manuscrisulu autoriului este lasatu loca. Probabilmente a voitu sa

dica: mersulu in catalige.Edit.

www.dacoromanica.ro

MISICAREA CORPULUI PREIN LUCRU DE MANA

63

ceste sunt mai folositorie de catu &maula reale, acest'a are mai
pucina influentia supr'a desvoltatiunii corpului de catu se crede
comunemente. Joculu propriu c. una petrecere sociale are partile sale si bune si periculose. E cunoscutu, c escestilu iii jocu,
mai alesu pentru femei pana candu crescu, pote fi aducutoriu de
morte si chiaru omoritoriu.
In genere escesele gimnastice deu incungiurate.
40. Misicarea corpului prin lucra de mana.

Corpulu se intaresce si prein lucrulu de mana, care

dora de alte folose are si acest'a c alunga uritulu. Ocupatiunea e a mai buna e cultur'a gradinei. Spre acsl'a e
pretotuindenea. Sanitatea cstiga, tenerulu
gradinariti se invetia a lucr, in sudorea fecii sale : eh u aocasinne

mai

tunci traesce in natura si cu natur'a, si 'i invetia legile si

efeptele mai bene de cata deja carte; elu se deprende la
pacientia, invetia ce lucra pretiosu e a se bucur de fru-

ptulu diligentiei sale. Si alte mestierie inca sunt bune pentru petrecere, mai alesu cele mecanice, aceste inca deprendu
poterile. Intre aceste se numera mai alesu nteserea si stru-

Meseri'a e buna pentrucd ocupa pe omu Cu diferite lucran i si instrumente, si nu trece preste poterile tene-

gari' a.

rimii. Strugari'a esercita sensii, face misicare, promove diligenti'a. Iii generariu e bene cd tenerii se scie lucri cu

instrumentele cele mai comuui, cari se afla in fiacare casa,

si sunt neaperate de atate ori, cuma sunt: fireseulu, securea
s. a.. Aceste nu e bene a le ascunde de teneri, pentrucd atunci se lipsescu de celu mai bunu midilocu de a se ajutd in
casu de nevoia.
41. Intensiunea si repausuln.

Misicarea si intenderea poteriloru corpului copiiloru (16

mesurata dupre etatea loru. Una intendere prea mare si

www.dacoromanica.ro

64

INTENSIUNEA SI REPAUSULU

prea tempuria a poteriloru corpului loru e forte periculosa, precumu areta multe esperientie triste. Copiii pana intru alu cincilea si alu sieselea anu, si daca au constitutiune debile, si mai
departe, se potu ocup fora de dauna numai cu mancatulu, cu
misicarile corporali, cu joculu, cu invetiatur'a elementaria si
cu somnulu. Apoi dein aim in anu se pote adauge gradatu
cate cu una ora seau cateva ore mai multa asia catu spiritulu mai multa se se ocupe decatu se se incordeze. Pana

hi ala diecelea anu se paru a fi destule patru pana in cinci

ore d invetiatura pre di, abra numai daca edueatoriulu cunosce artea de a uni gimnastic'a spiritului cu a corpului.
Dupre cursulu acestui tempu numerulu se pote adauge. Numai se nu semine educatiunea nece una data cu unu tepidariu. In fia care parte a anului e folositoria una recreatiune scurta mai alesu in aerulu libera intre ua'a seau doue ore de invetiatura. Tempt!lu se cstiga, care se pare c
s'ar' pierde prein aceea. Misicarea corporale 2nai tare se
nu se faca nece ca pucinu inainte de msa, nece in data dupre
msa, seau ca pucinu inainte de culcare. Intenderea prea
mare indata dupre sculare e esauritoria pentru cei ce lucreza Cu mentea. Somnulu e perrnisu in anii copilariei in fiace
mesura, si totudeun'a de cate ori cere natur'a. In adolescentia necesitatea nu e asia presante. Totusi se nu se
scada prea multu dein optu ore nece dela junele mai aptivu

pana candu cresce, e mai bene a se ailed ser'a de tempuriu si a se sculd, desdedemanetia indata ce se destepta, e
bene pentru tota vieti'a a se deprende asia. A une ori e
bene a sacrific cate una nopte pentru c, se nu cada greu
candu cere necesitatea e se preveghieze. Atari deprenderi
se potu preface in jocu. Totusi nu e bene a se kid de

www.dacoromanica.ro

INFLUENTPA MISICARILORU AMINEI SUPIVA SANITATII

65

d'insele, ca-ci e in contra naturei a preveghil

multe ori
nopti intregi, acst'a dh, ocasiune la abusuri, si nu aduce teca
unu folosu esentiale. Invetiatori'a cea. mai Mina e natur'a
si aci candil vene la midilocu.
Nota. Copiii cei 1ici poftescu somnu multa, ei si adorinta
usioru daca sunt sanitosi. Midilocele cele cotnuni de a fate pro
copii se adorma potu fi stricatorie creeriloru cebra delicati ai
loru, atari midiloce sunt: leganatulu tare si ametitoriu, misicarea
cea scuturatoria a tresureloru, misicarea rea violenta pre bracie. Leganatulu in genere ni se pote declar, de stricatiosu cumu. pretenda unii. Chiaru si Platone voesce, c copii mici se fia in misicare continua, unde e Cu potentia se iocuesca c, intrn una nae. A'i

adormi prein cantare despre una parte e acomodaba, irise e si

torturatoriti pentru hiama sean nntrice eare si altmentea inca are
destula nevoia cu d'insii. Totu acst'a se pote dice si despre
da,tirea de a stit Maga copii pana adormu, de a tien luminarea
aprensa s. a., de cari anevoia se potu desveti, si unii copii mai mari.
42.

Influenti'a misicarilora animei srpr'a sanatatii copilloru.

Sanitatea depende in parte si dela afepte si pasiuni.

De aceea custodirea, moderarea si conducerea acestor'a se
tiene atatu de educatiunea corporale catu si de cea morale.
Misicarile animei ajuta conserbarea sanitatii daca sunt pla-

cute si moderate, &a daca sunt prea tari atunci o debiliteza si consumu.

Cele neplacute o debiliteza si o consuma

si mai in mare gradu, asemini sunt: mani'a, poft'a de resbunare, invidi'a, spainea, fric'a si angusti'a. Asia clara e lucra
forte neintieleptu a desteptd in copii aceste pasiuni prein una
traptare neintielepta si neomenosa, fienducd din acele se nascu
forte multe nevoi corporali de cari patimescu copii.
43. Luhrea amente asupr'a stremurului sepsuale.

Nu e nece una inclinatiune seau stimulu care se pretenda

atat'a luare a ment dein partea educatoriului can pretende

5

www.dacoromanica.ro

66

PREVENIREA ABUSITLUI STREMURELUI SEPSUALE

stremurulu sepsuale. Acestu stimulu se destepta comunemente

in anii mai tardii, inse esperienti'a a oretatu, ca, se pote des-

tepta si in anii mai anteriori prein forte diferite lucran i esterne, si ca se pote multiami intru unu modu nenaturale
prein polutiune voluntaria, si in urma ca acst'a se internpla comunemente ca ruinarea sanitatii si ca pericululu desvoltarii corpului.
44. Prevenirea abusului stremurului sepsuale si a pecateloru
secrete ale teneriloru.

In acestu respeptu educatoriulu aee detoria: a preveni,

a descoperi si a vinecd reulu. Prevenirea presupune ch,
educatoriulu cunosce ocasiunile cele comuni ale acestui reu.
Cei mai multi parenti credu ca copiii lora s'au deprinsu la
acestu rea numai fiendu sedusi de altii, inse esperienti'a

au aretatu, a abia diumatate dein acei ce sunt dati spre

acestu vitiu au fostu sedusa de altii, ra cei mai multi au
fostu sedusi de alte cercunstantie esterne si in parte forte
acidentali, si cti, au esercitatu reulu tempu indelungatu, fora
se oserbe, c acesta iritare e mai nederepta si mai stricatiosa decatu iritarea altoru parti ale corpului, pentru esemplu
a ochiloru seau a urechiloru. Nece nu e cu potentia educatoriului a depart tote casurile, cari potu destepta cea de
antaniu idea in copii, seau care le pote seduce manele mai
mecanice spre abusa. Cu atatu mai pucinu e permisu lui
a imnorti ocasiunile cele comuni ale acestui vitiu.
Nota. De aceste ocasiuni, se tienu: molitiunea a totu corpulu urmata dein una educatiune vitiosa, viptulu inferbentatoriu,
saltelele si coperementele cable, concesiunea seau chiaru mandatulu

parentiloru si dascalilora comodi ci se jaca copiii dernaneti'a in

asternutu si dupa ce s'au desteptatu, seau dormindu de diumetate.Specialmente : fiacare iritare, prein urmare fiace presiune

www.dacoromanica.ro

PREVENLREA ABUSULUI STREMIMELIJI SEPSUALE

67

nenaturale a partiloru genita/i, nu numai aceea, care o faca mai

alesu nutricile si serbele pentru c se aduca pre copii la tacere
seau se le faca placere, ci si aceea ce se face prein hainele prea
strimte si anume prein usulu mutandelorn prea de tempuriu.In
ultra: Iritarea partiloru geuitali, calarindu pre bastone seau pre
cai de jocu, uitiandu. pre copii pre genunchi, lunecanduse pre
parapeptulu scariloru, lovindusi peciorele unulu de altulu candu
sieclu, varindu'si manele in bosunarile pantaloniloru. Otiulu si uritulu, deci si inchiderea fora de nece una ocupatiuue.Caretiarea copiiloru mici si desbracati cu violarea rusinarii; des'a contingere, permisiunea c, se alerge copiii in susu si in diosu numai
pre diumatate imbracati seau de totu desbracati spre risulu celoru
de facia; scaldatulu in comune fora de haine de scaldatu ; imbracarea si desbracarea in comuue a teneriloru mai alesu de ambe
sepsele; vorbele obscene, alusiunile, imaginile. Deprenderea netempestiva cu placerile sensuali; caretiarile prea sensuali, chiaru si
ale parentiloru, in presenti'a copiiloru; leptur'a seduciltoria a opuriloru, unde poetii si dramaticii descriu amorea sensuale cu prea vii

colori. Dacy, suut tenerii prea aprope unii de altii, mai alesu in
dormitoria, daca si nu chiaru in acelasi asternutu, si daca nu'i
preveghieza nemine, nu'i supraprende nemine Mai de multe ori,
seau daca 'i chiaru alunga se merga in dormitoria fora se fia fadgati sean sa le fia somnu, numai c se scape de ei. Confidentiele intre sepse diverse seau ecari ; preamblarile solitarie, petrecerea indelungata in camere secrete. Nepreveghiarea teneriloru, mai alesu a coloru tacuti, candu petrecu la jocu, pentruch
cei ce facu gura nu sunt asia espusi periculului. Seducerea propria de catra persone mai betrane, barbati si femee, serbitori, paruchiari, desfrenati, soci mai teneri, cari sunt gia corupti, si esercita c, una profesiune de a corumpe si pre altii, seau chiaruhor-

rendum dictu 1de catra daseali si educatorii,in urma unele speCintilianu a disu: pudet dicere, in quae probra
cie de castigare 1.
nefandi homines isto caedendi jure abutantur.
1)

V. Confesiunile lui _Rousseau.

www.dacoromanica.ro

68

PREVENIREA PREIN MIDILOCK POSITIVE

45.

Prevsnirea prcin midiloca ilosjtive.

Daca se voru inlatur, tote aceste ocasiuni, seau daca

se voru impucind tare, atunci va fi mai usiora si prevenirea
pecateloru secrete. Cumu se se inlature acele ocasiuni, pentru acestu scopu nu e neaperatu a pune regule speciali, inse
e neaperatu c, se ne conduca intieleptiunea candu voimu se
aplicara acele regule, fora de cari si vointi'a cea mai buna
mai multu pote stric, decatu a indereptd. Reu lucreza acei
educatori, cari se porta asia ca invetiaceii lora la tote ocasiunile, in cata acesti'a oserba ch, ei nu au incredere in
castitatea loru. Nu e mai neaperata intieleptiunea necaliurea decatu candu voesce educatoriulu se faqaadmonitiuni in
contra pecateloru secrete, pana candi e inca indoela- daca
alumnulu le cunosce.
. 46.

Admonitiunile in contra pecatelorn secrete.

Paca se cuvene a face advionitiuni alumnului in contra acestui vitiu si a'lu invetid pentru cd se se teresca de
elu? Sunt casuri, in cari e mai bene se lipsesca admoni0unile si doptrinarea, sunt inse multe alteley in cari admonitiunea si doptrinarea e uniculu midilocu de scapare.
Nota. Despre acst'a punemu urmatoriele regule :
1) Aci se cuvene a urnaA, dupa legea probabilitatii, adeca
a comparA folosulu mai probabile cu daun'a cea probabile. Daca
nu se afla nece unu semnu de aplecare spre acesta nemoralitate,
si daca educatoriulu e securu, c o ar' pot impedec la inceputu,

sean 6, ar' pot feri pre copii de tote ocasiunile, atunci e mai
bene se taca mai alesu educatoriulu feteloru, decatu se vorbesca
si se le faca admonitiuni multe despre nesce lucruri cari pote nu
le cunosou, pentruc prein atari vorbe le ar' destepti curiositatea
prein urmare si sensualitatea.

www.dacoromanica.ro

ADMONITJUNILE IN CONTRA PECATELORU SECRETE

69

Admonitiunea si invetiatur'a insasi se fia acomodata cu

etatea fiacaruia. Copiiloru mai mid se le spuna cil e rusine a
se atenge de partile genitali si a le goli. Copiiloru mai inaintati

in etate, candu invetia elementele antropologiei seau istori'a na-

turale a omului, se le arete struptur'a cea artificiae a corpului

omenescu, si legatufa care e intre tote membrele lui, si catu de
tare se pote stric, totu corpulu atatu prein acesta specia de vetemare catu si prein alte vetemari..Tuniloru se pote face una
invetiatura mai complete si totu de una data si fisica si morale,
si pote se le vorbesca educatoriulu intru unu tonu serbdtoreseu
care nu are locu candu vorbesce la copii mai mici, cela pucinu
mai totudeun'a remane fora de efeptu. Candu le areta urmarile
cele infricosiate cari insociescu de multe ori pre acestu vitiu, atunci se le aduca amente totu de una data si de santitatea naturei

care o violeza in person'a loru propria, si pre teneri se 'i deprenda a le cere consiliulu in tentatiuni si candu oserbeza in
corpulu loru vre una scbimbare, vre unu fenomenu care pote se
devenia periculosu.

In cele mai pucine casuri ar' fi de folosu a se face aceste admonitiuni de catra persone de sepsu diversu. Anume
invetiatorii de casa den se lase parentiloru ch se faca admonitiune mai alesu feteloru. Numai atunci deu se faca luatori amente pre parenti candu oserba pre copilele mici ch facu gesturi necuvenientiose, pre cari parentii nu le considera, ca tote ch
le vedu. In genere necesitatea admonitiunii e mai presante pentru copii decatu pentru copile.
47. Deseoperlim AceRtpj rou seeretu uju teneriloru.

Afora de prevenirea, acestui reu e da mare insemnatate

alu descoperi daca esista in adeveru. Copiii nu se pot(' afld
totudeun'a in fapta, nece nu 's spunu culp'a Ion' totudeun'a, ba forte a rare ori. Asia dura e neaperatu a cunosce
semnele, deio care se pote cunusce esistentra reului, inse e

npaperatu a fi forte eg luaro mote in judecata, pentrul

www.dacoromanica.ro

70

DESCOPERIREA ACESTU1 REU SECRETU ALU TENERILORU

cb. multe dein aceste semne sunt falaci, si inculparea precipitata lusa impresiunile cele mai rele in anim'a celoru nenocenti,

ra de alta parte multe dein aceste note potu se

lipsesca si unde nenocenti'a e pierduta.

Nota. Faci'a palida, mai alesu buzele palide, daca schim-

ba facie de multe ori si dein data ; ochii afuudati, tulburi si fiorosi, incungiurati de unu cercu oscoru; confusiunea candu cauta
cineva dereptu in faci'a luru; caderea muschiloru vultului; eruptiuni si eflorescentie dese pre nasu, pre frunte si pre facia ; o-

dorea cea grea a gurei; mersulu greu si incetu; acesu de lesinare candu stau in piciore mai multa; tremurarea si fatigarea
de indata a maneloru, tremurarea bocei; fatigarea la veri ce intensiune catu de mica;aceste tote se afla in parte la multi dedati spre acestu vitiu.Inse aceste se afla si la acei teneri cari
sunt necurati, cari au limbrici, umori stricate, aplecare spre oftica, Beau cari 'si au dcbilitatu corpulu prein intensiune spirituale
prea de tempuriu. In ultra sunt carapteristice la multi : una
iratabilitate prea mare a carapterului dein debilitate de nervi, emotiunile violenti, plansulu fora de causa propria, descoragiulu,
spaim'a, distraptiunea sufletului, unita cu a se spari numai decatu ; tulburarea si angusti'a; rosirea candu e vorb'a; de unele o-

bieete;una cautatura rigida in faci'a dascalului si una luare amente aparente fora se scia despre ce e vorb'a una lucrare in.vederata a fantasiei candu lege ceva ce destepta sensualitatea;
daca se sparia la veri ce supraprendere; obtusiunea sensiloru si
a facultatii perceptive, mai multu in unele dile si la unele ore
decatu in altele, amaratiunea animei, schimbarea naturei mai spre

reu, care se areta prein invidia, gelosia, melancolia, astutia.

Destepta orecare solicitudine: aplecarea spre solitudine, nepasarea

catra petrecerile recreatorie si jocurile in publica, imbecilitatea

fiorosa,retragerea dela conversatiune cu celualaltu sepsu, si mai
multu : petrecerea indelungata la locuri oscure, in camere secrete,
pusetiunile si misicarile corpului necuviose si cari areta unu sufleta tulburatu; ascunderea maneloru in mantele, mantele de no-

www.dacoromanica.ro

VENDECAREA REULUI

71

pte, sub hainele lungi si sub coperementele calde in asternutu;

una parta de mancare schimbatiosa nenaturale, acumu prea mare,
acumu prea pucina: petrecerea in asternutu preste tempulu somnului, lenea si voi'a rea indata dupa ce s'a sculatu. Merita atentiune in urma si conversarea cea pasiunata a teneriloru de aceiasi sepsu; a petrece adese ori singuri si separati de ceialalti soci.

In respeptulu acestui punta dein arma se cuvene a fi ca cea

rnai mare reservatiune; tenerii cei ca sufietu mai curatu inca se
imbraciosieza de multe ori fora se 'i pota judec, cineva culpabili. Numai familiaritatea si conficlenti'a proa, mare d causa de
prepusu.
48. Vinclecarea renlui.

Cur'a teneriloru in cari s'a descoperitu acestu reu e

grea, ma nu e ca nepotentia. Midilocele sunt seau fisice
seau psichice si morali. Nu se pote inveti prein precepte
universali ce intieleptiune are se oserbe educatoriulu voindu
a cur acestu reu, acesta intieleptiune depende dela esperienti'a cea probata si dela judecat'a cea sanitosa a educatoriului.
Nota 1) De aci s'ar' tien mai antaniu numai midilocele
fisice, celealalte ar' av locu unde vomu trapt despre educatiunea morale, totusi pentru c se nu bucatimu materi'a, le vomu
numer, tote in ordine.
2) Intre midilocele fisice se numera mai antaniu unele midiloce coaptive, cari impedeca firesce esercitarea acestui vitiu: infibulatiunile, legarea maneloru mai alesu noptea, si alte aparate
dupre proieptulu unoru medici si pedagogi. Aceste ar' fi pote
midilocele cele mai bune, si pote esclusive pentru a desveti pre
cei ce s'au deprensu cu acestu vitiu, si apoi si c, unu ajutoriu
pentru vointi'a lora eea buna la inceputu. Aceste midiloce si
le au alesu insisi unii dein cei deprensi la acestu vitiu numai pentru ci se se pota desveti, rasi si insanitosi,.
Catra aceste midiloce se potu adauge misicarea mai tare,

www.dacoromanica.ro

VINDECAREA RECILUI

72

bai'a rece, diet'a sanitosa, in unele casuri si medicamentele, ra despre aceste va jaded. mediculu mai bene ce e de folosu si necesariu.
2) Midilocele sanative cele psichice si morali presupunu ch e

neaperatu a vorbi pm facia mai nainte ca cela morbosa despre

-statulu in care se afla elu. Acst'a nu e asia de greu precumu
se pare fanora pedagogi. Daca educatoriulu are semne destulu de
determinate atunci are si ocasiune destula de a vorbi cu d'insulu.
Nece nu e bene a tortur pre alumni cu intrebari multe, nece a
le da tempu prein aceea c, se se ascunda ; mai bene a le spline
de a. dereptulu su ora a'i spari, eh are semne, c, se facu nefericiti facunda abusu cu partile genitali, c lucrulu e mai de mare
importantia decatu credu ei, si c voesce a'i inveti in ce statu
periculosu se afla. De multe ori confesa ei insisi, si daca nu
confesa, invetiatur'a totusi le va fi folositoria. Cu catu vorbesce
educatoriulu cu d'insii mai blandu mai naturalmente cu atatu va
fi comunemente si alumnulu mai sinceru, numai se nu '1u trapteze
c pre una criminosu, pentruc nece nu e criminosu, elu face
reulu seau dein nescientia, seau temperamentulu lui atata e de
violenta incatu abia 'i pote resiste, precumu si natur'a insasi casiuna desiertari nevoluntarie.
4)

Invetiatur'a are a se face in module urmatoriu :

a) Se areta urmarile vitiului cu colorect cea mai via. Daca

intielege alumnulu, aceste urmari se se deduca fisiologice dein

natur'a lucrarii si tlein legatur'a ei cu tota sistem'a nervosa.
Candu areta urmarile cele rele, se se feresca a nu le esagerci precumu facu multi pedagogi cu cugetu curatu. Unele urmari le
va cunosce insusi celu culpabile dein a sa esperientia propria, si
aceste lu convingu mai multa decatu esperientiele si relele altor'a, inse nece aceste nu den lasate, seau trecute cu vederea.
A le aret,, eh prein acestu vitiu 80 faca nepotentiosi si necepaci
pentru casatoria, folosesce mai pucinu chiaru acestoru subiepte,
acsea nece nu e adeveratu universalmete, mai mare efeptu face
daca le se areta, c prein atare vitin 'si acelereza mortea prematura, pote ch nu face nemic'a unu eferfu asia de mare, c,
daca le se areta in ospitali omeni deprensi in acestu vititr.

www.dacoromanica.ro

CUMU SE SE POIITE EDUCATOR"' CU ALUMNI" AMALATI

73

Copiiloru mai mici va folosi ppte mai curundu amenintiarea sean una puna corporale acomodata, acst'a inse e de totu

neacomodata pentru cei mart, si de multe ori forte stricatiosa,

pentruch acestia potu ascunde reulu rnai usioru. Mai multu folosesce fric'a de rusinea si despretiulu caruia se espunu, si ternerea, ca altii 'i voru cunosce dein facia ce faca. Catra aceste se
insociesce sentimentulu statului miserabile la care ajungu de tem.
puriu. In anii mai maturi face efeptu superarea educatoriului si
a parentiloru, aducerea amente de celu ce le vede tote, de legea

lui cea santa si a voru av Bel respunda una data.

Se se dee ajutoriu celui penitente care voesce a se indere-

Educatoriulu se se porte asia catu se nu pierda increderea

alum nului, pentru c se nu 'si ascunda recidiv'a. Nu nu mai se'lu
invetie si se'lu destepte, dara se 'i si arete ce are se faca -si de

ptd.

ce se se feresca, se 'i recomende carti de leptura daca le pote

intielege, se 'i astige ocasiune de a convers, ca soci de tota
prob'a, si specialniente cu persone virtuose de celalaltu sepsu; se
se deprenda a 'si aduce amente de D-dieu adese ori, mai alesu
ser'a si demaneti'a.
Forte pucini parenti cunoscu pre copiii lora dein acesta
parte.Nernic'a nu seduce mai usioru decatu uritulu avendu cineva una fantasia prea via, nemic'a nu pazesce mai bene clecatu
ocupatiunea continua.Admonitiunile conscolariloru cal mente au
folositu de multe ori mai multa decatu ale mai mari loru. Multi
teneri patimescu de multe ori de desiertari nevoluntarie, in catu

se faca morbosi si cadu in prepusu, fora se fia culpabili, acesti'a au opu de invetiatura si de medica.
49. Cumu se se porte educatorii cu alumnii arnalati.

Detorra educatoriloru sta mai de aprope numai intru

a conserbd, a intari si a forma' poterile cele corporali ale
alumnului si intru a impedecd totu ce e contraria acestoru
scopuri, dein contra a vindecd pre cei amalati e chiamarea
medieului: Cu tote aceste e totudeun'a forte de mare folosu,
5*

www.dacoromanica.ro

74

OSERBATIUNI PRELIMINARIE

daca atatu parentii cata si invetiatorii cunoscu cela pucinu

principiale cele generali ale medicinei, apoi midilocele si mo-

durile de a traptd ca cei amalati, cari sunt cele mai secure

in casurile ordinarie spre a micusiord reulu si spre alu vindecd. Atunci ei voru sci, ce se cuvene a lasd naturei, si
candu e neaperatu a chiamd mediculu numai decatu ; nu voru
urm pre acei parenti prejudeciosi, cari credu, c tota educatiunea corporale a copiiloru std intru aceea, cd se 'i de-

prenda a lud medicamente la veri ce ocasiune, si a interiti

si vetemarile cele mai usiore ca unsori si cu emplastre.
Nota. Ar' fi de doritu c, se se propuna la tote academiele
si una nzedicina poporaria.

CA PU I II.

Despre educatiune cci una cultura a naturei spirituali.

50. Oserbatiuni preliminarie.

Omulu e una unitate, unu individuu, corpulu si spiritulu lui atatu sunt de unite intr'insulu, in catu numai dein
efeptele lora cele diverse conchidemu cumucb, in elu sunt
doue nature diverse, un'a corporale, alt'a spirituale, fora se
potemu cunosce esenti'a cea interna si relatiunea acestoru
nature un'a catra alt'a. Cuma se nascu aceste amendoue si
cumu se unescu, nu scimu, misteriulu generatiunii va
totudeun'a acoperitu menta omenesci. Aseminea de
reman
pucinu cunoscemu si izatur'a cea interna a poteriloru nostre
pre cari le impartimu in corporali si spirituali. Noi numai
atatu oserbamu, cd in orna se desvolta de tempuriu una potere, care e ceva mai multa decatu poterea ceea ce se des-

www.dacoromanica.ro

REGULA PENTRU CULTUR'A POTERII CUNOSCITORIE

75

volta in plante si in animali, una potere care se adopera cd

se treca preste marginile sensualitatii, si doresce a se aprophi de cela nefinitu. Acst'a potere e spiritulu seau sufletulu omului, a cartria cultura si formare nece una data na
se pote desparti de organulu cu care e unitu, si care ea
catu e !alai teneru, ea atatu e mai tare legatu de corpu, inse
cu tote aceste elu remane scopulu celu ultimaria si celu mai
nobile in educatune. Acumu de si e omulu unu individuu,
avendu fiacare una natura propria, prein -care se destinge de
altii, cu tote aceste precumu naturele corporali atatu si cele
spirituali au si ceva comune pre cari educatiunea 'si pote
intemelid planulu pentru fincare individuu. Aci pedagogi'a
urmeza psicologiei, si imparte poterea cea unica a sufletului
in mai multe poteri seau facultati speciali dupre diversitatea
lucrariloru ei, ra anume 1) facultate cunoscitoria, 2) facultate sensitiva, 3) facultate de a voi, adeca de a apeti si de
a uri, Cu unu cuventu adoperatitio. Dupre acesta impartire
vornu urnad, in traptatulu despre cultur'a spiritului seau sufletului, insemnandu, cb, nece una potere spirituale nu demu
se o cugetamu cd isolata de celealalte, seau se cultivamu numai pre un'a fora de respeptu la celealalte.
Nota. Bene e a cunosce si ipotesile cele diverse 'ale psicologiloru asupea impartirii poteriloru sufletesci, ma pedagogi'a
nu se pote lui dupre tote ipotesile speculative, fiindu d'ins'a una
scientia praptica per excellentiam.
54. Regura cea mai generale pentru cultur's poterii cunoscitorie.

Regura cea mai generaria a culturei fiacarii puteri sufletesci, preiu urmare si a poterii cunoscitorie e: a oserbri acuratu cursulu naturei si a se tien de d'insulu cu
credentra pretotuindenea. Pro cumu face natur'a, cd scote pre

www.dacoromanica.ro

76

ENTIELgSULU NII

.1-er OULTIVA NUMAI PRiiIIN INVATIAMENTU

'1u duce in statulu

conscientiei de sene si alu ideeloru lamurite, asia are se lucreze si arted. Ea mi pote d, alta constitutiune poteriloru
sufletului, ea le pote numai inaintd desvoltarea cea naturale pana la usula celu deplenti alu ratiunii. Ea pote se
ihmultiesca cunoscentiele invetiacelului si se le faca mai
perspicuo in tempu mai scurtu, inse aceste nu le pote face
alt'mentrea, de cata pre calea deliueata de natura, si conforma ca legile scrise in sufletulu ornenescu. Deci cu catu
cunosce cineva mai bene cd Psicologu poterile cunoscitorie
dupa gradele loru, cumu urmeza un'a de hitru alt'a, si cuma
se ajuta un'a pe alt'a, cu atatu va face mai multu sporin si
in educatiune cd Pedagoga.
copilu dein statulu foratonscientiei si

Nota. Ad i educatoriulu are opu de carti antropologice si

psicologice, cele mai bune sunt cele ce se intemelia mai multu pe

esperientia, de cata pe ipotesi a priori, inse precumu e ratecire

periculosa a despreti, esperienti'a, aseminea e de periculosa si esperienti'a fara de spiritu filosoficu.
62. Intieleaula nu se cultiva numai prein invetiamentu.

E neaperatu a se feri de prejudeciulu, a mula nu

ar' put inveti nimica fara numai in sola, acestu prejudeciu a facutu pro multi cd se 'si dea copiii la scola candu
inca abia puteau verbi, si se 'i incarce acolo cu invetiature,
cari nu sunt acomodate capacitatii loru. Invetiattir'a in 8erk,
sulu emane, daca e prea cumulata, e midiloculd eelu mai
neacomodatu spre a desteptd poterea cunoscitoria. De aci
se ntike forte de Multe ori Una niaturitate anticipata, dein
tare apoi firmeza, ca atari copii ternanu mi in urma. Se
pote propune invetiatur'a si alt'mentrea nu in moda scolasticu, precumu vomu aretd mai in diosu.

www.dacoromanica.ro

CEA. DE ANTANIU LUCRARE A FACULTATII CUITOSCITORIE

77

53. Cea de antaniu lucrare a facultatii cunoscitorie.

Tote obieptele mai antaiu facu impresitme nemediata

in sensi, si omulu le sente. De aci se nasce representatiunea sensuale. Daca lipsesce copilului vreunu organu, atunci
eln se lipsesce de una multime de representatiuni, cari nu
stint cu potentia fara de acelu organu, si cu catu sunt acele organe mai perfepte ca atatu sunt mai perfepte si representatiunile si sensatiunile. Deci copilulu 'si cstiga cunoscentie mai antaniu prein sensi, si aceste au multe preferentie inaintea cebra simbolice ce si le cstiga elu prein
vorbe si prein alte semne.
64. Perfeptiumarea representatiuniloru sensuali.

Spre a perfeptiun, representatiunile sensuali e neape-

ratu nu numai a conserb, organele sensiloru in statulu lora

'cela normale, clara a le si deprende. E mare difereutia intre
copii caror'a le areta diferite obiepte, c se le veda mai aprope, mai departe, in pusetiuni mutate si dein tote partile, si intre acei, pre cari inchidu in casa de nu au ocasiune a ved lucrurile naturei ; pre unii copii deprenda a descopen i ceva in departare, a se intrece, cari veda mai departe, ai ageru, cari dein Mai multi potu estimd mai acarat(' lungimile, latimile, inaltimile, profunditatile, cari potu
imparti mai acaratu lineele si suprafeciele date, cari potu destinge umbrae fine, cari pota afl diferentie si in lucrurile
cele mai asemini, dein contra pre alti copii invetia ca se
st totu cu othii in carte, pre imagini, desemnuri si legati
de obiepte. Intro acestia si cei de mai inainte inca e mare
diferentia.

Aseminea se potu deprende urech,iele c se destinga su,

www.dacoromanica.ro

78

GRADATIUNEA IN ESEROITAREA SENSILORU

netulu de aprope, de parte, se afle aseminare intre sunete

diverse, se pota determin si fora de ajutoriulu ochiloru in
ce distantia e obieptulu dela care vene sunetulu.
Palpatulu inca se pote deprende forte, precumu se vede
in cei orbi dein nascere. Verticii degetelora sunt mai perfeptibili : copiii se invetia a destinge numai cu pipaitulu obieptele cele mai diferite, si diferentiele cele mai fine, pentru esemplu in monete, folia de arbori si flori, in lenuie si
pietre, daca se deprendu ca ochii legati.
Asemeni esperimente se potu face si ca guslulu si odoratulu, aceste inca au opu de cultura, pentruch sunt unele
lucruri, cari se potu destinge cu ochii Si cu urechiele, si atunci alego si decide gustulu si odoratulu, pentru esemplu
mancarile, beuturile, veninurile s. a..
65. Gradatiunea in esercitarea sensiloru.

Esercitarea sensiloru d acomodata dupre anii copiiloru,

cb.-ci numai asia va fi d'ins'a midilocu bunu pentru cstigarea cunoscentieloru intuitive. Acestu lucra la inceputu e ala
niameloru si alu pazitorieloru de copii, cd. se 'i faca luatori
a mente la lucrurile, pre cari le vedu, le audu, le sentu : acest'a e unu midilocu multa mai bunu spre a le ocup men-

tea, decatu a le vorbi multe vorbe fora de nece unu intielesu. Aretarea lucruriloru destepta intru insii curiositatea, atentiunea, si dorinti'a de a cunosce lucrurile ; dein contra
daca mamele si pazitoriele nu facu alta decatu se desprenda
la tacere pre copii, atunci sensii si poterile lora sufletesci
remanu intru unu somnu lungu, si se deprendu a fi indiferenti catra tote lucrurile cari suut in giurulu loro. In anii
mai maturi se potu adauge catra aceste deprenderi si deprenderile artificiali.

www.dacoromanica.ro

PROCURAREA OBIEPTELORU PENTRTi CUNOSCENTI'A INTUITIVA 79

Nota. Despre esereitiale sensiloru, cu respeptu la Pedagogica, se afla multe invetiature buue in Emiliulu lui .Rousseau.
66. Procurarea obiepteloru pentru cunoscenti'a intuitiva.

Educatiunea ajuta multu progresulu in cunoscenti'a intuitiva, daca aduna una suma de obiepte pre cari se le aiba
totudeun'a de indemana spre a le aretti copiiloru. Aceste inse

nu se cuvene a le se aret, tote de una data, spre a nu le

disip luarea amente. Chiaru si obieptele naturei inca dau o-

casiuni spre a ocup pro copii. Nu e neaperatu a le incarc, memori'a cu nume multe, ci e neaperatu a le aret produptele naturei, pre aceste a le desface in partile loru, si a'i
face luatori amente la tote notele lora si cele mai mici.
Asemine ocasiune dau si laboratoriale artigianiloru si ale
artistiloru, aici inca sunt una multime de lucruri cari se potu

aret copiiloru, cari si daca nu le potu fiend mente tote, 0,

se le pota cunosce si se pota vorbi despre fiacare cf1 artisti,
totusi au acelu folosu formale ca destepta in copii spiritulu
de a oserbd.
67. Modelele si irnaginile di subsidia pentru cunoscenti'a intuitiva.

Daca nu sunt obiepte, atunci se se ajute cu modele si

unde lipsescu si aceste, acolo se se ajute cu imagini. Dara
imaginile se nu le folosesca numai dupa capriciu si fora de
planu, pentrua atunci 'i face pre copii ca se nu fia ca atat'a luare amente la natur'a reale; afora de acst'a multe
imagini, cari se dan copiiloru, sunt miserabili, destepta intru
insii representatiuni nejuste, cari anevolia se potu scote

Numai atunci au folosu de aceste imagini, candu cunoscu obieptele el se le pota comerasi dein mentea copiiloru.

www.dacoromanica.ro

JUCARELELE C.i AUDILOCU DE CULTURA

par cu imaginile, si candu se face una alegere intre atari

imagini dupre etatea si dupre sepsulu copiiloru. Alementrea
asemini imagini sunt numai nesce jucarii de prisosu, fienduca

natur'a da obiepte destule cu cari se se ocupe copiii, numai

se nu sara prea curundu dela unulu la altulu.
58. Jucarelele 0 midilocu de cultura.

Unii pedagogi vechi si noui se bucura candu veda pre

copii ocupanduse numai ca lucruri seriose si folositorie, cuma

sunt ocupati si ei, candu veda ca siedu intru unu loca fora
se se misce, lega, studia seau cAstiga bani apoi si daca ara
fi copiii paliti la lacia, asea nu face nemica inaintea lora,
fiendu colorea palida colorea invetiatiloru si semnu de chiamare malta. Acesti pedagogi ara voi se iee dein man'a copiiloru tote jucarelele copilaresci. Tuse acesta pedagogia nu
o pote aprobd nece unu cunoscitoriu de natur'a hmenesca,
pentruca prein atare educatiune, prein atare spiritu de industria prerhaturata, s'ar' impedeci crescerea poteriloru in copii,
lipsinduse de bucuri'a vietiei chiaru atunci calada acesta bu-

curia e mai destinata dela natura cd se ajute crescerea poteriloru lora atatu corporali cata si spirituali. Sunt si alt'
mentrea destui copii cari nu se potu bucurd de vieti'a lora
dein alte impregiurari triste, nu e nece una nevolia cd se 'i
mai lipsesca si pedagoga de acesta bucuria. Pedagogi'a
tiunabile numai atatu cere, c se nu se dee in =n'a copiHora lucruri de jocu cari aru fi in contra sanitatii, a moralitatii, si se nu le se dee prea multe.
Nota. 1) In contra sanitatii sunt Ipentru esemplu multe
mancan i si alte lucran i colorate cari le dau in man'a copiiloru
mici pana candu nu sciu se alega ce e folositoriu si stricatoriu

www.dacoromanica.ro

CULTUR'A SENSULUI INTERNE'

81

ci ieu in gura totu ce le se da. Totusi nu se potu ha& dein man'a

lora tote numai pentrua prein intemplare potu

fi

periculose,

pentru esemplu caii de lemnu s. a..

Pentru moralitate sunt cele mai periculose lucrurile si
iruaginile ce presenta inaintea ochiloru copiiloru obiepte obscene,
si se vendu in mercate seau se areta fora de nee una piedeca,
unele c, aceste intenta si aprendu fantasi'a si insiela pre cei
nenocenti.

Locke dice, c, se nu se dee copiiloru prea multe lucruri

de jocu, pentruca se deprendu a fi nesatiosi si necumpetati si in
alte lucruri, mai bene e a nu le cumper, nece unu lucru de jocu
ci a'i deprende ca se 'si le faca ei tote, acestu consiliu are si cera
bunu in seno, ch-ci omulu se bucura candu vide ca a potutu face
cm bunu, si acst'a '1u indemna a fi laboriosu.
Cu anii copilariei trece si aplecarea spre lucruri copilaresci, totusi nu e bene a desvetiii pro copii prea curundu de
aceste lucruri si a'i ocup, numai Cu lucruri seriose, pentruca atunci copiii aru imbetrani fora de tempu, si esperienti'a au aretatu ea devinu mai tari si mai buni copiii cari in tempulu loru
de aura se ocupa si cu lucruri copilaresci, dein. contra cei ce faca
pre invetiati in copilaria acoja remanu inderetu mai tardiu.
59. Cultur'a sensului internu.

Omulu se pote face consciu despre sentimentele, apeti-

tiunile, pasiunile, ideele sale si in genere despre tau ce se

petrece intru insulu, acesta facultate a lui se numesce sensulu internu. Acesta facultate se desvolta in copii mai tardiu
decatu conscienti'a impresiuniloru si a mutariloru esterne,
copiii nu sunt capaci de a se uit, asia dicundu la internulu
...
lora insusi, ba esperienti'a areta, cA, sunt multi si omeni
crescuti, cari nece una data nu se potu inalti, pana la una
conscientia perspicua despre statulu lora celu internu. Si ca
tote aceste e de mare importantia pentru cultur'a inteleptu6

www.dacoromanica.ro

82

CULTUR'A LIMBEI IN LEGATURA CU 1IIDILOCELE

ale a se destepth si a se inaint de tempuria si acesta specie de cunoscentia intuitiva, ea-ci (Ilanu. dein d'ins'a ese vieti'a cea interna mai Malta. In desierta astepta ciueva, c
tenerii se aiba seusu si pentru statele cele spirituali ale

altoru omeni daca ei nu 'si le oserba pre ale lora proprie ;

indesiertu se adopera cineva a'i aduce la una cunoscentia de
sene mai tempuria, daca nu s'au deprensu nece una data a
luft amente la sene, ca atatu mai pucina se pote asteptd, c
ei se cunosca vre una data bucuriele, pre cari le destepta
intuitatiunea adeveratului, frumosului si a bunului daca ei
nu afta nemica in sensatiunea loru propria ce ay' respunde
la aceste tote. Pana candu sunt copiii mai mici, educatoriulu nu pote face mai multi, decatu se 'i faca luatori amente

la internulu loru, se le aduca amente, ce au sentitu ei la

cutari ocasiuni, ce au speratu, de ce s'au temutu ; ce au visatu, de unde s'a nascutu acelu visu ; ce 'si au imaginatu si
cum s'a destinsu itnaginatiunea de realitate ; celu ce cunosce natur'a cea spirituale a copiiloru dein oserbatiunile
cari le a facutu atatu despre sene insusi cata si despre altii, acel'a le va descrie sentimentele si internulu ca atat'a
acuratetia, catu voru crede cb, vede ce se intempla in anim'a loru. Inse chiara prein acst'a 'i va deprende ea se se
contemple si ei pre sene insisi, asia ei se faca discreti, luatori amente, si invetia a Se curtosee pre sene. Acesta deprendere tempuria e de mare folosu.
60. Cultur'a limbei in legatura cu midilocele de cultura precedenti.

Copiii facu mare progresu in limba indata ce incepu a

vorbi, daca ar' merge acestu progresa totu asia emu merge
in cei troj seau patru ani de antaniu, atunci ei aru ajunge

www.dacoromanica.ro

DE CULTURA PRECEDENTI

83

la una perfeptiune mirabile. Actium daca e adeveratu ceea

ce atesta istori'a, c limb'a fiacarii natiuni cu atatu e mai
culta, Cu cata e mai culta natiunea insasi, atunci poterna
dice si despre omenii individuali, c mentea loru cu atatu

va fi mai culta, cu catu voru av mai mare desteritate in

usulu limbei. Deci cu catu 'si esprimu copiii mai de tempuriu ideele lamuritu si determinatu, ca atatu potemu fi mai
securi ch ei progredu in a loru cultura interna. Inse aci pote
ajutd si educatiunea. Si copiiloru cebra mai mici se se numesca fiacare lucra cu numele sea celu adeveratu. Daca copiii numescu unu lucru ca nume falsu, se se inderepte pre
locu ; daca socii lora se esprimu falsu, se le se arete erorea;
daca lega ceva, se 'i faca cd e esplice sensulu cuventului
mai pucinu cunoscutu ; inse inainte de tote se porte grigia,
pre catu e cu potentia, cd se cresca numai in societatea ataroru persone, cari vorbescu regulatu. Ch-ci nu e permisu
a lasd cultur'a limbei numai pre orele de scola cari urmeza
mai tardiu, ce e mai momentosu se cuvene a se face in ar
nii primi candu se. formeza desteritatea limbei.
Nota 1. Facultatea vorbirii st in legatura ca fa cultatea
cuventarii, de ad i vene diferenti'a cea mare, care e intre vita si

omu. Precumu nu e cugetare fora de concepte, asia nu sunt concepte perspicue fora de cuvente, si fiacare cultura a omului fora
de limba remane totudeun'a forte neperfeEta, precumu se vede
in surdumuti.
2) Unii pedagogi dicu, c nu d se se tema prea tare educatoriulu seau invetiatoriulu ch nu '1u voru intielege copiii,
candu vorbesce cu d'insii, si vice versa, ch-ci si acentulu si cantattn'a si credenti'a c intielege inca lumineza una parte deiu
lucru, si acesta parte luminez a apoi pre ceealalta : acst'a 6 a-.
deveratu ; cu tote aceste e bene a se tien de regulele aduse
paragrafu, c invetiatoriulu se vorbesca pre catu pote mai la in-

www.dacoromanica.ro

84

DESTEPTAREA SI PROMOVEREA ATENTIUNII

tielesu, si copiii se se esprima aseminea pre catu e Cu

mai la intielesu, mai regulatu si mai determinatu.
Despre limba vomu vorbi mai multu

in

potentia

Didaptica.

61. Desteptarea si promoverea atentiunii.

Atentiunea, potemu dice, e sufletulu a tota cugetarea ;

fora d'ins'a nu folosesce nemica nece una invetiatura, nece
una instituta de invetiatura ; fora de atentiune copiii au ochi

si nu veda nemica, au urechi si nu midi' nemica, au tote

sentirile si nu sentu nemica, pentruca nu ieu amente la nemica. Sufletulu lora seam dorme, seau e disipatu de a pururea, nece unu obieptu -nu 'i aresta, de aceea ei nece nu
capeta despre nece unu obieptu vre una cunoscentia cumu
se cade lamurita si intuitiva. Asia dara educatoriulu d8 se
deprenda la atentiune pre copii si teneri; acst'a nu o prea
considera la inceputulu educatiunii, cu tote cb, copiii ara
d se fia deprensi la atentiune candu incepu a invetid.
62. Esercitarea atediunn. Regule praptice.

Atentiunea se pote eserciti prein urmatoriale midiloce

intemeliate pre esperientie psicologice:
Educatoriulu se cera atentiune numai pentru obieptele amesurate etatii si gradului culturei copiiloru, prein
urmare in anii cei mai mici numai pentru obieptele intuitatiuniloru sensuali, dein contra se nu cera atentiune pentru
obieptele supraseasuali si as(rapte, pentrud acest'a ar' fi
cela mai securu midilocu de a asupri aptivitatea cea interna
a copiiloru.
Atentiunea se se mesure la inceputu mai numai
dupa aplecarea copiiloru, cd, se nu le cada grea incordarea

www.dacoromanica.ro

ESERCITAREA ATENTIUNII. REGULE PRAPTICE

85

mentii. Daca 1 sci interesa educatoriulu, atunci mai curundu

se va fatiga elu decatu ei.

Cu catu sunt copiii mai nedeprensi cu atatu se cuvene mai pucinu a'i cup& cu multe obiepte in acelasi tempu ;
pentru esemplu, daca se dh, copiiloru una carte incurcata in
care sunt multe imagini, atunci ei totu intornu folihle ca catu

mergu mai departe cu atatu mai iute, si la urma nu se mai

intereseza..

Ei deu se se deprenda pre incetu a lua amente si la

lucruri diverse, la inceputu e mai bene a departa tote lucrurile cari tulbura atentiunea, prein urmare se nu se ocupe
copiii totu de una data si cu lucruri corporali si ea spirituali, nece se le se arete de una data multe lucruri candil
voesce cineva se 'i faca luatori amente specialmente la unu
lucru, asia unu cabinetu de lucruri naturali n'ar' fi loculu
cela mai acomodatu spre a cunosce acuratu naturaliale in parte.

Tenerii cu atatu sunt mai atenti cu catu sunt lucrurile mai interesanti pentru d'insii, ei se uita bucurosi la
lucrurile cari destepta curiositatea, cari producu sentimente
placute, incorda asteptarea, si cari le promitu vre unu folosu, pentru esemplu copiii s'aru interes si aru Ma amente
la produptele remnului animale seau vegetabile daca le ar'
areta educatoriulu -ce loca potu ocupd aceste. in coleptiunile

cari au inceputu a 'si face ei.

Unii copii s'au invetiatu rea de nu 'si potu fiend
Mentea fipsata la nece una obieptu, pentruca stint tulburati
dein la-intru, sean se temu ca nu voru pot face lucrulu, seau
ca nu lu voru pot face bene. Pre altii 'i impedeca si 1 abate fantasi'a aducundule inainte obiepte noue, imagini noue.

Altii se apuca prea de multe una data, voescu a inderept

www.dacoromanica.ro

86

CULT U IVA FANTASIEI

intru una minutu totu ce au neglesu mai nainte, si asia trecu

dela una obieptu la altulu. De aceste e neaperatu a desvetid pro copii, ch-ci pana candu nu se voru redid tote aceste
cause, copiii nu se voru face atenti.
63. Cultur'a fantasiei.

Fantasi'a nu numai conserba tote intuitatiunile esterne

si interne, ci le pote si reproduce, 'ea pote uni ce e despartitu in natura, si ce e unitu pote desparti si asia se cree unu
ce nou, caruia nu respunde nemica in natura, chiaru si ideariale inca sunt produptulu ei. Fantasi'a e diversa atatu dupa
grade, cumu se areta in diferiti copii, catu si dupa obieple.
Problern'a educatiunii e de a intari, de a conserbd si de a

form ceea ce a data natur'a, inse acsra se se faca asia

in catu fantasi'a se nu se faca periculosa pentru celealalte
poteri sufletesci.

Nota 1) Mai de multa unii pedagogi erau de parere c

fantasi'a se nu se cultive de locu, ci se se cultive numai intielesulu. Acesti pedagogi tieneau de periculosu totu ce e poeticu si
ideale, aceste, diceau ei, ducu pro copii la fanatismu. Multi dein
pedagogii mai noui dein contra voescu se cresca nurnai omeni de
fantasia. Inaintea loru fantasi'a e poterea cea mai malta a omului. Acst'a inca e ratecire, si duce la misticismu, credentia desierta, chiaru si pentru moralitate inca e periculosa. Aniendoue
aceste sunt paren i ratecite. Fantasi'a pote se aiba influentia folositoria in tota cultur'a omului, ea pote se fla fontan'a bucurieloru celoru mai curate, inse ea pote se si duca pre omu intru unu
labirintu, dein care de multe ori anevolia pote se '1u scota ratiunea.
2) E mare diferentia cu ce imagini se se ocupe copiii dela
inceputu, daca se ocupa cu imagini triste seau amicabili, chiare
seau oscure; distraptiunea mentii nu folosesce fantasiei; pro poetii cei mari i a formatu solitudinea netulburata, mult'a lora pe-

www.dacoromanica.ro

CULTUR'A MEMO1411a

87

trecere in natura, si ocuparea Cu evenimente de cele mari, cari

s'au intemplatu in natura si intre omeni.
Fantasi'a teneriloru se se ocupe la inceputu mai multa
cii cunoscentie intuitive decatu astrapte si se nu se omore fantasi a cu una multime de cuvente seci, fora de intielesu; anume
pentru etatea teneresca e mai acomodata poesi'a, ci un'a ce e
produptulu celu originariu alu teneretieloru mai toturoru natiuniloru. Daca sunt bune fabulele pentru copii? _Rousseau (in Emilia)
dice 6, nu sunt bune pentru copii, ci numai pentru teneri mai
inaintati.

Fantasi'a se pote moder c, se nu devenia periculosa

moralitatii si culturei intielesului, daca nu i se presenta prea multe

imagini, si daca edutatorii 'i ocupa asia catu se nu esa dein lumea reale in alta lume ideale, dein acestu puntu chiaru si teatrulu pote fi periculosu pentru unii teneri ca fantasia mai via.
64. Cultur'a memoriei.

Illemori'a conserba impresiunile pre cari le a receputu

sensulu esternu si interna. Asia dara daca memorfa nu ajunge
la unu certu gradu de perfeptiune, atunci cultur'a intielesului
nu e ea potentia, si cauta se sufera tote celealalte poteri
ale sufletului. Astadi s'au abatutu dela prejudeciulu a una
memoria buna ar' fi semnu de intielesu debile. Pre multi
i a facutu indiferenti catra cultur'a memoriei metodula scolelora in cari se esercita memori'a cu scaderea intielesului,
cu tote aceste au inceputu a cunosce totu mai multi, catu
de momentosa e cultur'a memoriei, mai alesu in anii teneretieloru. In tote dilele poterna audi planganduse in contra
debilitatii memoriei chiaru si pre omeni forte culti si invetiati, ma nu audimu pre nimene plangandu-se ca ar' av prea
multa memoria. (Tantum scimus quantum memoria tenemus.)
Cultur'a memoriei o ajuta multu natur'a in unii tencri,

www.dacoromanica.ro

88

REGULE PRAPTICE PENTRU CULTUR'A MEMORIEI

caus'a acestui fenomenu pote fi organarea cea mai fericita a

sensului internu cu care memorra e in legatura necontrastabile, seau c memori'a unor'a au inceputu a se cultivd de
tempuriu si intru unu moda acomodatu. Era altii au una
organatiune atatu de nefericita in acestu respeptu in catu
vene cineva in tentatiune de a dice ci nu au nece una memoria. Cei de antaniu sunt rasi diferiti: unii au facilitatea
de a tien indata forte multe si diverse idee si in una certa

ordine, altii au afora de acsea si tari'a de a 'si renovi representatiunile recepute si dupa unu tempu lungu seau de a
'si aduce amente rasi de d'insele si inca acuratu si determinatu, si apoi chiaru acst'a face c6, memorfa se fia folositoria pentru intielesu. Ch-ci facilitatea rnemorlei inlesnesce
numai invetiarea de rostu, ra 'ari'a inlesnesce cugetarea.
Tari'a se uita mai multu la concepte decatu la semne seau
vorbe, de aceea se si destinge memoria verbale si reale. E
lucru momentosu pentru educatoriu a nu trece cu vederea
aceste oserbatiuni psicologice.
Nota. Nece diligenti'a cea mai mare nu pote se nduca la
acelasi gradu de cultura memori'a unuia la care pote se aduca
pro a altuia. In genere mernori'a e forte perfeptibile, cea mai
debile inca se pote intari. Spre acst'a contribuesce ceva si luarea entente, pentrua de regula omenii cei mai distrapti sunt
cei mai uituci. In d'insii nu face nemic'a nee una imptesiune
atatu de profunda catu se o pota tien. Inse lucrulu celu mai
momentosu e esercitarea. Pro acst'a o numiau -cei vechi 21fnemonica (memoria artificialis).
65. Regule praptice.

Esperienti'a a probatu urmatoriele regule praptice pentru

cultur'a memoriei:

www.dacoromanica.ro

REGULE PRAPTICE PENTRU CULTUR'A MEMORIEI

89

Se se deprenda copiii de tempuriu a tien mente

cate ceva si a repeti.
Se se deprenda a tien mente atatu vorbele catu
si lucrurile.
Daca tienu mente forte usioru numai vorbele si
inca neintielese, atunci se se deprenda a tien in mente si
conceptele si lucrurile atatu unulu cate unulu cata si in legatura. AWmentrea memorila catu de buna pote fi stricatoria intielesului, pentru esemplu se 'i faca pre copii se nareze
ceva rasi, se repetiesca una leptiune dupre complesulu ei ;

dupa ce au lesa una facia dein una carte, se o puna la

o parte, si se puna in ordine ceea ce au tienutu mente s. a..
Dein contra daca voru fiend mente usioru una maltime de idee, daca voru pot nar rasi multe dein cele ce
au auditu, ce au vediutu seau ce au lesu, inse fora de ordine si legatura, cela pucinu fora de a fi in stare se reproduca cuventu dein cuventu : atunci aceste inca sunt bune,
pentruch, folosesce de multe ori a tien mente numele, numerii, locurile dein epistole seau dein carti. Deci se se dee
copiiloru c se invetie de resta pre tota diu'a cate una suma
de cuvente, numai se le si intielega, si sum'a se se adauga
dein di in di, intru una tempu aseminea de scurtu ; apoi se
le se dee nu numai cuvente ci si bucati mai mari si se le se
arete folosulu acelor'a.

Se nu treca nece una di fora de a esercit memoria in vre una modu, nu numai memori'a cebra ce invetia mai greu la inceputu, ra prein deprenderea cotidiana
invetia apoi mai usioru, ci specialmente a acelor'a, cari au
memoria iute ma necredentiosa, si cari au opu de multe ori
de repetirea ideeloru.
6*

www.dacoromanica.ro

90

REGULE PRAPTICE PENTRU CULTUR'A MEMORIEI

Cu tenerii cei Cu memoria debile nu se cuvene a

fi rigurosu, pentruch voru un i tota invetiarea de rostu, mai
bene e a afIft midiloce cumu se pota invetifi mai usioru. Aceste

midiloce resulta dein asociatiunea ideeloru care cuprende in

serie legea simultaneitatii, sucesiunii, aseminarii, contrastului.Tempulu si loculu reproducu representatiunile, cari au
fostu unite una data ca acelesi. Conceptele superiori amentescu pre cele inferiori. Semnele ca cari se insemneza locurile grele a se tend mente amentescu locurile insemnate.
Imaginea lucrului aduce partile lui. Cele asemini aducu pre
cele neasemini, si vice versa. Ce se lege ca voce respicata,
se tiene mente mai bene decatu ceea ce se invetia in tacere.
Chiaru si parte a dilei faciliteza seau ingreuna invetiarea.
Candu e .omulu fatigatu, tote impresiunile sunt debili.
Educatorii den se apretie cultur'a memoriei, mai
alesu daca acst'a e oper'a unei diligentie laboriose si nefa-

tigate.Celu ce are de a educh mai multi teneri, se instituesca dein candu in candu lupte mnemonice, pentru esemplu care va pot repeti mai fora de erore una suma de mime
seau date istorice recitate pre incetu, apoi una suma de concepte de lucran i sensibili si- supra sensibili,care va pot

tiend mente in tempulu cela mai scurtu una strofa dein ore
care poema- seau se spuna cuprensulu unei epistole cu cele
mai pucine abaten i s. a..
Nota. 1) In anii mai mici se se dee copiiloru mai alesu
cantece rimate, apoi naratiuni. In anii mai inaintati se invetie de
rostu forn2cle gramatice, celu pucinu regulele dupa cari se formeza,
una suma de cuvente dein vre una limba straina, dein istoria se invetie numele cele memorabili ale omeniloru, animaliloru, fluviiloru,
sucesiunea numeriloru. Aceste asia e de neaperatu a le invethi
de rostu c. tabea Pitagorica si cele diece precepte. Chiaru

www.dacoromanica.ro

REGULE PRAPTICE PENTRU CULTUR'A MEMORIEI

91

si dein obieptele morali, religiose s. a. ar' fi mai bene, mai alesu

pentru coi mai pucinu deprensi, a inveti de rostu miesimeie prinpali, asiomatele si ideele principali, pentrucit prein acst'a se se
pota orienti, decatu se se lase numai pro intemplare catu voru
tien mente deintru inseJe. Althnentrea intielesulu celoru mai
debili nu are nemica de ce se se tienia si cu ce se se indrepteze.
Afora de aceste e de mare folosu atatu pentru multi scientificu catu si pentru cela prapticu, a tien mente una seria intrega de cugete fora de nece una erore, spre a le pot reproduce
la ternpulu seu. Acst'a are bunatatea sa atatu pentru limb'a
materna, catu si pentru limbele straine, si alte lucruri dein vie-

tia, cA ornulu nu pote purt cartile cu sene totudeun'a, ci se

bucura daca sci cate ceva ce e de folosu a se cuminec si altor'a.
2) Despre metodulu de a deprende memorra se mai pote oserb, aceste :

CA se tienia mente representatiunile, pre cari le castiga

prein sensi si mai alesu prein ochi, e ne aperatu, c se oserbe si
se considere obieptele forte acuratu si de tote partile; asia dara
se 'i faca pre copii, c se spuna mai de Inulte ori in una certa

ordine lucrurile, cari le an vediutu intru una locu, unde i au

dusu, seau cari le au vediutu intru una societate numerosa de
omeni, lucrurile se le reciteze si candu sunt presenti, si dupa aceea candu numai sunt presenti, seau cu ochii inchisi, seau in
alta casa, asia ei se deprendu a leg lucrurile de loculu uncle le
au vediutu, si asia se ajuta, c unu lucru destepta pre altulu, pentru
esemplu se potu deprende c se tienia mente cartile asiediate in teca.
Numele, numerii si propusetiunile colegate le tienn mente

dicundule de repetite ori, repetiunea e mam'a a tota invetiatur'a

si aci. Ast'a o sci fiacare. Cu catu face ceva una impresiune mai
profunda in urechi cu atatu remane mai indelungatu, deci versus
memoriales in gramaticele mai vechi (simplicium leges s. a., seau
sunt aries, taurus gemini s. a.) nu erau una idea asia rea precumu o credu unii.
3)

Despre progresulu dela ce e mai usiora la ce e mai

www.dacoromanica.ro

REGULE PRAPTICE PENTRU CULTUR'A MEMOREEI

92

greu asia dice Cintilianu 1: Daca voesce cineva se invetie dela mene
artea cea mare de a perfeptiun, memori'a, ea consiste in deprendere si in lucru. Mai multu face invetiarea de rostu, a medit,

multa, si aceste, pre catu se pote, in tote dilele. Nece una potere
nu cresce prein cultura precumu cresce memori'a, nece nu scade
atatu de usioru prein negligentia precumu scade memorPa. De
aceea e neaperatu di, se memoriseze gia copiii forte multu,. e ne-

aperatu c ei se invinga uritulu de a lege de nou ceea ce au

mai lesu seau ce au scrisu, si ore cumu se mestece rasi totu ace easi mancare."

Si Cintilianu inca recomenda gradatiunea. Se se dee copiiloru la inceputu pucinu in catu se nu se uresca, apoi se adauga
in fiacare di in catu copiii abia se oserbe c se adauge, pana ce
va ajunge la numerulu cela mai mare. Mai antaniu bucati poetice, apoi retorice, in urma cu totulu libere in cari nu e metru si
ritmu, ba si de acele, cari se abatu dela usulu vorbiiii comune,
precumu sunt pentru esemplu unele formule de ale jureprudentiloru.
Aseminea elu recomenda cea mai mare acuratetia in memo-

riare : nu e permisu sa remania nece una silaba, pre copii se

cuvene a'i deprende specialmente c se invetie de tempuriu a nu
'si permite nece una erore."
Celealalte consilia ale lui se tienu de memoriarea bucatiloru mai lungi s. a..
4) In acole se invetia multe numai pentru c, se se uite in
viitoriu, ast'a nu vene numai dela multimea escesiva a materiei, seau

dela defeptulu facutu in alegere, ci vene specialmente dela lips'a

si omisiunea repetirii. Adeveratu 6, omulu n'are nevoia -c, se
tienia mente tote cate invetia, c-ci scopulu pote fi ajunsu de
pHnu prein deprenderea poteriloru. Sunt inse unele cunoscentie
positive neaperate de a le fiend mente, prein urmare de a le studii propriamente, pentruch se tienu esentialmente de sfer'a cunoscentieloru fiacarui omu bene educatu, asia sunt pentru esemplu
cunoscentiele gramatice, istorice, geografice, istorice-naturali s. a..
1)

Instit. Orat. L. XI. C. 11.

www.dacoromanica.ro

REGULE PRAPTICE PENTRU ClILTUIVA MEMOR1EI

93

Ele se stergu fora de nece una urma daca nu se face cate una
repetitiune regulata dein tempu in tempu inca pana candu tiene
scol'a, chiaru si daca aru fi esitu tenerii dein scolele, in cari se
propunu acelesi ex professo. Si pentru institutiunea privata inca e
neaperatu a se fips cateva dile de repetitiune in fiacare luna,
in cari se se intorca invetiatoriulu pana la elementele cele de
antaniu. Atare renovare face impresiuni totu mai profunde si
apera scienti'a in contra nesecuritatii si a obliviunii.
Ne primae quidem memoriae temere credendum: repetere et
din inculcare fuerit utilius. Incredibile est, quantum morae leationi festinatione adjiciatur. Hine enim accidit dubitatio, intermissio, repetitio, plusquam possunt audentibus, deinde cum errarunt, etiam lis, quae jam sciunt, diffidentibus 1.a
5) Ilfnemonic'a celoru vechi (memori'a artificialis), care au
resuscitaVo rasi in tempurile mai noua, se razima pre legile asociatiunii ideeloru. Ea deprende memorPa mai alesu in catu e
reminiscentia, si invetia a leg, representatiunile Cu unu obieptu
Beau imagine care se pote reproduce usioru. Ea s'a nascutu in
scoPa retoriloru, de aceea d'ins'a e si mai acomodata pentru etatea mai matura decatu pentru copii. Apucaturele mai mici, cari
potu fi de folosu si copiiloru si teneriloru, le afla usioru insisi
seau invetiatorii. Esergitarea acestei arti ar' fi forte stricatoria
la inceputu, candu .memori'a copiiloru &II se se formeze dein sene

insasi, se se intaresca prein esercitiu, ra nu se alerge prea de

terapuriu la fantasi'a pentru ajutoria mai pucinu naturali.
Ilinemoniea se pote reduce l trei regule principali, cari le
cunosceau si cei vechi :
Converte cuventulu, seau obieptulu singulariu in imagine (simbolica sean. glifografia);
Lega acesta imagine cu unu obieptu spatiosu seau tempurale care 'ti e de indemana Beau care 'ti va fi de indemana
candu va fi necesaria reproducerea imaginii (Topologia)
"c) CA se poti tien mente sucesiunea mai multoru lugruri,

ai se cauti obiepte, a carou sucesiune 'ti e destulu cunoscuta, si

1)

Quintil. Just. Orat. L 1. 31.

www.dacoromanica.ro

94

CULTUR'A INTIELESULUI

apoi Cu fiacare dein acele se legi unulu dein obieptele, pre cari
voesci se tieni mente in certa ordine.
Aceste le a desvoltatu Aretin in tempurile mai noua, si

alti pedagogi s'au adoperatu multa a areti ca metoduri si esemple cumu se se ajute memoda mai bene, inse multe dein
aceste metoduri si esemple sunt mai multa absurde decatu folositoria ; pentru esemplu c, se tienia mente cineva acesta propusetiune: Parisulu e republic'a museloru, fantasi'a se 'si represente
Parisulu insusi seau una imagine a Parisului, inaintea careia unu
facutoriu de rele se preambla libera in susu si in diosu! Seau
c, se tienia mente acesta propusetiune : Quid miraris, quid stupes
mimes hujus mundi divitias? Pompa est ! ostenduntur. Non possidentur perpetuose 'si represente una multime de pungi ou bani s. a..
De aci se tiene si memori'a locale (memoria localis) aceloru

vechi, cari consiliau a imparti cas'a, naea, seau una regiune in

certe parti seau paretele unei case in patrate si a pune in fiacare parte ceva dein acele cari voili, a tien mente.
Despre aceste metoduri insemnamu 6, nu prein atari metoduri 'si au cstigatu memoriele cele mari Temistocle, IVIitridate,

Ciru, Carneade s. a.' , si dein cei mai noui Pico de Mirandola,

Muratori s. a.. Aceste metoduri le respinge Cintilianu cu cuventele : nos simpliciora tradamus, si se intorce la metodula uaturale.
66. Cultur'a intielesului.

Dupa ce s'a esercitatu sensii prein intuitatiuni esterne si

interne ( 54-60), dupa ce s'au incredentiatu memoriei si fantasiei o multime de idee si imagini ( 63-65), si apoi s'a destep-

tata si atentiunea ( 61-62), urmeza a esercitd intielesula

cd se 'si aduca representatiunile ne incetatu la mai mare perspicuitate, se se invetie a le uni, a le combina, a le desparti,

adeca a judecd cu securitate, si prein unirea judecialoru pre

calea ratiunamentului se pota ajunge la conviptiuni noue.
1)

Cicer. Tuse. I. 24.

www.dacoromanica.ro

PERSPICUITATEA REPRESENTATIUNILORU. CULTUR'A JUDEC. 95

67. Perspicuitatea representatiuniloru

Cama se inainteza? Perspicuitatea representatiuniloru

nu se inainteza facundu pre copii c se tienia mente una
=Rime de representatiuni, una multime de nume, ci luandu
amente c, el se alba conscientia chiara despre notele representatiuniloru loru, c se scia destinge rapresentatiunile par-

tiali de cele totali, si despre tote aceste se scia d ratiune

suficiente. Spre acestu scopu educatoriulu d se faca de multe

ori pre copii c se descria acuratu ce au vediutu, ce au auditu. Daca facu erori, se nu inderepteze erorea insusi educatoriulu, ci se faca pre copilu c se oserbe obieptultt de
nou, si insusi se indrepteze erorea.

Candu sunt copiii mai

mari, le se potu d, si concepte proprie spre a le afld notele.

Dupa ce le dh, problem'a, se le laso tempu de meditare

si apoi se 'i intrebe.

68. Cultur'kjudeciului.

Invetiatur'a nu folosesce nemica fora de judecata sanitosa. Tota esercitarea judeciului procede dela acesta regula
universale: a deprende mentea tenerului cd mai multu se
judece de poterea sa decatu sn urmeze judecat'a celoru ce

'lu invelia.si se 'si inderepteze pre ale sale judecia false

Copiii nu se prea deprendu dupa
acesta regula, de aceea vedemu si intre mend mari mai
multi imitatori decatu judecatori nedependenti :
du. pre judeciale acelor'a.

Nedependenti'a judeciului se inainteza :

Provocandu pro copii ell se judece despre lucrurile

ce se tiene de sfer'a cunoscentielora loru.

Deprendiendui necontenitu c, se dee ratiune despre

tote judeciale loru, prein urmare se nu fia prea creduli.

www.dacoromanica.ro

96

CULTUR'A SAGACITATII SI A SPIRITULUI

Unele problemate se nu le inlesnesca ci a une ori

se le ingreuze dein adensu, pentrucd metodulu inlesnitoriu
cela falsa nu dh, mentii nece una ocasiune a se intende.
Daca au facutu erori, se 'i deprenda el inSiSi se
afle ratiunea eroriloru. Acst'a o potu afld apropianduse si
uitanduse de non la obieptele sensibili, ra daca sunt obieptele supra sensibili atunci ratiunea erorli o afla prein analisarea concepteloru, ideeloru, a une ori ajuta si esperienti'a.
Dandule ocasiune c se aplice regulele si cuno-

scentiele la casuri praptice.

Intrebandu pre copii, cumu are se se incepa si se
se faca cutare si catare lucru, si indereptandu proieptele copiiloru asia in cata se creda c totu lucrulu e inveatiunea lora.
69. Cultnea sagacitatii si a spiritului.

Deprendienduse judeciulu se deprende totu de una data

si sagacitatea care pote oserb si cele mai mici aseminari

si diversitati ale lucruriloru, acst'a se numesce spiritu seau
ingeniu daca are mai multa parte intru ins'a fantasi'a decatu
intielesulu. Sagacitatea si spiritulu e mai multa una donu
alu naturei decatu alu culturei, totusi esperienti'a areta, cd
si cultur'a ajuta, si acst'a depende dela invetiatura. Inse si
in conversatiunea de tote dilele contribuesce educatiunea la
cultur'a sagacitatii si a spiritului.
Asta se face:
Punendu copiiloru problemate c se combine unele
obiepte sensibili, se afle asetninarile si diversitatile lora.
Punendule intrebari incurcate, gaciture, cimeleture, s. a..

Nota. De aceste gaeiture, logogrifi, auagramate, charade

se afla nenumerate in eartile facute pentru copii, in diaria, s. a..

www.dacoromanica.ro

CULTUR'A RATIUNII. INFLUENTPA LEPTUREI IN CULTURA

97

70. Cultur'a ratiunii.

Poterea cea mai malta sufletesca a omului e ratiunea.

Totu ce face educatiunea pentru desvoltarea celorualalte Po.
ten sufletesci, face cu scopu c prein acst'a copilulu se se
faca mai curundu fientia ratiunale si se se scia folosi cu ratiunea sa. Prein cultur'a ratiunii nu se intielege, cd educatoriulu se deprenda pre copilu la dialeptica prea de tempuriu, ch-ci copiiloru se cuvene mai multa a ascult decatu
a contradice (resond), totusi cu cata merge copilulu mai
multa spre maturitate, cu atatu d deprensu mai multa ca
se scia a aplic regulele universali la casuri, se scia scote
conclusiuui dein combinarea mai multoru representatiuni, se
scia mai uainte ce va urtn dein cutare lucru, si de ce au
avutu cutare lucru acestu resultatu.
Cu catu se dd, tenerului mai multa ocasiune a 'si esercit ratiunea ocupanduse tu lucruri de tempuriu cu atatu
se emancipa elu mai curuudu de sub tutel'a parentiloru si
a altor'a, dein contra elu pote se fia totu copilu si dupa
ce s'au facutu majorenu. Ratiunea se esercita despre una
parte prein scientia, despre alta parte ocupanduse cu lucrurile
71. Influenti'a lepturei in eultur's menta.

Leptur'a e acomodata si folositoria mai multa cebra

Pentru copiii cei mici mai cd, ar' fi mai bene se
nu lega mai nemica, copiii mai marisiori se lega pucinu, si
inca si in anii urmatori se se deprenda a lege mai pucinu
iu carti, si mai multa in cartea cea mate a uaturei si a vietiei omenesci, afot.a de lucrurile cele ce sunt nemediatu folositorie si necesarie. Leptur'a se se faca mai alesu la inmai tnari.

www.dacoromanica.ro

98

NECES1TATEA DE A ESAMINk TALENTELE COPIILORII

ceputu sub conducerea invetiatoriului, cci copiii indata ce

sciu lege, daca nu sunt alementrea ocupati, lega multa fora
se intrebe daca si intielegu ceea ce lega. Scopulu educatoriului nu e ca copiii se lega multe, ci se lega incetu si bene,

se pota di coniputu despre totu ce au lesa, complesulu

crului lesa se '1u scia spune rasi, si se judece despre atare
lucru candu sunt intrebati de educatoriu seau de altii s. a..
In anii mai maturi apoi leptur'a servesce ca midilocu pentru
studiulu propriu, despre acst'a vomu vorbi in alta loen.
72. Necesitatea de a esamin talentele copiiloru.

Unii invetiatori, mai alesu incepatori, ne potendu areti

una resultatu mai imbucuratoriu puna culp'a pre natura si

dicu ch. copiii nu au talentu, ea tote a a une ori lips'a resultatului vene mai multu dela lips'a metodului, altii rasi

cada in alta estrema de a apretia prea multa taleutele copiiloru. A deveratu, ch sunt copii, pre cari nu 'i pote lumina,
macara catu de pacinu, nece tota intieleptiunea pedagogica,
inse si poterea celoru ce au talentu, e diversa, si pedago
gula d se se feresca a conchide dela necapacitatea pentru
unu lucru la necapacitatea copilului si pentru alte lucran.
De aceea elu d se studieze si se esamine ce capu are copilulu.
Nota. 1. Pentru c se se pota ajut educatoriulu si invetiatoriulu in acestu studiu, punemu oserbatiunile urmatorie:
a) Se iee amente la facultatea sensitiva a copiiloru, fiendua
acsfa se desvolta Mai antaiu. Elu pote sper c copilulu va
av capacitate, daca lucrurile faca impresiuni tari si duratorie
sensulu lui esterta si interim; daca cunosce indata rasi lucrurile
cari le au vediutu, le au auclitu s. a.; daca oserba obieptele ca
luare amente speciale; daca se destepta intru insulu de tempuriu
itnpulsulu spre lucrare, imitare, sclambarea statului, precumu si sen-

www.dacoromanica.ro

NECESITATEA DE A ESAMIN.A. TALENTELE COPIELORU

99

satiunile placerii si ale neplacerii. Uncle se afla contrariulu, acolo

ar' pot conchide, ch copilulu are capacitate debile si tardia. In

adeveru in unii se destepta mai de' tempuriu sensulu pentru eu(onia si armenia, pentru simetra, frumusetia a. a.. Tote aceste
note sunt mai decisive decatu cele fisiognomice, Ins si a ceste inca
sunt rnemontose pentra oserbatoriu, asia e pentru esemplu cauta-

tur'a cea espresiva, mobilitatea si espresiunea vultului, si vivatitatea in tote misicarile.

Memorra si fantasra se manifesta aseminea de tempuriu. Memorra ve,rbale e semnu mai pucinu de capacitate buna decatu memori'a reale. Cei ce se uita mai multi' la cuvente se uita
mai pucinu la seri'a ideeloru si nu areta atat'a potere interna
cugetativa.
radula si perfeptiunea fantasiel se cunosce dein justetea iraaginiloru pro cari le innoesce, si dein regularitatea cu care
le lega, ea se intereseza pentru poesia. Tenerulu ca fantasia via

e mai capace atatu pentru bucuria cata si pentru intristare, amendoue se areta intru insulu fora se scia propriamente de ande
vene. Cela ca capacitate debile more de unta, 6ra cela su fantasia via afla petrecere si in lumea ce 'si crea elu in fantasia.
Facultatea cugetativa propria se areta in diferite moduri.
Unii teneri voescu se cunosca ratiunea si caus'a fiacarui lucru, se
le se esplice, se le se demustre tote. In limbe stint pentru regule,
in scientie pentru demustratiuni acurate, si afla placere special
in scientiele matematice, acesti'a au capacitate buna si intielesulu
loru e mai multa ratiunatoris si teoreticu. Altii facu pote mai
pucinu sporiu in scientiele proprie si in regable limbei, si nu au

diligenti'a cea neinfranta, care destinge pre cei de inainte, inse

ei aplica regulele de multe ori forte bene fora se le cuuosca ; ei
au una certa agilitate naturale de spiritu, una judecata sanitosa
despre omeni si lucruri, una mare facilitate de a se orien0, veri
in ce lucru, multa cultura interna fora de mare aparatu de cunoscentie eredite, in scurtu, multa mente praptica, si de aceea si
multa aplicabiltate pentru lucrurile vietiei.

Unele capete se pare ch au imbetranitu inainte de ce

s'aru fi desteptatu, si educatorii ne potendu se faca nemica cu

www.dacoromanica.ro

100

RESPEPTULU CAPACITATII IN CULTUR'A COPHLORU

d'insele, le au abandonatu. Apoi se destepta preste asteptarea

toturoru si fa cu sporiu mirabile in cele ce au fostu remasu. Inse
esperienti'a areta si esemple contraria. De multe oridice Arndnu s'a alesu nemica dein copiii, dela cari se astepti mai multa,
si au ajunsu a fi multa unii dela cari nu se astept, nemica; e
greu a spune despre copii si teneri, ce voru pot ei se faca una
data prein energia si talentu, spre acst'a se cere unu ochiu ageru. Omenii credu comunemente, cumuch una certa vivacitate a
organisatiunii care se areta mai de tempuriu, si unu sentimentu

s elbatecu de sanitate e unu semnu de una tara a poterii naturali si de una vietia interna mai profunda ; ra in copiii cei tacuti, mai imbecili si mai grei la inceputu, veda una natura mai
tardia, una capacitate mai rea; inse vene epoc'a cea momentosa,
si dein copilulu celu rnai viu so face unu imbecilu pre care d
menatu pentru ci se faca cava sporiu, ra cela tacutu se face
seriosu, si cela imbecilu desfasiura una energia si una elasticitate interna mirabile. Aceste fenomene se probeza in tote dilele
de esperientie nenumerate.
Nota 2. Despre acestu obi eptu au scrisu mai multi, aducemu numai Helvetius de l'homme, des ses facults intellectuelles
et de son ducation. Despre acestu scriitoriu judeca pedagogulu
germanu Niemeyer: (Helvetiu) e plinu de filosofi'a francesca superficiale, dara ca tote aceste are forte multa materia pentru esaminatu si oserbatu."
73. Respeptulu capacitatii in cultur'a copiiloru.

Dupa ce au observatu educatoriulu capacitatea copiiloru,

apoi a dou'a detoria a lui e c se suplinesca prein arte, in

cata se pote, ceea ce au denegatu natur'a copilului. Facultatea sensitiva, memori'a si fantasi'a se pote intari si perfeptiuni prein deprendere. Daca are copilulu mai multa
fantasia decatu intielesu, se cuvene a cultivi mai multu pre
acest'a, ctt asia se se aduca la una proportiune justa amendoue aceste poteri. Capulu secu nu d ocupatu totu Cu a-

www.dacoromanica.ro

FACULTATEA SENSITIVA SE POTE CULTIVI

101

deveruri abstrapte seau Cu subtilitati gramaticali, pentrucit

atunci se face la urma pedante de totu, nece fantasi'a cea

via se nu se prea nutresca cl se nu se faca copilulu fanaticu. la acesta diversitate a poteriloru nu potemu se nu recunoscemu una scopu intieleptu alu providentiei, care se promove asia daca se cutiveza copilulu mai alesu pentru atari
obiepte spre cari are mai multa aplecare. Aci se cere orecare abnegatiune dein partea educatoriului, pentruci fiacare
cultiva mai multa facultatea pre care pune mai mare pretiu,
inse prein acst'a celealalte se espunu la periculu de a reman necultivate.

CAPU IV.
Despre mitimiti facultatii sensitive seau educatiunea estctica.
74. Facultatea sensitiva se pote cultiva.

Omulu are nu numai facultate de a 'si represent diferite lucruri, ci si facultate de a sena una placere seau neplacere in urm'a acestoru representatiuni si in urm'a impresiuniloru pre cari faca lucrurile in d'insulu. Acesta facultate inca se pote cultiv, adeca se potu cultiv si sentimentele.
75. Diversitatea si cultur'a s entimenteloruo

Facultatea sensitiva se manifesta in diverse moduri gia

in auii de antaniu. Impresiunile cari se facu in seusii seau
in spiritulu omului producu una sensatiune de volia buna
seau volia rea, unu sentimentu de inaltiare seau consternatiune, a le caroru cause de multe ori sunt necunoscute, si

www.dacoromanica.ro

102

CULTUR'A SENTIMENTULUT SE.NSUALE

deu se se afle iii natur'a cea mai interna a omului. Daca

statulu cela placutu seau neplacutu se referesce numai la
corpu, atunci sentimentulu e numai sensuale. Alt'mentrea
sentimentele sunt mestecate, sunt inse mai multu spirituali
acele, pre cari le numimu simpatetice, morali, religiose, estetice, si intieleptuali. Tote aceste stau in legatura atatu
representatiunile catu si ca totu ce poftesce si uresce omulu,

si de aceea au una parte forte insemnata in formarea carapterului lui, prein urmare educatiunea nu le pote trece cu
vederea.
76. Cultur'a sentimentului sensuale.

In respeptulu culturei acestui sentirnentu educatoriulu

are a se feri de doua estreme, se nu faca pre copilu nece
prea nesentitoriu nece prea sentitoriu, ci se tieuia una mesura derepta in cultur'a acestui sentimentu. Una iritabilitate
prea mare e una adeverata nefericire, si unu morbo corporale ce are influentia periculosa si asupea celorualalte sensatiuni mai spirituali, dein contra nesentirea seau apati'a
prea mare lipsesce pre orna de bucuriele, cari sunt necesarie
pentru conserbarea organismului.
Nota. Deci nu se cuvene a di, copiiloru una edacatiune
prea iritatoria. Se le se dee tote necesariele pentra nutrire, imbracamentu si locuintia, ma se nu se deprenda c se alega prea
multu in mancan, haine s. a., nece se le multiernesca tote dorintiele fora de nece una discretiune, prein acst'a i are inveti se
apretia mai multa bucuriele sensuali decata cele spirituali, si se
asculte mai multu. de sensualitate decatu de ratiune. E mai belie
a'i deprende c se nu alega in mancan, se nu alega hainele daca
sunt mai fine seau mai grosolane, daca e tempulu frumosu seau

nritu, daca e asternutula mole seau aspru, decatu se se invetie

www.dacoromanica.ro

CULTUR'A SENTIMENTULUI SENSUALE

103

delicati, lingoni, alegutori, comodi, c se apuce totudeun'a bucatur'a cea mai buna, si se ocupe ei loculu cela mai comodu.
Asia s'aru cresce numai epicurei, si omeni molateci si frieosi cari
nu s'aru pot infrunt cu nece una adversitate, unde se cere dominatiune preste aplecarile sale. Natur'a se multiamesce cu pucine (paucis contenta). Copiii celoru mai avuti inca nu s'aru bate
pentru bucaturele cele mai bune daca nu 'i ara deprende, si ara
fi mai sanitosi si mai voiosi Ganda le s'aru d unu viptu simplu
decatu la mesele incarcate cu produptele toturoru partiloru lumii.
77. Cultur'a sentimentelora simpatetice.

Omulu asia e facutu, catu se bucura candu se bucura

altulu si patemesce candu vede pre altulu patemindu, se bucura candu pote fi liberale si generosu, e mesericorde catra
celu ce au ajunsu la reu. Aceste sentimente se numescu
simpatetice, si sunt semne de una bunatate a animei, si intru atat'a se si cuvene a le cultiva. Inse ele potu fi si periculose, anume candu cineva apretia mai multa pre aceste
sentimente decatu sentimentele morali, pentru esemplu una
teneru pote se aiba forte multa sentimentu pentru atari fapte
cari se numescu liberali si generose, si pote si sunt, si ea
tote aceste se aiba forte pucinu sentimentu pentru dereptate.
De multe ori fapt'a cea mai generosa pote fi cea mai nederepta. Sentimentele dein care urmeza atari fapte sunt numai una sentimentalitate vituperabile, care nu d desteptata
ci supresa '), si judeciulu unoru ca acestia (16 indereptatu. 2)
Nota. 1) Sentimentulu de compasiune prea delicatu, emoitunile prea mari la fiace ocasiune, si plansulu, care vene forte
usioru mai alesu copiiloru si teneriloru, destepta comunemente ide'a despre bunatatea animei, cu care si potu subsiste impreuna,
totusi ele sunt nesce semne forte incelatorie, ch-ci acesta teneretia a animei de multe ori areta umai lips'a poterii interne,

www.dacoromanica.ro

104

FACULTATEA SENSITIVA MORALE

de aceea educatoriulu se se pazesca c, se nu se incele. Daca

vene sentimentalitatea copiiloru dela debilitatea corpului, se le intaresca corpulu, daca vene dela lips.a dominatiunii preste aplecarile loru se 'i deprenda a suferi si a se domina. Totusi ar' fi

lucro intorsu, a'i deprende cii, se caute cu nepasare la esecutiunile omeniloru si la torturarile animalialoru, ca-ci aceste se invetia ei a le suferi si fora de speciale deprendere. Apoi scopulu
educatiunii nu e c, se faca pre orna nesentitoriu.
2) Sentimentele simpatetice se purifica si se inderepteza:
purtanduse ca recela catra faptele si sensatiunile pro
cari copiii le apretia multa candu nu merita acea apretiare, asemine sunt pentru esernplu donurile cari se faeu celoru nedemni;
celoru mai mari espunendule casuri particularia si aretandule pretiulu celu adeveratu morale ca se nu se incele prein
impresiunea cea. de antaniu care se face in sentimentu, pentru
esemplu unii tienu a fi numai lucru secundariu a solbe detoriele,
dein contra prea nobile a ajut, pre unu pierde vra, multi nu
credu ea s'aru desonor, facunda incelatiuni mai mici, si asia sentimentulu se corumpe.
78. Facultatea sensitiva morale.

Si senlimentula morale se areta de tempuriu in sufletulu copilului, copilului hica 'i place ce e dereptu si bunu,
elu inca e multiamitu si se stima candu cunosce ca a lucratu
bene, dein contra candu 'la mustra conscienti'a pentru vre
unu reo, atunci se rusineza, 'i pare rea, e consternatu si nemultiamitu, elu inca are stima pentru ce e dereptu, are incredere in cei buni, si respepta fapt'a nobile si neinteresata. Representatiunile despre natur'a si ratiunile ultime ale
acestui seusu morale potu fi diverse, ma esistenti'a lui nu se
pote nega. Acestu sensu tiene loculu ratiunii in anii coi de
antaniu pana ce inca ratiunea nu s'au desvoltatu, si contribuesce forte multa la moralitatea carapterului, dara elu se

www.dacoromanica.ro

CULTUR'A SENTIMENTULUI MORALE

106

daca mi '1u considera educatorii copilului, de aceea si educatiunea estetica inca dd se lucreze
anticipativn pentru cultur'a sentimentului morale, pentru al
educatiunea morale se pota prospeni, cu atatu mai multu la
pote si obtunde

tempulu set'.
79. Cultur'a sentimentului morale

Midiloculu cela de antaniu spre acestu scopu e esemplulu. Copiii judeca forte de tempuriu, cumucit si ei sunt
detori, se lucreze asia, cumu veda lucrandu pre acei, cari
petrecu cu d'insii, pre cari 'i ama si respeDta. Asia se
nascu morfi si moralitatea natiuniloru intregi, a societatiloru
si familieloru particulare ').

Educatorii se judece de multe ori in fienti'a de

facia a copiiloru obieptele morali, sentimentele, motivele si
faptele, fia aceste ale copiiloru seau ale altoru omeni, fia
luate dein ternpulu modernu seau dein tempurile antice, fia
chiarn numai fiptiunate 2).
Se arete copiiloru diferite situatiuni dein vietea

omului si diferite casan, si se 'i deprenda a judecA, ce s'ar'

cuveni se faca seau se fia facutu cineva in cutare casu.
Se 'i deprenda c se aiba placere si stima pentru
fapte totudeun'a dupre gradulu pretiului loru celui morale.
Nota. 1) Daca vedu copiii necontenitu nunmi inselatiuni,
asupriri si maltraptaii dein partea superioriloru in contra celoru
subordinati, atunci sentimentula nedereptului seau nu se destepta
intru insii, seau se obtunde indata ce s'a desteptatu, dein contra
daca veda numai fapte de dereptate, umanitate, libertate, de sufletu neinteresatu, atunci se deprendu si ei a face aseminea, si
se tulbura celu pucinu in cele mai multe casuri, cunda vedu pro
cineva facundu alfmentrea.
7*

www.dacoromanica.ro

CULTUR'A SENTIMENTIILUI MORALE

106

Copiii au simpatia catra cei cu cari convietiueseu si 'i

imita, asia dara daca aru audi ei dela d'insii totu judecia derepte
supr'a lucruriloru morali, atunei s'ara deprende si ei a judec si
a senti dereptu despre lucrurile morali, de aceea e atatu de neaperatu c toti cei se vietiuescu Cu copiii se se uite ce facu si ce
vorbeseu inaintea copiiloru, ce lauda si ce reproba.
2)

80. Continuatiune.

In ultra :
Sentimentulu morale se cultiva desteptandu pre copii cd, se 'si judece lucrarile proprie, ce pretiu sean despretiu, si ce meritu seau demeritu au acelesi, c apoi se aiba
multiamirea seau nemultiamirea, ceea ce e nedespartita de
acestu judeciu, se se rusineze de conscienti'a propria, si se
le para reu. Tuse e neaperatu a tien mesura atatu in laude
catu si in reprobare. Ar' fi erore a laudd si a apretid, necontenitu si prea multa faptele bune, prein acst'a copiii
s'ara desteptd ci s'aru face nepesatori catra lucrurile morali,
aseminea ar' fi erore a infruntd pre copii necontenitu si in
publicu, a'i maltrapt, in tote dilele, prein asemine purtare
educatoriulu nu ar' desteptd sentimente morali ci le ar' obtunde.
Sentimeutele morali se destepta si prein simpatia1).

Representatiunile inca destepta sentimente, ma numai representatiunile intieleptuali facu pucinu efeptu, dein

contra cu catu e sentimentulu mai debile ca atatu e mai

aptivu intielesulu teoreticu; una ocupatiune prea anticipata cu
scientiele inalte pote omori sentimentulu. Era daca representatiunile au unu reporta mai de aprope catra sensualitate,
si daca le sci imbracd cineva, atunci ele destepta si sentimentulu, si implu anim'a de placere seau neplacere 2).
Nota 1). Statele altor'a corporali si spirituali producu si in

www.dacoromanica.ro

SENTIMENTULU RELIGIOSU

107

noi asemini state, acesta proprietate a naturei omenesci se numesce simpatra, pentru esemplu daca 'si esprime cineva mai tare
speranti'a, bucuri'a, dorerea, fric'a, atunci destepta si in altii aceste sensaiiuni.De multe ori copiii se rapescu de bucuria fora
se scia cit de ce se bucura, si rasi de multe ori se temu fora
se cunosca caus'a, asia se potu comunic altor'a si sentimentele
morali, pentru esemplu sentimentulu benevolientiei, alu bucuriei,
dorerii, alu amirarii fapteloru frumose, cbiaru si alu insufletirii
spre a se sacrificit pentru benele altor'a. In acestu moda se potu

desteptA sentirnente si in cei ce sunt mai pucinu sentitori dela

natura, mai alesu daca educatoriulu d ocasiune copiiloru ci se
fi a marturi ai fapteloru frumose, seau se faca si ei, seau candu
se facu serbatori pentru umanitate, natiunalitate, beneficentia, amicetia, in memorra omeniloru ilustri, la aceste ocasiuni toti se pe-

trundu de acelesi sentimente de amore catra umanitate si natiunalitate, si de apretiarea virtutiloru barbatiloru ilustri, cari au
facutu si au suferitu pentru patri'a lora.
2) Pentru esemplu face mare efeptu descrierea ma via a
vitialoru si a virtutiloru particularie, descrierea amorii cata par enti, amici, natiuue si catra progresulu ei, a urmariloru rele co
se nascu dein vitia.
81. Sentimentulu religiosu.

Omulu e facutu dela natura 6 se sentia necesitatea religiunii, si are si capacitate spre a 'si cultivi sentimentele
religiose. Sentimentula religiosu se areta de tempuriu in
multi copii, si inca mai comunemente in unire ca cela morale. Mai antaniu copiii sentu in anim'a loru una aprobare
si reprobare secreta, una inculpare si una desculpare, mai
tardiu ei sentu si necesitatea de a sci care e acea mana,
care a scrisu acesta lege in anim'a lora. Asia religiuuea se
intemelia pre natur'a cea morale a omului, de aceea d'ins'a
nece nu pote fi numai una suma de pusetiuni positive seau

www.dacoromanica.ro

108

DESTEPTAREA SENTIMENTULUI RELIGIOSU

formule, ch-ci aceste s'aru pot invetii si posed si atunci

candu ar' lipsi cuiva de totu moralitatea interna.
82. Desteptarea sentimentului religiosu.

S'a pusu de multe ori acesta iutrebare: Catu de tempuriu se cuvene a destept idee si sentimente religiose in
copii ? Multi au respunsu, cA pre catu se pote mai de tempuriu, altii, precumu _Rousseau: ci se cuvene a destept atari idee si sentimente multa mai tardiu de cumu se face
comunemente ! Unii dicu, ca gia copiii cei mici ara d se balbutesca numele lui D-dieu; altii dicu, ca ar' fi mai bene a
astepti periodulu ratiunii si apoi se se pronuntia atunci
numele lui D-dieu cu mare solemnitate, ra pana la acea
solemnitate educatoriulu nece se amentesca de D-dieu 1 Kant
inca dice, c ar' fi mai conformu c se invetie copiii a
cunosce mai antaiu scopurile lucruriloru si emu se cuvene
omeniloru a se purtd, a le ageri poterea judecatoria, al face
se cunosca ordinea si frumuseti'a opereloru naturei si numai
dupre aceea se le se espuna conceptulu fientiei celei supreme,.

ra pana atunci, daca ar' fi cu potentia, se nu 'i duca la

ceremonie religlose, si nece se le memore numele lui D-dieu,
inse despre acestu metodu dice Kant insusi (in Pedagogica)
clt nu e aplicabile.
Asia dara se cuvene a desteptfi in copii sentimentulu

religiosu, indata ce au esitu ei dein acelu periodu, care se

pote consideri numai c animale, adeca indata ce au iceputa a se destept in d'insii conscientea, se se faca inceputu
Si Cu desteptarea sentimenteloru religiose, Era acesta desteptare se face invetiandu pre copii c se se abata ca anim'a dela lucrurile cele vediute, marginite si mutabili spre
Mu nevediutu, nemarginitu si eternu, si ducundui dela amorea

www.dacoromanica.ro

SENSULU FRUMOSULUI, GUSTITLU

109

catra parentii loru la amorea lui D-dieu care e amorea insasi. Educatoriulu d se le spuna in limb'a loru, ca totu benele numai dela D-dieu vene, ci elu numai pre cei buni ama,
si numai acelor'a da bene adeveratu si duratoriu, ci elu ne
spune prein conscienti'a nostra care e legea lui cea santa,
si cere dela noi ascultare neconditiunata.
Nota. Educatoriulu se va folosi de tote ocasiunile acomodate, spre a destept, aceste sentimente in copii, elu va av forte
buna ocasiune pentru acestu scopu, pentru esemplu, candu copiii
sunt misicati de una bucuria speciale dereptu vre unu evenimentu
imbucuratoriu; candu va lege impreuna cu d'insii biografiele barbatiloru ilustri dein anticitate 'i va face luatori amente, ch cei
vechi nu intreprendeau nemica fora de a invoc mai inainte aja-,
toriulu lui D-dieu: Timoleon nihil rerum humunarum sine Deorunt
amine agi putabat. (Nepos). Si Romanii diceau : ab ove principium. Educatoriulu erestinu se ajuta specialmente cu ide'a despre
D-dieu cumu o presenta crestinismulu, nu c, a unui D-dieu na-

tiunale, ci ei parentelui a totu genulu omenescu, bunu fora de

margini in eatu face se ploue si se resara sorele si preste cei
buni si preste cei rei.
83. Sensulu frumoindui, gustulu.

Oroulu are sensu nu numai pentra ce e bunu si ade_

veratu ci si pentru frunzosu, care in sensu mai strimtu se
numesce esteticu seau gustu. Acest'a inca are opu de cultura, care daca e adeverata, atunci gustulu nasce sentimentu
pentru ordine si armonia, dein contra neplaCere si despretiu pentru totu ce e reu, neordinatu si uritu, si omulu, in a
carui sufletu gustulu bunu a ajunsu la plenitiunea culturei,
e mai regulatu si mai placutu decatu alti omeni in moduli'
seu de a cugeti si de a lucra, elu e depresu la ordine, la
cuvenientia, decentia si frumusetia, si despretia totu ce e in
contra acestor'a. Lui facn gretia tote substilitatile cele de

www.dacoromanica.ro

CULTUR'A GUSTULUI

110

nemica, tote sofisteriele, si tote lucrurile afeptate si nenaturali, reportesse acete la cugete seau la fapte.
84.

Cultur'a guatului.

Cultur'a gustului depende nu numai dela invetiatura

(despre care in didaptica), ci depende multu si dela educatiune. Adeca cultur'a gustului depende nu numai dela fineti'a

organeloru care unii o aft in gradu mai mare decatu altii

dara si dela mai multe cercunstantie fericite, in cari s'au
aflaiu unii si altii dein teneretie, ca unii au avutu fortun'a
a fi incungiurati nu mai de armonia, simetria, si forme frumose si a vietiui ca persone cari atatu in vorbele catu si
in faptele loru manifestau nurnai espresiunea unui finu gustu
esteticu.

Gustulu se pote cultiv:

ferindu pre copii mai alesu de veri ce conversatiune in care domina unu spiritu si tonu fora gusta si odinariu ;
presentandule obiepte de arte frumosa, si facundui
luatori amente la totu ce vetema urechi'a si ochiulu, apoi
reileptendui c se eaute la bunulu gusta in tote lucrurile

cari 'si le procura ei, le posedu si ordina ;

petrecundu ca d'insii in natura, unde se afla ideariale frumosului si alu placutului; gaudenti'a naturei se pote
mari prein musica, fienduca acst'a misica si inaltia sufletulu,
si asia '1u prepara c se dee loca frumusetieloru naturei ce
intra in d'insulu dein tote partile ; cultur'a gustului se ajuta
multa prein inclinatiunile simpatetice, prein sociabilitate, si
amicetia. Gustulu bunu apoi e nemiculu a totu ce e afeptatu,
si nenaturale, si intru acest'a nu vede mai multa decatu unu
gustu reu chiaru si atunci candu tiranic'a moda l'ar' declar

www.dacoromanica.ro

SENSIMU SUBLIMELIII

111

de gustulu bunu. Apoi trecerea nu e grea dela frumuseti'a

fisica la frumuseti'a morale. Educatoriulu pote aretkcopiiloru

6 unu omu frumosu la faca si la statura va vorbi mai la

anim'a ascultatoriloru decatu unu Esopu, se intielege, cA
daca are si spiritu frumosu, pentruci radiele frumusetiei morali se refleptu in frumuseti'a fisica si afla intrare mai usiora in anima.
85. Sensulu sublimelui.

Sublimele se tiene mai pucinu de sfer'a teneretieloru

pentruch, presupune una cultura mai malta a ratiunii fora
de care nu se pote senti. .Representatiuni sublimi se nascu
atunci candu conceptele sunt mai debili decatu se pota caprende obieptulu totu, pentrucA elu intrece tote obieptele
cunoscute si ordinaria. Sensatiunile sublimi se nascu candi
vedernu undeva poteri cari intrecu multa pre ale nostre sipre a carom marime nu ne o potemu cuprende decatu numai incordandune forte tare sentimentulu. De aceea unele
c aceste nu sunt acomodate pentru copii. Daca se deprendu
copiii de tempuriu cu lucruri estraordinarie, atunci nu afla
nece una placere in frumuseti'a naturale. Atunci chiaru si
sensulu morale d' a se pune in misicare prein ceva estraordinariu. Inse incetu incetu se cuvene a pasi si la cultuea
acestuia, facunda luatori amente pre teneri la obieptele cari
se destingu prein marimea lora fisica si morale. Inceputulu
se face mai bene dela marele ce se afla in natura, acest'a
imple de admirare si uimire si pre intielesulu mai pucinu
cultivatu 5 sublimele care se afla in carapterii si in lucrarile
omenesci presupune gia una cultura mai mare interna, asenunca presupune una cultura mai deplinita si sublimele care
se afla in limba si in operele de arte.

www.dacoromanica.ro

S ENNUI ADEVERULUI

112

Nota. Tenerii, caroru se dau in mana prea de tempuriu operele

poetiloru marl, seau si ale altoru scriitori de genulu celu mai sublimu, pierda sensulu pentru una miie de alte frumusetie, cari le
se paru prea simple si prea ordinarie. Prein acele gustulu loru
mai multa se corumpe, si 'si pierdu sensulu .chiaru si pentru sublimele celu adeveratu, pre care 31u cerca mai de multe ori numai
in vorbe neintielese. Ei veda natur'a cea mare numai in tumulturi
si intempestati, si umanitatea cea mare o veda numai in faptele unui entusiasmu forte neconsideratu de multe ori, chiaru si in facutori de rele valorosi.

C, se lucreze educatiunea estetica in armonia cu cea

morale, spre acst'a e neaperatu a interes, pre copilu de buna
2)

ora mai multa pentru dereptate decatu pentru generositate si marl-

nimia care de multe ori numai la parere e mai sublime. Omulu

da se se deprenda mai antaniu a lucr, bene, inainte de ce ar'
pot6 se faca fapte mari.
86. Sensulu adeverului.

Copilulu inca are pofta spre scientia, elu oserba cu luare amente fenomenele esterne, si intreba de buna ora de
causele lucruriloru. La inceputu elu uresce deceptiunea, incelatiunea si mentiun'a, chiaru si copiii cei mici sentu maltiamire candu oserba c au inaintatu in cunoscentie si inca
fora de nece unu respeptu daca aceste stint de vre n.unu folosu au ba. Educatoriulu are detoria de a nutri in copii aceste sentimente. Acst'a o face :

aretandule catu e de dorita si de frumosu a fi decoratu cu tote cunoscentiele necesarie unui omu, unui natiunalistu si cetatianu in tote ramurile vietiei natiunali. Aceste
sentimente nu e greu a desptd in copii, pentruc esperientra areta, ca se potu destepti sentimente si pentru alte perfeptiuni mai neesentiali, precumu e pentru esemplu sentimentulu naturei superiori si alu clasei sale, cu atatu mai
1)

www.dacoromanica.ro

t13

DESPRE EDUCATIIINEA MORALE

multn se potu destepta asia dara seutimente pentra alte perfeptiuni mai adeverate si mai eminenti.
Sentimentulu multiamirii se nasce propriamente atunei, candu copilulu oserba insusi cumuca sufietulu lui s'a
mai luminatu, ca inainteza, cb, invinge dificultatile, apoi candu

oserba catu pote se faca cu cunoscentiele sale, si cu catu e

d'insuin mai inainte decatu cei ce nu au atate cunoscentie
cate are elm
Educatoriulu se iee amente el alumnulu se nu uresca invetiatur'a dein culp'a lui. Ast'a s'ar' templa dein
caus'a metodului vitiosu, care ar' urma educatoriulu seau in-vetiatoriulu, fia ca materi'a invetiaturei nu ar' av inca nece
unu interesu pentru alumna seau form,'a invetiaturei ar' fi
atatu de neacomodata in catu mai multu l'ar' tortura decatu
i ar' destepta amorea spre invetiatura. Despre acst'a dice
Cintilianu 1 : Id imprimis caven i oportet, ne studia, qui amare

nondum, potest, oderit puer, et amaritudinem semel perceptam etiam ultra rucles annos retormidet.
CAPE V.
Despre cultur'a facultatii adoperative seau despre educatiunea morale.
87. Consideratinne generale

Omulu numai atata pretiu adeveratu are catu pretiu mo-

rale are; numai perfeptiunea morale, seau bunatatea carapterului, santitatea sentimenteloru face pre altii ca se respepte pre orna si fora de voli'a loru, tote celealalte perfeptiuni ale omului corporali si spirituali au pretiu numai conditiunatu. Educatiunea pana aci au desteptata si au formatu
1)

Cint. I. c. 1.

www.dacoromanica.ro

114

NATURA MORALE

numai sentimentulu cel,ii morale alu copilului, si prein acst'a

l'a preparatu spre a se pot determina insusi ea se faca aceea ce prescrie legea. Pana aci purtarea copilului a fostu

numai una imitare a fapteloru cari in societate trecu de derepte si cuvenientiose, de acumu inainte copilulu d se se
deprenda de a lucrd dupre principia, si prein acst'a se destinge
educatiunea morale de cea estetica si intieleptuale, cu tote cti,
si aceste amendoue au avuta una direptiune catra moralitate.
88. Natur'a morale.

Multi dein pedagogii mai noui sunt de parere, cumuci

copii au una natura morale luna la inceputu, ei sunt nenocenti, in ei nu se afla nece una urma de inclinatiuni si apetitiuni rele. Inclinatiunile si apetitiunile copiitoru, pre cari
altii numescu rele, sunt numai nesce urmari necesarie ale
nepreceperii copilaresci. Altii dein contra sunt de parere,c natur'a omenesca e corupta de totu in tote instintele si
inclinatiunile sale, prein armare omulu e absolutu necapace
pentru totic bunulu adeveratu fora de unu ajutoriu mai inaltu,
si asia tote cugetele si apliearile lui sunt rele dein teneretie ; in copilu insusi se afla una aplecare spre reu (malum
radicale), cela pucinu una direptiune seau aplec.are atatu spre
rea catu si spre bene, cu tote c in proportiuni diverse.
Nota. Parerea de antaniu o apera _Rousseau si in urm'a
lui mai multi pedagogi: Basedow, Campe, Saltomann, .Rochow, inca
si Pestalogoi s. a.. Ceealalta parere o apera teologii mai vechi
si filosofii de scol'a critica cea mai mare parte, mai alesu de
candu a esitu la lumina disertatiunea lui Kant: religiunea mire

lnarginile ratiunii singure. Totusi, dice Sant in Pedagoyie'a sa, eh,

omulu dela natura nece nu- e moralmente bunu fleco reu, pentru-

ca elu dela natura nece nu e fientia morale, dara se pote dice

www.dacoromanica.ro

CE ARATA ESPERIENTPA. IN ACESTU OBIEPTU

115

94 elu are in gene dela inceputu indemnuri spre tote vitiale, cit-ci

elu are inclinatiuni si instinte, cari '1u indemna, ca tote eh ratiunea '1u indemna spre alta ceva contrariu."
S 89. Ce axeta esperienti'a in acestu obieptu.

In toti copiii se oserba despusetiuni (indoles) spre

aplecari, sentimente si fapte bune. Unii se destingu dein copilaria prein amore speciale spre adeveru, spre ce e bunu
si chiaru spre ce e mobile 1, reulu le e propriamente strainu
de totu, si la inceputu nece nu '1u potu cuprende, despre acesti'a se presupune ca sunt nenocenti.
Para ea tote aceste toti copiii se potu seduce la
reu, si in unii se afla forte de buna ora una despusetiuue
mai tnre spre atari lucran i cari in anii mai inaintati se numescu nederepte seau rele, peutru esemplu ca s'aru bucuri
de reulu altoru, ci ara fi falsi, mentiunosi, ara av una aplecare naturale spre a incel si spre furtu, si aceste c, inascuVidi ego et expertus sum zelantem parvulum. Nondum
te.
loquebatur, et intuebatur pallidus amaro adspectu collactane-

um suum"dice Augustinu.
Copiii acelora'si parenti inca sunt diferiti si unii
sunt mal buni altii mai rei, ca tote ca au totu aceeasi educatiune, acelesi esemple.
In sufletulu unoru copii se nascu nesce lineamente

cari nu se potu esplic numai dein sensualitate, cu tote di

1)

Omnimum honestarum rerum Bernina gerunt, quae adrnonitione excitan-

tur, non aliter quara scintilla flatu levi adjuta ignem [mum esplicat. (Seneca). Si _Rollin: Il y a des enfans si bien ne, d'un naturel si heureux et si
docile, qu'il suffit de leur montrer ce qu'il faut faire, et qui, sans avoir besoin
des longues leons d'un maltre, au premier signal saisissent le bon et Phonnte,

et s'y livrent plcinement: rapacia virtutis ingenia:"

www.dacoromanica.ro

11 0

NECESITATKA DE 4 .Q1JNOSCE N4TUR'4 COPIILORII

se esplica dein sensualitate, de ce se facu unele instinte atatu de stricatorie cu tempulu.

90. Neceeitatea de a cunoece natur's copiiloru.

Unii copii sunt dein firea lora iuti, de capulu loru, neastemperati, totudeun'a aptivi, de aceea ei totu strica, restorna, rumpu, 'si areta dorintiele lora cu impetuositate, o fensiunile le dau inderttu indata, .in lucrurile cele seriose
'si pierda usioru pacienti'a de a fi cu luare amente, nu potu

se stee multa intru una locu, dicu si

fact.'

multe fora de

discretiune, facu multe intreprenderi temerarie, suferu forte

greu a fi marginiti, candu le se pare a le s'a facutu vre

una nedereptate, acst'a o areta cu multa impetuositate, au
pucinu sensu pentru maniere esterne, pucina ascultare orba,
contradicu indata candu nu sunt convinsi, inse pre lunga aacesta suferu a se ince14 usioru si pre partea loru sunt totudeun'a computatori rei : dela unii ci acesti'a de regula se pote

astepta, ca voru c6stigA, multu carapteru si pretiu morale

daca voru fi traptati dupa cuvenientia, nu pentru ca aru fi
bune aceste tote, dar' pentrucft se presupune ca unii cti acesti'a au poteri, cari prein educatiune respundietoria potu
produce multu.

Dein contra alti copii sunt astempereti, nu au placere

se auda fremetu multu, asculta cu aceoasi atentiune atatu
lucrurile seci catu si cele interesanti, se insinua pretotuindenea, mai alesu unde vedu ca potu se cstige ceva, nece una
data nu au parere propria, nu contradicu nece una data7
asculta la celu do antaniu seranu, nece una data nu facu e-,
rore in computa spre damnulu loru, spunu multe sententie
mai alesu unde sunt carii se 'i admire, au ochi aged pentru

www.dacoromanica.ro

PROBLEM'A EDUCATIUNII MORALI

117

erorile altor'a, asculta, pandescu, ambla in susu si in diosu,

si daca afla ceva, apoi ducu vorb'a dela unulu la altulu,
seau dein casa in sasa si inca o si muesca ; candu e se a-

jute pro unu nefericitu, mai antaniu esamina cu de amenuntulu daca acel'a tnerita ajutoriu au ba ; suferu ofensiunile

de faca, apoi aflandu ocasiune le intorcu in deretu s. a.:

unii cd acestra comunemente trecu de copii forte buni, preceputi, inse e tema, cd se nu devenia la urma nesce scelelerati cu sange rece, daca le va lipsi educatiunea cuveuientiosa, seau celu pucinu nesce omeni forte neaptivi, debili, si
indiferenti catra veri ce lucre fora de nece una distintiune.
Unele dein acesta scaderi le nutrescu parentii si educatorii dein adensu in copiii loru, pre copii invetia a ti tueutiunosi, incelatori! Purtatorii de vorbe sunt favoritii lord

CAPU VI.
Principide educatiunii morali.
91. Problem's educatiunii morali.

Copilulu nu se pote face virtuosu prein altii precumu

se pote face invetiatu, virtutea e produptulu libertatii. Totu
ce pote face educatiunea in anii cei de antaniu ai desvoltarii ratiunali afora de couserbarea si cultur'a sentimentelora morali consiste intru aceste: I) in educatiunea morale
negativa, II) in disciplina, 111) in cultur'a nemediata superiore
a internului.

www.dacoromanica.ro

1.

Educatiunea negativa.
92. Oserbatiune generale

De multe ori se esplica bunatatea seau coruptiunea cea

morale a copiiloru numai dein sfer'a in care crescu ei, dein
cercunstantiele cari facu impresiune in d'insii si dein traptarea lora. Deci cela ce conserba voli'a buna in copii, cela
ce 'i sci ocup, celu ce nutresce in ei sentimentulu de libertate, si, candu merita, areta, cb, are incredere in ei, cela ce
le micusioreza pre neoserbate instiatele si aplecarile cele
stricatorie, si in fine 'i cercunda cu tote esemplele despre ce

e bunu si frumosu pre cari le are de indemana, anula c

acel'a pote astept progresu in cele bune ca mai multa securitate decatu ande se afla contrariulu dein aceste tote.
93. Voli'a bulla.

Candu sunt copiii voliosi, atunci benele prospera in d'insii mai usioru si mai rapede decatu reulu. Sanitatea corpului in multe casuri are parte mare in sanitatea sufletului.
Sufletulu copiiloru morbicosi e mai aplecatu specialmente spre
pasiuni egoistice decatu alu cebra sanitosi. Cele mai multe
scaderi ale educatiunii corporali sunt asia dara scaderi si
pentru educatiunea morale. Copiii cari au crescutu de mici
intre persone morose, capriciose, grele la fire, se faca si ei
aseminea morosi, capriciosi, grei la fire, veementi s. a.; dein
contra volVa buna deschide sufletulu si '1u prepara pentru
tote impresiunile bune, '1u face de asculta bucurosu si inca

www.dacoromanica.ro

OCUPATIIINEA

119

'1u si intaresce spre a se pot domind, pentrucb, poterea cea

interna se pote desvoltd cu libertate.
Nota 1). De ce crescu copiii tieraniloru ca atate scaderi
morali cari se imputa tieraniloru comunemente? Pentruch vedu
pre parentii loru a pururea morosi si nemultiamiti, infruntati, in-

jurati, batuti, ne avendu di buna dora in tota vieti'a lora, nece

una data in urechi'a loru nu intra tonu de amore, nece ochiulu
loru nu vede cautatura blanda omenesca, asia vediendu ei dispretiulu miseri'a si starea cea apusa a parentiloru .lora, 'si pierda

sentimentulu de respeptu si catra parentii lora si catra aceia,

cari sunt caus'a dispretiului, a miseriei si a starii celei apuse a
parentiloru lora, sufletele loru, dein cari au emigratu increderea
si amorea, se implu de neincredere si de ura in contra altor'a
dupre legea naturei: cei ce semina ura nu potu seceri amore.
2) In contra acestei invetiature se obiepta, c ea catu e
teneriraea mai voliosa, cu atatu e si mei clamorosa, si cu atatu
face mai multe necuvenientie ; la acst'a se respunde, c nu e neaperatu numai decatu c, voli'a buna se consista in strigare si in
tipete, aceste sunt numai nesce consecentie cari urmeza firesce
unde sunt adunati multi omeni voliosi. Iu ultra vorb'a Malta, chiamama, risulu, una misicare mai mare a corpului, si volea buna a
uneori camu esita dein margini, aceste tote se potu moderi, una

ce rea nu sunt, copiii cei inchisi si condemnati la tacere faca

mai multe rele. Certele, cari se nascu de multe ori intre copii,
inca nu se potu numi necuvenientie si rele numai decatu; aceste
dependu dela alegerea colegiloru, dela preveghiarea educatoriloru,

si dela alte cercunstantie, apoi dein unele certe se desvolta de

multe ori poteri frumose.
94. Ocupatiunea.

Nenumerate necuvenientie, cari pre incetu se prefacu

in rele positive, se nascu numai dein lips'a ocupatiunii si
dein uritu. Celu ce sci dd copiiloru ocupatiuni acomodate
etatii si firei loru, va av mai pucine ocasiuni de a se plange

www.dacoromanica.ro

120

OCUPATIUNEA

in contea lora. Candu sunt ei ocupati necontenitu ca lucruri

eari nu trecu preste poterile lorn, atunci mar anevolia le

veae in mente, CI se faca vre unu reu, seau vre una nebunia. Chiaru- candu s'ara fi resoluta se faca vre una nebunia, se abatu ; numai se nu i constringa la vre una ocupatiune uritiosa, pentruca aceea produce efeptu contrariu, si se
nu fia ocupatienea prea continua, chiaru si joculu e fatigatoriu, si produce umori rete daca tiene prea
; cela mai
multu efeptu face ocupatiunea favorita, pentrad, imple totu
sufletulu, si face necesaria una multime de alte ocupatiuni
colaterali. Pentra anii anteriori sunt cele mai acomodate ocupatiuni coleptiunile de produpte naturali, chiaru si jucariele,

pentrua aceste fact], pre copii c se le fia cas'a cara, ele

esercita si mentea praptica, si copiii ocupanduse ca aceste
petrecu nenocenti dile si ani intregi 1. In intemeliarea, si
conducerea acestoru ocupatiuni se areta mai bene aceea ce
se numesce preveghiore asupr'a copiiloru. Durere inse ci
acesta preveghiare de multe ori mai multa impedeca apti-

vitafea cea libera a copiiloru, si atunci ea se abate ca totulu dela scopulu sea
Nota 1. Numai se nu fia jocurile pentru chtigu, Beau jocuri
de carti 1 Aceste sunt cele mai periculose ocupatiuni, ele se prefacu forte curundu in una pasiune miserabile, omoritoria de spiritu
si de anima. E lucru infricosiatu a ved pre copii, cumu siedu la
mes'a de jocu aprensi de poft'a cstigului, indeserta s'ar' adoper, cineva se 'i abata dela carti chiaru prein cele mai interesanti
discursuri seau prein alte jocuri, ei nu audu nemic'a, nu veda
pentru bucurii mai
nemic'a, nu cugeta la nemic'a, totu sensulu
bune e stinsu. Nu se pote spune cata stricatiune face acesta nefericita pasiuue in sufletele cebra teneri. Eu rogu pre toti edu-

catorii cu totu de adensuludice uuu pedagogu renumituse nu

strice pre copii Cu esemplulu loru, eu rogu pre toti parentii, se
www.dacoromanica.ro

NI

SENSOL1J LIBERTATII

nu chiame pre nece unu copilu la jocurile loru cele de tote dilele. Jocurile cele mai clamorose, mai selbatece si mai periculose
inca nu sunt atatu de periculose, cumu stint jocurile luerative daca

s'au prefacutu in pasiune si necesitate. Cu atatu au mai multa

pretiu celealalte recreatiuni si ocupatiuni, prein cari se esercita,
si se desvolta poterile corpului si ale sufletului.
2. Copiii nu se potu ocupi cumu se cuvene daca 'i lasa
singuri, ei se invetia reu daca petrecu indelungu singari in numeru mai mare. Copiii singuri dorescu a fi condusi, chiaru si
tenerii daca nu sunt gia tare stricati. Numai educatoriulu se le
dee pace ca se 'si petreca dupre rnodulu loru nu dupre modulu
seu. Ocupatiunile loru se nu fia impuse, alt'mentrea se prefacu in
opere serbili. Elu se le consilia, se dee proiepte, ei se alega. A.
Iasi pre alumni de sene e una oserbatiune derepta, inse acomodata pentru etatea mai matura.
Unii parenti voru numai se scape de copii, si nu oserba cata
stricatiuue urmeza dein lips'a preveghiarii asupr'a. loru. Nu e de
ajunsu numai atat'a, ea copiii nu faca escese in sensu propriu.
Cugetele fora de folosu, discursurile stricatiose si de totu deserte,
ratecirile sufletului urmate dein uritu, corumperea prein unu singuru sociu reu, aceste sunt rele multu mai mari decatu unele petulantie copilaresci pre cari de multe ori le judeca forte aspru.
95. Sensulu libertatii.

Cu catu se sentu eopiii mai liberi, si prein urmare mai

pucinu marginal in vorbele si in faptele lora prein una multime de proibitiuni si legi ; cu atatu se desvolta in d'insii mai
curundu una carapteru morale. Prein precepte morali continue se potu produce multe bunuri cari au aparentea moralitatii, ma acele nu se nascu dein sensu bunu, ci sunt
produse numai prein arte fora ci sensulu se se fia indereptatu. Se se dee numai ocasiuni indemnuriloru cebra firesci

si bune spre a se pot man ifesti, se se tale numai ocasi8*

www.dacoromanica.ro

122

1NAINTAREA RENEW' PREIN INCREDERE

unile unde indemnurile cele rele potu se lucreze: atunci cele

de antaniu se voru intari si ceste dein urma se voru debiHO. indata. Afora de acst'a celu ce respinge prein midiloce
violente fiace manifestare libera a copiiloru, unulu c, acel'a
nu
cunosce cumu sunt ei. Daca le se di pace ch se se
arete cumu sunt ei in adeveru, atunci e mai usioru a le inderepti scaderile asia in catu ei nece nu oserba. Ramulu
celu teneru nu d frantu ci numai plecatu si educatu, daca
iea vre una direptiune stramba. Libertatea care se concede
copiiloru pote fi de multe ori numai aparente. Educatoriu-

lu pote conduce totudeun'a cereunstantiele asia, in catu

copiii se determina prein aceste, ci fienduca ei eredu c lucreza de sene si libere, asia ei se invetia a lucrit moralmente, ceea ce una educatiune coaptiva nece una data nu
ar' pot face. Ea cresce numai ipocriti seau macine.
Nota. Prein urmare educatoriulu (16 se se bucure daca
copiii lui au facutu vre unu bene fora de lege, fora de comanda,
fora de frica seam sperantia, mai multu, decatu candu s'ar' pot

laud. c '1u asculta pre d'insulu intru tote. Cicerone asemina

pre omeni cu plantele, si dice, ch, precurnu se cuvene a d, numai direptiune planteloru, asia si omeniloru: Earum etiaru rerum,
quas terra gignit, (stirpium) educatio quaedam et perfectio est,
non dissimilis animantium. Itaque et vivere vitem et mori dicimus; arboremque et novellam et vetulam et vivere et senescere.
Ex quo non est alienum, earum augendarutn et alendarum quandam cultricem esse, quae sit scientia atque ars agricolarum, clime
circumdat, amputet, erigat, extollat, admiuiculetur, ut quo natura
ferat, co possint ire; ut ipse vites si possint loqui, ita se tractandas tuendasque esse fateantur."
96. Inaintarea benelui prein incredere.

Candu merita copiii incredere, atunci educatoriulu se

www.dacoromanica.ro

MICUSIORAREA STREMURULUI SPRE REU

/23

arete ca are incredere in d'insii, asia se voru deprende a se

increde si ei. Ce se cere dela teneri se se considere ca
ceva, ce se intielege de sene si nu are nevolia de recomendatiune; dein contra educatiunea vitiosa sustiene, ca nu se
cuvene a da nece una incredere teneriloru si a nu basa nemica pre d'insii. Inse esperienti'a au aretatu, ca copiii Cu
atatu faca mai pucinu abusa de libertatea ce le se da, at
catu oserba mai multa, ca 'si au cstigatu incredere foiesinduse de d'ins'a precumu se cuvene. Si copiii inca au
sensu pentru stima, si unu instintu de a merita stim'a altor'a. De aceea se scia fiacare educatoriu ca daca voesce se
incele, se esplore pre teneri, elu va fi incelatu de d'insii de
cele mai de multe ori. Ca-ci ne adoperanduse elu a'i atrage
prein incredere, ei inca afla unu interesa intru aceea c se
fia mai rafinati decatu d'insulu si se '1u incele, despre cari
nece nu aru cugeta candu aru fi traptati alt'mentrea.
97. Micusiorarea stremurulni spre reu.

()multi doresce mai tare lucrurile proibite (nitimur invetitum), deci cu catu educatoriulu va proibi mai pucine ea
atatu va micusior mai multa stremurulu spre reu (stimulus
ad malum) ; unii parenti si educatori credo ca educatiunea
consiste numai intru a proibi. Preceptulu inca pote stremur
spre reu de si mai pucinu, si ca atatu e mai bene cu catu
'si facu copiii detoriele mai bucurosi si fora de precepte.
Folosulu esternu indemna la rele mai multu decatu tote.
Copiii nu faca reulu pentructc e reu, ci pentru ca voescu
a astiga preintr' insulu, si '1u considera c unu midilocu
spre aceea. Asia dara pentru educatoriu e una cstigu mare,
daca pote face, ca copiii se nu aiba mece unu folosu dein

www.dacoromanica.ro

CONVERSATIUNEA SI ESEMPLULU

124

abaterile loru. Trapiarea copiiloru inca le pote di indemnu

spre rea. Asprimea interita spre mania; infruntarea si mustrarea continua spre amaratiune; indulgentra prea mare
spre adulatiune si spre a torturl pre educAtoriu pana ce 'si
ajungu scopulu; laud'a fora de mesura spre ostentatiune;
fiacare pasiune, fia aceea imperativa seau proibitiva, numescase asprime seau bunatate, daca se mesteca in educatiune, ea indemna pre copii la una purtare asemine.
Copiii voru spune adeverulu daca voru ved eh nu
au folosu dein mentiuna; ei nu voru av pofta de a acus, pre

Nota.

alti copii daca voru ved eh 'si pierda amorea si respeptulu c

acusatori, si dein contra daca voru ved eh cstiga amore si respeptu desculpandu pre socii lora. Ei nu voru trage la sene nemica prein incelatiune daca voru ved ch pre atari lucruri nu le
potu tien nece una data. Ei nu voru face resistentia, nu voru
plange, nu voru tipi, daca voru ved, ch cu unele ca a ceste nemica nu potu scote la cale. Ei nu 'si voru bate jaca de altii,
nece nu voru ofende pre nimene, daca altii voru respinge dupre cuvenientia, si daca le voru aret, eh nu potu se 'si bata
jocu de nimene fora de a fi puniti. Dein asemine esperientia ei
invetia mai multa deatu de intru una miie de sententie
98. Conversatiunea si esemplulu.

Conversatiunea are cea mai mare influentia in educatiune; esemplulu face mai mare impresiune in cei rani multi
omeni decatu preceptele si legile. Cei mai multi copii era
remand buni si necorupti mai indelungu, si bunatatea lora
cea morale s'ar' intari spre a pot se resiste la impresiunile
cele rele daca ar' fi cu potentia a'i feri de tote esemplele
rele, si a'i incungiur numai cu esemple de lucran i bune si
frumose. De aceea se faca mai buni cei ce se crescu in familie culte, unde nu veda decatu fapte de dereptate, belie-

www.dacoromanica.ro

125

DEPRENDEREA

vointia, patriotismu.

Conversatiunea si esemplulu de aceea

facu atata impresiune in copii, pentruca in ei stremurulu imitativu e forte tare, si imita ceea ce veda dela parentii si
dela aceia ca cari vietiuescu ei. De aceea e mai usiora educatiunea copiiloru urmatori daca sunt bene educad cei de
antaniu.

Sunt certe scaderi cari in unele scole nu se

afla de
dile copilulu iea

locu pentruch nu au esemple. In pucine

tonulu scolei, si se mira cumu s'a potutu desvetig asia curundu de unele rele deprenderi ale sale.
H.

Disciplin'a morale.

Veri catu e de necesaria educatiunea negativa si veri

catu ajuta ea, afora de aceea se cere si unu ajutoriu positivu si nemediatu; acestu ajntoriu e disciplin'a (disciplina),
prein care copiii se prepara pentru cultur'a m,orale superiore.
Ea iucepe dela deprendere, urmeza indata preceptulu, legea,
care cere ascultare, si unde nu folosesce nece acst'a, acolo
vene pun'a, pentrucd vointi'a se invetie a se supune, si apoi
recompens'a, pentru c se se faca mai aplecata spre ascultare
si se se mai intaresca pana candu nu va mai av opu nece
de acestu stremuru.
99. Deprenderea.

Inca inainte de precepte si de invetiatura se pote da

una direptiune sensului si vointiei copiiloru care in urma se
preface in carapteru '. Mai antaniu e neaperatu a deprende
pre copii, ci se pota suferi mai usioru lipsele si necomodi-

www.dacoromanica.ro

DEPRENDEREA

126

tatile corporali, apoi a'i deprende la lucrurile cari se ceru

decatra morii cei buni, precumu e curati'a, ordinea, rusinarea, puntualitatea, respeptarea cebra mai betrani 2 Aseminea e neaperatu a'i deprende si in alte virtuti, precumu e:
laboriositatea nobile, beneficientra, indulgenti'a, pacienti'a, con-

stantra ' s. a.. Aceste virtuti la inceputu von fi numai una

lucrare mecanica, dara prein aceste copiii se deprendu a lucrd mai in urma dein principia.
Nota I. Importanti'a deprenderii, c, preparatiune spre lucrarea libera, au cunoscut'o de multu toti moralistii si pedagogii.

Esperienti'a i a invetiatu, a multe lucruri bune, prein cari se

destingu societati, familie si scole intregi, si multe virtuti proprie acestor'a, mai usioru se potu cstigi prein deprendere, decatu
prein legi positive.

Deprenderea teneriloru dein copilaria la ordine, euratia si

cuvenientia esterna are influentia si asupr'a internului Ioru. Prein
2.

acsra copiii facu cei de antaniu pasi spre cultura, si se formeza

in d'insii sensulu pentru regularitate. Inse acestu midilocu de
educatiune atatu e de usioru, in catu nefolosirea lu e neiertata.
Parentii dein clasile inferiori facu intru acst'a m:..i multu pentru
copiii loru decatu parentii dein casele cele mai de frunte, si una
multime de rele deprenderi, cari le au domnisiorii si domnisiorele,
sunt neaudite in casele multoru profesiunisti.
Multe lucruri nece nu le aru veni in mente copiiloru, daca
i am u deprende parentii in catu se creda 6 ancle sunt chiaru cu
nepotentia : pentru esemplu daca i arn deprende a se spel in tote
dilele, ei aru tiene de lucra necuviosu a ambl nespalati, asemiilea a lws, in mana lucrurile altor'a, seau a si le apropri fora

de a cere voia spre acst'a, a cere la msa c se le dee loru

mai antaniu pana ce nu an multiamitu pre cei mai betrani, a nu
se imbrac seau a nu se desbrac, la tempulu seu, aseminea a nu
se sculit, a nu se culc, a nu se alfl la msa la tempulu sea, a
nu merge la scola fora de causa, a nu face esercitiulu ce le s'au

www.dacoromanica.ro

PRECEPTE, LEGI, ASCULTARII

127

datu s. a.. Deprendeu de tote dilele se face alta natura, si copiii deprensi se mira de alti copii pre cari vedu lucrandu alt'
meutrea.

Copiii se potu desvetid dela deprenderile rele prein lucruri contrarie: animile eele vertose si nesentitorie se potu moi
prein impresiuni de compatimire; aplecarea spre landele deserte se
pote micusior, aretandule catu sunt ei de neperfepti si de nesciutori in multe lucruri bune. Superbi'a stramosiesca nu va degener in superbia stupida, daca le se va aret., cit nu e nece una
gloria a se trage dein stramosi mari, ci e gloria a imita faptele
lora cele mari.
3.

100. Precepte, legi, ascultare.

Te ascultarea de buna volia de legi, veri catu se relupta placerea si aplecarea, se manifesta dominatiunea spiritului preste instintu, prein urmane moralitatea carapterului. In etatea mai matura ratiuuea cea culta invetia complesulu legii in genere si pentru casuri particularia. Era in anii anteriori candu ratiunea nu e destulu de tare, educatiunea

are cu atatu mai mare dereptu de a cere ascultare. Adeveratu c vointi'a d se se determine spre lucrare prein cunoscenti'a lgii, inse alumnulu mai teneru inca nu cunosce
motivele forte de multe ori, atunci asi'a dara preceptulu d
se venia in loculu ratiunamentului, si autoritatea are dereptu
de a cere ascultare. Cu tote aceste nu e totu atatu, cumu
comanda cinevu seau cumu proibesce, si cumu cere ascultare.
101. Regule praptice pentru efeptuarea ascultarii.

Aci se potu pune urmatoriele regule :

1) Copiii deu se invetie forte de buna ora, ch, vointi' a educatoriloru lora e mai tare decatu a lora, si ca nu e

www.dacoromanica.ro

J28

REGULE PRAPTICE PENTRU EFEPTUAREA ASCULTAR11

nece unu midilocu de a se trage de sub aceeasi. (Puerum

rege !Qui, nisi paret, imperat ! Seneca).
Totusi acst'a se o invetie copiii numai atunci, canda

scopulu nu se pote ajunge prein nece unu altu midilocu. Asia dara educatoriulu se comande pre cata se pote mai pucinu, si se incerce, daca copiii puta afla de sene dereptula
si nedereptulu.

Unde e legea necesaria, acolo se se esprima, inse

ca blandetie Ai fora de pasiune.
Educatoriulu se se tienia de lege ca fermitate, se
nu se abata dela lege prein rugatiuni, daca voru afla copiii,
c It puta face sesschimbe legea, atunci nu '1u voru mai
ascult, ci decate ori le va pane vre una lege, totudeun'a
voru sperit ca o va revocti, daca '1u voru ruga, si daca nu
o revoca, atunci planga, resistu, si se facu insolenti deci
daca a comandatu seau a proibita ceva neconditiunatu, se stee lunga aceea nestramutatu. Ce le au dene-

gatu sub conditiune, se remania denegatu pana candu va

sta conditiunea. Ca-ci cine va asculta de ratiunea altuia, care
se determina numai prein capriciu ?

Se dee copiiloru ocasiune dein adensu, ca se atnosca dein urmari, cumuci ascultarea e folositoria, si neacultarea nefolositoria, si mined ei sunt mai fericiti daca a
sculta decatu urmandusi vointi'a loru propria. Se cuvene inse

a'i deprende la ascultare de buna ora si fora de a astepta

vre una folosu nemediatu, ca-ci alemeutrea s'ara deprende
a considera folosula ca una dereptu alu loru, si ara cere a
se recompensa pentra ci 'si au facutu detori'a.
Copilului mica se 'i comande scurta, copilului mai
marisioru se 'i dee precepte determinate, si tenerului se dee
www.dacoromanica.ro

PREMIULU SI PUN'A

129

consiIiu, pentru c se creda, cumucb. ascultarea e unu efeptu

alu preceperii si alu libertatii lui, alt'mentrelea trecerea dela
ascultarea cea ratiunabile seau la sthtulu nedependentiei pote

fi prea rapede, si pote se degenereze in abusa de libertate.

Nota. Unii, cari nu au lesu pre .RoUsseau, '1u inculpa, cit
ar' fi invetiatu a educ pro copii, c, se nu astulte de nece una
autoritate pana ce nu 'i va convinge Cu ratiuni, de unde a si esitu proverbiu despre cei neascultatori, a snnt educati d la Rousseau. In contra acestor'a asia se declara _Rousseau : Nece una
fientia nu e mai uepotentiosa si mai dependente decatu copilulu,
nece un'a nu are mai mare nevolia de compasiunea, amorea si
aperarea altor'a decatu copilulu. Asia data ce e mai nesuferitu

si mai in contra a tota ordinea decatu unu copilu imperiosu si

insolente, care comanda la toti cari '1u cercumdau, si'si permite
unu tonu imperativu in contra acelora cari nu aru av decatu a '1u
abandon, pentru c se piera ? Ce e mai nebunu, decatu candu
unii parenti orbi aproba acesta insolentia, si inca '1u deprendu cii,
se fia tiranulu nutricii sale pana candu va fi la urma si alu loru ' ?
Sant inca dice cli copilulu la inceputu d se esculte orbesce 2"
102. Premiulu si pun'a.

Pedagogii s'au disputatu, daca e bene a adoperl pretniale si punitiunile c, midiloce in periodulu. celu de antaniu alu culturei omenesci, si s'au invoitu, cA precumu nu se
potu guberni statele fora de legi positive, prein urmare si
fora de prenda si pune positive, asia nu se potu gubermi
nece copiii.
Nota. Rousseau inca dice, ci educatorii se faca puneri la
cale, in catu abaterile copiiloru se fia insocite de rele si virtutile
loru se fia insocite de premia, asia cli cumu aceste aru d se
urmeze naturalmente si necesariamente.Copiii inca 'si punu legi
Nouvelle Heloise. Part. V. Lett. III.
Pedagogics. P. 99.
9

www.dacoromanica.ro

i30

PRINCIPIA IN APLECAREA PREMIALORLI SI A PUNELORII

candu se jota, si meson Cu d'insele pune arbitrarie cari de multe

ori sunt mai aspre decatu candu le ar' fi determinatu educatoriulu.
103. Principia in aplecarea preraialoru al a puneloru.

Educatoriulu se nu aplice premiulu sl pun'a pana

candu sunt alte midiloce mai acomodate pentru scopu. .A.,

mendoue mu face cu atatu mai mare efeptu in casuri neincungiurate.

Premiale si punele sunt mai de multe ori necesarie pentru copiii reu deprensi, reu educati si abandonati de
catu pentru acei alu carera sensu s'a deprensu dein copilaria pentru totu ce e bunu, frumosu si nobile, pentru acestia
ar' fi pun'a candu aru fi constrinsi a hell alVmentrea. Decl
acestor'a se nu se dee nece unu premiu ; ei sunt premiati in
conscienti'a pretiului lora celui internu.
Educatorii se oserbe forte acuratu proportiunea meatului si a culpei. Se nu premieze nemica, ce e numai unu
donu alu naturei, seau efeptu alu orecarui casu, seau ce e
detoria, nece se punesea faptele cari se nascu numai dein
debilitate neculpabile. Talentulu, geniulu, politur'a, decora-

rea personei nu dau dereptu la premia, daca nu se adauge

catra aceste si studiulu propriu de a le cultivi ; lips'a acestor'a merita compasiune nu inapoire seau chiaru asprime.
Cu eatu are vointi'a mai multa parte in fapta cu atatu e
acst'a mai morale. Singuru gradulu moralitatii are se determine urinarile positive in educatiune. Acst'a presupune
unu studiu continuatu alu carapterului copiiloru, lips'a acestui
studiu e foutan'a multoru punitiuni si premiad nederepte si
partiali.

Educatoriulu se ice amente acuratu la efeptele cari

www.dacoromanica.ro

SPECIE DE PAEMIA SI DE PIINE

131

producu premiale sean punele ir carapterulu copiiloru. Educatoriula celu mai prudente inca pote era, pote se iutimi,
deze prein frica, pre acei, pro cari ar' d se 'i destepte prein
sperantia, si se atraga Cu promisinni pre acei, pro cari s'ar'
ca.d a'i respinge prein amenintiari.

Educatoriulu se se porte asia, in catu copilulu se

oserbe, ci elu se bucura de virtutile lui, si seederile lui
5)

'Iu supera.
Nota. Educatoriulu pote se presupuna, cumuch copilulu au
facutu unu reu dein vointia candu l'au facutu numai dein preci-

pitantia, si pote se 'i faca cea mai mare nedereptate punindulu.

Se iee mente asia dara la temperamentulu, sensibilitatea, carapterulu si la tote cercunstantiele copilului, in cari au fostu elu
candu a facutu vre una abatere.
104. Specie de premia si de pune

Cari imita natur'a.

Midiloculu cela mai de aprope de a premia seau
puni '1u are educatoriulu in traptarea copilului. Adeca
data ce copilulu are amore si respeptu atra educatoriulu 4ear
a)

Atunci multiamirea seau nemultiamirea lui va fi premiulu seau

Atunci educatorinlu pote
pun'a cea mai mare pentru

face totu ca una cautatura, cu una vorba, ca una traptare.

Mai rece seau mai amicabile, opilulu bene cleprensu si
bene seutitoriu ar' suferi mai bucurosn si certarea cea mal
aspra decatu disgratra parentelui seu, maruei sale seau a educatoriului seu.

Aprobarea si

lacere

lora

apretia.

elu mai pre susa 4e tote premiale si ordinile

Afora do aceste, multe lucrad, u certe urmari,.
pre cari e4ucatoriulu lesne le ar' pote impedea daca ar'
vol. Inse n loca se faca acest'a de multe ori le provoca si

www.dacoromanica.ro

132

SPECIE DE PREMIA SI DE PUNE

le intaresce.Daca se porta curatu orecare copilu, pre acel'a

se lu duca in societate, pro cela sordidu se '1u escluda.Celui blandu, ascultatoriu si placutu se 'i dee volia mai de multe

ori a 'si petrece cu alti soci asemeni lui, in casulu contraria se remania singuru.Pre acelu acuratu si diligente in
lucrurile pucine se '1u puna preste mai multe, celui negligente se nu increda nemica.Pro cela ce nu pote tad nemica, se lu departeze candu voesce a spune ceva ce nu voesce a se public !Celui tacutu se increda anume cate ceva
spre a areti ch are incredere iu d'insulu.-11fentiunosului
se nu dee nece unu crediementu, ra celui verace se nu cera
probe.Celui astutu se arete neincredere, celui sinceru incredere nemarginita.Pre cela necumpetatu si lingone se '1u
faca a lui medicamente neplacute la gustu, si pro cela ce

are morbu de scola a se culc pana candu se joca altii.

Pre celu modestu se '1u destepte si se lu destinga, pro cela
nerusinatu se '1u infrunte.Celu diligente si laboriosu se iee
parte la petreceri, si se aiba recreatiune pentruca nu a meritafo. Libertatea bine folosita se dee dereptu la libertate
mai mare, abusulu ei se se punesca prein marginire.Celu
ce face dorere altor'a dein reutate, se '1u faca se sentia, ce

insemneza a caus dorere.Celu ce bate, se se bata.Cela

ce sapa gropa altor'a se cadia elu intru ins'a.Celu ce 'si
face detorfa se capete atestate laudatoria, Mu ce o neglige
se capete atestate reprobatoria. Aceste tote sunt numai una
imitatiune a naturei si a cursului ordinaria.
b) Midilocele positive pentru premia si pune.
Aceste se reporta la cele doua motive finai tari ale animei omenesci, la sperantia si trica. Aceste inse ra sunt
in legatura ea certe instinte originaria, aflame : 1) ca aple-

www.dacoromanica.ro

FOLOSIREA APLECARII SPRE SENSATIUSI PLACUTE

133

carea spre sensatiuni placute sensualmente seau spiritualmente,

spre multiamire interna si spre aversarea contrariului, 2) Cu

aplecarea spre stima si onore. Acumu e intrebare : ce se
judecamu despre midilocele premiative si punitive destivate
spre a desteptA, a inalti pre aceste doua instinte tari ale
omului ?
106. Folosirea aplecarii spre sensatiuni placate.

Aplecarea spre sensatiuni placute se tiene de natur'a

omenesca, de aceea nece moralea cea mai rigorosa nu pote
pofti, ci omulu se stinga acesta aplecare, ci poftesce numai
atatu, c sensatiunile se se supuna judecialoru ratiunii, si
spre acst'a se se deprenda omulu dein copilaria. Copiii deu
se invetie, a nu stim mai multu bucuriele sensitoru decatu
bucuriele spirituali, pre cele trecutorie mai pre susu decatu
pre cele durabili. Ei deu se scia ca esiste pentru d'insii,
unu rea mai mare decatu dorerea. Ei deu se se tma mai
pucinu de veri ce rea corporale decatu de infami'a unei tnolitiuni vili. In periodulu sensualitatii acst'a nu se pote ajunge. 8pre a destinge bucuriele superiori de cele inferiori,
si relele cele mai mici de cele mai marl, spre acst'a se cere
una ratiune mai culta care e efeptulu tempului. De aci se
nascu urmatoriale principia pentru teori'a premialoru si a punitiuniloru.

In anii copilariei cei de antaniu, canda omulu e

mai aprope de animali, numai acele sunt aplicabili cari lucreza nemediatu in sensi I).
Cu catu se desvolta mai multa poterile spirituali,
ca atatu se se departeze mai multu totu ce face impresiune
numai in sensualitate 2).

www.dacoromanica.ro

FOLOSIREA APLECAREI SPRE SENSATIUNI FLAME

134

Cela tnai nestricatoria premia si pune sunt, cari

inainteza vre una perfeptiune, seau casiuna vre una ocupa,
tiune folositoria afora de scopulu de a indemmi spre bene si
de a feri de mu 8).
3)

Nota 1. Asia dare nu e stricatiosu a careti4 pre opii mici,

a le da mici donuri de lucruri de jocu, si a le aret preia acestq
multiamirea pentruca sunt ascultatori, aseminea nu pote fi stricatiosa nece castigarea corporate candu voesce educatoriulu a feri
pre copilu de una reu viitoriu si a d poteriloru lui una direptiune perdurabile, pentru c se nu se strice pre sene insusi. Numai se nu 'si uite educatoriulu de umanitate si de detorila de a
cruti pre copilu si atunci candu '1u certa corporalmente, anume
se nu '1u bata preste capu, preste verticii degeteloru, se nu lu
palmuesca, care face unele c, aceste, pu are chiamare de educatoriu. E de insemnatu ca unii pedagogi voescu a elimin tote
punele corporali, de acesti'a se tiene si Cintilianu intre cei vechi.
Filantropii inca au scosu batai'a dein educatiune, afore de unele
casuri, chiaru si Pestaloai dice ca, nu strica cate una palma le
tempulu seu, cu tote di acst'a datina ar' d se lipsesca, mai vertosu c(i, un'a ce pote av forte triste urmari.

Adeveratu 6 nu e nece una legatura intre confepte,

dulcetiuri seau straia frumose si intre perfeptiunile spirituali seau
raorali: totusi diligenti'a se pote premi cu carti si alte midiloce
de invetiatura, industri'a cu facilitarea cstigului, curatra Cu straia
mai bune. Dein contra e contranaturale a premi cu bani pro copii,

pentruca nu au facutu nece unu reu, nu au vetematu pro altii,

nu s'au aretatu neascultatori catra iuvetiatoriu, nu au fa.cutu vre
una tulburare in oree de scola. Dorerele corporali, carentiele, s. a.,

aplecate de multe ori c punitiune, deprendu pro alurunu a nu

se teme de nemica asia, tare c de aceste, si asia se face fricosu.
Aplecarea spre sensatiuni placute se nobilita candu educatoriulu da privilegiu copilului ea se faca altorla noue bunatati,
seau candu '1u premia facundui cunoscuta una noua opera eseelente, in acestu moda 11u conduce la cele mai curate bacurii, Dui

www.dacoromanica.ro

APLECAREA BENSULUI DE ONORE

135

pote se sentia unu omu.Pre celu -ce oserba c se teme de sensatiuni neplacute '1u pwnesce eschidiendulu dein societate, si punendulu in solitudine, numai se veda, mi, se nu cada in alte vele
dein uritu, seau se se esacerbe, ci se aiba si acolo ocuputiuni
folositorie.
106. Aplecarea sensului de onore.

E intrebare, daca se pote aplec sensulu de onore ca

Midilocu premiativu si punitivu? Unii dicn, tit tote lucrurile cele mari le au facutu omenii fiendu indemnati de onore,

altii inse sorba, ca onorea a indemnatu pre omeni la destule lucruri rele cari aft adusu nefericire preste individui,
familie si state intregi. Afora de aceste onorea, precumu
se intielege comunemente, remane totudeun'a una fontana
necurata pentru lucran, in catu nu mai acele sunt hune in
sene, cari se facu fora de respeptu la judecat'a luna, adeca
la aceea ce se nutnesce in lume comunemente onore. Unii
parenti puna atat'a pretiu pre acesta onore, in catu invetia
pre copiii loru, cd pretotuindenea se aiba in vedere ambiliunea seau se lucreze conformu Cu masimele onorii, pentruca aceste am u fi obligatorie veri cata ara fi ele de contrarie ratiunii sanitose si veri ce ruine aru trage elu pre
sene *). Acesta invetiatura nu se pote aproba, totusi si acst'a e adeveratu, eh omulu fora de sensu de onore totudeun'a a fostu considerata cA una omu vile si fora de preliu morale, pre unula c acest'a nu rau consideratn capace
de nece unu sentiinentu bunu, de nece una fapta frumosa.
Nota *).

Dupre conceptele acestei anori malle in unele ca-

suri cauta se se faca ueigitoriu de sene, seau de bid omeni in

duelu;eauta se solba mai inainte detoriele contrase dela jucatori
de catu detoriele catra uncle familie scapatate si peritorie de

www.dacoromanica.ro

136

PRINCIPIA PROBATE IN ACESTU RESPEPTU

fome; dupre conceptele acestei onori e permisu a lipsi de de.

repturile naturo2i pre copiii naturali inse nerecunoscuti; si in ochii unoru omeni e mai pucinu onorabile pentru unele clasi su.

periori a inveti si a educ, pre omeni decatu a dresi cani de

venatu si ca s. a..
107. Principia probate in acestu respeptu.

Sensulu celu naturale de onore si rusinare in sene nu

pote fi periculosu. Dein contra educatoriulu e detoriu a 'lu
conserb si a 'Iu .cultiv ; elu se va adoperd a trage folose

pentru moralitate dein rusinarea cea naturale a copiiloru,

aprobarea omeniloru stimati o va presentd copiiloru cd, unu

lucra bunu si de doritu, si reprobarea acelor'a c unu rea

de care se fuga. Insa elu va destinge forte bene onorea adeverata de ambitiune si de cupidinea gloriei, si va face
atenti pre copii, cd se nu puna onorea de scopu si bunu
supremu lucrariloru loru, si apoi se considere midilocele spre
scopu numai cd nediferenti. Elu va preveghi, c se nu intunece mentea copiiloru unele prejudecia dominatoria despre ce aduce onore au rusine dupre opiniunea multimii, si

'i va invetid ci se cunosca in ce consiste pretiulu celu adeveratu alu lucruriloru, si anume, cumuctt omului numai
meritulu propriu pote se 'i aduca pretiu si demnitate adeverata, dein contra meritele altor'a, nascerea, avuti'a, frumu-

seti'a si tote lucrurile pre cari pote av omulu comuni ca

omenii cei mai rei si mai de diosu nu 1 aducu nece unu
pretiu, nece una demnitate daca sunt lipsite de merite propria. Aceste si alte asemini principia sunt adoptate mai de
toti pedagogii.
108. Continuatiune.

Se cere multa cautiune dein partea educatoriului candu

www.dacoromanica.ro

PRINCIPIA PROBATE IN ACESTU RESPEPTU

137

voesce a se folosi de sensulu de onore spre a premhi. seau

spre a puni. Punitiunea sensului de onore consiste in imputare, si in gracia mai mare, in infruntare, seau mustrare;
cebra mai sentitori le face imputare, pre cei mai rudi
infrunta, amendoue potu fi forte stricatorie daca se voru aplied ca uedereptate seau prea de multe ori, ele potu face
Candu voesce educatoriulu a premid
pre copii nepesatori
prein onore, atunci despre una parte se nu alega nemica dereptu semnu de onore ce are valore prea trecutoria, ra despre alta parte se se feresca, cti nu cumuva in locu se pro duca una perfeptiune morale, se destepte in anemele tenere
mai vertosu pasiuni stricatiose, pentru esemplu : arogantea, va-

,nitatea, glori'a deserta; complacerea pentru umiliarea seau

degradarea altor'a, si alte asemini inchinatiuni, si apoi la urma se se deprenda a face totu benele numai pentru gloria
st 'more. Daca se incungiura aceste, atunci laud'a si destintiunile potu fi midiloce folositoria de educatiune.
Nota I). Despre punele ce se 'Menu de sensulu de onore
insemnamu urmatOriele:

Pre copiii cari se rusineza naturalmente candu 'si cunoscu erorile nu se cuvene a 'i mai rnustra.
Dein contra e mai benc, dace, oserba copiii, ca educatoriula
nu voesce

rusind.

Cu catu stint copiii mai buni si mai sentitori ca atatu

SQ cuvene a'i crutid mai multu inaintea, altor'a. De aceea si esprobarea seatt imputarea o va face cu crutiare, alt'mentrelea co-

pilulu scade cu anem'a, se amaresce, seau se face nepesatoriu.

Cu catu e sentimentulu mai obtusu cu atatu are mai mare nevolia a fi desteptat prein rusinare.
Educatoriulu, care insulta pre copii, si 'si bate jocu de
d'insii, se face de ura inaintea loru si obieptu de dispretiu.
Educatoriulu se va feri de. tote midilocele rusinatoria
9*

www.dacoromanica.ro

138

PRINCIPIA PROBATE IN ACESTU RESPEPTU

mi se unescu nece Cu demnitatea lui c educatoriu, asia sunt tote

vorbele base, insultalive si injuratoria cari unoru educatori a'au
prefacutu in natura, tote espresiunile luate dein limbla plebei celei mai neculte, tote numele de batujocura, tote aseminarile nenobili

si rea alese, cari potu fi injuriose pentru unele clasi de omeni,

pentru esemplu pentru tierani seau pentru unele provincie pre ai
ca,roru abitatori numescu grosolani, neciopliti, nepoliti, stupidi.
Asemini sunt tote infruntarile si injuraturele cele comuni cari

se facu memoranda partile de rusine ale corpului omenescu, apoi

acele, prein cari copiii se espunu. risului si batujocurei conscolariloru loru ; tote castigarile publice, mai alesu cari vetema bun'a
cuvenientia, si cari seau faca de risu pre Celu castigatu, seau au
ceva umiliatoriu si vesativu pentru speptatori.
2) Candu voesce educatoriulu a premid are se oserbe:
2Ifercedea seau premiulu cela naturale alu onorei e
stim'a, amorea, increderea. Se se deprenda alumnulu a caut si a
'si afli intru aceste onorea cea adeverata.
Educatoriulu se fia cumpetatu iu laude, se nu fia prea
liberale cu laudele in fienti'a de facia a copiiloru. Unii parenti
au debilitatea a 'si laud copiii cit sunt cu anema buna si sentitori,
numai pentruck se roga de iertare si planga indata, unii dau copiiloru predicatulu de modelu, nobili, escelenti, ce predicate voru

d apoi acesti'a juniloru, si catu de mici se voru par inaintea

acestoru copii omenii pre cari presenta istori'a c modele si escelenti, candu voru ved a ei le au aceste tote. c copii. Laud'a
in facia e veninu pentru anim'a tenera. Ea face arogante si duce
la asteptari si sperantie prea nemoderate si sanginiee.
Se lipsesca tote semnele onorei esterne, prein cari meritula se espune prea tare la vedere, precumu sunt pentru esemplu
medaliele si cordonii s. a., cari s'au introdusu gia si in educatiunea
privata in unele institute mai noua. Aceste nutrescu vanitatea
despre una parte, ra despre alt'a tenerii rnai inaintati le considera numai c, pre nesce lucran i copilaresci, si prein acst'a 'si
perdu totu efeptulu.
Chiaru si educatiunea domestica inca are lipsa de a pre-

www.dacoromanica.ro

CULTUR'A MORALITATII PREIN CONVIPTIUNEA INTIELESULIII 189

mid prein onore, care nu se pote face fora de inapoiarea altafa, adeca a celoru nedemni. Emulatiunea inca nu d' supresa ; adeve-

veratu, c, pote duce la invidia si ura, ma aceste se potu nasce

si fora de emulatiune.

Cultur'a superiore a carapterului morale.

109. Oserbatiune preliminaria

Tendenti'a cea dein urma a tota educatiuna e nobilitarea morale prein desvoltarea ratiunii si prein supunerea
vointiei la preceptele ratiunii. Copiii la inceputu se guberna
prein precepte si proibitiuni, ei nu precepu poterea argumenteloru educatoriului candu ar' voi acest'a a 'i capacit despre

detoriele lora. Inse dupa ce au ajunsu de precepu poterem

argumenteloru, atunci dupre fiacare preceptu se aduca si ratiunile si dupre fiacare lege se aduca si motivele ei.
110. Cultur'a moralitatii prein conviptiunea intielesului.

Nu e greu a capacit pre mu si a '1u c'estigi pentru

bunulu morale numai se fia educatiunea coudusa bene dela
inceputu. Atunci cultur'a sensului morale au deutu se fia ocupatiunea ei cea de antaniu. Acestu sensu moral s'a conserbatu prein deprendere in respeptarea benelui si in clespreVarea reului. Dispusetiunea cea originaria a ratiunii spre
a respeptd bunulu morale seau, precumu dice Scriptur'a ', legen cea scrisa in anem'a onzului, lumineza pre omu, ci se
-cunosca ce e demnu seau nedemnu de respeptu neconditiunatu, si ce diferentia esentiale e intre ce e numai folosiloriu
si intre ce e bunu, intre stricatoriu si intre reu. Acst'a
1)

Rom. 2. 8.

www.dacoromanica.ro

140

AJUTABEA MORALITAT1I MEIN mo rivE ESTERE

invetiatura de regula e mai eficace daca se face prein esemple decatu daca se face prein ratiunamentu generale.
g 111. Ajutarea moralitatii prein motile esterne.

De si diversifica moralistii forte tare in vorbe si in formule, intru acst'a se unescu comunemente, cumuca esentra
moralitatii consiste in amorea cea eurata spre bene numai
pentru seno insusi si inainte de tote fora de vre unu respeptu la foloele es4erne cari se potu asteptb, dela acelasi.
Totusi nece seolele cele mai rigoriste inca nu eschidu motivele, cari se ieu dela urmarile luerariloru, numai se nu se
perichte prein aceste esetati'a .moralitatii. Cu atatu mai pucmu potu se lipsesca aceste in educatiunea tenerimii. Ma ci,
se nu fia stricatorie e neaperatu :

a oserba forte acuratu ratiunea in care stau intre

sene urmarile benelui si ale reului, alt'mentrea alumnulu

nu le va pot apretid dereptu. Cu catu dependu mai pucinu

dela casu armarle sentimenteloi u si ale lucrariloru si cu
cath sunt ele intemeliate mai multu in natur'a lora Cea interna, cu atatu se cuvene a le atribui mai mare pretiu ').
In aplicare vene a se consider eta/ea alumniloru,
si cata capacitate au ei pentru unele representatinni ').
In trma vene a se consider si carapterulu loru
personale 8) Fora de aceste respepte de multe ori s'ar' nemici totu efeptulu bunu.
laota 1) rentru pedagogica e de cea mai mare importantia
Dein aceste iea pedagogic'a cele mai multe legi.
/Vfotivele se ordina in modulu urmatoriu:
btudiulu psicologiei si studiulu mora/ej.

Ordinea prima. Urmarile nemediat interne: inaltiarea sufletnlui prein bunulu morale seau strcarea lu; pentru esemplu culti-

www.dacoromanica.ro

AJUTAREA MORALITATII PRLIN MOTIVE ESTLRNE

141

varea mentii prein cunoscentie folositorie inaltia potetile

placabilitatea nobilita anem'a, invidea o degrada, bucurea de
realm altoea stinge aplecarile cele frumose spre bunavonitia s. a,.
Ordtnea secunda. Urmarile lucrariloru =mediate fisice. _Tempe-

ranti' a, castItatea, dicers blow de regala conserba si intareseu Sar

nitatea, escesele ruina corpulu forte de multe ori, seau unele parti

ale corpului, ochii, nenii s. a..

Ordinea a trel'a. Unmanle eari au lucrarile pentru sacietatea
omenesca.Cultuea mentii, prudenti'a, eelulu pentru banele omeniloru

facu aptu a serbi multoru omeni, si a 'si astiga merite pentru

patria si amici.lncelatoriulu, nedereptulu, propagatorii de principia
periculose facu multa reu societatii,

Ordinea a patea. Iu acesta ordine stau judeciale omeniloru

despre noi.Prein virtuti omnlu 'si cstiga amore, stima incredere.
Beulu se punesce prein despretiu, neincredere, departare dent sor
cietatea mai de aprope a omeniloru buni.
Ordinea a cincea. In acat'a stau numai vrmarile cele acidentali bune seau tele, cari inse sunt mai comuni.Thligentra cstiera bani, posturi si ouore; Onestatea la urma totu se recompensa;
beneficentra destepta beneficentia candu are cineva opu de d'ins'a.
.Parenti buni, copit buni. Celu nesciutoriu si cela lenesiu rematm
desprovediuti. Aroganti'a precede caderea. Furtulu la urma pote
duce la tote foradelegile.
Ordinea a sies'a. In acst'a stau urmarile cele acidentall, cart
sunt forte tare. Fottuna estraordinaria, posturi inalte, prosperitate continua si sanitate constante, su cesa in intreprenderile nobili, nume mare ca premiu alu virtutii.
In educatiune se cuvene a se folosi mai multa de urmatile de
ordinea prima pana la a trei'a, de celealalte totudeun'a cu mail
circumspeptiune, pentru ci se nu se faca tota virtutea interese
propriu, si omulu celu mai bunu se fia numai cela mai prudente.
2) Copiii mai mici nu intielegu bucuriele cele superiori ale
virtutii, ei au capaeitate immai pentru atari bucurie, eari se razima mai multu pre sentimente decatu pre concepte perspicue.
Ei cugeta a rare ori la Siiboriu. In ei face 'mina impresiune si

www.dacoromanica.ro

AJIJTAREA MORALITATII PREIN MOTIVE ESTERNE

142

bunulu si reulu departatu. In cartile scrise pentru tenerime se

afla multe doptrine si moralisari scrise fora de nece una cunoscentia de copii. Atari carti au opu de recensiune si critica rigurosa.

Educatoriulu d se caute si la diversitatea carapterului.

In genere nu se cuvene a aplica atare motivu, care de facutu ar,
face efeptu, ma nu s'ar' uni Cu principiale moralei curate, fienducit numai aceste aunt prob'a motivelorn pre cari pote alege educatoriuln. Asia pentru esemplu nu se cuvene a indemni la ascultare pre copii, promitendule c daca voru fi ascultatori, -torn capetit permeau de a nu veni la scola, seau voru capeth, straia mai
bune decatu fratii loru.Nu se cuvene a indemni pre tenerii ambitiosi prein sperantie cit le se va multiami vanitatea, sean pro
fete ieb. se 'si tonserbe sanitatea si se fia amatorie de ordine si
de curatia, pentrucit prein aceste voru subjugi anemele teneriloru.
use si daca aunt motivele demne, e neaperatu cu tote aceste a
face alegere intre d'insele, si a intreba, cari facu efeptu mai bunu
in carapterulu, inclinatiunea, chiaru si tempetamentulu alurnniloru
particulari prein cari s'arti pot conteni mai securu unii dela unu
3)

reu seau altu reu.

Copilulu traptatu despot ice nu se va misica prea tare aducundui amente cineva de parenti ra pre altulu acestu motivu
'Iu va pleci si la implenirea detorieloru celoru mai grele. Recel'a
dein partea educatoriului pro unii face mai reci, altii nu o potu
suferi si facu totu. Niemeyer aduce esemplulu unui teneru care
facuse multe furte mici, acestu teneru a remasu nemisicatu la tote
aretarile ce 'i a facutu, catu de unta e fapt'a ce a facutu, unde pote

se 'Iu duca atare fapta, ce puna infricosiata cauta se sufera unu

bietu soldatu, pentrucit fura, de multe ori fiendu impinsu de fome
ca se fure ; ce superare ar' causa tataneseu daca ar' afla s,
dupre tote aceste elu nu au aretatu neee unu semnu de parere
de reu, dar' audit i a disu: dute ca se nu te mai vediu in ochii
mei, pentrucit nu esti demnu de amore ci de dispretiu, indata a
inceputu a plange si n'a vrutu se sa pana ce nu 'si a revocatu
cuventele, ra celu teneru n'a mai furatu.

www.dacoromanica.ro

METODURILE curruniin MORALI

143

112. Metodurile culturei morali.

Ad sunt de a se oserbd urmatoriele regule :

Educatoriulu se nu faca prea multa morale si se
nu predice prea multu. Cd-ci prein acst'a luctulu se face
uritiosu si efeptulu se micusiura.
Se se folosesca de ocasiunile de facia cd dela aceste se treca la consideratiuni generali, dela intemplarile
dilei la invetiature generali.
In conversatiunile si in adortatiunile cari face copiiloru se nu mestece nemica, ce nu s'ar' tien de sfer'a copiiloru, ce nu s'ar' pot aplic, la d'insii seau ce nu i ar'
interesd de loca. Aceste nu am u folosi nemica. De aceea pucinu folosu se pote astepti pentru tenerime dela predicele,
cari se faca inaintea publicului, pentruca aci predicatorele e
nevoitu a se acomod, dupre unu auditoriu mestecatu.
De cate ori reproba, espune si mustra, se 'si contenesca afeptele proprie ; se vorbesca ca caldura, ma nece
una data ca pasiune, nece una data ca amaritiune. Fiacare
esortatiune, desteptare, amentire de detoria se o faca cu tonulu benevointiei celei mai cordiali. De multe ori se lase
ci se treca pucinu tempu inainte de a dice ceva, pentru
se se pota reculPge si elu si alumnulu si se 'si venia in fire.
Pana candu abaterea lui e inca noua, cauta midiloce de a
scapd. Elu inca nu o vede in lumin'a, in care o va ved
mai apoi, elu nu voesce se aiba strambu. Afeptula educatoriului I se pare una justificare a afeptului propriu. Elu sci
ci acest'a trece indata, si asia riere si impresiunea.
6) Atatu inzputarea catu si admonitiunea se fia scuria
si espresiva. Unii educatori nu mai finescu, predica ore in-.
tregi, si incepu alai de nou, pana candu tenerulu 'si pierde

www.dacoromanica.ro

144

DLI3lk CONTRA EFEPTULTJI MORALISARII CATRA TENERIME

tota pacienti'a si mai voesce a fi punitu decatu se fia

itu a asculta atare predica lunga. Candu sufietulu tenerului
e misicatu si afora de aceea, precumu se templa la unele
ocasiuni serbatoresci, atunci se cuvene a face mai pucine
vorbe. Una vorba eneigica petrunde la anema mai tare si
prende radecine mai profunde decatu una multime de admonitiuni. Una cautatura, una dare de mana de multe ori face
efeptu mai /liare decatu oratiunea cea mai lunga.
114. Dubia in contra efeptului moralisarii cabra tenerime

Illocutiunile morali catra tenerime ssau recunoscutu de

necesarie si folositorie in tote tempurile. In contra acestei
invetiltuie unii au redicatu obieptiuni, dicundu c preceptek
morali nu au nece una potere in contra instinteloru naturali
in contra acestor7a ajuta mai multa coaptiunea si resistenti'a
violenta, in ultia moralitatea e mai multa produptulu anemei decatu alu menta ratiunatorie, prein urmare, mide lipsesee despusetiunea naturale spre moralitate, acolo preceptele nu voru fue nece unu efeptu.
Nota 1). La obieptiunea prima ea precepfele moral nu potu
zernira 'in Contra violentiei instbzteloru nuturali, facemu urma.toriele

oserbatiuni. Esperientra inveti'a, ch in adevern sunt si teneri si

crescuti in cari instintele au apucatu Id atat'a potere, in catu

preceptele morali seau nu facu impresiune in d'insii, seau numai
una impresiune tiecutoria. Instintulu si jnclinatiunile, afeptele
pasiunile de multe ori sunt mai tari decatu cugetulu si educato
nula e nevoitu de multe ori a ajuti, cugetulu prein premiu si puna.
Sunt unii individui si unele clasi atatu de inapoiate, in cata
representatiunile si principiale am u face pucinu efeptu in anemele
lora. Unii parenti si educatori Invetia, admonescu, predica lucrurile cele mi frumose in darnu unoru copii petutanti, insolenti,

www.dacoromanica.ro

MINA CONTRA EFEPTULUI MORALISARII CATRA TENERIME

145

cerbicosi, ch-ci ei si pana oandu tiene predic'a nu asculta la &in.

s'a, ei cugeta cum' 'si aru pot scote la cale scopurile lora.
tru unu tardiu oserba c admonitiunile si predic'a nu folosesce,
ci cumuch se ceru alte media cu totulu positive spre a le infreni
mai antaniu natur'a cea animal% si a le supuue voli'a la legea
neeesitatii. Intru atat'a au dereptu coi ce dicu, ch desteptarea si
moralisarea proa multa nu e de folostt.
Era despre alta parte ar' rated forte, care ar' erode, di
invetiatitea nu are nece unit folosu pentru inaintarea in moralitate. Acosta parere numai aceia o potu aprob, cari tienu cu
retiu, cyanic& /a urma totusi numai instintele sensuali faca tota
natur'a nostra, ea noi avemu sensu nuinai pentru cele sensuali si
numai apetitiuni sensuali, nia nu avemu twee una dispusetiune
pentru cava mai inaltu, nece una placere nemediata spre adeveru,

virtuta si amore, dein contra coi ce respingu acesta parera e

nedemna de oniu, necia tierm, cumucii virtutea in adeveru se pote
produce, se pote ajutti si compleni prein domhiatiunea cugetului si a

ratiunii c, a unei sistema da idee adeverate si mari, prein urmare

ea si educatiunea e de cea mai mare importantia, c ceea ce se
adopera a promove acestu seopu, pro catu se pote mai de buna
ora preia eultur'a ratiunii.
Acumu acesta cultura o va cstig copilulu, daca i se va
lumina tneutea de buna ora, c, se cunosea, ce e dereptu si nedereptu, de cuvenientia si de rusine, sublime si basa, si daca se
voru uni Cu aceste totudeun'a si acele invetiature praptice, (sari
4e recunosce veri care mente sanitosa, aceste se cuvene a le face,
acole a nu le face. Noi vedemu in tote dilele cata potere au asapr'a omeniloru chiaru si prejudeciale, cumu se ieu clasi intregi
dupre unu prejudeciu, cuma se conducu si se sacrifica pentru unu
eonceptu, pentru una idea, precumu e pentru, esemplu onorea, pa-

tea, spiritulu de corpu. Deci cumu pote dice cineva, ch pro

orna ara conduce tumuli instintele si apetitiunile, si cumuch eon,
ceptela si ideele nit am u av4 nece una potere asupr'a lui?
Dara va dice cineva, eh ratiunea are potere asupr'a omului

numai intru una etate mai inaintata, si copiii totu nu s'aru pot
10

www.dacoromanica.ro

146 DIIBIA CONTRA EFEPTULU/ MORALISARII CATRA TENER1ME

determin spre virtute preiu ideele ei. La acst'a se respunde,

cii, nu se pote determin moraentulu, candu incepe ratiunea a determin vointi'a copiiloru. S'a oserbatu, cumuc copiii se lumineza si se convingu, cit unele lucruri nu se cuvene a face, pentru esemplu, ca nu se cuvene a menti, a 'si aproprici bunulu altuia,

despre aceste detorii se convingu ei inca de mid, si inca cu atat'a certitudine, in catu le spunu si fratiloru si sociloru lora, si
'i intarescu si pre acestia in contra toturoru tentatiuniloru. De aci
se esplica si aceea, a cei ce crescu intro omeni mai intielepti
si morali, sunt mai intielepti si mai buni, pentrudi ei audu necontenita concepte si representatiuni juste despre ce e detoriu omulu se faca spre a se pot stim, pre sene, si de alta parte vediendu ei numai lucruri ,oneste, urescu cele rele.
Adeveratu di e mai bene candu se convinge mentea despre
ce e adeveratu si dereptu si fora de moralisare Beau doptrinare.
De aceea tenerii intielegu si 'si insemna mai bene regulele mo-

rali pre cari espune invetiatoriulu fora de aeru de a'i doptrin,

decatu acele cari le espune cu scopu determinatu si numai in
momentele, ca,ndu au facutu vre unu reu, si candu interesele lora
cele sensuale se lupta in contra adeverului. In casulu de antaniu sufletulu lora e asiediatu si liberu, si atunci adeverulu si bunulu prospera mai bene. De aceea e mai consultu a puni pre

copii numai decatu dupre ce au facutu vre unu reu ce merita a

fi punitu, si apoi rnai tardiu dupre ce le au treCutu dorerea si
sufletulu e asiediatu, se le esplice necuvenienti'a faptei.
La a dou'a obieptiune, cumucit moralitatea e mai multa unu
produptu alu animei decatu alu mentii, oserbamu urmatoriale : Si
acesta obieptiune are aseminea una lature tare aparente. Esperienti'a areta, c pre unii e lucru forte usioru a'i face buni, ra
Cu altii nu se pote face nece unu progresu. In unii se afla certe
vitia de cari nu se potu desface, pre altii nece una tentatiune nu
pote corumpe. Cu tote aceste, da e posibile cultur'a poteriloru
omenesci in genere, da se se admita, a fi posibile si cultur'a poteriloru morali, si daca e adeveratu, cit conceptele siparerile au in-

fluentia in vointi'a onmlui, atunci nu se pote dice, ch luminarea

www.dacoromanica.ro

DESCEPTAREA INTERESELUI MORALE PREIN LEPTURA

147

si intarirea mentii prein concepto si judecia morali nu ar' face

nece uuu efeptu in anizn'a omului.
Cei mai mad omeni atatu dein anticitate (Socrate, Platone,
Aristotele) catu si dein tempurile mai nona au recunoscutu,
prein invetiature intielepte, daca se tiparescu aceste de buna ora
in mentea omului pentru el se le aiba, de regulative in eugetele

si judeciale sale morali, se pote produce una armonia in lucrarile lui, fienduci prein acele se ajuta inclinatiunile mai bune, ra
cele role se infrena prein desteptarea ces continua a sensului
morale.
114. Desteptarea intereselui morale prein leptura, prein vederea

moralelui in vietia si pre suns.

Invetiatur'a atatu orale ceta si ceca ce se cstiga prein

leptura fatiga pre teneri si face de se urescu, apoi nemica nu impedeca efeptulu invetiaturei mai multa decatu uritulu. Dar' daca se propune c una fapta istorica si daca se
imbraca si in vestimenta poeticu, atunci ea se face interesata pentru teneri, mai alesu daca scriitoriulu nu 'si areta
scopulu ci voesce se invetie, ci numai descrie vieti'a cu tot,'
ce se afla intru ins'a nobile si basu. Toti pedagogii reproba leptur'a romaneloru, chiaru si leptur'a Asia numiteloru
romane morali, aseminea si teatrele. Cele mai bune potu
incaldi sufletele mai nobili, potu produce intru insele sentimente bune, le potu face cd, se se resolba spre bene, se uresca vitiulu pro unu momentu. lase aceste tote nu sunt
de ajunstt a produce carapteru morale, si efeptele loru se
nemicescu prein cate si mai cate cercunstantie urmatorie.
Nota 1). Moro2'a in esemple place copiiloru si teneriloru,
de aceea istori'a si poem'a istorica morale e cea mai placuta pentru amendoi. Numai se se alega esemplele a,comodatu dupre etatea loru, copiiloru se nu se propuna vieti'a eroiloru mari, uece

www.dacoromanica.ro

148

DESTEPTAREA INTERESELUI MORALE PREIN LEPTURA

romantle mai mari fia catu de morali; adolescentii potu se %ceps dein Plutarcu, chiaru si dein Onseru potu lege multe scene
mai cu multa folosu decatu dein asia numitele naratiuni moral
Alumnii mai maturi se potu introduce si mai departe ea se lega
chiaru capetele de opera dein sfer'a romana, ins sub conditiune,
ca acst's se faca fetiorii in ochii educatorilora, si fetele in ochii mameloru. Asia invetia pedagogii comunemente, ra Boasrag dice cit nece una fta casta se nu lega romane. ,,,Tamaie fille
chaste n'a 14 de romans; et fai mis 4 celui-ci Nu titre asses dcid, pour qu' en l'ouvrant on siit 4 quoi s'en tenir. Celle, qui malgr ce titre en osera lire une settle page, est une fille perdue; mais
quelle n'impute pains za perte 4 ce livre; le male tait fait d'avance.
(Nouvelle Heloise).

Pedagogii mai adaugu, eh parentii si educatorii ara d

se lga insisi mai antaniu tote romanele c se scia ce se dee in
nian'a copiiloru, si pre acesti'a se 'i faca a lege multa ma nu
- multe, si se dee ratiune despre cele ce au lesu. Alt'inentrea teaerii se ataca de una turbare de leptura, care unii teneri si unele
tenets inca si rnai neiericite o tienu de unu lucru forte escelente,
in eatu le ar' fi rusine oandu 'Wane A lesu outare seau cutare ro.
palm.
Daca se pote consider scen'a c una midilocu bunu pen-

tru educatiunea morale, si daca se pote consili trecentarea teatrulul ? _Rousseau s'a declaratu forte tare si in contra teatrului,
treouinu se vede si dein cuventele lui citate mai la vale. Niemei.
yet; pedagogulti getmetu, inca 66 indoeset despre itAuentea eea
buns a teatrului in moralitate, si aduce tatienile urmatorie
lumea ceea ce se representa pe scene, e de multe ori
diferita de cea reale, fora ci se fia numai curatu ideale, si acst'a
da ocasiune c omulu se 'si forme pared false despre vietia.
'Chiaru si spectacululu morale promove acea precocitate

a t'opiiloru de Mnbe Sepsele, din dare ttnitta a 'debilitate

Mata -corporate tatu si Sptituailit. ti eati proa de bunt' ora dein

sfeea (Doru, se faea afeptati, VOOS011 a par teea te nu aunt, Ma
cm intriee de amoru, despre care se pote convinge fia cine in tote

www.dacoromanica.ro

PRELN VEDEREA MORALELUI IN VIETIA SI PEE SCENA

149

urbile, in care se afla teatra permanente, si frecentata de multe ori si

de copii.

Multe dein operele cele mai placute cuprendu in seno principia dubia, licentiose, cari nu s'ar' cnveni se le audia copiii. Magna
puero debegur reverential
Dein diece dramate pote namei una va fi, in care se tat se
faca de risn betranii, chiaru si parentii, tutarii, magistrii seau educator ii
privati. In altele se propunu c nesce stupidi omenii cei ce nu au
mai mnitu decatu una mente sanitosa si una purtare onesta ordinaria, dein contra nesce desregulati teneri, cu name de sufleta bunu,
apoi epicnreii si predatorii sunt eroii si favoritii publicului s. a.,
in acesta lume nu se cuvene a introduce pre copii si tenerimea.

Si in bucatile cele mai morali virtutea are se se produca

ea ajutoriadu fantasiei si alu pasiuniloru. base aceaste stint ausiliatrici
perfide si ambiguo, aci anevoia se pote ineungiura deceptiunea sensiloru,
speptatorii credu -ch, sant entusiasmati pentru tarapterulu celu virtuosa
ce se representa, candu sunt entusiasmati numai peutru aptore sea,u
aptrice. Virtutea consiste in dominatiunea preste sensualitate, si scen'a
race tote cate pote spre a destept sensualitatea.
L'motion, le trouble, rattendrissement qu'on sent en soi-meme,
et qui se prolongent aprs la pice, annonneut-ils nne disposition bies
prochaine, k surmonter et regler nos passions? Ces impressions "vives
et touchantes, dont nous prenons rhabitude, et qui reviennent si souk
vent, sont-elles bien propres b. modrer nos sentiments au besoin?Ne
sait-on pas que les-passions sont soeurs, qu'une seule suffit pour en
exciter Mille, et .que les combattre rune par l'autre, n'est qu'un moyen
de rendre le coeur plus sensible i toutes? Le seul instrument gal

serve /t les purger est la ralson, et j'ai dji dit, que la raison n'avait
nul effet au thatre." (Rousseau, tettre 1. 'M. d'Alembert.)

Cu tote aceste nu e proibitu a merge la teatru a une ori.

Adst'a pote se strice copiiloru celu mal pucinu, ra candu se destepta
instintele intru basil, atunti pote stria mai multu. Pentru cei ce au
sufleta curata unu speptaclubunu e una gaudentia forte nobile si curata.

www.dacoromanica.ro

150

PERSONALITATEA EDUCATORIULUI
115. Personalitatea edueatoriului.

In formarea carapterului morale eficacitatea invetiaturei, a admonitiuniloru, si a toturoru precepteloru se ajuta

parte prein personalitatea educatoriloru, parte prein esemple
si conversatiune, si se indeplinesce preiu religiositate. Daca
educatorii 'si au cstigatu amorea si stim'a aceloru pre cari
'i crescu, atunci si lucrurile cele mai grele inca se facu usiore. Inse spre acst'a se cere neaperatu, el educatorii se
fia ajunsu la unu gradu mai inaltu de perfeptiun& in totu
respeptulu, ca alumnii se pota ved intru insii insasi legea
personificata pre catu se pote mai multa. Ca us'a pentru care
multi parenti si educatori nu facu sporiu in educatiune, el

cit copiii si elevii nu 'i stima, nu 'i ama.

Acesti'a facu mai

multa resistentia personeloru decatu invetiaturei lora, si totu

aceeasi invetiatura dein gur'a altuia ar' fi facutu efepte mari.

Totusi nu e de ajunsu a conduce pre copii si teneri numai

prein amore si stima, e neaperatu a lumini si ratiunea loru,
pentru el se cuuosca natur'a bunului si destinatiunea morale
a omului, si daca cunoscenti'a acestor'a se afla intru insii
numai cd unu sentimentu oscuru, se se aduca la principia
perspicue.

Nota. In Simposiulu lui Platone asia vorbesce Alcibiade despre

invetiatoriulu seu Socrate: Candu aude cineva pre Sbcrate, se scutura
si se lega. Candn '1u audu, mi se bate anem'a c cumu asi fi cuprensu
de unu entusiasmu coribanticu, lacrimele 'mi curgu dein ochi candu vorbesce elu, si vedu, ch, si altor'a inca asia se templa, candu ascultamn
pre Pericle si pre alti mari oratori, mi se parea in adeveru, eh vorbescu frumosu, ma asia ceva n'am' sentitu, sufletulu men n'a fostu
strapusu afora dein sene, n'a fostu maniosu pre sene si pre serbitutea
sa. Eu fuga de d'insuln, ca se nu imbetranescu langa d'insulu inainte
de tempu. Elu e singurulu omu, de care 'mi e rusine, ca-ci eu nu potn

www.dacoromanica.ro

INSOCIREA, ESEMPLULU, CONVERSATIUNEA

151

reprobti ceca ce 'mi impune se facu au se omitu. De aceea eu fugu

de d'insulu si 'la incungiuru, ci-ci 'mi e rusine, candu amu lucratu in
contra promisiunii mele. De multe ori asi don i ea elu se nu fia
pre lume, si totusi daca s'ar' templa acsea, cu atatu u 'si senti mai
mare dorere."
116. Insocirea, esemplulu, conversatiunea.

Insocirea omeniloru, cu cari convietiuescu copiii, esemplulu

si conversatiunea lucreza in anem'a copiiloru, si parte 'i ajuta,

parte 'i strica si in periodulu alu doile si alu treile alu educatiunii. Nenurnerati ara fi remasu buni, seau s'aru fi facutu mai

buni si tnai nobili in totu res'peptulu daca ara fi fostu intre

alti meld. Omenii, ca cari vietiuimu, destepta idee in noi,
cari nu s'aru fi desteptatu pote nece una data, ei destepta
si inclinatiuni, cari aru fi dormitu in noi a pururea daca nu
le aru fi desteptatu altii. Educatoriulu pote face forte multu,
daca aduce esemple acomodate despre lucruri nobili si frumose, daca compara scaderile cu ce e perfeptu, inainte de
tote daca feresce pre alumnii sci de societati periculose. Aci
pote face mai multa educatiunea domestica, fiacare educatiune publica intru acestu respeptu e una intreprendere incumetata. CA-ci cine pote comandA ad preste cerca si conversatiune? Amendoue potu av influentia buna in unele caraptere, use potu si stricd multa. Candu ar' fi famili'a cumu
se cuvene a fi, moralitatea ar' pot prosper mai bene in
familia.

Nota 1) Se pote dice, ci educatiunea morale a celoru mai multi

teneri si tenere ar' fi fostu coronata de unn sucesn mai bunu. candu
ara fi potutu feri de influentra celoru corupti. Ci-ci stremurulu
mitativu de regula e mai tare si decatn temperamentulu.
2)

Despre valorea esempleloru insemnamu, urmatoriele:

www.dacoromanica.ro

INSOCIREA, RSEMPLULU, CONVERSAMINEA

152

impresiunea care full esemplele despre ce e nobile seatt

nobile, eu atatu e mai profunda ca eatu e mai nemediata. De aceea
intuitatiunile faca impresiune mai mare decatu naratiunile, fora daca
naratoriulu ar' av una desteritate mare de a nar, de aceea conveysatiunea eu omeni culti ajuta cultur'a mai multa, vederea reului sparig
mai tare, si representatiunile scenei lasa arme mai profunde decatu
leptur'a eeloru mai !mine earti ce cuprendu esemple.
Cu catu e sufletutu mai liberu candu rellepta asupea mud
esemplu, Cu atatu face acest'a mai mare efeptu. Ce se impune copiiloru si teneriloru, cuprendu mai greu si tieuu mai anevolia. Se pote
pune mai multa temeiu pre unu sentimentu de stima seau dispretiu
care s'a naseutu in anema fora de ajutoriulu altor'a, decatu pre atare
sentimentu care Pa produsu numai eomentariulu edueatoriului care l'a
&eau asupra unni esemplu.

Se cere ore care gradu de cultura dein artea alumnului

pentru ed se pota intielcge tota poterea esempleloru. De aceea esemplele cele sublimi ale omeuilorn mari nu sunt pentru copiii mici, aseminea e pecatu in contra nenocentiei lora a'i duce la locuri de coruptiune.

Fiacare interesd egoisticu micusiorega efeptulu esemplultd.

.

De aceea nu e bene a aduce neeontenitu inaintea invetiaceilorn pre

socii sean fratii lora mai buni, pentrua prein acst'a le destepta interesele propriu, c se mute seaderi intru insii si se se eseuse pre
sene ; e mai bene a laud meritulu adeveratn fora a numi pre cei ce
nu '1u au, si a'i lasit ca se se judece ei pro sene.
Punele spre esemplu, cad sunt in usa si in scole, inca nu faca
atat'a efeptu eatu se astepta dula d'insele, ch-ci conscolarii nut aplecati a eseus pre cela punitu, mai ales eandu le se pare c4 a fosttt
traptatu prea aspru.
e) Esemplele prea desu usuate deprendu pre teneri prea tare
a se apretid numai dein comparatiuni cu altii, in locu se se deprenda
a depende in judeciale loru mai multa dela sole, si asia se se faca
neclependenti.

Daca le se propunu, de esemplu cei ce facti mai multa decatu

d'insii, ei voru afl totudeua'a destui ear/ omit in orm'a loro ; daca

www.dacoromanica.ro

INSOCIRA, ESEMPLULIT, CONITRSATIIINEA

163

sd itdinonita a se nu Se faca asntini cu cei rei, atunci ei rasi afla

nsiorn altii mai rei de cari el inca stint departe, E multu mai bene
ei face ca se intielega., clime& ei inca nu fatu atatu catu aru pot
face. Acsea 'i face modesti, dar' totu de una data si consola, daca
le areta conscienti'a, c au facutu eatu au potutu.
familie inca a rare ori sunt constilte cdmparatiunile intre frati.
Supra educatittaii domestice insetnnantu urniateriele :
Ceea ce destinge educatiunea domestica de eea publica in
tespeptultt formatiunii Moran e spiritulu domesticu seau de familia,
daca acest'a ar' fi pretotuindene asia, cumu s'ar' cuveni se fia. Dar'
3)

daft en Mt e spiritti butt; ci spiritu 1c, atunci pentra Judi teneri

nti alta scapare decat1 se esa deitt etts/a parentesca, si se merge la
stole, snit in strainatate. Adeta : ifi thtilte familie loculu spirittdui
tie familia '1u ocupa spiKtulu discnrdiei. Desarmonra intre parenti,
adaestecarea persoteloru straine, seau a amiciloru de casa de multe ori
atatu de periculosi, intrunirea membriloru familiei numai la mesa
lindemananca rapede pentru c se Se desparta. rasi indata, acsea,
nu e Mime' vietra delft casele eloru marl precumu se dice eomunelnente, acst'a s afla forte de multe ori si in clasile de midilocu, aioi

teMpului dominatoriu, egoismultt Si aplecarea spre petre-

edri strica si dcrimh, totu cd a mai remasu bunu dela Wend si stramosi. De aceea teti cei ce mai au sensu pentru dathiele tele bune
tali au ntai remasu in familie, artt d Se faca legatura intre sene
se le apere de perire, si se na astepte ca .60 invetio pestea, coler'a,
While ca urmarile lui, si incursiunile strainiloru a 'si emit famili'a si patri'a.

De si Mt e nece unit familia perfepta, cu tote aceste famiWe are Mai multe midiloce si ocasiuni favorabili pentru a it-taint:1 moralitatea membriloru sei decata alte institute, pentru esemplu pensiu,
nile. Tote evenimentele ce se templa in familia serbescu spre invetia-

thta membriloru ei, daca more tat'a, seau mania, seau altulu deih fasemi dech se nascu tnembri noui, aseminea morbii, lipsele si neajunsurile si tote evenimentele triste seau de bucuria invetia, unescu,
tienu in frenu, si indereita pre memnrii familiei mai multu decatu legile, punele, si pi edicele. In familia se destepta mai usioru sentimentele bune de a ltui parte dein dorerile altor'a, si vointra de a le ajuti,
10*

www.dacoromanica.ro

164

1NSOCIREA, ESEMPLULU, CONVERSATITINEA

aseminea amorea catra familia, comunitate si patria, aceste nu se potu

desvolt in acei pre cari 'i alunga in strainat ate de mici, candu se intorcu unii cit acestia. in familia, abia o cunoscu, Cu atatu mai pucinu
cunoscu comunitatea si patri'a, ei asia dara nece nu se interesa atatu
pentru dorerile si suferintiele familiei, comunitatii si ale patriei.
In fiacare familia e de insemnatu tonulu dominatoriu alo ei atatu
In bene catu si in rea. Se pote dice mai cu certitudine, cit in familia se latiesce atatu spiritulu dereptatii, liberalitatii, si ala beneficentiei, alu justitiei in tote lucrurile, alu marinimitatii si religiositatii cata
si contrariulu acestor'a.
c) Cei ce semina unii cu altii se insociescu bucurosu, si tene-

rimea se forma dupre esemplulu aceloru, de vri sunt mai aprope cu

anii. De aceea acele acole au ajunsu la um gradu mare de perfeptiune
si au c6stigatu multa, uncle scolarii mai betrani dau unu tonu bunu,
si in educatiunea domestica, daca copiii cei mai mart se potu propane
derepta modelu celoru mai mici.

E problem'a cea mai grea a educii bene pre cei de antaniu nascuti. Aci pote stria multi' despre una parte amorea, despre alta
parte maestri'a pedagogica. Apoi copilulu celu de antaniu e numai
singuru, elu nu are pre cine se imite, si totu ce invetia 'i vene mai

greu. Cei mai mici totudeun'a oserba cate ceva dela cei mai mari,
si culturla lorn atata corporale catu si spirituale progrede mai usioru,
ei ieu dela d'insii una multime de idee si impresiuni, pre cari cei mai
betrani au fostu nevoiti a le invethi mai tardiu dela dascali.
Daca a sucesu belie educatiunea celoru antaniu nascuti, atunci
educatiunea celoru urmatori, chiaru si cea morale, e usiora. Atunci cei
mai mari sunt ca nesce adiunti seaa suplenti, cari ajuta pre parenti
in educatiune intru tote si 'si cstiga una autoritate inaintea lora, care
a une ori intrece autoritatea parentiloru. Ei porta cstiga de sanitatea loru corporale si spirituale si facu oserbatiuni necesarie parentilora, fienduci ei oserba mai de aprope si mai agera pre cei mai mid
Asia copilulu imitatoriu dein natur'a sa, iea atatu pregiudeciale si nebuniele cata si masimele si sentimentele cele bane ale fratelui sea seau
sororei sale mai mari, chiaru precumu se templa in acole, ch, scolarii
cei mai mici sunt comunemente unu eco alu celoru mai mari. .

www.dacoromanica.ro

MIDILOCE SPRE INTARIREA RELIGIOSITATII

155

De aceea e detori'a cea mai santa a parentiloru si a mamelora toturoru, c, se 'si cresca amici si amice in. copiii lora cei mai
mari. Si flenduch se intempla, cb, parentii se mora de tempuriu, atunci

copiii cei mai mari au se fia razimulu cebra mai miel, si de aceea
parentii se destepte de buna ora interese in cei mai mar de a contribui la educatiunea fratiloru lora mai mici, pentru e& se 'i pota incredentitt lora atunci candu sunt necesitati a se desparti de toti.
117. Religiositate.

Beligiositata deplinesce cultur'a cea morale a carapteru-

si cu tote ci se pote cugeta unu carapteru morale fora

se fia totudeunadata si religiosu, totusi dein contra fiacare
religiositate remane totudeun'a unu sentimentu forte dubiu,
care e mai aprope de sensualitate decatu de ratiune, si care
lui,

pote degenera si se duca in ratecire chiaru asia de usioru cumu

duce sensualitatea, daca nu se unescu ea d'ins'a (cu acea

religiositate) totudeun'adata tote sensatiunile morali si tote
adoperatiunile vointiei spre a se supune legei. Dein contra
unde e petrunsa anem'a de adeverata pietate, acolo e certa
si sacrificarea pentru totu ce e dereptu si bunu, si acolo riu

va lipsi nece poterea si desteritatea pentru tots lucrurile

bune. Acestu sensu de pietate nu se pote insufla nimenui precumu nu se pote. insufla nece sensulu morale ( 91). Inse

ceca ce s'a preparatu in anim'a tenerului prein una cultura

de buna ora a dispusetiuniloru spre religiositate si moralitate ( 81-82), aceea se pote continua si conserba- in diverse moduri.
118. Midiloce spre intarirea religiositatii.

Aci inca e lucrulu cela mai momentosu pentru parenti

si educatori, ci

www.dacoromanica.ro

I 60

ARDILOCE SPRE INTARIREA RELMOSIT(TII

se arete Cu esemplulu loru la tote ocasiunile, cumuc cugetulu despre divinitate le imple sufletulu de reverentia, si, renovaudulu de multe ori, le inspira potere spre a
dominl preste sene, pacientia in casa candu nu le suceda
intreprenderile, si trancilitate in adversitati.
Se 'i faca juatori aments 14 efeptele cari produce

sensulu religiosa in altii, si la influentra lui in virtute, si se

inlature, pre catu e cu potentia, dein discursu si dein conversatiune totu ce ar' pot ajut frivolitatea si iudiferenti'a
catra cele religiose.
Caudti au de a, chiarna pre teneri la detoriele leru,
se se folosesca si cu motive religiose, insa gest'a se nu il
faca asia de multe ori in deteriele raai usiore, ci, tuai ver,
tos numai la casuri si abaten i mai grele cari cera una den
minatiune wai ware preste sene si lipsesce potersa.
Educatoriulu se invetie pre copii, ea se nu venia,
la acea cugetare deserta, ch facuiviesi det.eriele fil'll f4C0 coya.
peatra 11amnediets, Aeao cb., i arn adauge beau pnicusier4

beatitatea prelp purtgrile lora. Ei au qe veda baaatateo qi

ontoritatea lui npmai in legea, lui, qea sant(, care e belle,
flea nontai pen(rn ei, ma si neviolabile, si gsip, so so in,
(Jennie a se face detnui de placerea acestei fientie pro bone
si proa saute, Suat acomqdate specialmente peptru deste,
ptarea si conserbarea sensului, religion nude dilEt raemnrabill
si scinzpbari ale Tietiek, e4nultAlTa tliseni.sprijora misicAtorie,
music'a religiosa.

Daca oserba educatoriulu ca orecare alumnu e aplecatu spre fanatismu; acolo midiloculu celu mai buuu e
cultivarea ratiunii, celu pai req satir'a, Peip epara ipo-

crisi'a se o combata cu tote poterile, pentrua vim Atings

www.dacoromanica.ro

gRNSoI,IDAIWA SI INTARIRE4 QAIMPT1/111.1141JI

157

teta pietatea cea .aclexcrata si milla tota ooestatea, Parapte-,

raid.
119.

Consolidarea si intarirca carapterului.

Daca se voru adoper pu intieleptiuno tote aceste media, atunci set pote sper, forte roultu pentru formarea carapterului morale. Totusi IBA e bene a apreti, bunatalea
faropterului prea uuilateralmente, si a dice, pentru esempltt
a daca nu are cineva catan i scaderi, seau daca e beuevoi,
torig, daca ajuta pro altii p oevoiele loru, daca e paratu a
le serbi, liberale, modestu s. al apoi are carapterulu moral
iji tota poterea sa, pentrila ip tete aceste are comonemente
tewperawentolu gea wai loare porto. Daca se petrunde a.
uem'a omului dp buriatatea morale, atunci ea se eomproba in
potere, tarkci soliditote si bcfrbatta, care la tempulu seu enteza a intrepregde sj. lucrad wari, pentru adeveru, virtute si
dereptu,,,Spre ac6st'a au mili si una dispositiune uaturale
forte fericita, spiritu desteptu, soutimente ferbenti, si una
energia fi-mascota aci educatoriulu are se se feresca e so
PA lucre in ontra algrei dispositiuui tempuduse dora, ch
Atati tened arq -PM Pe Se faca fanatici seau entusiasti.
Cu catu e natur'a teneriloru mai Baca si mai negativa
in tote, ca atatu se destepte mai multa spre lucrare; a
uno ori se 'i incurce in difieultati dein adensu c dein aeslesi se se seotia ei de poterea /oru; resolutiuniloru lora celoru bune se opuna piedece aparenti? si in genere se i deprenda a se face pedopendetj prein ageea, e0, no ajuta
jasa s tee si se faca de sene. Se pote e, Mulla ei
se liinece si se cada, si se faca multe lucran i fora, discreti,

une! dar' ca tete aceste ei invetia pana candu sunt teueri

www.dacoromanica.ro

158

CONSOLIDAREA SI INTARIREA CARAPTEREILUI

mai =lb' dein aceste probe decatu daca i ara purt tota
de batiu ci pre orbi.
Ei potu invetil si dein esemplele omeniloru barbati, cb,

in societatea omenesca se cere dela fiacare mu de valore

ceva mai multu decatu numai una sentimentu mole, adeca
se cere si energia, anema resoluta, nefricosa, tara si presentia de spiritu. Educatoriulu a cstigatu multa, candu afora de aceste 'i face atenti cti, se 'si cunosca poterile cari
pote dormu intru insii si se se apretie pre serle cu justetia.
In genere educatoriulu se nu le predice necontenitu numai resemnaliune (resignatio), adeca a se supune la evenimente cari la aparentia sunt nemutabili, dein cantra se le
presente imaginea unui venitoriu mai bunu, si prein acst'a
se le insufle anema, spre a se lupt in contra reului presente, elu d se se adopere dein tote poterile a le conserbi
acelu spiritu libera si tare, care a salvatu popora intregi
mai de en ulte ori. Ei voru av apoi ocasiuni destule a intri si in scola mai rigurosa si a 'si esercit poterea in lupta.
Or'a decisiva, candu lupt'a are se duca la viptoria, se determina in ceriu, numai se nu lipsesca nece una data inlre
d'insii osteni parati totudeun'a a se lupt in contra reului
care nu lipsesce nece intru unu tempn.
Nota 1). Schlosser propune urmatori'a imagine a omulni perfeptu. Capuln lui se eugete dereptn si luminatn ; anim'a se sentia en
caldura, si adeverula si dereptatea se fia elementulu lui. Elu di; se
aiba potere in sene a 'si creit insusi fortun'a Si cu nedependentia dela
alti omeni; (18 se fia aptivu ; ceea ce face, se faca cu caldura si cn

potere, si benele se nu 'la faca pentrn grati'a altoru omeni. Eln (18
se aiba destula potere corporale spre a invinge adversitatile naturei,
si spre a se scote dein periculi, spre a resiste cu barbatia acelor'a
cari voescn alu constringe ei se renuntie capului si anemii sale. Eln

www.dacoromanica.ro

MEDICIN'A PEDAGOGICAMORALE

159

d se fia Ono de amore catra D-dieu, d se fia transportatu de bucuria la vederea adeverului internu, a frumusetiei interne si a bunatatii interne.

Unii sunt de parere, a se educ omenii c se fia cu nepesure catra tote lucrurile. Acesta educatiune er una data, si e si
aste.di in moda mai alesn la clasile superiori, unde aceea nepesare
seau indiferentismu se considera c terminulu propriu alu filosofiei si
alu culturei. Acesti omeni apoi sunt reci pentru totu ce e mare, cutezatoriu si sublime, 'si batu jocu de totu omulu seau patriotulu virtuosu seau religiosu care manifesta vre unu entusiasmu pentru dereptu si lumina, ridu de toti cari se sacrifica pentru dereptate si adevern, pre candu ei 'si afta multiamirea nnmai in fapte de tote dilele,
si se tienu mari candu se gudurescu inaintea altoru tari si mart Acesta nepesare seau indiferentismu duce neaperatu la amortire si lene
Era amortirea si lenea e mortea a tota virtutea. Cei mai multi entnsiasti au ceva ce 'i inaltia preste ceialalti omeni comuni, care pote
se 'i duca in rateciri, dara ea tote aceste merita stima totudeun'a, s
chiarn a fi admirata, numai se se folosesca ca d'insulu pentru scopuri
derepte si mari si sub legea morale, ra daca lucra cineva cu entusiasmu pentru c se degrade inca mai diosu pre cei degradati, atunci

entusiasmulu hi e demnu de dispretiu si de puna.Unele c aceste

nu se potu amenti destule ori unoru domnisiori si fii de negutiatori
avuti cari nu au nece una enema pentru lucran i marl, si 'si batn jocu
de altii pre cad vedu aprensi si entusiasmati pentrn atari lucran, fiendu ei sean dela natura nesentitori, seau crescuti de a casa in nesentire si nepesare.
Studiulu istoriei grece si ronsane ne d, esemple destule de
teneri en enema mare si suflete sublimi cari s'au sacrificatu in tempurl entice pentru detoriele loru catra patria si nmanitate. Dare nu
numai istoriele entice ci si cele noue inca no arata atari esemple.
120. Medicin'a pedagogica- morale.

Educatoriulu morale e nevoitu de multe ori a se purt,

c unu medieu. tuvetiaceii lui sunt seau cu totulu trascu-

www.dacoromanica.ro

loo

PEDAGOGICAMORALE

rati si acumu corupti, in catu abia se mai canosa intru

sii dispusetiunile cele frumose naturali cari se afla in sufletele copiiloru, seau ei s'au abatata dela calea derepta intru
unu moda sean intru altulu, au facutu una abatere mai mare,
s'au fuina nedemni de incredere prein ealcarea une detorii
insemnate. In easulu de hutanin se cere una cura radicale,
in celualaltu (16 se se tedice numai reulu momentanu. Amendoue sunt lucrulu medicinei pedagogice-morali. Ea urma
in generariu principiale, cari s'au espusu pana aci. Ch-ci
candu se intarescu instintele si inclinatiunile cele bune, atnnci se debilita cele rele. Numai se cere, cti educatoriulu
Se cunasca nattit'a morbilorti cu atatu mai bene cu catu e
alumnulki lui mal morbosu, si se nu adopere atari thidiloce, prein

cari ay' produce unu morbu nou in loculti celui cutatd. Ehd
(16 se cunosca atatu rnorbii sufletului particulari cata si modificatiunile loru, spre cari serbescu si oserbatiunile cari se
voru aduce in capilla urmatoriu,
Elu (16 se astupe mai antaniu fontan'a reului pre cata
pote stke acst'a
neaperatu netesarIU de multe ori, ea
se mute pusetitmea aIuinntlui seu de ttti. EN se s deprenda a se muitianti Si cu una indereptare grafiata, si se
nu se incele ch l'a indereptatu, candu alunmultt in adeveru
e totu acel'a care a fostu mai nainte, elu (16 se scia mai
de inainte eh e problem'a cea mai grea a cura radicalmente
pre unu alumna comptu, si eh acestd problema a rare ori
se pote deslegti deplinu.
121. Contiuuatiune.

Educatoriulu nu are atatia greutate, candil are se inderepte numai abaten i partieularie, cu tote ch a une ori si

www.dacoromanica.ro

MEDICINA PEDAGOGICA-MORALE

161

aceste inca potu fi gravi in urmarile lora. Deei elu are de

a oserbd urmatoriele :
Candu oserba, cd copiii mai mici s'au abatutu cea
de antani'a ora dela unele invetiuri bune, cari pana atunci
le au urmatu, acea abatere se o considere pro cata pote mai
seriosu dupre calitatea ei si cercunstantiele autorelui ei. Nece
una data nu e consultu a nu o considerd de loot, ftenducd

s'a inte2nplatu de antaaa ora, si numai a 'rare IA a o

Totusi acst'a se pote templd atunci, candu
e mai mare probabilitate, ch nu se va repeti.
Educatoriulu se destinga abaterile, cari au urmatu
dein una coruptiune a anernei, de acele, cari au urmatu
inai dein cause acidentall, cari inse alumnulu nu le au potutu incungiurd usioru. In casulu de antaniu e semnu, cd
educatoriulu n'a oserbltu purtarea alumuultd, si nu i a formatu ca.rapterula chiaru dein partea, care avea mai multa
opu de formatiune.
Educatoriulu se fia ca forte mare luare amente asupra a lumnului dupre abatere. Atunci '1u pote cunosce mai
lasd nepunita.

tene, ce natura are, si daca sensulu bunu a remasu dominatoriu in d'insulu, seau dora s'a micusioratu. Acst'a -se
cunosce, daca alumnulu dupa abatere s'a facutu tnai insolente,

mai rece, rnai frivolu, mai neconsideratoriu, seau mai nesentitoriu.

Educatoriulu se nu amentesca alumnului abaterile

prea de multe ori, dara nece se le ulte prea curundu, pana
tandu nu va fi indereptatu depleno.

Daca a fostu nevoitu se punesca, se nu se arete

dupa aceea totudeun'a rece, dara nece se nu intre prea curundu in reportulu de mai inainte, si te se feresca a care11

www.dacoromanica.ro

162

VIVACITATEA COPIILORU DEIN PUNTU MORALE

tiA pre alumnu, pentruci prein acsea i ar' da ocasiune se

creda, a a fostu punitu ca nedereptu.
6) Cela mai multu se pote speri dela inlaturarea causeloru, cari au produsu coruptiunea: pana candu aceste nu
s'au inlaturatu, tote admonitiunile si doptrinarile, fia catu
de patetice, sunt desierte. inse spre inlaturarea causeloru
coruptiunii de multe ori e cea de antaniu conditiune schimbarea totale a situatiunii esterne.

Capo VII.
Principia speciali de educatiune morale cu respeptu la virtuti
si scaderi particularie.
122. Notitie preliminarie.

Acesta parte a pedagogicei inca e in legatura de aprope ca moralea si cu psicologi'a. Principiale acestor'a se aplica si aci, adaugenduse catra d'insele unele regule particularie, cari au de obieptu facilitarea virtutiloru particularie,
si incungiurarea si sterpirea releloru morali particularie.
Nota. Cunoscentiele psicologice, cari se ceru spre acestu
scopu, se potu cstigi dein scriptele pedagogice ale lui Rousseau,
Antropologi'a lui Hant, si dein alti scriitori, pentru esemplu Basedow, Villaume, Saltomann s. a..
123. Vivacitatea eopiiloru dein puntu morale.

Vivacitatea copiiloru e unu semnu bunu. Dela copii nu

se pote astept, ca indelungu se sieda intru unu locu seau

se se ocupe indelungu cu lucruri seriose.

Amendoue aceste
ara areta, ca poterile lora sunt tocite si stupide, seau ele

www.dacoromanica.ro

MODERAREA VIVACITATII ESCESIVE

163

s'aru face asia prein acelesi. Vivacitatea cea naturale pr.oduce in copii volia buna, si, precumu amu veditu ( 93),
acst'a e neaperata, pentruck ea impedeca manifestarea multoru inclinatiuni rele, si destepta unele inclinatiuni si instinte
mai bune precumu sunt pentru esemplu docilitatea, diligenbenevointi'a, oficiositatea si sentimentulu pentru ce e bunu,
si frumosu: tote aceste sunt proprietati forte amabili, cari

nu se afla in copii, a caroru spiritu s'a stinsu prein una disciplina tirauica, si cari mai usioru se potu conserbi in d'insii, candu le se conserba vivacitatea si voli'a buna in anii
anteriori decatu rein tota moralisarea.
124. Moderarea vivacitatii escesive.

Inse vivacitatea produce si scaderi multe. Ea nu produce nuniai facilitatea care e buna si in anii mai inaintati,
dara produce frivolitatea, care mi destinge necaliurea ce e
momentosu de ce nu e momentosu, face pe copii neatenti,
ci se nu considere urmarile fapteloru, si de aceea seduce
de multe ori la lucruri fora discretiune, chiaru si la rele.

Afora de acst'a copiii vivaci sunt multa mai usiurei, mai

uituci, mai neordinati, mai neconstanti si mai nesuferitori,
si mai distrapti la invetiatura si la lucru, mai negligenti in
imbracamentulu loru, mai neluatori amente la lucrurile lone,
si mai neregulati in societate. Aceste tote, ce e dereptu,
inca nu sunt scaderi ale anemii, dara totu sunt scaderi, cari

deu se se inderepte, si in contra caror'a mai ca numai deprenderea de buna ora e siugurulu midilocu. Potu se se
adauga apoi si alte media positive alese cu intieleptiune, candu
oserba educatoriulu, cumuc alumniloru lipsesce bun'a
Beau indata ce acele scaderi au apucatu pre unu grada
mai inaltu.

www.dacoromanica.ro

164

LENEA NATURALE A COKILORU

Nota. 1) E tnare diferentia intre naturele, ce se destingu

prein vivacitate si selbatecia, Copiii cei vivaci se intorcu la or-

dine indata ce 'i ocupa ca vre unu obieptu interesante, ra pro

cei selbateci nu pote aduce la ordine cu nemica; mentea lora
e disipata, si sensulu lora e desfrenatu cu tote ea au forte pu- cina adeverata potere interna.
2) Educatoriulu se relega cele ce s'au disu desupea ( 99),
despre deprendere, fienduci acele se potu aplica si la indereptarea scaderiloru supea semnate.
Metodulu ordinariu, de a face copiiloru una miie de aduceri amente, si de a'i si puni dein candu in candu, fora se stee
cu totu de adensulu, c se se schimbe si se se inderepte numai decatu ceea ce se pote schimb si inderept, ajuta pucinu, seau ne-

mica: cela ce a uitatu cera, se incepa rasi indata si se faca de

toa; celu ce a pierdutu ceva dein lipsa de ordine, se se constringa numai decatu a cauta pana va afl; cela ce a facutu vre
una lucra prea superficialmente, pentru esemplu a scrisu, a desemnatu, pre acel'a se nu 'Iu infrunte numai decatu ci se '1u
constriga se faca de nou pana candu va face aleta de bene pro
catu se pote astept dela d'insulu; celu ce 'si strica hainele numai dein petulantia si dupa ce a fosta admonitu, se porte rusitea, si inca se bonifico si damnulu in certe casan; cela ce strica
oeva dein neadvertentia sean selbatecia, se se lipsesca de usulu
acelui lucru, pana va comprob., ca s'a facutu mai atentu, in unele casuri se bonifico si damnulu.
3). Educatoriulu se se adopere pre cata pote mai multa a
interesa pro copa pentru obiepteIe cari le se propunu, acest'a e
midiloculu cela mai bunu de a'i face atenti si de a'i desveti dela

scaderile susu insemnate.

125. Lenea naturale a copiiloru..

Daca vene lenea lora dela vre unu morbu, atunci so

se redice morbulu c, se se faca sanitosi, daca vene dela
temperamentu, atunci se le se dee ocasiune a face misicare

www.dacoromanica.ro

RELELE CE IIRMA DEW LENE

165

de multe orly se 'i duca in societatea altoru copii destepti,

si prein alte midiloce se 1 destepte spre lucrare.
6 /X Re/ele ce nrma dein lene.

Dein lene se nasce ur'a de a 'si intende poterile macaru catu de pucinu, una aplecare speciale spre comoditate,
una placere prea mare spre tote speciele de 2nultiamiri sensuali, in ultra egoismulu epicureu, celu ce e solicitu numai
pentru sene, ra pentru altii nu are nece una solicitudine.
Acesti egoisti epicurei alt'mentrea sunt forte buni la anema
pana ce nu le tulbura cineva comoditatea, ei si promitu destule, inse facu pucine. Tenerii lenesi se ferescu de veri ce
societate, fla aceea catu de interesante si contribuesca catu
de multu la cultur'a spiritului, indata ce se temu ca voru fi
judecati acolo, ei se lapeda de veri ce folose numai se nu le
se tulbure comoditatea si repausulu, in care 'si afla tota
multiamirea. Aceste rele deu combatute, ch-ci omenii dominati de d'insele, la urma 'si pierdu tota valorea pentru
societate.

Nota. &pea acestui obieptu note= urmatoriele.

Aplecarea spre sensualitate, care e tomune toturentt releloru inaemnate d.esupea, se pote combate in moduIu nrmatoriu:
1)

a) ne caretiandu prea multu pre copii, si feriudui de una edu,

catiune mole si efeminata, b) ne plenindule tote dorintiele, si no
facundule tote comoditatile; ennui facu mamele de multe ori gilein
una solicitudine fora discretiune; dein contra a) deprendiendui de
buna ora a suferi tote adversitatile, b) espunendule catu e de urite vieti'a dedata spre sensualitate, si judecandu aspru Si cu dispretiu pro acei omeni, cari serbescu epicureismului punendusi bunt& supremu in gaudenti'a, sensuale, c) se le destepte si se le cultive spiritulu spre a cunosce ce e bunu si frumosu.

www.dacoromanica.ro

166

RELELE CE IRMA DEIN LENE

Pre tenerii cei ce au crescutu in tote multiamirile nu 'i pote

alperi nemica in contra voluptuositatii decatu amorea spre scientia si in generariu spre ocupatiunile spirituali. Chiaru cei ce nu
sunt uevoiti a inveti pentru c. se 'si cstige panea, ara d con-

strinsi ci se invetie mai multu, pentru c se nu se intaresca in

acea parere nefericita, cit ei aru fi numai [ruges consumere nati,
si apoi pentru ci se se destepte in d'insii sentimentulu rusinii in
contra unei vieti brutali. Datin'a cea rea, care domina la nobilimea unoru natiuni mai apuse, de a se ocup mai vertosu numai
cu venatulu, si de a 'si consumit totu cursulu vietiei numai in peteceri, pre cari le numescu pasiuni nobili (nobles passions), nu se

pote inderepti decatu numai prein una educatiune mai buna si

prein cultura spirituaie universale.

Ur'a lucrulzti si a intenderii poteriloru da se o combata

desteptandu in alumnu sentimentulu de onore, aretandui di 'si va
pierde amorea si increderea daca nu se va desbrac de lene, aretandui ce folose urma dein laboriositate, seau dupa cercunstantie

si punindulu, prein lipsire de comoditatile cu cari e deprensu,

in ultra candu are de a trapt cu copiii mai mici facundule lucrulu interesante si dein vre una parte acidentale, pentru esemplu
copiii scriu mai bucurosi in unu caetu nou, legu mai bucurosi in
carte noua, seau daca e legata frumosu s. a.. Totu ce e monotonu 'i fatiga, totusi se nu le se plenesca dorintiele prea de multe
ori, pentru cA atunci s'aru deprende a nu cunosce nece una margine.

Unii copii au una purtare neplacuta care urma numai

dein comoditate; dela acist'a 'i desvetia educatoriulu constringun-

dui ca se faca ei tote lucrurile, cari sunt detori se faca, si se nu

astepte ci se le faca ceialalti frati, sorori seau domestici. Daca
nu'i constringe educatoriulu, atunci ei se facu totu mai comodi si
mai neplacuti, mai uritiosi; nu e destulu se dica celui comodu :
tu astepti cd totu altii se 'ti serbesca I in atari casuri (la se 'i spuna
respicatu si espresu : cine e detoriu se faca cutare lucru, seau se
intrebe : care dein mai multi voesce se faca ceva? Atunci si celu
comodu inca se lega c va face de rusine.

www.dacoromanica.ro

SINCER1TAT14.:A SI MENDAC1TATEA

167

Totu dein comoditate urma si acea erore, cit unii teneri

se sfiescu a merge in societati culte. Acesta erore duce la multe
rele pre multi teneri in anii acadenaiei, cari de multe ori preda
avuti'a familiei fora se 'si afle acea multiamire adeverata, care o
ara fi aflatu in societatile cele mai culte.
4)

127. Sinceritatea si mendacitatea.

D-dieu a facutu pre omu sinceru, si in gur'a copiiloru

e adeveru. Era daca 'si batu cpaulu chiaru si copiii cumu
se incele, atunci se pare ci firea cea buna a lora e stricata
prein altii. Mentirea, simulara, siovairea, ascunderea adeverului, recusarea de a 'si confesa scaderile proprie, meditarea cunzu se faca incelatiteni mai mari seau mai mici, sustienerea cea ostinata a unei falsitati, tote aceste au vre una
causa esterna, care le au casiunatu ; fundamentulu loru e
vre unu interesa ascunsu. De multe ori dau causa educatoril eh copiii se spuna mentiuni seau neadeveruri. Altele se
nascu dein cercunstantie. Daca se deprendu copiii la mentiuui, carapterulu lora celu demnu de stima pre incetu se
corumpe, si sinzulatiunea, falsitatea, si ipocrisra se face a
dou'a natura in d'insii, chiaru de aceea e cu atatu mai neaperatu a conserb in ei sinceritatea si amorea adeverului.
Nota 1). Copiii se facu mentiunosi si falsi:
daca vorbescu in presenti'a lora lueruri cari ei le eanoscu bene si seiu ch nu 'su adeverate,
depvendienduse a spune mentiuni altoru omeni cu tote
cit acele potu fi nestricatorie,
2) daca afla aprobare candu spunu vre una mentiuna, Beau
cantlu au tiesutu cu maestria vre una mentiuna puntru ci se scota
dein nevolia pre cineva,
4) daca educatorii 'i porta prea aspru pentru fiacare abatere catu de mica,

www.dacoromanica.ro

168

SINCEIIITATEA SI ATENDACITATEA

candu educatorii seau altii staruescu ea asprinte at se

spuna adeverulu, ea tote c vedu, cit nu 'la vora apune pentra
a se scape pre altulu de rusine, de puna s. a..
prein credulitate, ne cercetandu ca deamenuntulu cele ce
spunu ei, ci credienduse in spusele loru, atunci copiii facu abusu
de incredere si se incerca si de alte ori a spune mentiuni, si
vice versa,

candu nu le se d crediementu candu spunu adeverulu.

De multe ori spunu mentiuni si ascundu adeverulu numai dein levitate, ci neconsiderantia; apoi dein interese egoisticu,
dein sperantia de a castig, ceva, de a scapii, de vre una puna
seau rusine, de a nu di ocasione parentiloru c, se sufera vre
una nemultiamire, in ultra pentru ci se ajute pe vre unu amIcu,
se tu se arete contradicitori seau fricosi. Cei cu fantasia prea
Nivace potu se se alunece eft se esagere luerurile.
Nota 2) liforalitatea copiiloru mentiunosi inca e diferente.
Unii mentu numai dein levitate, altii de frica, dein angustia, altii dein

reutate. La altii motivulu si scopulu e demnu de respeptu, numai

midiloculu nu e bunu, pentru esemplu candu mentu pentru c se
se arete credentiosi unui arnica. Unii educatori acst'a nu o considera, ci punu tote mentiunile in un'a si ateeasi clase, si le panescu totu au aceeasi puna.

Edueatiunea despotica nece una data nu pote formi unu

caraptera sinceru. Edueatoriulu d se arete, ci onestatea e mai
pre susu de tote, si c micusiora chiarti si unele abaten i dela de-

torii mai mari ca tote a nu redica pun'a totudeun'a.CA retributiunea sinceritatii e increderea si pun'a falsitatii si a celei
mai mid e neincrederea. Pre alumna se nu '1u duca in tentatiune,
se nu '1u incurce cu intrebari sugestiva si eft una incisitoriu; se
nu se faca inaintea alumuului, c' nu cunosce ceca ce cunosce si
scia; si se nu '1u constringa a confesd candu vede, cit prein ace-

ea ar' suferi prea multo; candu a incehtu, se nu treca cu vederea, ciL si cama ar' fi oserbatu incelatiunea, elu se nu creda
tece una data c e mai prudente decatn educatoriulu seu. .Rusinarea si despretinlu mentiunosului perseverante eunt mai bune

www.dacoromanica.ro

168

MITABILITATEA COPIILORU IN AND DEANTANI

cele mai multe casuri deeatu alte pane positivo, numai se nu fia
unitu eu mentiun'a si alta deliptu mai greu, care ar' (let punitu
numai decata/ pentru c. alumnulu se nu se deprenda reu.
3) Parentii si educatorii au se feresca pre copii, ca se nu
se deprenda a duce a casa tote vorbele cari au auditu, si a spune
totu ce au vedrutu pre aliurea. E permisu inse a se plange candu
au suferita vre nna nedereptate, 0 clatoria nobile a spittle canda
cere aperarea unuia mai debile. Educatoriulu d se le arete ea
intieleptiune, a e semna de earapteru laudabile a compune diferentiele si a impac cuele controverse s a nu alerg, numai de
catu la superiori pentru tote, apoi a si suferi cate ceva si a ierti.

Se le arete, ch e carapteru basa a acusci pre altii pentru c se

le strice, a duce a casa totu ce au disu si ce au facuta altii;
educatoriulu ar' corumpc insusi pre copii, canda i ar' indemn, la
aceste.

In urma se 'i feresca de sinaulatiune si ipocrisia. In lume

tote se facu pentru aparentia: omenii se facu di, se bucura, candu
sunt tristi, se facu superati candu nu 'i dore nemica, arete simpatia candu anem'a le e plina de ura, dicu eh e ceva frumosu
seau unta s. a. candu in anem'a loru nu tienu asia. Educatoriulu
dei se feresca pre copii ci se nu simule sentiment() cari nu le
are, se le permita a gsi manifesti sentimentele ca libertate; e mai
bene a fi mai nesentitoriu decatu ipocrita. Acesta scadere vene
mai alesu dela educatiunea care e in moda, dela politur'a prea
matura, dela aplecarea omeniloru de a se multiami ca aparentra,
si de a acept derepta sentimente figurele cele esterne ale sentimenteloru.
.28t hitabilitatea. eopidera in an* deantani.

iritabilitatea mai tare se areta iu anii anteriori prein

plansu si tipetu, apetitiuni tari, bueuria si dorere mare si
_prein erumperea sensatiunii in contra autoriloru acestor'a adeverati seau numai imaginati, Aceste sunt mai multa manifestatiuui numai animali, si se pierda comunemente dupre
11*

www.dacoromanica.ro

170

IRITABIL/TATEA COPIIL0111/ IN ANII DEANTANI

ce se destepta usulu ratiunii, inse in unii mai curundu, in

altii mai tardiu. Dein contra in altii iritabili.tatea e mai debile in catu la urma se preface in una nesentiliune flegmatica a carapterului, care nu are propriamente nece unu pretiu morale, cu tote c unii o numescu anema buna, aplicatime, tolerantia morale. Atari caraptere nu potu un i inse
nece awl; nu se potu manid, inse nece nu se potu bueurd
de nece unu lucru bunu. In lume potu se traesca in pace
ca tota lumea, dar' ei nu au nece ilnu pretiu propriu, nece

libertate spre a hill de poterea lora.

Nota 1). Plansulu si tipetulu copiiloru in cei doi ani deantani
vene forte de multe ori dela doren i corporali, de multe ori dela
nepl icerea, care le yews dela infasciatulu prea strinsu, seau dela
necuratra in care se ala. Copiii plangu si tipa si anula alu treile, alu patrule si alu cinche. Nu e metodu bunu indata a'i injar4, al bate, clara nece a compatimi cu d'insii, a'i netedi cu vorb'a,
cautd, prein aceste reulu se face mai mare de multe ori, seau
se redica numai pre mill minutu; mai bene e a nu le considera
plansulu si tipetulu, si a'i departa pana candu voru tau% seau

a esi si a'i las pre ei singuri. Nu e de temutu asia usioru, ea

le va veni vre una stricatiune dein plansu. De multe ori copilulu fatigatu de plansu adorme si se destepta voiosu. Daca pote
vorbi, atunci mai antaniu se '1u intrebe: de ce plange? Daca nu
respunde, atunci se 'i vorbesca cu tonu blandu, se '1u distraga
cu vorb'a, si se 'i traga luarea amente la alta ceva. Daca totu
itu respunde, atunci educatoriulu de se 'i impuna tacere ca tonu
imperativu, si daca nu asculta, atunci d ajutatu prein dorere cor-

porale ea se nu lesine, si una castigare seriosa va fi salutare.

Copilulu d se invetie, cit e mai bene totudeun'a pentru d'insulu
,claca asculta, decatu daca se opune.
2) Flegm'a nu e totudeun'a calitate buns. Psicologii si medicii au facutu inca pucinu pentru una dietetica fisica morale dupa
diversitatea temperamonteloru, spre a cunosce artea, cumu s'aru

www.dacoromanica.ro

TITIALE CE SE NASCU DEIN IR1TABILITATEA PREA MARE

171

pot destept si copiii cei flegmatici. Ei se destepta mai antaniu

in societatea altora copii vivaci. Copiii flegrnatici de multe ori

sunt fachinii de casa, pre cari 'i incarca toti ea tote sarcinele.
Acst'a nu deu se sufere parentii si educatorii.
Reu ara lucr educatorii candu ei ara neglege educa,.
tiunea copiiloru flegmatici dela natura, ch si daca nu pot' face
ei atat'a catu faca altii, in societate sunt diverse funtiuni, si pentra unele sunt buni si cei ca talente si cunoscentie mai pucine.
129.

Vitiale ce se nascu dein iritabilitatea prea mare: sensibilitatea,

capriciulu, spiritulu contradiptiunii, pertinaci'a.

Dein iritabilitatea prea tare se nascu urmatoriale vitia :

Sensibilitatea, ceea ce ce nasce dein debilitatea intielesului, si se manifesta prein aceea, ca nu pote suferi nece
una reprobatiune, si in veri ce fapte seau vorbe ale altor'a
vede numai scopuri rele. Acesta rea deprendere d repremuta numai decatu, capacitandu pre copilu cumuca are strambu.

Cu catu crutia educatoriulu mai multu acesta iritabilitate nepotentiosa, cu atatu se faca atari copii mai nesuferiti.
Sensibilitatea in sene nu e rea, nece. nu areta carapteru
reu ; copiii mustrati, seau puniti planga, se lamenta in contra educatoriului, se mania, si ar' fi neprudentia a cere dela
d'insii, c atuuci se se arete nesentitori si inca se multiamesca, acst'a nu o potu face nece cei mari. Cela intieleptu
inca d se se pota mania, ca atatu mai pucinu se pote coilsided ea unu rea morale erumperea tnaniei in copii.
Capriciulu, spiritulu de contradiptiune, pertinace a

se nasce in unii copii a) dein nesanitatea Beau debilitatea

corpului, fienduc esperienti'a areta, cb, copiii morbosi out
mai capriciosi, si nu potu domina preste sene ca cei sanitosi ; b) in unii se nasce dein debilitatea intielesului, unita

www.dacoromanica.ro

172

SENSIBITITATEA, CAPRICIULTJ, SPIR1TULU CONTR,ADIPTIUNI1

cu una certa arogantia; ei nu cunoscu ceea ce le folosesce,

nu asculta hem una representatiune, hem tu o precepu, de
aceea contradicti tote ; t) in ultii se nasce dein nzodulu cumu
trapta: adeca seau facu tote dupre voi'a si dorinti'a loru
fienduca stint mici, semi

trapta Cu asprime despotica, daca

le permita au le respingu ceva, acst'a o facu numai dupre

arbitriu seau dein capriciu, si atunci copiii se &at nesce mutomate daca sunt mai flegmatici, seau capriciosi, contradictpertinaci daca mai au vre una potere. d) A une ori
capriciulu si resistenti'a se nasce dein ostilitate in contra acelui ce pretende ceva, chiaru si in contra parentiloru si a
Altulu fincare se impaca Cu d'insiis numai acesti'a nu!
In contra capriciului, a contradiptiunii, pertinaciei
educatoriloru.

piiloru mici celu mai bunu midilocu e deprenderea la a.

scultare rigurosa; prein acst'a use nu se intielege despotismulu pedagogicu, care maltrapta copiii pentru veri ce contradiptiune seau resistentia, acestu despotismu cresce omeni
fricosi, nepotentiosi si pleni de sentimente ostili. Deci reu
facu acei parenti, cari totudeun'a facu in contra vointiei si
a dorintiei copiiloru. A une ori se cuvene a se face cd si
cumu nu ar' audi ceea ce au disu copilulu, acst'a atuuci
puna pentra d'insulu, dupe ce au venitu copilulu la ordine
atunci se se arete educatoriulu mai aplecatu a'i pleni do'
rinti'a. eandu capriciulu loru e superatoriu pentru societate,
se I departa dein societate.

Murnzurarea si pertinacea teloru mai mari se nu o

sufera de loci]. Mani'a celoru mici trece curundu ; tu cei mai
mari s vorbesca, c se 'i scota dein confusinnea in care se
si educhtoriulu se alba ocasiune a'i capaciti. Unii e-

www.dacoromanica.ro

BENE'VOINTPA CEA RATURALE A COPIILORIT

173

ducatori nu 'torn se vorbesca -septeraani intregi cu cei culpabili, Acst'a e rore.

130. Benevointi'a caa natural a copiiloru.

CA-6 intra copilulu in vietia, indata parentii '1u cuprendu tu amore; copilula inca 'si sente nepotenti'a sa, si
are dna aplecare firesca catra aceia, care 'i areta amore si
'i dau ajutoriu, si se crede cebra mai tari. Cu catu oserba
elu mai multa amore dein partea altor'a, cu atatu are mai
pucina ocasiune de a'i uri sean de a le areti sentiment ostili. Prepusulu si neincrederea anevolia vorn WA in anem'a
lui. Chiaru nece asprimea parentiloru si a altor'a nu le micusiora amorea si aderenti'a, pentrucA ei credu, ca acesti'a
au Were de a 'i traptd aspru. De aceea si parentii si invetiatorii Bunt mai amati daca Uhl uni seriositatea tu bitnatatea decatu cei ce se porta catra invetiaceii lora cu una
bunalate nepotentiosa.

Totusi in uuii copii amorea si benevbintfa 0 mai tare

decatu in altii: unii sunt mai amabili si mai amitabili cti Sugitori decatu alti; unii copii de mici se lega de mainele lore
mai curundu si mai tare decatu altii, mat nal placuti, Mai
compatimitori, mai neegoisti, mai reconciliabili, Mai Wad
spre a serbi altor'a, si zafia mai multa multiamire in feritirea ti bncuri'a altor'a decatu altii, cu tote cA au fostu educati totu dupre acelesi principia, Unii stint forte cordiali ti
bentimentali, altii reci, inchisi, neparticipatori, inelancolici, grei

la fire. Veri care se fia ratiunea acestei diferentie, educatiunea e detoria se feresca pro copii de tote, prein cari s'arn
pot stria% dispusetiunea lora cea buna, in care se desvolta
germele umanitatii, si se faca tote prein *care acst'a se pote
conserbd si formd..

www.dacoromanica.ro

17i

COMBATEREA INCLINATIUNILORI3 REM SI IsTEAMICE

131. Combaterea inclinatiuniloru rele i neamice

unii copii se areta de buna ora nesce

rele, si unu egoismu, dein care se nascu multe rele. Acest'a

se areta prein urtnatoriele simtomate : a unii copii nu au

nece una sentire, nece una simpata pentru altii, sunt ingrati
veri cate benefaceri se fia luatu dela altii, stint aspri si chiaru
crudeli cu omenii seau animaliale, au placerea dein dorerea
loru, ridu si 'si baits jocu de altii candu vedu in confusiune seau nevolia. Candu vede educatoriulu atari fenomene,
nu pote se fia cu nepesare.
132. Solipeiemulu,

intereeulu propriu, poft'a avutiei.

Studiulu perfeptiunii si alu averii pote degener in solipsismu, dein care se nasce invidfa, interesulu propriu, pofto
avutiei, avaritra s. a..
Solipsismulu cauta numai la onorea si la folosulu propriu. Invidea se uita cu ochiu reu la perfeptiunea si fericirea altor'a interesulu propriu alege totudeun'a pentru sene
ce e mai bunu, si, unde se cere vre una audacia, pune pre
altii se faca, elu se trage indereta; pofta avaritiei alerga pretotuindene dupa cstigu : copiii, in cari s'a incuibatu acesta
pofta, ama jocurile lucrative; avuti'a cauta numai se aiba
totu mai multu, fora se se folosesca cu averea, pofta baniloru e elementulu ei, avarulu e curiosu se scia cata avere,
cati bani au altii. Aceste tote sunt vitia, cari se areta si
in copii de buna ora, si educatoriulu e detoriu a le combate
cu tote midilocele acomodate.
133. Fantaei'a, euperbi'a, ambitiunea.

Unii copii 'si imagina, cumuck ei aunt mai buni decatu

www.dacoromanica.ro

NEIN TERES EMI%

175

altii, si pre acestia cauta a'i inicusior, le afla scaderi si credu

ci prein aceste ei se voru mai inaltii. Se gloria cm calitatile cari au ei adeverate seau numai imaginate, si superbi'a 'i indemna ci se esercite dominatiune supea celoru mai
fora de talente, si mai debili. Cu aceste e insocita si ambitiunea de a fi considerati mai multu decatu sunt, dein ambitiune se nasce despretiarea umanitati, dein d'ins'a se pote
nasce tota speci'a de nedereptate catra altii si de nemoraliiate.
Candu combate educatoriulu aceste vitia, are se com beta vitiate, ra nu instintulu spre avere, si more, nece sentimentulu demnitatii proprie. Daca ar' combate cineva instintutu spre avere, atunci copiii se invetia lenesi, predatori,
nederepti catra altii ; daca ar' combate instintulu spre onore,
atunci ei s'aru face nepesatori catra lauda- si mustrare ; daca
ar' combate sentimentulu demnitatii si a pretiului pnopriu,
atunct 'i ar' face imbecili si fricosi, si daca le ar' combate
sentimentulu rusinarii, atunci i ara face temerari, fora de rusine si nesuferiti.
184. Neintereannti'a.

Pre orna nu apera nemica mai bene in contra egoismului decatu aplecarea dominatoria spre a contucrd spre
betide contune, acst'a produce intruinsulu acelu entusiasmu
frumosu pentru benele omenimii, care a fostu totudeun'a not'a omeniloru celoru mai buni si mai nobili. Se dice si se
crede, cit omenii seculului nostru sunt mai egoisti decatu cei
dein seculii trecuti, acesta parere pote se fia si camu esagerata ; cu tote aceste omulu e detoriu a combate egoismulu
dein tote potente. Pentru acesta combatere s'a facutu preparativ'a prein desteptarea sentimenteloru morali si simpa-

www.dacoromanica.ro

175

AIVIGREA CATRA PATRIA

tetice ( 79 si 80), se cnvene a o continua 1) prein tuminarea

mentii, 2) prein deprenderea poteriloru si folosirea midiloceloru, 3) prein esemphdu propriu. In fiacare teneru, pre
care l'amtt desbracatu de egoismu, aunt crescutu anti benefacutorin alu seculului seu.
135. Amorea eatra patria.

Daca multi are detoria de a considerfi pre WI omenii

c membri ai unei cetati seau comunitati, a'i anui ca amore
praptica si a le promov perfeptiunea si fericitatea pre catu
pote ; ca atatu mai vertosu are detoria de a( 'si ami natiunea si patri'a, care l'a, nascutu, care 'i a data tote bunatatile do cari se bucura in vied% si care le apera pre aceste
si libertaten luir fora de care vietra si tote bunatatile pamentesci am u fi peace lucran i fora de valore.
(Multi celu ore are poterile celo mai multe inca tin pote

cuprendu pre tau getudu omeuescd ca amorea sa cea praptica pre catu doresce si voesce, vointiei lui totudeutga hpsescu poterile, de aceea chiartt si unulu ca acest'a inca e
necesitatu a 'si margini aptivitatea sa la patri'a si natiunea
propria, de aceea si nator'a a impartita genulu omenescu in
natiuni, asemnandit fiacaruia, una sfera de aptivitate mai mica,

in care se pota lantr mai usiora si cu mai multu folosu. Asia se nasce spiritztlu natiunale si anzorea eatra patria. Totu
multi e legrau de natiunea si patri'a sa cu legatorele cele
mai fluid si mai sante.
Acumu Rominii inca tut una patria, ei inca facu una
natiune. Adeveratu c. ei nu stint tmiti toti sub -unu
guber_
niu natiunale-, precurnu stint uniti pentru esempla FranciirAnglii si alto natiuni, cu tete mate detori'a naturale catira

www.dacoromanica.ro

AMOREA CATRA PATRIA

177

natiunea lora obliga si pre cei ce sunt sub gubernia de alta

gente a 'si conserbd, a 'si aper si a 'si cultiva ea virtute
si religiositate stramosiesca limb'a, pamentulu, dereptutile, si
datenele stramosiesci, in cari consiste carapterulu loru nati-

unale, aseminea obliga pre cei ce se bucura de guberniulu

lora natiunale a 'si conserbd, a 'si aperd si a 'si cultivi tote
aceste bunuri nestimate, si mai alesu dupa ce au facutu ei
una esperientia atatu de trista sub guberniulu fanariotiloru,
dein care au potutu invetid, catu e de umiliatorin juguln
strainu, acumu au una detoria forte santa, a se adund toti
in giurulu guberniului lora natiunale si a lucr impreuna ea
d'insulu, spre a redicd abusurile, spre a consolidd uniunea
toturoru Bomeiniloru, si spre a efeptud benele si salutea toturora.
Nemic'a nu ar' fi mai contrariu acestoru scopuri demne
si sublimi, nemic'a mai neimpacatu cu sentimentele stramo-

siloru loru cele patriotice si natiunali, nemic'a nu ar' imp_

deed mai multa benecuventarile ce s'aru pot asteptd se se
reverse preste stranepoti dein faptele cele eroice si hiptele
cele sangerose si grele ale stramosiloru, si nemic'a nu ar'
provoc mai multa blastemulu cela vindicative ala acestor'a
asupr'a stranepotiloru, decatu candu aru atenta acesti'a se
redice derepturile, pentru cari stramesii lora s'au sacrificatu
in lupte nenumerate si au muritu, c, apoi se puna in loculu acestor'a visurile unei fantasie aprense, seau institutiunile altoru natiuni, pre cari stramosii lora totudeun'a le au
combatutu, si de cari ei s'au scarbitu si au fugitu. Ci-ci de
se si afta si in institutiunile Romttniloru unele parti hivechite si defeptuose, precumu se afta de aceste in tote institutiunile omenesci : numai aceste deli redicate seau indere12

www.dacoromanica.ro

AMOREA PENTRIJ PATRIA

178

ptate, si inca si acst'a se se faca al multa intieleptiune si discretiune, ra institutiunile cele fundamentali si bune se remania
neatense. De aceea au detori'a cea mai santa toti cei ce sunt
chiamati a educa tenerimea romana a o invetia se destinga bene
institutiunile cele fundamentali, pre cari e basata natiunalitatea
romana de cele ce se tienu de moda si se potu schimb
fora de periculu, si totu de una data se 'i arete forte luminatu, ce urmari funeste ara veni asupr'a Romaniloru,
candu ar' sucede unui fanatismu politicu ca se restorne constitutiunea stramosiesca cea liberale si buna si se arunce pre
Romani in braciale despotismului, ale revolutiunii si anarchiei.
Nece una data n'a fostu mai neaperata pentru Romani
restitutiunea in intregulu a principialoru natiunali decatu
chiaru acumu, candu natiunalitatea lora e amenintiata mai

alesu dein trei parti: 1) de catra strainii dein inidiloculu

loru, carii le an apucatu industri'a, comerciulu, si tote sorgentile de venituri, prein carile 'si an cstigatu dominatiune
preste d'insii : 2) de catra eivilitatea europeana cea egoistica,
despotica si materialista, carea voesce a le impune sub name
de eivilisatiune despotismulu, lupsulu, deficitulu, materialismulti si sistem'a de coruptiune europeana cu tote urmarile loru , 3) de catra Roma nii, carii se crescu in institute gu-

bernate de straini si in tiere straine, unde ne avendu cine

se le inspire principia natiunali, si se 'i intaresca in d'insele,
se facu indiferenti catra derepturile si institutiunile natiunii
loru in civilisatiunea cea falsa a Europei.
Nota.

1) Cosmopolitismutu celu adeveratu respepta umani-

tatea in fiacare omu, fora Ile respeptu la originea, limb'a seau

cultur'a lui, aseminea o respepta si patriotismulu adeveratu, elu nu

considera de barbari pre cei de alta natiune, cumu faceau patriotii natiuniloru antice si cumu facu patriotii natiuniloru tari si

www.dacoromanica.ro

AMOREA PENTRII PATRIA

179

mari dein allele nostre. Dein contra cosmopolitismulu fulsu pretende a reformi umanitatea, si 'i predica derepturile cu vorbe
maestose, dara totu de una data predica ura in contra natiuniloru
si a limbeloru loru, ra candtt vene la fapte, atunci nu iea feral
nece dein peciorele compatriotiloru de aceeasi origine, limba si
religiune. Acestu cosmopolitisatu e identicu cu patriotismulu falsu.
Patriotismulu nu consiste in una adesinne orla la.3 pamentula pre care s'a nascutu cineva, ci sonsiste in acea adesiune
ratiunabile, c acelu pamentu e scen'a pro care l'a pusu provedenti'a pre fiacare c. se 'si faca detoriele; acesta adesiune destinge specialmente pro Romni si pre Italiani, c Romanii nu 'si
lasa painentulu natiunale precumu 'Iu lasa Germanii ; aseminea si
Italianii, cari stint uevoiti a esi dein pamentulu natale la fabricele dein Angli'a si pre aliurea, so intorcu rrasi la betrauetie,
consiste
cd se mora in pamentulu loru natale. Patriotismulu
intru a aper, si a mantien abusurile, prejudeciale si scaderile
stramosiesci, si ale gubernialoru uatiunali, ci consiste in respeptarea si couserbarea precumu si in cultivarea libertatii, a limbei,
pameutului, a derepturiloru, institutiunilora si datineloru fundamentali stramosiesci: infra aceste se areta spiritulu natiunale cela
adeveratu, fora, de care onialu cosmopolitu se pote face usiora
unu omu fora de carapteru.
Mai oserbamu urmatoriale despre marea tema a culturei spiritului natiunv.le.
a) Educatoriulu ce voesce se dee una adeverata cultura
spiritului natiunale, se cuvene c se cunosca bene virtutile si seaderile natiunii sale. Aceste se potu cunosce mai bene dein isto-

ria, dein faptele si dein monumentele natiunali. Si anume eclu,

eatoriulu romanu va afi, dein aceste, gumuch Romnii suut si au
fostu unu poporu tare si sanitosu dein partea constitutiunii fisice,
tra dein partea sufietului: simplu, multiamitu cu pucine, frugale,
incatu fanariotii faceau specula financiaria cu acesta virtute a Ro,
manilora '; apoi sinceru, constante, ospitale, suferitoriu de mari
1) M. Cogalniceanu, Histoire dela Talachie. Tom. I. p. 462.

www.dacoromanica.ro

180

AMOREA PENTRIJ PATRIA

greutati, laboriosu, dereptu, anemosu, belicosu, amatoriu de scieutie si de arti si capabile pentru d'insele, aplecatu dela natura
spre libertate si spiritualmente mai liberu decatu tote poporale
incivilite ale Europei, precumu areta limb'a lui, ceea ce e una
limba de omeni liberi si ecari, fienduch Romanii candu vorbescu

unii cu altii, 'si dicu io si tu, nu ca Germanii, Francii si chiaru

Italianii de astadi; in ultra Romanii sunt tiene mente
(senatus
populusque romanus, beneficii injuriaeque memor esse sole& Si:
manet alta mente. repostum 1 2

Ei cugeta multu si vorbescu pucinu,

tacu si fa.cu, nu se incredu la straini, sunt tenaei si credentiosi

domniloru si gubernialoru lora natiunali, dateneloru si institutiuniloru stramosiesci mai pre susu decatu tote poporale, aseminea
ei aunt mai credentiosi si mai cu pietate si catra pamentulu loru

natale, pre care 'la venera cu tota dereptatea ca pre tieren'a

stramosiloru loru, in catu si aci se pote aplica specialmente la
Romani dis'a poetului Romanu:
Nescio, qua natale solum duleidine cunctos
Ducit, et immemores non sinit esse sui (Ovid.)
Daca educatoriulu romnu va cunosce si va apreti aceste
note destintive ale Romaniloru, atunci va sci, in ce are se inta-

resca si de ce se apere pre tenerii romani pentru a se cresca

in spiritu patrioticu si natiunale.
Educatoriulu roman(' va pot lui materia suficiente pen-

tru desteptarea si intarirea spiritului natiunale dein faptele cele

eroice ale Romaniloru, fienduc faptele spunu totudeun'a mai multu
clecatu vorbele, apoi dein biografiele Romaniloru si ale Romineloru
mari, precumu si deiu limb'a nostra romana, care e si paladiulu

libertatiI, si nedependentiei nostre, si doeumentulu celu mai necoutrovertibile, camas libertatea la Romani e originaria si mai
vechia decatu serbitutea.
Precumu areta istori'a, clasea superiora a fostu aplecata si la Romani, precumu la multe alte natiuni, a imit servilmente datenele, portulu, lupsulu, limb'a, vitiale, si abusurile
1) Sa:ustu. in Jugur.-2) Virgiliu in Aen.

www.dacoromanica.ro

AMOREA PENTRI1 PATRIA

181

strainiloru ; una data a dominatu la Romani slavomaura, apoi

grecomani'a, in unele parti unguromani'a, mai apoi a inceputu

galomani'a, si germanomani'a

Aceste manie astadi s'au confederatu tote in contra Romaniloru, ele amenintia libertatea si carapterulu lora natiunale, pentrucit mai antaniu facu tributaria strainilora pre clasea superiorer care s'ar' cad se fia cea mai mare
aperatoria a libertatii si nedependentiei natiunali, apoi facti tributaria si pre celealalte clasi; ele corumpu mai antaniu morii clasei superiori, care s'ar' cad se fia depositarea toturoru virtutilora natiunali, si representantea carapterului natiunale, apoi cortunpu si pre celealalte clasi ; servilismulu clasiloru superiori, mai
alesu la poporale ce mergu spre apunere natiunale, ajunge in una
la atara degradatiune, incatu ele se mundrescu cu stigmatele servitutii: ca litub'a, portulu, legile si manierele strainiloru, cumu
faceau Polonii inainte de perirea lora natiunale. Unde a apucatu
a domina strainismulu, acolo se stingu sentimentele natiunali, acolo progresulu cela adeveratu nu e cu potentia, pentrucii nemine nu 'si d oper'a, nece averea pentru inaintarea unora lucrani
pre cari dispretia, acolo scientiele, artile, limb'a natiunale, scolele si institutele natiunali parte lipsescu cu totulu, parte stau numai ca frundi'a pre apa, numai ca tolerate toque ad beneplaciturn
principis, acolo industri'a si comerciulu natiunale sunt necunoBeata si neprapticabili, fienduca spiritulu acestor'a e libertatea, si
cei ce s'au aserbitu pro sene la alte natiuni, aceia 'si au pierdutu
libertatea; acolo in una nu potu inaint nece interesele materiali, pentruch, materi'a de seue e inerte, daca nu 'i da forma, si
daca nu o misica spiritulu, si unde lipsesce spiritulu natiunale,
acolo si interesele meteriali inca sunt in manolo strainiloru, cari
au aserbita pre natiunali.
Educatoriulu romanu dereptu aceea va stadia bene, ce efepte a produsu strainismulu la diferite popora, si chiaru la Romani, si, unde va fi neaperatu, va face luatorie amente pre familiele romane ca se 'si deschida ochii si se se uite, unde pote se
duca pre une natiune imitatiunea cea serbio a strainiloru, si cumu

www.dacoromanica.ro

182

AMOREA PENTRU PATRIA

au se 'si cresca Lopiii, pentru mi., dupa ce voru cresce marisiori,

se nu fia papusiele strainiloru si spiritualinente si corporalmente.
d) Fienducit nu e nemica mai degradatoriu pentru unu poporu decatu a ti subjugatu, educatiunea are se cresca in fiacare
alumni' seau invetiacelu si unu aperatoriu alupatriei pentru tempu
de nevoia. Mai de multu deprendeau la arme numai pro unele
(Iasi. Dara esperienti'a, a aretatu, cii, patri'a e mai secura, daca
so deprendu la arme toti cetatianii, carii sunt capaci pentru arme,
acestu metoda de aperare e si mai puciuu apesatoriu decatu ()stile stabili. Cii-ci spiritulu publicu, ce petrunde pro totu popo-

rulu, e baluardulu celu mai tare in contra subjugarii, venia acst'a veri dein contro va veni. A inveti. cumu se se prepare
teuerimea spre acestu scopu, nu se tiene de acestu locu. Eserci-

tiale corporali sunt butte si folositoria, ma sengure nu stint de

ajunsu, si efeptulu celu doritu nu depende numai dela d'insele.
Si neesercitati in tote aceste au facutu minuni de fortitudine, pro
cad altii nu le ant fi facutu si daca s'aru fi esercitatu si s'aru
fi torturatu ani intregi in serbitiulu militariu. Poterea spiritului
si a unei aneme petrunse de onorea patriei, e mai pro Kist' decatu poterea si desteritatea corpului, Cu tote ch nece acst'a inca
nu se cuvene a se neglege. Imperatulu Iulianu crescuse intre
carti si intre filosofi, si er cu totulu peregrinu in artea militaria,
si cu tote aceste a invinsu in lupt'a cea mai neecare, si in cele
mai grele cercunstantie; elu au plantatu acerele romane dein colo

de Rinu in trei batalie mari, si a liberatu Gali'a de nenumei ate

glote de barbari. Gibbone dice: filosofi'a speculativa, pro care
prapticii sunt asia de aplecati a o dispreti, irnpluse sufletulu lui
cu cele mai nobili principia, si cu cele mai stralucite esemple;
ea '1u impluse de amorea virtutii, de setea de gloria, de dispretiulu mortii; legile_ temperantiei inlesuiau de minune rigorea vietiei in campulu bataliei, privatiunile si recusatiunile. Elu mane&
ce mand, soldatulu, elu nu suferia nece una caldura in dormitoriulu seu in ern'a. cea aspra dein Gali'a ; dupa unu somnu
scurtu se sculi, punea la cale cele mai neaperate, facea rond'a,
si 'si fur inca minute pentru scientie. Studiulu elocentiei, pre

www.dacoromanica.ro

AMOREA PENT= PATRIA

193

care altii '1u apleca numai la esercitia scolastice deserte, pre elu '1u
facea numai mai aptu spre a destept tote pasiunile cele marl in oste
prein poterea cuventeloru sale 1. "
Educatoriulu romilnu va destept la tote oeasiunile si spiritulu eau eroicu alu stramosiloru, carii 'si apretiau tier'a, limb'a si

libertatea mai multu decatu vieti'a, si muriau bucurosi pentru d'insele,

ca-ci ei credeau, a nu e nemic'a mai nobile deeatu a muri pentru

patria, cum a disu poetulu romanu : dulce et decorum est pro patria
mori (Horat.), si nu donan decatu se le se seria numele si faptele pro
marmorile public pentru eft prein aceste se se faca nemuritori :
Incisa notis rnarmora
Per quae spiritus et vita redit
Bonis post mortem ducibus (Horat).
Frumose esemple pote Ina educatoriulu romnu pentru acestu
scopu si dein biografiele Romanelorn ; ele s'au destinsu cu spiritulu
eroicu totudeun'a, de cato ori a fostu patri'a loru in periculu, si an
aretatu en fapt'a, ch, apretia mai pre susu libertatea natiunale deeatu
legaturele cele mai dulci ale naturei : Volumni'a, soci'a lui Coriolanu,
si mama sa Veturra n'au trecutu impreuua cu d'insulu la nemici, si candu
a venitu elu in contra Romei, l'au plecatu si rail respinsu c pre
una proditoriu ; Romiinele esiau inaintea nemiciloru impreuna cu barbatii loru in tempt' de nevoia ; mam'a lui Stefanu M. n'a deschisu portile
fiiului seu pana ce n a scosu pro strainu dein tiera. Si apoi de acumu
inainte se nu mai fia intre stranepotele acestor'a asemini spirite eroice,
cari se se opuna fiiloru si barbatiloru loru cu asemine eroismu, candu
intre acesti'a s'aru all nesce Coriolani proditori carii s'aru mani pre
tiera , si aru voi se o venda la vre unu strainu?
Proieptulu unoru pedagogi dein Elveti'a si alu lui Fichte, eh
se se cresca tenerimea natiunale in departare de tote legaturele si rep orturile cu famili'a de care se tiene, nu s'a aprolmitu de nece unu
pedagogu. Meca acei pedagogi diceau, eh familiele de astadi sunt egoistice, interesate, corupte, fora de sentimente de patria s. a., de a-

ceea ei consiliau ci tenerimea se se taia de catra familia

cresca separata.
1)

Gibbon p. 3. C. 19.

www.dacoromanica.ro

si

se se

i94 INFLUENTPA EDUCATIUNII ASUPIVA SPBUTULUI DOMESTICU

135. Influenti'a educatiunii asupea spiritului domesticu si amicetiei.

Amorea si benevointi'a catra toti omenii se margi-

prein amorea catra parenti, consageni, connatiunali

si amici, ma se incepe dela acsea, si in educatiune se cuvene a se intemeli pre acst'a. Parentii sunt cei de annesce

taniu, carii stint detori a destept acesta amore, si mai totudeun'a ei sunt culpabili daca nu sunt amati de copiii loru,
seau daca acestia nu au amore fratiesca unii catra altii. Acst'a se intemelia asia, daca parentii trapta pre copiii loru
cu una nepartialitate completa, si se conserba, daca ei oserba totudeun'a bunulu tono domesticu, si dandu ocasiune copiiloru de multe ori c se se ajute unii pre altii, si se faca
bene anula altui'a. Aci pote contribui si educatoriulu in
diferite moduri. Amiceli'a e unu sentimentu mai liberu si mai
dependente dela casuri decatu se se puta impune cuiva : totusi
cullur'a anemei face pre omu mai aplecatu spre amicetia, si
educatiunea pote clA celu pucinu indereptaria cumu se se evite unele rateciri in amicetia.
Nota 1). Despre spiritulu domesticu.
Precumu amorea nece are pretiu propriamente, nece pote subsiste indelungu decatu numai intre atari persone, carile se respepta
un'a pre alt'a : asia pote prospera si spiritulu domestieu nurnai in sinulu familieloru oneste si stimabili, in carile adeca domina amorea virtutii si morii curati in unire cu una lucrare folositoria. Spre a inaintit spiritula domestica se cere,
a) c parentii se fia interesati propriamente pentru copiii lora ;
se veghie asupr'a lora si se fia soliciti pentru benele lora, nu numai
se 'i ame cu amore sensuale, cu atatu mai pucinu se 'i strice prein
una educatiune mole si efeminata. Dupa ce crescu mari, apoi se nu
'i mai trapte cb, pre copii, pentruca acesta traptare ar' micusiora amorea catra parenti, chiaru si in anemele celoru buni, ra in cei mai
rei ar' produee amaratiune, si pre toti i ar' face se uresca ca,s'a parentesca.

www.dacoromanica.ro

INFLUENTPA, EDUCATIUNI1 ASUPR'A SPIRITULUI DOMESTICU 185

Parentii se flia nepartiali si derepti catra toti copiii lora.

Partialitatea parentiloru strica pre copii. Daca nu se pote cere nece
dela parenti c se aiba totu aseminea aplecare pentru toti copiii, se
pote cere c se fla derepti entra toti si se '1u trapte pre flacare dupre
meritulu lui.
Nepartialitatea ajuta si amorea fratiesca. Acst'a inca nu
se pote impune, inse e destulu, daca domina intre frati si sorori unu
tonu modestu si umanu si una benevolentia cordiale. Familiaritatea
grosolana stinge amorea cea nobile deintre frati, inse unde subsiste
autoritatea potestatii parentesci acolo nu pote se aiba locu atare familiaritate.
Educatoriulu inca va contribu spre desteptarea si nutrirea
spiritului domestica si inca ca atatu mai multu, ca catu se va pot6
consider mai multa c membru de familia. Elu va (la ocasiune la
mici serbatori domestice, carile ca atatu voru face mai buna impresiune
ca cata voru oserbii copiii mai multu, ch, elu nu face aceste pentru interesu pecuniariu, ci dein interesa pentra perfeptiunea si fericitatea lora.
N ota 2). Despre spiritulu amicetiei. Copiii inca vorbescu de
amicii si amicele lora, ei inse nu an amici ci numai soci; amiceti'a lora
e numai una adesiune sensuale, una deprendere unii ca altii, de multe
ori numai unu interesu egoisticu, de aceea si e d'ins'a atatu de neconstante, se desface numai decatu, si se preface in sentimentu contrariu. Anem'a se face susceptibile pentru amicetia propria numai in
etatea mai matura.
Educatiunea pote prepard pentru amicetia, inaintandu in copii virtutile, carile sunt fundamentulu amicetiei, precumu : neinteresenti'a, adeverulu si sinceritatea, tari'a carapterului unita Cu fineti'a sensatiuniloru si delicateti'a in espresiuni. Cela ce cresce egoisti, nu
'i cresce pentra amicetia.
Educatiunea pote a une ori evit ratecirea instintului aple.
catu spre amicetia, sufletele cele mai bune inca se incela de multe
ori in alegere. Totusi educatoriulu se nu impedece alegerea prea iute,
daca nu e periculosa. Nu strica daca invetia tenerulu dein esperientia propria a nu se prea increde judeciului sea. De multe ori amicetiele cele mai flerbenti se recescu mai curundu. Totusi foloseseu si
12*

www.dacoromanica.ro

186

INFLUENTPA EDUCATIMI ASUPRIA AMO= SEPSUALI

oserbatiunile educatoriului, ca mai antaniu se cerce, cu cine voescu a

intre in legatura de amicetia, si se nu se prea increda fora de probe
suficienti s. a..
137. Influenti'a educatiunii asupr'a amorii sepsuidi.

In respeptulu amorii sepsuali solicitudinea cea de antaniu a educatiunii consiste intru acsfa, c se apere fantasi'a teneriloru, dela care ese mai totu reulu, se 'i feresca
de societatea omeniloru corupti ; educatoriulu se 'si conserbe
increderea asia in catu alumnului se 'i venia greu se ascunda
de inaintea lui tote cele ce se petrecu in sufletulu lui ; candu
se destepta aplecarea spre celualaltu sepsu, se o inderepte spre

unu ideale curatu, prein care se 'i apere sentimentulu virtuosu si se 'i impla sufletulu de ura in contra vitiului. Chiaru
si una conversatiune alesa a amenduroru sepseloru e med"-

locu bunu spre a le feri de rele, numai se fia petrecerile

loru supuse la preveghiare si se se considere tote familiaritatile c ceva ce vetema morii cei buni.
Aota. Tota cartea 4, dein Enziliulu lui .Rousseau, cuprende
forte multe masime bune in respeptulu acestui obieptu, cari educatoriulu le va pote aplica cu modificatiunile cerute, de si nu se potu aplica chiaru tote.
138.

Unirea decorului si a civilitetii cu carapterulu morale.

Decorulu si civilitatea numai intru atatu se tienu de

educatiunea morale, in cata se nascu dein stim'a omeniloru
si dein benevolenti'a universale, prein urmare, in catu sunt
unite cu cultur'a sensului n'orate.
Civilitatea i pote consiste in oserbarea decorului esternu,
a dateneloru introduse si a decentiei, careia se opune desregulateti' a, grosatatea si rusticitatea 2; se pote manifest si

www.dacoromanica.ro

UNIREA DECORULUI SI A CIV1Lrl'ATII CII CARAPTERULU

187

prein certe serum conventiunati, prein earile omenii 'si areta stim'a unulu catra altulu, ma veri cumu se va manifest., nece una data nu 'i e permisu, ca se adopere atari
mediloce, earl contradicu legiloru eterne ale moralitatii ; acst'a use prea pucinu se ea ia consideratiune de catra educatiunea, ceea ce e in um si in moda in lumea mare 3.
Parentii si educatorii nu aru pot se faca nemica mai
bunu in acestu respeptu, decatu se deprenda pre copii, cumu
se se porte moralmente si se oserbe umanitatea in tote reporturile vietiei sociali
In societatea asia numitului tonu politu aru d se 'i introduca pre catu se pote mai tardiu adeca atunci, .candu
carapterulu lorn morale va fi destulu de consolidatu preia
una educatinne facuta dupre principia adeverate in catu se
nu fia nevoiti a'i imita nebuniele, falsitatea si ipocrisi'a.
Nota 1). (Japulu lucrului e cultur'a morale. Celu cultu moralmente in adeveru nu pote comite nece una necivilitate propria de si
pote se comita necuvenientie conventiunali. Modestea '1u feresce
se vira inainte pretotuindenea pre sene insusi; stim'a altoru omeni,
chiaru si a cebra mai neinsemnati, nu '1u lasa nece una data c. se
faca ceva prein care s'aru ofende altii, apoi opiniunea cea buna despre altii si benevolentea '1u face luatoriu amente la tote cercunstantiele, caribe potu causit placerea altor'a. Era cela ce lucra asia, acel'a 'si a castigata esenti'a adeveratei civilitati. Se pote a vorbele
lui so nu fia totudeun'a alese, si gesturile lui se nu fia totudeun'a studiate, dara espresiunea benevolentiei le va infrumusetii ire tote. Copiii dein clasile mai mesero intrecu de multe ori forte multu pro coi
nobili in acele virtuti esentiali, si fiiulu artigianului, dascalului, prevtului e de multe ori multu mai civile decata coconulu.
2) Mai alesu tenerii dein clasile avute, fiendua se sentu mai
tedependenti, au de multe ori una aplecare forte mare spre a nu sti-Ali pre alti omeni, ei cauta numai la comoditatea si la placerea loru,

www.dacoromanica.ro

188

UNIREA DECORULUI SI A ClVILITATII CU CARAPTERULU

'si aroga judecat'a de antaniu supr'a toturoru lucruriloru, si mai alesu,

daca sunt multi impreuna, se faca temerari si nesuferiti. Acesta scadere nu da trecuta ca vederea, ci da combatuta de buna ora : opprime,
dum nova sunt, subiti mala semina, morbiPrincipiis obsta ; sero medicina

paratur cum mala per tongas convaluere moras. Ovid.

In lumea mare polita apretia mai multu politur'a cea esterna a teneriloru si a feteloru decatu calitatile cele esentiali, carile s'aru
cuveni se aiba dein partea spintului si a anemei. Lips'a acestor'a
lesne se trece en vederea si e permisa, numai se se scia produce bene.
Dein contra pedagogi'a cere, c fetiorii si fetele se se deprenda numai
in civilitatea naturale in anii anteriori, si numai candu sunt mai maturi, atunci se invetie urbanitatea (adeca politur'a conventiunale). Atunci carapteruln lora morale va fi asecuratu.
E unu erore forte periculosa, a crede, c societatile lumii polite
ara fi scol'a cea mai buna a culturei nzorali, prein armare, c parentii nu ara pot se 'si introduca copiii in aceste societati destuln de
tempuriu, si nu ara pot se le dee destula politura esterna. Cele mai
bune dein aceste societati inca sunt departe de a pot fi modele de
cugete, sentid si fapte pentru feciorii si fetele tenere; apoi natur'a a
trasu forte intieleptiesce una linea intre feciorii si fetele tenere si
intre personele mai mature, care in atari societati nu se oserba ; in
fine cultur'a esterna prea tempuria, si anume galanteri'a amenduroru
seseloru, adeca conversatiunea lora cea rafinata artificialmente produce
forte multe stricatiuni. de aceea e atatu de necesaria, precumu s'a
oserbatu desupr'a, ca fetiorii si fetele in anii anteriori se se deprenda
numai in civilitatea naturale, si nnmai candu sunt mai matnri se se
deprenda si in aceea ce se numesce urbanitate.
Aseminea se potu deprende copiii de mici ca se oserbe ce
e cuvenientiosu, decoru, si in usu,
ei sunt capaci si c mici
spre a cnprende ratiunile acestor'a.
Anume :
a) E neaperatu

a'i deprende ci se 'si aiba corpulu si hainele

curate, desteptandu in d'insii de buna ora gretia in contra necuratiei,
nu inse in contra lucruriloru cuije nu sunt gretiose, pentru esemplu
animadale, inseptele s. a.. Adhibenda est munditia non odiosa, ne-

www.dacoromanica.ro

UN1REA DECORULUI SI A CIVILITATI1 CU CARAPTERULU

139

que exquisita nimis, Mutton quae fugiat agrestetn, et inhutnanam negligentiam 1.

A'i deprende a se rusind, si de sene insisi, mai multa ea fapt'a
si ea esemplulu decatu at vorbe multe. Verba movent, exempla trahunt.
A'i deprende se oserbe ce e cuvenientiosu in imbracamentu

fora de ornatu : Naito= sequamur, et ab omni, quod abhorret ab oculorum auriumque approbatione, fugiamus. status, incessio, sessio, accubatio

vultus, oculi manuumque motus, teneant illud decorum. Quibus in rebus

duo maxime sunt fugienda : ne quid effeminatum ant molle, aut ne
quid durum aut rusticum sit. Removeatur a forma omnis viro non
dignus ornatus, et huic simile vitium in gestu motuque caveatur.Eadem
ratio est habenda vestitus, in quo (sicut in plerisque rebus) mediocritas
optima est. etc. 2
Candu stint de faca persone demne de respeptu, se se porte

ca blandetie si ca discretiune, se iee amente la sene, ca se nu vol.,

basca prea tare, se nu strige, se nu bata cis mande, cupiciorele, seau
se faca alte gesturi cari destepta neplacere.
La mesa se se porte cu cuvenientia, legile acestei portani
intro duse in usa sunt destulu de cunoscute.
Una lua,re amente vigilante la tote, prein cari ara pot se
faca vre unu serbitiu personeloru mai betrane, seau ara pot se le crutie vre una fatiga.
Una complacentia si una promtitudine de a serbi si cebra
subordinati, si acst'a se fia unita ca una certa liberalitate, naturalitate, si facilitate care nu are nemica afeptatu, cli si ctunu am u av se
'si dee importantia.
A le inspirit unu sentimentu de liberalitate si de buna cuvenientia in vorbire, si tacere, in stare sisiedere, in manere si mergere, in

intrebare si respundere, in aceptare si recusare, in dare si luare.

In conversatiunea sociale cere una solicitudine speciale a
limb'a. Parentii si educatorii aru d se 'si deprenda copiii de buna
ora la una pronuntiatiune curata, derepta si placuta, si se le emende
numai decatu fia ce erore in vorbire, ra ei nu aru d se 'si permita
1)

Cia. de off. I. 36.-2) Cie. I. 36-41.

www.dacoromanica.ro

190

DESTINATIUNEA INVETIATUREI

loru 'si filtra acst'a nece cea mai mica negligentia. Acst'a se tiene
propriaraente de cultur'a mai polita si superiore, si totusi e atatn de rara!
O)
Vanitatii aflora parenti place eivilitatea conventiunale, adeca
ei veda bucurosi pro eopiii loro canda imita de buna ora tontdu si
apucaturele dein llama mare si polita, inse acesta civilitate nu se tiene
de sfer'a teuerimii, ci numai de lumea mare si polita. Daca eopiii si

fetele de 14 ani sunt gia atatu de galanti, in cata doresen a fi vediuti in societati mari, si a se bacar acolo de onorile ce se dan ee1 oru mari, atunci e pace de educatiunea si de cultur'a anemii si a
mentii lora, lumea judeca, cunee& ei sunt gia educati, si ei inca se
judeca asiu ; echicatorii de aci inainte le se paru numai pedanti nesu-

fetiti, si lume,a 'i intexesce in parerea lora.

Copiii introdusi de buna ora in societatile mari se invetia lenesi,
'si pierda gustula la ocupatiuni seriose, invetia a tiese intrige de amore s. a..

PARTZA II.

DIDAPTIC'A.
Introduptiune.
139. Destinatiunea invetiaturei.

Educatiunea numai asia pote duce pre omu catra idealele omului perfeptu daca se unesce Cu invetiatur'a (institutio, instructio). Adeveratu, cli mula 'si pote cstigi multe
cunoscentie dein esperientia, si dela omenii en carii vietiuesce impreuna, si potemu dice, cb, cele mai multe cunoscentie ale omului sunt cstigate pre acesta cale, cu tote aceste
e mare diferentia intre omenii cei ce 'si au cstigatu cultur'a

www.dacoromanica.ro

CULTUIVA DE SENE SI CULTUWA PREIN INTETIATURA

191

pre acesta cale, si intre cei ce s'au bucuratu de invetiatura

regalata ; ideele, conceptele, si principiale acelor'a stint confuse si nestabili, si acesta confusiune si nestabilitate are

influentia si in carapterele lora precumu areta esperienti'a in

multe esemple.
140. Cultur's de fume si cultur's prein invetiatura.

Unii omeni de talente distinte nu facu cursuri de invetiatura, ci se invetia insisi pre sene, cela pucinu in miele
obiepte (autodidapti), si ca tote aceste ajungu la mare gradu
de perfeptiune. Acestu fenomenu a data ocasiune unor'a c4
se preferesca cultur'a de sene culturei cstigate cu ajutoriulu
invetiatoriloru. Ei argumenta asia : lucrarea cea interna se
destepta mai tare prein invetiatur'a de serie; omulu numai
de sene invetia mai bene ; omulu celu ce invetia de serie nu
e in periculu de a fi condusu si purtata totudeun'a de parerile altor'a, si in urma originalitatea mentii lui e asecurata mai bene.
In contra acestor'a invetia esperientra :
GI natur'a a destinatu pre forte pucini omeni, (Aril se ajunga la scopu pro hcesta cale.
Lips'a invetiaturel e imita cu una pierdere do tempu
carea anevoia se pote supleni, autodidactii ambla pre cali
lungi si intortocate, si cu tote aceste cstigulu e pucinti.
3 Multimea cea mare de capete medlocri, cad alt'mentrea aru fi folositori societatii, s'arn sparia de dificultatile invetiaturei, si ara remali fora de cultura.
4) Mai toti autodidactii sunt seau pedanti seau egoisti,
adeca ei se lega orbesce numai de scienti'a seau artea loru
in care potu ceva, si de alta parte credu ci lucrulu luyen-

www.dacoromanica.ro

192

DIDAPTIC'A, METODULU

tata de ei e nou, si unu capu de opera candu elu pote se

fia inventatu de multu, seau falsu.
Nota. Herder dice despre autodidacti:
Autodidactii si fanaticii cei ce se credu genii, si daca sunt capete eminenti, totusi a rare
ori se potu laud, ch, ara av una scientia derepta, chiara, perspicua
si ordinata. Unii sunt forte confusi si oscuri, sufletulu precumu si stilulu loru semina cu caosulu celu de inainte de crearea lumii. Unii
potu cugeti si potu acre, dar' nu potu vorbi. Uvii scriu, dar' nimene
nu 'i intielege. Ce s'a conserbatu si ce a ajunsu la orecare gratin de
perfeptiune in scientia si in arte, s'a conserbatu si a ajunsu prein inttitutiune.
141

Didaptic'a, metodulu.

Tote speciele de institutiune se potu reduce la certe

principia universali, carile sunt comuni toturoru, de aci se
nasce teorea institutiunii seau didaptic'a, si donulu didapticu
(donum didacticum), adeca desteritatea ceea ce se cere spre
eserelt4 acesta teoria. Metodulu e modulu, cumu 'si propune cineva invetiatur'a, fia acel'a dereptu, fia defeptuosu, de
aci se nasce metodic'a, adeca scienti'a de a invetii dereptu
pre altii, carea e parte generale, parte speciale, si procede
parte dogmatice parte critice.
Nota. Metodula (Methodos, via ratio) e unu procesu ordinatu
dein adensu in conformitate cu regule firme. Cintiliana '1u numesce
via compendiaria,, pentruc omulu ajunge la scopu mai curundu, candu
procede dupa regule, decatu candu procede fora de regule. Totu metodula dereptu d se se intemelie pre natur'a obieptului ce se propane.
De aci inse nu urma, c ara fi numai unu metodu absoluta, c-ci metodurile potu fi mai multe si diferite, si totusi se fia acose dein natur'a obieptului.

www.dacoromanica.ro

CAPV VIII.
Principia genera pentru institutiune.
142. Scopurile fiacarii institutiuui.

Fiacare institutiune are doua scopuri

Are se destepte poterile invetiacelului, se le inta-

Yesca prein esercitiu, si se le d direptiune seau spre una

lucrare spirituate determinata, seau spre una lucrare esterna.
Are si acestu scopu ca se d poteriloru invetiacelului una materia, de carea elu are opu se o cunosca seau
c omu in generariu seau in catu se tiene de vre una clase
au profesiune speciale. Cultur'a prima se numesce formale,
a dou'a materiale.
143.

Cultur's nu se cunne a fi unilaterale.

Institutiunea nu d se cultive numai pre unele poteri

ile invetiacelului, ea d se se ideada la tote poterile lui ; ar' fi
erore si pecatu, pentru esemplu, a'i sacrific corpulu si sanitatea

pentra seientia si eruditiune. Institutiunea cea adeverata e

totu de una data intieleptuale, estetica si chiaru morale, ea
cultiva pre invetiacelu nu numai pentru scola ci pentru vietia, nu
numai scientia, soliditate si eruditiune, ci '1u
face aptu si pentru societate. Daca au invetiaceii unu invetiatoriu carele
sci invetia asia, atunci cstiga multu si carapterele loru, nu ca dora acel'a le ar' filosofa si le ar' moralisi la tote ocasiunile cu tempu si fora tempu, ci prein
seriositatea, ca carea 'si face elu detori'a, apoi vediendulu
cata valore pune elu pre totu ce e adeveratu, dereptu, solidu,
si perfeptu in genulu seu.
13

www.dacoromanica.ro

OCUPATIUNEA PRIMA A INTETIATORIULIII

194

144. Ocupatiunea prima a invetiatoriului

Ocupatiunea prima a invetiatoriului e a cercet, pre ce

grada sunt copiii, pre carii voesce a invetid, elle d se incepa
invetiatur'a dela puntutu, pre carele a aflatu pre copii dupa una cercetare acurata. Numai acea invetiatura pote folosi,
carea e acomodata etatii si capacitatii copiiloru ; precumu si
cunoscentieloru si esercitialoru loru preliminarie. Invetiatoriulu nu d se se iee dupa dorinti'a si aplecarea copilului
seau a altor'a c, se '1u puna la una invetiatura pentru carea
nu e preparatu. Aci anticipatiunea si saritulu dela una

materia neinvetiata bene la alt'a de regula e mai stricatiosa decatu procesulu incetu la parere si necontenit'a repetitiune a elementeloru.
146. Cultivarea gradata a poteriloru sufletesci.

Regul'a cea de antaniu a metodului didapticu e: a

desteptd in fiacare etate lucrarea aceloru poteri sufletesci,

pentru carile e aceeasi mai acomadata. Alta traptare cera
anii anteriori, alt'a cei de medilocu si mai maturi. Copiii
ini sunt capaci pentru nece una invetiatura scientifica seau
sistematica in sensu strimtu, cu catu se lega invetiatur'a
mai multu cu fantasi'a loru, cu atatu le e mai placuta si
invetiatur'a si scol'a.

De

aceea si Romanii cei rigorosi

considerau invetiatur'a copiiloru mai multa c unu jocu, de

unde si numiau scolele ludi, si diceau ludan& aperire, ludi
magister.
146. Sucesiunea si continuitatea institutiunii.

Tota institutiunea d se aiba una planu bene determinatu. Determinatiunea lui depende parte dela obieptulu

www.dacoromanica.ro

SUCESIUNEA SI CONTINUITATEA DTSTITUTIUNII

195

institutiunii, parte dela tempulu carele e data invetiatoriului,

parte dela invetiacei.
In tota intemplarea invetiatoriulu merge dela cunoscentiele

mai usiore la cele mai grele, dela cunoscentiele fundamentali

la cele superiori, ai se se nasca unele dein altele, si cele
mai tardie se se intemelie pe cele anteriori.
Adeveratu c usioru si greu sunt concepte relative
totusi natur'a lucrului si esperienti'a areta, 1) ch se cuprende
mai usioru totu ce e sensibile de catu astraptulu, c tota
cunoscenti'a incepe dela lucrurile singularie si trece la cele
universali, deci nece invetiatur'a inca DU pote se incepa
dela concepte astrapte, dela definitiuni, regule universali
2) Cupiii invetia si tienu mente mai usioru lucrurile carile au
afinitate ca ideele loru decatu contrariule. 3) E mai usioru,
ce presupune unu numeru mai mica de cunoscentie preliminarie si mai pucine alte esercitia .
Nota. 1) Pentru esemplu nu se cuvene a defini copiiloru
ce e virtutea, dereptatea, patriotismulu, ci se cuvene a le aret Cu
esemple, cumu cugeta, cumu lucra, si prein ce motive se determina
celu virtuosu, dereptu si patriotu, si apoi se proceda dela esemple
la definitiune. De aci se vede, catu sunt de neacomodate una
multirne de carti scolastice facute pentru copii.
Multe carti destinate pentru leptur'a copiiloru nu sunt mai
grele decatu altele in ceea ce se tiene de vorbe si de legatur'a loru,
dara sunt mai necunoscute obieptele ce se esprimu prein acele vorbe.

Dein acesta ratiune se esplica, de ce vene atatu de greu

magistrului se faca pre unii copii a intielege unele lucruri pre

carile altii mai niel le intielegu fora de nece una greutate,

fi-

enduc au cunoscentiele preliminarie. Specialmente se areta ad i si

diferenti'a carea e intre cei ce s'a,u deprensu a cuget, de poterea loru,
si intre cei ce dicu numai a dou'a ora ceca ce au auditu dela altii. De
ad se intielege si aceea, de ce facu unu sporiu atatu de pucinu

www.dacoromanica.ro

190

=BMA DE A SE OSERBA 1N 1NSTITUTRINE

magistri, carii espunu copiiloru totu ce au studiatu ei en ',twilit'

mai nainte, si pretendu ch se intielega si ei numai de catu, fora
se 'si aduca a mente, de catu tempu au avutu opu ei pana ce au
intielesu acelu lucru.
147. Mesur'a de a se Bub in institutiune.

Metodulu celu ratiunale nu pune valorea invetiaturei in.

8m
a invetiA multe, ci in alegerea cea mai acomodata. Deci
fiacare magistru se se feresca:
CA se nu se iee dupa a sa pasiune propria pentru
u nele cunoscentie si se voesca a apune copiiloru totu ce sci

d'insulu despre cutare obieptu, si se faca vorba multa nu

mai pentrudi du 'si a adunatu una multime de materiali
asupea aceluiasi. Asia magistrulu filosofu, daca se va Ina
numai dupa incIinatiunea sa, va filosofa cu copiii asupea
formei celei mai bune de guberniu candu le espnne istori'a,
literatulu 'i va imam& Cu titulii de carti, filologulu criticu
cu leptiuni varianti. Tote aceste fora de scopu ; elu cugeta
tmmai la sene, se ande numai pre sene, pre scolariu 'lu pierde
dein vedere.
Magistrulu incepfitoriloru se nu 'si puna dereptu
scopu completeti'a sistematica, ci-ci atunci elu ar' incarcd
pro acesti copii cu nesce cunoscentie, carile pentru d'insiii
nu au valore. De acesta erore are a se feri magistrulu specialmente candu esplica istori'a. Unii magistri nu voru se

lase nemica nespusu, ei spunu totu ce 'si au adunatu in coIeptiunile lorut

Aplecarea copiiloru spre invetiatura inlesnesce invetiatur'a, ei dorescu ca unele lucruri se le se espuna catu de
pre largu, dara magistrulu se nu se incele, ca-ci atunci copiii remanu lipsiti de celealalte cunoscentie. Nemic'a na e

www.dacoromanica.ro

SOLIDITATEA, PROGRESIILIT PEE INCETU

197

mai mutabile decatu aplecarea tenerimii, ea doresce totudeun'a ceva nou. Acesta dorintia magistrulu o pote multiami
in catuva, daca schimba form'a adese ori, daca nu 'si alege
Carti scolastice carile sunt scrise prea pre largo, apoi si
pensele nona destepta de non diligenti'a totudeun'a. Prea
mult'a indulgentia dein partea magistrului nu e buna, nece
se cuirene a consideri prea multu tote remustratiunile dein
partea scolariloru ch. cutare obieptu e prea seco, ctk uu le
place, eh le casiuna uritn s. a.. In locu de a intreprende
ceva nou, magistrulu se destepte placere in d'insii spre obieptulu de faca, alementrea in fiacare luna voru voi se aiba
ceva non.
Nota. A une ori se nasce in teneri deintru una data una
aplecare estraordinaria spre entere scientia, pentru esemplu spre
matematica seau spre seientiele naturati. Acst'a pote fi semnu de
unu progresu estraordinariu in acea scientia, la tempulu seu. A-

cesta aplecare o pote folosi mai bene magistrulu privatu decata celo publicu.
148. 8o1iditates. Progresulu pro incetn.

Soliditatea invetiaturei elementarie consiste intru acst'a

ti invetiacelulu se scia bene ceca ce a invetiatu se aiba

despre acelu lucru representatiune perspicua si cunoscentia
secura, se nu salia preste nece unu membru necesariu.
Deci invetiatur'a elementaria nu se intende asupr'a o.
biepteloru, carile se tieuu de sfer'a invetiatiloru proprii, 'ca+
rile cera cnnoscentie preliminarie si unu studiu preliminariu.
Dein contra magistrulu se progreda cu copiii incetu, se se

para a pierde tempulu c dupa aceea se 'Iu chtige, se nu

treca dela unu obieptu la altulu pana ce nu e certu, ci ecolariulu intielege deplinu pre cela de antaniu ; de una data

www.dacoromanica.ro

198

FACILITAREA INVETIARII STR1CATIOSA SI NESTRICATTOSA

se propuna pucinn, si se pretenda pucinu dela copii si scolari, inse acestu pucinu se 'Iu intielega bene, si daca e lucru istoricu, se 'Iu tienia mente bene. Asia se pune unu
fundamentu bunu, solidu.

Soliditatea inse presupune unu magistru, carele are patientia, cd, se spuna unu lucru de una suta de ori, si se repetiesca totu acelasi esercitiu, apoi se aiba si cunoscentia deplina-

despre obieptulu ce propune, asia catu se aiba insusi representatiune chiara si perspicua despre totu conceptulu si vorb'a de care se serbesce. De aceea elu se va si prepard
totudeun'a acuratu, si nu va urrn erorea multor'a, carii
credu, ca peutru copii e usioru a sci si fora de nece una
preparatiune. Fora .de preparatiune pote cineva se vorbesca
multe, dara atare invetiatura aduce pucinu tolosu. Scolarii
remanu superficiali in invetiatur'a loru precumu e si magistrulu lora, si numai in anii mai tardii *se punescu pentruck
nu au fostu invetiati ca soliditate si rigore mai multa.
149. Facilitarea invetiatutei stricatiosa si nestricatiosa.

In generariu acestu principia e eroneu, cd magistrulu

ar' fi detoriu se inlesnesca invetiatur'a pre catu pole mat

multu, cd-ci chiaru atunci se esercita poterile mai pucinul
si nu potu cstiga nece una tara: totusi e una facilitare,
carea nu strica nece securitatii nece soliditatii scientiei. Inse
acesta facilitare nu consiste intru aceea, ch le ar' crutid tota
incordarea, si ar' inlaturd tote dificultatile, ci consiste numai
intru acsea: 1) di magistrulu nu cere nemic'a del invetiacelu,
ce ar' trece preste poterile lui, si ce l'ar' incord preste mesura in catu 'si ar' pierde voi'a si coragiulu spre invetiatura ;
2) cd ajuta diligenti'ar Li 'Iu duce pre cale necunoscuta,

www.dacoromanica.ro

1NVETIATUR'A SE DE'STEPTE LNTERESE

199

de aceea, 3) Cu catu e d'insulu mai neeserditatu, Cu atatu

conduce ocupatiunile mai multu, '1u invetia a cugetd si a lucrd
pana candu are opu ; da si ajutoriale in loca se '1u faca
pre elu c, se le caute, candu elu pote ar' alege chiaru cele mai
neacomodate ; 4) daca 'i cade grea invetiatur'a pentruch poterile
sunt debili si unite cu scaderi, atunci areta midiloce, curnu

spune ci se
se se faca ceva mai usiora, pentru esemplu
'si faca note si se invetie de rostu, si cumu se 'si faca notele si se invetie de rostu mai usioru ; 5) eh esercita specialmente acele poteri snfletesci, fora de a caroru perfeptiune
tota invetiatur'a ulteriore ar' cauta se fla forte grea, si in urma,
6) ch insufla coragiu cebra mai tardii la mente si prein
aceea le inlesnesce si luerurile cele mai grele.
T.Inii metodici lauda inetodulu tabelariu cd forte inlesnitoriu, inse acestu metodu se pote adopera cu folosu numai
in anii mai maturi ; dra la inceputulu invetiaturei numai cu
multa luare amente si restriptiune.
150. Invetiatur'a se destepte interese.

Multe midfloce Cu carile se folosescu de multe ori in

scole si in institutiunea privata spre a desteptd atentiunea
si interesele in copii sunt dernne de reprobatiune, atari sunt :
Coaptiunea. Tota invetiarea presupune una incordare, si flacare incordare in contra vointiei si a aplecarii face
pro invatiacelu c, se uresca invetiatur'a, in anii anteriori
prein aceea se pote stinge tota placerea spre invetiatura.
Totusi nu e neaperatu a asteptd pana candu va av placere
si voia copilulu insusi cd se cera ore pentru invetiatura, precumu au proieptatu unii.
_Mea si lips'a patientiei, ingreuiarea respunsului,

www.dacoromanica.ro

200

INTEITATIMA BE DESTEPTE INTERESE

deinadensu, insistenti'a cerbicosa cd copilulu se respunda

Resce intrebari, la carile nu pote se respunda; pandirea res-

punsului dein partea magistrului fora se dice macaru unu

cuventu ; intrerumperea invetiacelului prein injurature pen-

tru fiace erore, si alte asemini metodun, ale unorn magistri, ce nu au interese si aplecare spre postulu loru, producu
numai invetiacei leuesi si nepesatori.
Midilocele nrmatoria suit bune spre a destepti interese
spre invetiatura :

Magistrulu se nu invetie nemica pre copilu, fora

se 'i arete totu de una data, (pre catu pote precepe) si aceea, catu chtiga elu prein acea invetiatura pentru cultur'a
lui interna si esterna, si aceea inca se arete emu duce
una cunoscentia si una desteritate la alte cunoscentie si desteritati. Se le arete, ci e rusine a nu cunosce lucrurile pre
carile .invetia, si a 'i deprende a si crede unele lucruri numai pentruci le se spunn de magistru, autoritatea magistrului pana la unu tempu e autoritatea suprema.
Magistrulu va destept4 interese in copii candu avoru oserbi pre d'insulu interesatu si insufletitu
cesti'a
pentru scientia, precumu se templa in scientiele inalte, limbe, istoria, ra daca are de a face cu elemente de insemnatate mai pucina, se le arete, ci se bucura de progresulu
loru, si asia ein di importantia si acelor'a.
33 Laboriositatea teneriloru se destepta parte indemnandui la meditare, parte dandule totu genulu de problemate
inainte si dupa iuvetiatura.
4) Invetiatur'a se face interesata prein vivacitatea propunementului, prein care se faca interesate ai lucrurile cele
mai seci, mai abstrapte.

www.dacoromanica.ro

UNIREA MAI MULTORU SCOPURI

201

Copii si tinerii invetia cu placere lucrurile, la cavile se indemna prein laudele si multia5)

Prein em,ulatiune.

mirea dein parte altor'a. (Pueri efferuntur laetitia cunt vicerint, et pudet victos. Cicer.). In anii anteriori e folositoria
si lupt'a pentru loca (certamen pro loco), a le insemn erorile
si a le numeni. Acesta emulatiune nu e ambitiune ci e nu-

mai una gloria care se unesce forte bene cu sentimeutulu

morale.
161.

Unirea mai multoru scopuri.

Invetiatur'a pote se 'si propuna mai multe scopuri spre

a le efeptu totu de una data. Numai se remania scopulu
principale c idea predominatoria, si magistrulu se fia securu,
c, voindu a efeptu mai multe scopuri in acelasi tempu, nu se
voru disipa poterile invetiacelui ; peutru esemplu candu '1u
invetia se serie, se '1u deprenda totu de una data c se 'si alega
si materialile cele mai bune pentru scrisu ; candu '111 invetia
limbe straine, se destepte interese intruinsulu si pentru ce

lege seau traduce in acele limbe, s. a..

162. Unirea ocupatiunii cu invetiatur'a. Preparatiunea, repetitiunea.

Magistrulu n'are detoria numai a invetill pre scolariu,

ci a '1u si destept c si d'insulu se lucre cu mentea deimpreuna cu magistrulu, se cugete, se judece, si se esamine cele
ce i se propunu ; prein acst'a scolariulu 'si esercita si 'si
intaresce atentiunea, facultatea judecativa, sagacitatea, ingeniulu, mentori'a.

Mora de aceste se 'i d si ocupatiuni speciali: pentru

esemplu c se deseria cele mai necesaria, se le seria pre tabula, se nare in ordine cele espuse de magistru, si se '1u
13*

www.dacoromanica.ro

202

METODU D1DAPTICU DUPLICE

cleprenda pre incetu ca se faca si elu propunementu propriu

despre obieptu.

Abra de orele invetiaturei laboriositatea scolariului se

inainta : 1) prein preparatiune, acst'a invetia pre scolariu
a 'si cunosce poterile si neajunsele ; 2) prein memorizarea
lucruriloru neaperate de a le tien mente, seau carile sunt
forte folositorie ; 3) prein esercitia in scrisu: aceste le da
magistrulu pentru ca scolariulu se aiba ocasiune a repeti ce a
auditu seau ce a lesu, pentruca de multe ori e mai folositoriu
a serie seau a decopi unu lucru, decatu a '1u relege ; magistrulu

le d si tesi, pentru esemplu se traduca in limb'a necunoscuta, straina; esercitiale serse se relega si se emenda de
magistru ; 4) in urma prein studiulu propriu, pentru esemplu

luandu una obieptu scientificu, si invetiandu ca diligentia pro-

pria, afora de cele ce se invetia in scola ca, prescrise.

Tote aceste le pote face de multe ori mai bene una
magistru privatu, carele are mai pucini scolari de catu celu
publicu.
S 163. Metodu didapticu duplice.

Sunt doua inetoduri de a inveti, fienduca obieptele invetiaturei sunt de doue specie. Adeca unele obiepte sunt
istorice, empirice si positive, altele sunt filosofice. Obieptele
istorice, empirice si positive den invetiate, ce e dereptu, mai
antaniu cu intielesulu, inse dupa aceea a se cuprende si cu
memori'a si a se conserb. Magistrulu carele si le au dstigatu prein oserbatiune si studiu, e detoriu a le cumineca
scolariului pentru ca si elu inca se 'si le faca proprie ; asia
se face ca cunoscentiele naturali, limbistice, istorice, si positive, carile se reporta la tote institutiunile si legile omenesci.

www.dacoromanica.ro

FORM'A INVETIATUREI

203

Obieptele filoso fice sunt fundate in natur'a omului, si se

razima pre legile cele necesarie ale facultatii cugetative,
sensitive si adoperative. Invetiatur'a acestoru scientie nu e
intru atat'a cuminecare, ci e mai multu una desteptare, des-,
voltare si cultura. Asia se templa in matelnatica, in scientiele filosofice,in linzb'a univertale, etica, doptrin'a religiunii.
De multe ori unulu si acelasi obieptu e parte filosoficu,
parte istoricu.
Acumu pentru scientiele de antaniu e mai acomodatu tnetodulu
sinteticu, pentru cele filosofiee celu analeticu, cu tote clt e bene si
chiaru necesaria mai pretotuindenea a uni amendoue metodutile.
159.

Form'a invetiaturei.

Form'a invetiaturei e seau dialogica, si atunci se numesce catechelipa, seau acroaniatica, adeca unu cuventu continuu indereptatu catra scolariu seau propunementu continua,
aci lipsesce comunicatiunea, not'a cea esentiale a invetiaturei. Una institutiune buna ar' d se unesca ambe formele.
Nota. Form'a catechetica dupre usu se marginesce la acola,
si mai alesu la scolele elementarie, cea acroamatica e in usu la
Academie, unde mai numai se propune, si a une ori numai se lege,
in catu studentii sunt numai ascultatori seau auditori si decopiatori.
Folosuln esaminatoria,loru si disputatorialoru '1u cunoscu uumai cei
intielepti. Inca si in invetiatur'a poporului e acroam'a (predic'aY
form'a principale in multe locuri si actinia'. Gatechetic'a remasti
numai pentru copii. In anticitate nu invetiau asia, barbatii cei
mai raari ai anticitatii nu invetiaa de pre catedra, ci mai de multe
ori peripatetice prein discursu, chiaru si obieptele cele mai grelo

le traptau in forma dialogica.

165. Metoduln eatechetieu.

Metodulu catechelicu se destinge de cela acrbonaticie prein

www.dacoromanica.ro

204

LEG1LE METODULUI CATECHETICU

comuniunea continua si reciproca, carea e intre magistru si

disciplu. Ea consiste dein cuventu seau discursu, intrebari

si respunsuri. Cd-ci inainte de intrebare totudeun'a d se

proceda de regula cuventulu mai lungu seau mai scurtu.
Acestu metodu e seau euristicu, seau docimasticu, seau
repetitoriu. E euristicu, candu invetia prein discursa a afld
necunoscutulu, seau acelu lucra, carele se cugeta dar' numai
intunecatu si confusu, seau candu aduce la conscientia perspicua ce se HA mai inainte in sufletulu auditoriului. E docimasticu, candu cerca, pre ce grado de cunoscentia se afla
scolariulu, seau in genere statulu lui. E repetitoriu candu intreba numai problematele carile s'au fusta dato, seau cele ce
s'au fostu esplicatu.
In tote aceste trei casuri capulu lucrului std in desteritatea, 1) de a intrebd dereptu, 2) de a traptd respunsulu
dupre cuvenientia, 3) de a fi in gradu necontenitu cd se conduca discursulu.
156.

Legile metodului catecheticu.

Metodulu catecheticu se pote modified, dupre cumu e

scopulu invetiaturei catechetice mai multa a desvolt seau a
esamin, seau a repeti, totusi legile lui principali sunt fundate in natur'a metodului insasi. Adeveratu cd magistrulu
numai prein esercitiu multu pote se 'si cstige desteritate
in acestu metodu, totusi nu e superflua nece cunoscentra
reguleloru, cu atatu mai vertosu, cd ea aduce la censcientia
perspicua, ceea ce magistrulu voesce se faca si ce face, apoi
apera de multe erori.
Fiacare institutiune catechetica are doua obiepte seau
ocupatiuni principali.

Are de a intrebd, si de a traptd res-

punsurile ce urma dupa intrebare.

www.dacoromanica.ro

LEGILE METODULUI CATECHETICU

205

Fiacare intrebare d se fla: a) perspicua, b) determinata, c) simpla, d) scurta, e) se destepte, se incorde, se

esercite poterile sufletesci ale celui intrebatu.
Nu e mai pucinu momentosa traptarea respunsului,
si pentru celu neesercitatu e inca mai grea. Daca se dd
respunsu, atunci magistrulu are se oserbe a) cuma se proceda, candu respunsulu e dereptu, b) candu are opu de indereptare, c) c acelasi se fia acomodatu spre a esercitd poterile, si spre a cultivd memori'a si limb'a.
Cursulu a totu dialogulu, legatur' a partiloru lui, si alteraarea lui cu cuvPntulu se determina prein complesu, prein
scopulu si caretatea discipliloru.
Nota. 1). In respeptulu intrebariloru mai insemnamu urmatoriale :

Intrebarea va fi perspicua, daca intrebatoriulu va av

representatiuni perspicue, si daca va adoper, vorbe intielegibili.
Perspicuitatea e relativa, precumu intrebatulu e mai multu seau
rnai pucinu cultu, si deprensu cu concepte generali, seau dora

inca e legatu de totu de representatiunile lucruriloru sensibili.

Determinatiunea eschide tota ambiguitatea, si totu ce nu
duce la nece unu respunsu determinatu, 6,-ci aru pot fi derepte
totu de una data si respusurile cele mai diferite. (Pentru esemplu

ce e detoriu se faca totu omulu pentru a se fia fericitu? Ce e

detoriu se faca fiacare parente pentru c, se fia fericitu ? Ce e
detoria se faca fiacare natiuue pentru ci se fia fericita? Ce 'si
doresce fia.care-Lomu ?)

Simplicitatea apera de formule multimembre si compuse.

Cu catu e invetiatur'a mai elementaria, cu atatu e d'ins'a mai

necesaria. (E adeveratu, c vieti'a e bunulu supremusi de ar'
fi ea bunulu supremucelu pucina intre bunurile pamentescice
ar' urmA de acolo, si cumu s'ar' cuveni a o folosi ?)

Breoitatea se nu fia oscura, ci se se unesca Cu perspicuitatea, ea esclaide tota prolisitatea, tota frumuseti'a .deserta,

www.dacoromanica.ro

206

LEGILE METODULUI CATECHETICU

totu ce e afeptatu, totusi nu e necesariu, c, intrebarea se fia de

totu seca.
e) Inse capuhr lncrului e, c intrebarile se destepte atentiunea, se ocupe meditatiunea, se inaltie chiaru si prein dificultati
siremurulu de a afl respunsulu dereptu. Se cuvene a esercit

intielesulu si judeciulu pro langa memoria, chiaru si candu e scopula

numai repetitiunea celoru invetiate. Aci se cornitu de multe ori
erorile urmatorie :

Magistrii punu de multe ori intrebari, la carile nu se pote

respunde de catu cu asia seau nu, seau alu caroru respuusu se
intielege de sene, seau la carile se pote respunde si candu dorme omulu de diumetate. Totu de ad i se tienu si intrebarile,
prein carile magistrulu sean altulu tenta pro scolariu seau voesce
a '1u duce in erore, pentru esemplu: a une ori totusi e permisu
a menti, nu e asia ? Asia dar' copii, c voi n'aveti de a multiami
parentiloru vostri ?

Aseminea e acea datena iniserabile a unoru catecheti si

esaminatori, carii spunu copiiloru literele initiali dein numele
intrebatu, seau formul'a diumatate, si 'daca sciu copiii se aduna
ceea ce lipsesce, atunci le dicu indata: forte bene, s. a..
Nota 2). Cumu au a se trap respunsurile? Aci oserbamu :
A une ori copilulo Inl respunde nemica la intrebare, seau
pentruch n'a bato amente la d'ins'a, seau dein nescientia culpabile
seau neculpabile, sean pentruci n'a intielesu intrebarea. In amen.

done casnrile dein utma raagistrulu se se bucure mai multe de

tacerea copilului decatu daca respunde fora de nece una intielesu,

si se 'i deprenda c in atari easuri se apuna, c nu seiu, seau nu

intielegu intrebarea atunci magistrulu se o inlesnesca orecumu.

Daca, respunde, si respunsulu e bunu, atunci se merga

mai de parte. Totusi bunatatea seau justeti'a respuneului nu consiste
intru aceea c copilulu se respunda ehiaru ca cuventele carile s'au

fostu diptatu de magistru, seau carile se afla in vreuna carte, de

Multe ori respunsulu copilului e multu mai dereptu si mai nemeritu.
De multe ori respunsulu butau e numai unu easu, invetlatu

mecanice fora da intielesu.

www.dacoromanica.ro

METODULET ACROAMATICU

3)

207

Daca respunsulu are opu de emendare, atunci casurile

rasi sunt diferite :

Respunsulu e de totu reu. Erorea pote proveni rasi

seau dein ratiunile aduse Nota 2 N.ro 1, seau pentruch se cere
numai clecatu una respuusu in termini scientifici, atunci se se puna intrebarea mai dupa capacitatea lui, si in data va urm una
respunsu mai bunu.
De multe ori respunsulu e de diumatate culeveratu si
de diumatate falsu. Scolariulu presnte adeveruluma inca nu '1u
cugeta luminatu ; seau espresiunea lui nu e nemerita, e ambigua,

in catu nu scii ce cugeta cunda vorbesce. In acestu casa se

cuvene a repeti respunsulu insusi, a '1u aprob in parte, a'i pune
obieptiuni si dubia, si a '1u las cA se afle insusi respunsulu doritu,

se alega insusi ce e adeveratu dein ce nu e acleveratu. se caute

insusi ratiunile, si espresiunile cele mai acom odate, fleco nu se
cuvene a '1u descoragi prein vituperiu, lleco e bene a'i apune
indata respunsulu dereptu.
De multe ori scolariulu nu intielege intrebarea si da
respunsuri generali de totu nedeterminate. Atunci se '1u intrebe
ce te amu intrebatu ? aaca dici : asia seau nula ce dici : asia
seau nu ? ce afirmi ? cumu intielegi acsra ?
E bene cA inceputorii se repetiesca intrebarea in respunsu,
prein acst'a 'si esercita memori'a, se deprendu a se esprime determinatu, si totu de una data a 'si cultiva, si linib'a.
Intrebare: E mai placutu si mai usioru a inveti scientiele
in limb'a materna ? Inse respunsulu e mai bunu daca se dit deplinu: E mai placutu si mai usioru a inveti scientiele in limb'a
materna decsatu in limb'a straina.
Nota 3. Obieptulu va determina daca e se se unesca propunementulu ca dialoguiu. Dialogii socratiei se tienu de scolarii
9i auditorii mai maturi.
167. Metodulu acroamatieu.

Candu magistrula invetia acroamatice, atunci se iee la

www.dacoromanica.ro

208

METODULU ACROAMATICU

inceputu numai pusetiuni mai scurte, si pre aceste se le desvolte in moda discursiva, apoi pre incetu pote vorbi si mai
periodicu, si mai pre largu. Candu vorbesce se iee amente
mai multa la claritate, perspicuitate si la ordinea luminosa
decatu la frumuseti'a vorbei si la espresiuni inflorite, ca tote
ca discursulu lui pote se fia atatu de rece si de seca in catu
nece se ajute intielegerea nece se atraga pre scolari.
Se fia permisu scolariului a intrerumpe propunementulu
cu modestia, ande nu '1u intielege. Magistrulu are detoria
chiaru a '1u provoc5, se intrebe, uncle are vre unu dubiu.
Inse Cu catu e invetiatur'a mai acroamatica, ca atatu e repetitiunea mai necesaria. Deci rea fan magistrii, carii totu
mergu inainte Cu propunementulu si nu mai repetiescu, multiaminduse ca vedu pre scolari scriendu cele ce se propunu.
Invetiatur'a magistrului folosesce tare pucinu fora de repetitiune continua, si acst'a ca atatu mai vertosu in scole, ande
dereptu multimea oreloru si a obiepteloru nemica nu prende
radecini profunde daca nu se repetiescu de multe ori.
158. Nrivacitatea invetiaturei.

Vivacitatea magistrului ajuta amendoue metodurile, in

catu unii magistri Cu invetiatura mai pucina Si Cu talentu

naturale de a invetia pre altii, facu mai naultu decatu altii

forte invetiati, caror'a lipsesce acelu talentu. Serenetatea spiritului, poterea si vieti'a organplui vorbirii si a gesturiloru,
voi'a buna se potu cstiga anevoia prein studiu si arte. Totusi se nu creda nemine, ca vivacitalea magistrului ar' consiste intru aceea, ca se strige tare, se declame, se gesticule,
se vorbesca rapede, seau chiaru se faca bufonerie. Magistrulu va da destula vietia invetiaturei sale, ca tote ea va awww.dacoromanica.ro

INVETIATUR'A PREIN ESEMPLE PRAPTICE

209

v una natura blanda si pacifica, chiaru si daca va vorbi

mai incetu, numai se urmeze unu metodu, carele destepta si
incaldiesce spiritulu tenerimii prein materi'a invetiaturei si
nouitatea ideeloru, apoi se nu aiba una boce carea adorme
pre discipli, se nu fia unu omu morosu, sfiitiosu, se nu fia
totu Cu ochii in carte in loca se se uite la discipli, propunementulu lui se nu fia numai una recitatiune monotona, una
intrebatura uritiosa, seau chiaru numai una leptura Cu boce
malta seau una diptare. Invetiatur'a lui va folosi fora indoela mai multu de catu a celui ce striga c uno seco, numai
se aiba patientia si desteritate de a intorce si de a suci totu
ce spune pana ce 'Iu voru intielege, numai se scia a releva
ce e mai momentosu chiaru si vorbindu mai linu si cu unu
tonu ceva si impuitoriu. Candu admonita seau inderepta vre
una erore, atunci se vorbesca respicatu si ca boce mai malta
ea se 'Iu pota intielege toti, la loculu sea pote se. aplice si
cate una oserbatiune umoristica seau cate una ironia fina ;
asia elu va folosi forte multu numai se oserbe disciplii,
lucra ca amore si insufletire pentru misiunea sa, si cumua 'si
cunosce obieptulu seu deplinu, si daca trapta pre toti disciplii conform ca etatea loru. Magistrulu va da vietia in.
vetiaturei si prein aceea daca nu va sied necontenitu, ci
acumu va sta, acumu va maid prein scola, va stet inaintea
disciplului si va caut, la d'insulu. Se intielege, ca disciplin'a totudeun'a d se st iutru ajutoriu metodului, unde
sunt mai multi discipli.
169. Invetiatur'a prein esemple praptice.

Candu scopulu invetiaturei e desteritatea mecanica, atunci

scolariulu invetia mai multa daca vede pre magistru facundu,
14

www.dacoromanica.ro

210

MODIFICATIUNEA INVETIATUREI. CE SE INVETIE COPIII?

decatu daca i ar' spune numai cumu se face eutare lucre.

Copii nenumerati au invetiatu forte multe desteritati numai
vediendu pre cei mai mari cumu faceau si cumu lucrau. Aseminea si fabrieele au formatu mai multi artigiani si artisti
decatu preleptiunile si operele scrise ale tecnologiloru.

Aci sunt de a se urmi aceste regule:

Veri unde e ce potentia invetiatur'a se se unesca
cu intuitiunea, pentru esemplu in istori'a naturei, geografia,
topografia, archeologia s. a., aretandu seau obieptele insesi
seau imaginile loru.
Operele mecanice si de arte se le faca magistrulu
insusi inaintea copiiloru cd acestia se le- invetie dein esemplu, pentru esemplu caligrafi'a, desemnulu, music'a.
Aceste regule se potti aplici nu numai la desteritati
mecanice ci si la altele superiori si spirituali, pentru esemplu

cande invetia vreuna limba straina, atunci se le arete in faptu, cumn se face construptiunea, analisea, cumu se traduce
s. a., se puna in ordine imprena ce disciplulu una problema,
se 'i ajute a o resolbe, aseminea unu cuventu, una poema s. a..
5 160. Modificatiunea invetiaturei

Magistrulu 'si va modified invetiatur'a dupa numerulu

si calitatea discipliloru. Celu ce invetia numai pre unulu,
pote se faca mai multe modificatiuni, decatu celu ce invetia
pre multi de una data, totusi si acest'a inca va cautd c se
ocupe alementrea pre cei ce capacitatea mediocre si alemefitrea pre genii. (Despre acst'a mai multe in didaptic'a speciale).
161. Ce se invetie copiii ?

Unii pedegogi dicu, ca principiula regulativu, dupre

www.dacoromanica.ro

DESPARTIREA OB IEPTELORIJ INVETIATUREI

211

carele are a se determina, ce se invetie copiii, ar' d se fia

acesea: cultur'a ontenesca cea universale, seau: representatiunea idealelui untanitatii unui omu culi* deplinu, si dupa
acestu regulativu ay' d se se alega obieptele invetiaturei
pana la ,epoc'a, candu incepe cultur'a speciale pentru destimatitine speciale. Acesti pedagogi aducu de argumenta spre intarirea tesei loru, ci omulu e perfeptibile, elu are poteri cor-

porali si spirituali de a invetid si de a face tote, deci s'ar'

cuveni a'i d, desteritate intru tote, si a 'Iu invetid intru tote.

Dein contra alti pedagogi dicu, e& se cuvene a cauta si la

capacitatea scolariloru, apoi si la alte cercunstantie ale loru,
si apoi invetiatur'a se se acomode acestor'a.
Asia dara puntele inceputoria a teta invetiatur'a ara fi:
cunoscenti'a intuitiva si limb'a acesteia, moralitatea si religiositatea, legerea si scrisori'a.

Pro aceste a adoptatu de

multa si usulu universale cd obiepte de invetiatura elementaria.

162. Despartirea obiepteloru invetiaturei.

Obieptele invetiaturei den se se imparta dupa relatiunile cele necesario ale scolariloru. Asia mai antaniu e ner

speratu a consider diversitatea sepsului. Altele voru fi obieptele invetiaturei, celu pucinu in parte, pentru sepsulu femeiescu, si altele pentru cela barbatescu. Apoi cea ma,i maro
parte a omeniloru d se 'si alega de tempuriu una profesiune,
si asia obieptele invetiaturei inca deu acomodate pentru acestu
scopu. Partea cea mai mare a scolariloru se va ocup. cu
Jucruri de mana, si va lucra mai maitu Cu curpulu de cata
cu spiritulu, si asia voru av a se ocupd mai multe cu
studiulu obiepteloru materiali ca carile voru fi nevoiti a se
ocup, in vietia. Numai partea minore va. trai in luntea ide-

www.dacoromanica.ro

212

DESTEPTAREA ATENTIUMI PREIN OSERBARE

ale, seau va lucra mai multu ea spiritulu pentru indigentiele

si scopurile superiori ale societatii. Aceste doue clasi rasi
se voru imparti in ramuri ulteriori, asia gradulu culturei
loru inca va fi diferitu.
Nota. Daca ar' pot tima cineva, in invetiatura numai
dupa idee si dupa dorintie fora de respeptu la alte relatiuni, atuuci

ar' fi una cultura universale, pre carea aru d se 'si o cstige

tote clasile pana la unu puntu. Obieptele acestei culturi aru fi:
una cunoscentia mai acuratu a pamentului, a istoriei genului omenescu, a produpteloru natura, a legiloru naturei, precie= si a opereloru
celoru mai perfepte ale spiritului omenescu.

CAPU IX.
Regule pentru obieptele principali.
163. Desteptarea atentiunii, sean esercitiulu in oserbarea si numirea
obiepteloru sensuali.

Daca a fostu educatiunea bene condusa, copiii au invetiatu gia dein educatiune a intuitd acuratu tote lucrurile,
si a 'si formA despre d'insele represeutatiuni chiare, precuz
mu si a le di inane determinate. Educatiunea comune acst'a
nu o prea considera ; totusi si daca a tosta educatinnea
regulata, remane destulu de facutu pentru invetiatura. Acst'a inca nu va pot trece ea vederea esercitiale sensiloru
cele de antaniu si mai usiore. Apoi va iucepe discursii
primi dela obieptele, carile lucra nemediatu in sensii copiiloru,
magistrulu 'i va face c se numesca obieptele acuratu. Apoi
va trece la lucrurile absenti, despre carile copiii au gia representatiuni intuitive, le va esercit de una data si fantasi'a
si limb'a, facundui c se enumere ce mai tienu mente dein

www.dacoromanica.ro

CERCETAREA PARTILORU SI A NOTELORU

213

Iniaginile inca se potu adoper, cu folosu.Daca

alega copiii unu mime tatsu magistrulu se le spuna numai
decatu numele cela adeveratu si bunu. Materialile pentru atari discursi se si le culega afora de orele scolei. Iu acestu
moda se perfeptiuna pre neoserbate sensii, facultatea eugeacelesi.

tativa si linib'a

Nota 1. Materialile pentru discursu pote se le iee magistrulu dela nutretnente, imbracamente,dela lucrurile destinate pen-

tru comoditatecarile se afta pre campuin gradinain curteanimarialeplantele in catu sunt cunoscute copiiloru ;

corpul u

copilului si partile lui, dar' nu osteologice si anatomice, nece se

incepa de aci, cumu dice Pestalozzi.
Nota 2. Pote destept atentiunta copiiloru si comandandule : c, se se uite in susu, seau in deosu in derept'a, seau in
steng,'a, se 'si redice in susu man'a derepta, se o intenda s. a..
164.

Cercetarea partiloru ei a noteloru.

A dou'a esercitare a mentii e c, se mute si se numesca partile, situlu si legatur'a obiepteloru intuit ate, apoi
notele loru. Si ad i inca se cuvene a merge dela cele mai
usiore spre cele mai grele. Descrierea noteloru cere de multe
ori predicate, cari arete forin'a, nunierula si proprietatile
lucruriloru.
Nota. Pentru esernplu: Magistr. Colo inaintea nostra st una casa. Ce oserbati voi in acea casa ?Scolar. Pareti, usi, ferestre, copero-

mentu, s. a..Numerati paretii,usile, ferestrele s. a.. Diceti : cas'a

are trei usicas'a are un'a, doue, trei, patru-12 ferestre. Spunetimi proprietatile usiloru?Ele sunt patrate, de lonnu, negre, albe
galbine.Spunetirni proprietatile ferestreloru ?Ele sunt lunguretie, rotunde, transparenti, au 4, 6, 8 ochiuri s. a.-1.1itative inca una data
la casa, si insemnative tote partile ei. Intorcetive si repetiti totu
ce ati oserbatu despre d'ins'a. Io voiu face una linea pro tabla

www.dacoromanica.ro

214

CONVERSATIUNE SUPWA ORIGINII SI USULUI LUCRURILORU

candu va face erore careva, si una t candu va las afora ceva.

Aci sta una msa ! Ce proprietati are ea pre cari le poteti vede ?
D'ins'a e rotunda, patrata, lunguretia; ngra, alba, curata, maculata;

ea are trei, patru peciore, e imbracata, e de lemnu.Cari stint proprietatile acestei mese, pre cari le ati pot6 senti, si candu ati fi
orbi?Cumuc e rotunda, cornurata, neteda, aspra, eurnucA e de
lemnude petra, cumuch are patru peeiore. Nemicu mai multa?
Cumuca e negra.Falsu (una 1). Colorile nu se potu pipai ! seatt
dora voi credeti acst'a? Legative toti la ochi; eu ainu se ve punu
inainte folia de mai multe colori. Sentiti voi care fuliu e albastru,
care e rosiu? Poteti voi destinge proprietati in acesta msa si
prein audiu?Daca o batemu, ea suna, si atunci audimu- daca e de
lemnu seau de petra.Dara daca n'ati pot ved, audi, si pipai, ati

pot oserb, ceva in d'ins'a prein odoratu?Nu.Prein ce se destinge cerus'a inglese -de cea comune?Prein odore.Asia dura eu
repetu intrebarea: asia" daca ar' fi ms'a de lemnu fragrante,
pentru esemplu de cedru s. a..
In acestu modu se potu ocup, copiii una ora intrega cu folosu, cu tote cit nece aci nu se Guyana a trace mesur'a derepta.
165.

Conversatiune =pea originii si a usului lucruriloru.

Cu aceste esercitia se pote uni si esercitiulu asupr'a originii, usului si folosului lucruriloru. Magistrulu se invetie
prelcopii, c se cunosca lucrurile, pre cari ei nu cunoscu
seau nu le cunoscu deplinu. Aci inca e de oserbatu, c4
se nu iuvetie copiii numai numele fora se intielega complesulu loru.
Nota. Pentru esemplu: Eca una carte. Dein ce _parti consiste
acesta carte 2Dein folia si dein Icgaturadein folia de arburi-Asia dara dein folia de cartia? Grescu aceste folia de cartia si
pre arbur12Asia dara ele mai antaniu se prepara? Cine le prepara ? De ve are opu c,hartiariulu peatru cts, se pota face carti'a?
de mora? Asia dara carti'a se macina mai antaniu? Ce se macina?

www.dacoromanica.ro

COMPARAREA SI DESTINGEREA

216

Aceea dein ce se face carti'a ? Dein ce se pote face carti'a?Asia

dara dein sdrentie? De nade vinu sdrentiele? Dein peus'a vechia ?
De ce se lee cineva pensa vechia pentru cartia, eu cugetu ch ar'

fi mai buna pees'a noua? In adeveru e mai intieleptu a folosi

peus'a noua mai antaniu pentru altu ceva s. a..
Seau : ce face ap'a, foculu sorele, fulgerulu, veninulu ? Ce
se face cu cutitulu, cu forfecile, ea securea, cu pen'a, de ce folosu e naea, funea ? s. a..
Seau : se 'mi spuna fincare, ce pote face cu unu foliu de
cartia?Potu se scriu pre d'insulu, se deseranu,se '1u irnpeturuse '1u taiuse '1u rumpuse invelescu ceva intruinsulu, se '1u
depingu cu colori s. a..
166. Comparares si death:limes.

Cercarea si indicarea ecaretatii si neecaretatii, a aseminarii si diversitatii, seau compararea si destingerea e a

patea esercitare a mentii forte folositoria ; ea esercita totu
de una data sagacitatea, ingeniulu, faculta/ea combinativa.
Ad i e neaperatu a purcede 1) dela obiepte curatu sensuali,

si a face pre copii, ca se arete, ce note au comuni unele

cu altele, apoi cari stint notele proprie fiacarui obieptu. 2)
Dupa aceste potu lama apoi si obiepte morali, pentru esemplu virtutile si vitiale cugetate in concreta. 3) Esereitarea e
mai grea in sinonime. Totusi se pote face incercare si in anii de antaniu.
,
Nota 1. Obiepte sensuali antaniu mai usiore apoi mai grele.
Au ceva aseminare calulu si arburele? Dar' cocositilu si ouea?ziselnittare: nutrirea, crescerea, organele sensitive, milli pentru economia; diversitatea: imbracamentulu, peciorele, aripele, bocea.Dar musc'a si elefantulu semina? ceresiulu si viol's? celulele
albineloru si cuiburile paseriloru?

Nota 2. Obiepte tnorali:

www.dacoromanica.ro

216

CONCEPTELE PRIME DESPRE CAUSE SI EFEPTU

Prein ce se destinge cela regulatu de celu neregulatu? In ce

se unesce crutiatoriulu si avarulu ? s. a..
Nota. 3. Sinonime : elu a graitu falsu, a mentitu, m'a ince-

latusinceru, onestufrumosu, frumosielu s.

167.

a..

Conceptele prime despre cause si efeptu, si alte concepte elementaria.

Magistrulu va face atenti pre copii a 5-a ora, cd se

mosca legatur'a cea interna, cu carea se afla legate lucrurile intre sene. De aci se tiene legatur'a intre semnu si intre insemnatu, raliune si consecutiune, mediu si scopu. La
inceputu elu nu adopera aceste cuvente, cu atatu mai pucinu
le definesce, dara aduce multe esemple si face pro copii, cd
se afle ei conceptele dein acele esemple si in urma le spune,
cumu se potu aceste esprime mai pre scurtu. Atunci copiii
voru intielege sj ce e causa si efeptu, media si scopu de
cate ori voru audi seau voru lege in vre una carte asemini
cuvente. Candu le esplica aceste cuvente, atunci pote uni cu
esplicarea acestor'a si esplicarea altoru cuvente cari ocurn
adese ori in vietia, cumu sunt pentru esemplu : adeveratu, falsu,
necesariu, acidentale, aparente, de crediutu, necredibile, s. a..
168.

Clasificatiunea concepteloru.

Dupa ce 'si a cstigatu copilulu una multime de materiali, si dupa ce cunosce aseminarea si diferenti'a acestor'a,
apoi le va pot si clasificd si imparti. Prein acst'a elu 'si
va cstigd desteritatea a pune pre - fiacare conceptu la loculu
seu, prein acst'a 'i va fi mai usioru a'lu conserbd si ala
reproduce candu va av opu de d'insulu. Aceste clasificatiuni dau ocasiune la esercitia forte variate.
Nota 1. Care pote se 'mi spuna cuventele urmatoria in ordine naturale? cane, carte, iepure, arbure, pena, cersa?Cane,

www.dacoromanica.ro

217

CLAS/FICATIUNEA CONCEPTELORI1

iepure, arbure, ceresa, pena, carte.-De ce e acesta ordine mai

naturale. Ati pot tien mente 12 cuvente: auru, calu, planta,
brosca, arbure, argen tu, plumbu, bou, leu, flore, fieru, rosa? Acumu
cereati a le ordini: calu, bou, leu, brosca, planta, arbure, flore, rosa,
auru, argentu, plambu, fierul-forte bine.

Not'a 2. Magistrulu serie pre tabla fora ordine multe cuv ente : nume, proprietati, atatu fisice, oh' morali, numeri s. a..
Copiii deu se puna in ordine cele ce se tienu de aceeasi ordine,
magistrulu pune numeri desupea loru, Beau serie un'a subta
alt'a pre cele ce se tienu de una ordine, altu copilu da se judece, daca se mai afla vreuna erore in cele ordinate; pentrn esemplu:

vestiariu 18), cane 8), nasu 2), mana 5), pesce 10), crapu 11),
ceresa 14), sca.unu 19), rosiu 25), sanirosu 22), rundunea 12) pere 15),
rosa 17), leu 7), albastru 26), galbenu 27), picioru 6), mere 16,
msa 20), urechia 3), morbosu 23), teneru 21), merla 13), siorece 9),
mare 24), dente 4), Capu 1).
Cele ce se tienu
de onnt:
2,
3,
4,

Capa
Nasu
Urechia
Dente

5,

Mane

6,

Picioru.

1,

animali:

7, Lea
8, Cane
9, Siorece
10, Pesce
11, Crapu
12, Rundunea
13, Merla.

plante:
14, Ceresa
15, Pere
16, Mere
17, Rosa.

proprietati:

21, Teneru
22, Sanitosu

23, Morbusu
24. Maro
mobilia:
25, Rosiu
18, Vestiariu 26, Albastru
19, Scaunu
27, Galbenu.
20,Mesa

Daca a amestecatu sustantive, adieptive si verbi, atunci pote

se 'i faca pre copii, 6, se judece, cari se potu uni, pentru esempla
pote dice : canele, dentele sanitosu, inse nu scaunulu san tosu, tnes'a
sanitosa, pentru ce nu? Mesa rosia? Pentru ce nu cane albastru?
Not'a 3. Magistrulu pote lipi pre mici patrate de cartia grosa
una multime de cuvente scrise seau tiparite, pre uarile copiii den

se le ordine. Acst'a ar' fi unu subsidiu pentru a ocupi pre copii in serele cele lunge de ierna, apoi cuventele dau multa materia de vorbitu.
14*

www.dacoromanica.ro

218

ESERCITILLI7 JUDECIULUI IN PROPT./BETIUNI

Nota 4. Magistrulu dipta cuvente fora ordine, copiii le punu

in ordine sistematice, apoi magistrulu corege esercitiulu cutuu se
coregu si alte esercitia.
169. Esercitiulu judeciului in propusetiuni.

Magistrulu pote esercitri judeciu/u copiiloru dandule propusetiuni amesurate dupa capacitatea loro, aceste le potu invetitt si de rostu mai antaniu. Alai antaniu propusetiuni despre lucrurile sensibili, apoi si morali. Mai antaniu se considera calitatea, apoi cantitatea propusetiuniloru, incepe dela
mai usiore, apoi pune intrebarle mai complicate pentru ci
se esercite deimprenna cu judeciulu si sagacitatea. Acestu
scopu se promove si asia daca face pre copii c se iee amente la speciele cuventeloru, prein acst'a copiii se prepara
de buna ora pentru invetiatur'a limbei gramaticale, si le se
potu desvoltA si princpiale cele de antaniu ale logicei dupa
metodu socraticu, fienduci ce e universale in limba 'si are
fundarnentulu in legile cele unversali ale cugetarii.
Aot'a I. Magistrulu dice, seau acre:
Ms'a e patrata. E adeveratu?
Ms'a de se fia patrata. E si acst'a adeveratu?
Ms'a pote fi patrata. E si acst'a adeveratu?
Ms'a a fostu pote patrata mai antaniu.Asesta masa luny aretia se pode facapatrata. s. a.. Seau: judecati asupri a propusetiuniloru urmatorie:
Toti omenii potu fi morbosi.

Unii omeui nece una data nu aunt morbosi.

Unii omeni nece una data nu sent sanitosi.
Toti omenii rei sunt. avuti. Toti omenii virtuosi sunt pauperi.
Iluii virtuosi sunt avuti.

Nota 2. Magistrulu invetia pre copii a se destinga sustantivele, adieptivele, verbii.

Despre aceste mai multe laloculu sett,.

www.dacoromanica.ro

CAPU X.
Despre invetiatur'a limbei romdne dela inceputu pana la
formurea stilului.
170.

lmportanti'a obieptului

Formarea limbei e un'a dein problematele cele mai momentose ale magistrului tenerimii. Fiacare parte a acestei
invetiature are interesele seu propriu si pretiulu propriu.
De aceea e de doritu, c se fia petrunsu magistrulu insusi
despre aceea, cata influentia pote se 'si cstige elu asupea
disciplului prein limba, si ce meritu, daca '1u va ajut ci
se 'si cultive acesta facultate carea e cea mai alesa dupa
ratiune. COci vorov'a omenesca e unu ce in adeveru divinu,
si numai usulu .celu de tote duele ne face el se nu ve lema

ci d'ins'a e una n'inane adeverata si cea mai mare. Copilulu se destinge multu mai tare de animariulu celu necuventatoriu iudata ce 'si pote esplic, sensulu si internulu seu prein
vorbe, si Cu catu face mai mare progresu in limba, cu atatu
cresce, si se inaltia si spiritulu lui mai multu.
171. Principia generali pentru limb'a romina.

Principiale generali pentru limb'a romina sunt: principitdu romanitatii, principiulu poporaritatii si principiulu pro gresalui.
1)

Principiulu romanitatii cere, cd vocabulariulu, grama-

lic'a si tufoni'a limbei nostre se fia romane. Elu ne aretm

ce se conserbaniu, si ce se lapedamu dein vocabulariulu, gramatic'a si enfonea limbei nostre, de unde se incepemu, sean
carea e originea nostra, si in cotro se mergemu, sean caria

www.dacoromanica.ro

220

PRINCIPIA GENERALI PENTRU LIMB'A ROMINA

Elu eschide limb'a cea quodlibetica, pre carea o apera adversarii principiului ramanitatii
nostre, carii nu voescu se cunosca nemica mai sublime si mai
frumosu in limba decatu cele ce sunt gia introduse, fia romane, fia straine, si introduse prein nescientia seau abusu,
seau veri cumu ;dein contra elu unesce pre toti Rominii
cei adeverati, clu ne unesce cu trecutulu, cu stramosii nostri,
ne unesce cu contemporanii, si cu cei venitori, eln ne unesce
atatu cu fratii nostrii cei dein Dada catu si cu eeialalti dein
ltali'a, si dein celealalte parti ale Mundului Romanu ; dein
contra principiula eterogeneitatii, limb'a cea quodlibetica no
ar' desparti de toti. Deci principiulu romanitatii cere pue scopulu nostru limbisticu.

ritatea limbei si eliminarea strainismiloru dein vocabulariu, gramatica si eufonia.

Candu vorbimu de unire limbistica, atunci numai principiulu romanitatii pote se ne unesca, precumu canela vorbimu de unire politica, nu ne pote uni in adeveru nemica,
afora de principiula libertatii ecari.
Daca vorn adopt Romnii Ardeleni unu vocabulariu,
una gramatica, una eufonia uuguresca seau nemtiesca, Moldovenii turcesca, slovenesca seau judovesca, Nuntenii rasi
turcesca, bulgaresca, nemtiesca, cu sacagiu, pomosnieu, junker,
s. a., atunci ne awn lapedatu de principiulu romanitatii, amu adoptatu principiulu eterogeneitatii si deimpreuna cu acest'a si
principiulu desnatiunalisarii nostre, va se dica, ne amu desfacutu

unii de catra altii in principia, si cu catu vomu lucr mai

multu dupre acestu principiu alu eterogeneitatii, in scientia
si in veti'a praptica, c parenti de familia, magistri, legelatori

judeci, advocati s. a., Cu atatu ne vomu apropril mai tare

de apunerea 'lastra natiunale.

www.dacoromanica.ro

PRINCIPIA GENERALI PENTRU L'HIPA ROMANA

221

Principiulu poporaritatii cere, ca Romnii cultivan-

dusi limb'a se nu faca una limba aristocratica romanesca,

cumu au facutu Romanii si alte natiuni. Adeca se nu faca
una limba despartita de a poporului cu cuvente nermnane,
forme neromane (pentru esemplu formatie, declinatie s. a.)
si neromne (pentru esemplu declinatio, formatio, pectu, per -

fectu, proteguescu s. a.); deci se oserbe analogi'a cebra adoptate dein vechinie si generalmente, si se lapede numai quod
vitiose multis insecler4t", in ultra totu principiulu poporaritatii

cere, c invetiatii nostri si clasile superiori se nu introduca

in limb'a nostra servilismulu si silabele reverentiali, precunou
su nt : escelentia, ilustritate, maria, luminare, Malta acelasi
s. a., si in urma se se redice scole in tote comunile romanesci,
pentru t poporulu se progreda in studiulu si in cultur'a
lirnbei sale deirapreuna cu invetiatii. (V. despre acst'a mai
multe ,in leptiunea limbistica intru aperarea principiului romanitatii in Dace a.)
Principiulu pro gresului cere, c se progreda si limb'a deimpreuna cu cultur'a agricola, industriale, tecnica, politica, moralereligiosa, estetica s. a. in conformitate ca principiale anteriori. Acestu principiu e si recunoscutu acumu
de toti Romanii, abra de reaptiunarii limbistici, carii se mai
tienu inca de : junker, doprost, vechiel, doclad, straf, iarmarok, feredeu, vozglasenia, declinado, s. a..
Aceste principia sunt obligatiuni natiunali nu numai
pentru gramatici, si pentru profesorii scientieloru si ai artilora liberali, ci pentru toti Romanii, carii lucra in vieti'a na-

tiunale, c se se petrunda toti despre acestu adeveru, ca si

cultur'a, puritatea si frumuseti'a limbei inca adauge la laiestatea poporului Ronultaii, pro carea o representa, si pentru

www.dacoromanica.ro

MOMENTELE INVETIATUBEI LIMBISTICE

222

carea lucra ei. Specialmente ele sunt obligatiuni natiunali

pentru invetial orii scol el o? poporaria, a caroru funtiune Cu
cata e mai grea si mai pticinu favorita, ca atn e mai momentosa si mai onorifica, si in urma pentru mame, c se
nu 'si invetie fetii a vorbi numai instintualmente, cuma invetia mierlele si preveghiatoriele pre ai loru, ci se
invetie cu conscienti'a, c facunda rnagisteriulu limbisticu, ele sunt
aperatoriele cele deantaniu si cele dein urma ale paladiului natiunalitatii nostre, carele s'au incredintu simpatim lora
ca se 'tu conerbe si se '1u feresca de veri ce ocupatiuna
si invasiune straina
172. Momentele invetiaturei limbistiee

Metodic'a d se aiba in vedere, 1) ce e mecanicu in

invetiatur'a limbei, 2) regulele grainatice, 3) stilulu elementarin si superiore.
Nota 1. Est sua etiam studiis intantia, et ut corporum vel
fortissimorum educatio a lacte cuuisque mitium ducit: ita futurus
eloquentissimus edidit aliquando vagitum, et loqui primum incerta voce teutavit, haesit circa formas literarum

1.

Nota 2. Cu stilulu superiore se unesca si Retorie'a si Poetic'a; despre aceste inse se va trapt iutru altu locu.
173.

Formarea organelorn vorbirii.

Ca invetiatur'a se fia completa, nu e de ajnnsu a face

pre copii se cunosca tote sunetele, ale caroru semne sita litercie, deimpreuna ca tote niodificatiunile lora posibili, ei
se cere si acst'a c, magistrulu se invetie a 'si conforma organele vorbirii asia in catii se pota pronuntia fiace sunetu
pre catu se pote mai perfeptamente.
.1)

Quiiit.

C. 1.

www.dacoromanica.ro

LEGEREA. PARTILE El. METODULIf ORDINARIU RI EMENDATU 226

Unii Pedagogi (Olivier) nu cera c( magistrulti se invevetie pre copii, curntt se 'si conforme orgauele vorbirii, buzele, pea, ei eau numai atatu, cd urtgistrulu se enuntie
inaintea copiiloru propthetiuni scurte si usiore cu tonulu cela
mai naturale si mat justa, si se 'i faca pre copii, c, se le
enuntie si ei, apoi pre acele propusettuni se le imparta in
cuvente, si cuventele in silabe, se 'i deprenda a esprime tote
sunctele elementarie.

Organulu vorbirii 0 esercitatu inainte de a trece la

legere, penult c, se se desvetie copiii de unele datine rele
in pronutitiarea sunetelorit, pre carile pote le Ann de a casa,
magistrulu vorbesce inaintea copilloru pre catu pute elti mai
curatu ne fiendui iettatu a imitd erorile particulariloru seau
ale vulgului.
174. Legerea. Partile ei.

Spre a pot lege acuratu se cere: 1) ci se cunosceinu

bene tote sunetele simple si tote semnele lora si se le scimu
indicd, 2) se scimu esprime acurattj tote combinatiunile acelor'a, carile sunt Cu potentia in limb'a nostra (legerea silabeloru si a cuventeloru singularia, unite si un'a cate una),
3) se scimu esprime pusetiuni si periodi intregi, prectimu cere
complesulu loru logicu, si aceutulu lora grainaticu seau etimologicu.
I 75.

Metoduln ordinarin ai einendatu.

E lucrulu cela mai simplu a mule literele inaintea copiiloru tiparite seau serse pre una tabla, apoi al deprende
cd se le pronuntie. Ordinea de a invetid si de a pane literde pre tabla nu e de totu nediferente. E mai naturale

www.dacoromanica.ro

224

METODUIX OltDIN'ARIU SI EMENDATU

a incepe dela vocalile simple (a, e, i, o, u,) si inca asia, 6

mai antaniu se se puna cele mai profunde, si asia gradatu
pana la cele mai inalte (u, o, a, e, i), dupa aceea se venia
diftongiii, si in urma consunantile, dupa aseminarea formei lora.

Not'a 1. Non escludo, id quod est notum, irritandae ad

discenduin infantiae gratia, eburneas etiam literarutn formas is
lusum offerre, vel si quid aliud, quo magis ilia aetas gaudeat, inveniri potest, quod tractare, intueri, nominare jucundum sit. (Quintil).

Not'a 2. La silabire se nu lee numai totu pre ab, eh, ib,

or, er, s. a., ci mai bene se iee cuvente monosilabe, ea carile se
pote legit' vreunu conceptu: am, briar, carfi, moll s. a., disftongii
se se pronuntie una data: ai, au. Silabele gia silabite se nu se mai re-

pentru esemplu: b-u=bu = n-a=nabuna=t-a=

ta= bunata = t-e=te--,--bunatate, in locu de a dice mai
petiesca ;

scurtu : b =u =bu= n= a= naL= t= a=ta= t=e= te.

Nota 3. Candu trecu magistrii dela silabire la legere se nu
propere, ci se urme invetiatur'a lui Cintilianu: syllabis nullum compendium est, perdiscendae omnes (asia dara se nu lase abra nece
pre un'a, se nu saia preste locurile cele mai grele) neo difficillima

quoque earum differendain lectione noia properandum ad eam

accelerandam. Incredibile est quantum morae lectioni festinatione
adjiciatur. Dein properare se nasce legerea cea tardia, nesecura,
si impedecata, pre carea Cintilianu o numesce, dubitatio, intertnissio,
repetitio, carea se intempla plus quam possunt audentibus. Certa sit
ergo in primis lectio, debacle conjuncta; et diu lentior, donee exercitatione contingat emendata velocitas '."

S se esercite copiii a lege en boce malta toti de una data,

seau cate una data nurnai una divisiune, Beau unulu cate unutu
precumu va despune magistrulu prein semne seau taptu.
Vitiale copiiloru se se inderepte prein esercitiu. Multi
etiam naturae vitiurn meditatione, atque exercitatione sustulerunt;
ut Demosthenem scribit Phalereus, eum Rho dicere nequiret, exer1)

Quintil. L. 1. C. L

www.dacoromanica.ro

225

INVETLATUR'A GRAMATICALE

citatione effecisse, ut planissime diceret

Exercendus est spiritus,
ut sit quam longissimus; quod Demosthenes ut efficeret, scandens
in adversum continuabat quam posset plurimos versus. Idem
quo facilius verba ore libero exprimeret, calculos lingua volvens,
dicere domi solcbat 2."
Rousseau dice: Nu dati copiiloru locuri tragice seau cornice

ci se le declame; ei nu potu pune nece unu tonu pre lucrurile ce

nu intielegu, seau se esprima misicari interne pre cari nu le au
seniitu nece una data. Invetiati copilulu se vorbesca dereptu,
respicatu, articulatu, se rostesca cuventele acuratu fora figure, se
cunosca sensulu gramaticu si periodicu, si se 'i urme s. a.."
Copiii se se esercite a lege nu numai tipariu, ci si manuscripte diferite.
176. Invetiatur'a gramaticale.

Regulele limbei 'si au fundamentulu una parte in natur'a si in formele facultatii eugetative, alta parte se invetia
dein conversatiune, ca tote aceste invetiatur'a limbei gramaticale nu e superflua pentru nemine, dein contra d'ins'a e
chiaru neaperata pentru totu insulu, ce doresce nu numai se
vorbesca si se seria bene ci se pota d si ratiune suficiente,
de ce orb esce, seau scrie asia.
Partile invetiaturei gramaticali sunt: partea lesicale, etitnologi'a, sintasea, stilistie'a
Nota. Despre retorica si poetica vomu face oserbatiuni
unde vomu trapt despre umbela clasice.
177. Desemnulu, caligrafi'a, cantares.

In respeptulu desemnului si a ealigrafiei oserbamu cb,

nu e destulu despre partea magistrului a fi insusi artista, ci
se cere c se cunosca si metodulu, cumu se invetie pre co1)

Cie. de div. II. 49.-2) nuint. XI. 3.

15

www.dacoromanica.ro

226

INVETI.A.TURIA ARITMETICEI SI A GEOMETRIEI

pii c se faca cela mai mare progresu pre cata se pote.

Daca magistrulu cunosce artea, dar' nu cunosce acestu metoda, atunci se 'si astige una carte, ande se espune cu deamenuntulu, cumu si de unde se incepa, si cuma se proceda
dein pasa in pasa 611 scolarii pana ce se voru deprende c

se fia artisti si

ei.

Necesitatea canlarii inca e recunoscuta pretotuindenea

c unu midilocu de cultura, dein carea se reversa multe folose pentru individui si societate.
178. Invetiatur'a aritmeticei el a geometriei.

Aritmetic'a ocure mai de multe ori in vieti'a civile decata usulu geometriei, de aceea aritmetic'a a fostu introdusa
mai de huna ora in scole la tote poporale decatu geometri'a.
Aci magistrulu si superiorii scoleloru au de a oserb : 1) ch,
nu toti copiii au asemine talentu fericitu pentru aceste ; 2) se
mesure invetiatur'a acestoru obiepte in cata se fia in proportiune cu invetiatur'a celorualalte obiepte ; 3) se nu dee
una intendere prea mare culturei formali seau unilaterali in
aceste en damnulu cunoscentieloru reali cebra neaperatu necesaria si alu desvoltarii armonice a facultatilorn sufletesci ;

4) cu tote a matematic'a e una midilocu alesu alu cultarei facultatii judecative, totusi acesta influentia a ei nu se
cuvene a o apretill preste cuvenientia, nece a pretende dela
fiacare invetiatoriu de tenerime c, se fia unu invetiatoriu
perfeptu in aritmetica si geometria, ch-ci invetiatoriulu pote
se aiba cunoscentra amenduroru si se 'i lipsesca donula didapticu sean. metodulu.

iota 1. Oserbatiunile dein urma nu se facu cu scopu de

a trage la indoela insemnatatea si influenti'a cea mara a invetia-

www.dacoromanica.ro

INVETIATIMA ARITMETICEI SI A GEOMETMEI

227

turei aritmetice sean matematice, ci se faca numai in contra acelor'a, carii pretenda chiaru si dela copiii dein cele mai raid
acole poporarie a se faca. una progresu eoare in aceea ce s
numesce flelementele numerului, formei si marimii"; oei ce faca
aceste pretensiuni prea incordate, nu oserba a pote fi cineva forte
bene deprensu in aceste operatiuni, si ca tote aceste se U, b, una
copillt in Ole operatiuni ale mentii, si dein contra poto sd scia
cineva pucinu dein cele matematice si se fia forte culta iii alte
arti si seientie si prein armare forte folositoriu societatii.
Nota 2. Feinduch s'a oserbatd de multu, ch /la totu omuld
se pote ocup. numai en rnatematic'a, nece e data fiacaruia de' a
fi unu profunda cunoscitoriu alu ei, asia s'a introdusu in multe
institute, c matematic'a se o invetie unu profesore in tote clasile
seau in mai multe clas, si in adeveru, matematic'a cere unu invetiatoriu, alu caruia capu e organatu anume pentru a fi computatoriu si matematicu, carele cela pucinu in acestu ramu se fia
de totu familiariu, apoi se aiba afora de cunoscenti'a fundamentale si desteritatea de a 'si cuminec conoscenti'a, carea de multe
ori lipsesce si celoru mai mari matematiei.
Totusi fienducl nemenui nu 'i va para reu e s'a esercitatu
in aritmetica si matematica, apoi fiendua mai dela, fistattre
magistru privatu se cere ca se d leptiune si dein elementele
cotnputatiunii si ale matematicei: asia nu remane, decatu c
c, acesti'a, daca nn se sentu inca destulu de tari, se 'si
ice, de subsidiu una carte buna, se se tienia strinsu de d'ins'a, se merga cu scolarii pasa dein pasu, si se fia totudeun'a

unii

eevasi mai inainte Cu leptiunea decatu eopiii, macan' cata de pu-

einu. Acst'a se pote face aci multu mai usioru decatu la invetiatur'a limbeloru si a cunoscentieloru istorice, unde nu e una
conscentia atatu de determinata si scaderea se oserba mai curonda. Daca 'si alege inv'etiatodala unu duce metoclict, fia, card
va fi acera, atunci elu ajungo la scopa ea securitate-, nurnai se
resultatulu va fi stunu schimbe dupa arbitris rnetodurile,
piditatea.

www.dacoromanica.ro

228

IMPORTANTI'A INVETIATUREI GEOGR.AFIEI SI A ISTORIEI

Nota 4. Dointre cartile mai vechi, cari areta cumu se cuvene a deprende pre copilu dela inceputu in artimetica e Bernhqrdi: Das Rechen nach Pestalozzi als Mathematik des Kindes."
Pentru scolele mai inalte : Kries griindliche Anweisung zur Rechenkunst fr Geiibtere. Gotha. 1818. Pentru geometria: Euclidis
elementorum mateseos Libri XV.

Kries Lehrbuch der reinen Mathematik fiir die obere classen

gelehrter Schulen. lena. 1822.
Matthias Leitfaden fr reinen heuristischen Schulunterriht
iiber die allgemeine Grssenlehre, Elementargeometrie ebne Trigonometrie, gemeine Algebra, und Kegelchnitte. Magdeburg. 1813.

CAPU XI.
Invetiatur'a geografiei si a istoriei.
179.

Importanti'a ei.

Cunoscentiele geografice si istorice sunt legate internamente ea una cultura in adeveru omenesca. Cine e, pentru care
n'ar' fi interesantu pamentulu, pre carele a vediutu elu lumin'a de
antaniu, pre carele 'si a desvoltatu poterile de antaniu, si pro ca-

rele s'au desvoltatu tote lucrurile ce se tienu de natiunea, de

gentea lui ? Ce asculta mai bucurosu copilulu, in genere omulu,
chiaru si tieranulu, decatu candu vorbesce cineva despre cele

ce au facutu, ce au vediutu, ce au suferitu stramosii lui, seau

despre cele ce s'au intemplatu in ochii lui seau in departare?
lase cu catu inainta elu mai multa in cultura, ca atatu sente
mai multa necesitatea de a cunosce nu numai patri'a sa, ci
totu pamentulu, formatiunile lui cele originarie si sucesive,
varietatile climatice, originea locuitoriloru si vicendele lore.
Cunoscenti'a acestoru lacruri nu pote se lipsesca nece unui

www.dacoromanica.ro

CUNOSCENTIE PRELIMINARIE

229

omu cultu in adeveru, cu tote ca si acst'a inca d a se

margini dupa cercunstantiele omului, inse chiaru si candu se
marginesce, nu se cuvene se fia numai una opera mecanica
a memoriei, ca-ci atunci geografi'a si istorra s'au degradatu.
180.

Cunoscentie preliminarie.

Invetiatur'a geografiei si a istoriei la inceputu e mai

multi] conversatiune decatu invetiatura propria. Magistrulu
apune copilului notitiele cele mai acomodate etatii lui si cele
ce '1u interesa mai multa despre urbi, sate, munti, vali, paduri, siesuri, deserte, canali, fluvii, lacuri, mri, insule, mesuri de lungime, regiuni s. a., deintre cari pre unele le pote
si aretd. Candu ese la preamblare seau candu caletoresce ca
copiii, atunci are ocasiune a le aretd multe dein atari lu-

cruri, si ar' fi erore a nu le aretd si a presupune, ca si copiii cunoscu tote lucrurile, carile sunt cunoscute betraniloru.

Cele de antaniu naratiuni istorice e mai bene a le incepe dela omeni particulari, carii au facutu vre unu lucru
folositoriu si nobile, carii au desteptatu una idea, au inventat' vre una arte prein carea s'au destinsu si s'au facutu
neuitati. Diu'a in carea s'au nascutu ei, veri au muritu, anulu in carele s'au facutu el neuitati preia faptele loru de
multe ori le destepta memori'a naturalmente. Lucrurile memorabili, campii de bataia, cetatile vechi, inscriptiunile, epitafiale s. a dau ocasiune de a spune, ce s'a intemplatu mai
de multu in cutare si in cutare locu. A cst'a destepta interese pentru trecutu, si duce la ide'a, ca omulu pote se scia

si despre cei ce au muritu de multu, ce au vorbitu si ce

au facutu ei. Asia le pote aretd magistrulu si relatiunile
cele de facia ale vietiei civili si 'i pote face cd se cugete
asupr'a loru.

www.dacoromanica.ro

230

CURSULLI PRIMII GEOGRAEICU

181.

GeograA'a.

Cunoscentiele cele multe, carile se tienu. de geografia

destepta necesitatea de a o imparti in cursuri mai multe,

carile au a se acomodti, dupe etatea, capaeitatea, indigenti'a,
elliaru si sesulu precumu si destinatiunea venitoria a invetiaceiloru. Pentru multi va fi de ajunsu cursulu prima (.
urmatoriu), celealalte se potu lasd diligentiei proprie. Pentru
cei ce aspira seau sunt destinati la una cultura scientifica
superiore va fi necesaria alu doile cursu, si pentru completarea scientiei si alu treile. Totusi fiacare cursu d& se forme si de sene unu totu, care se en prenda in seno totu co
se tiene de esenti'a geografiei, precurnu e: descrierea vo.
mentului cd corpa cosmicia, descrierea suprafaciei lui continentali seam coperite cu apa, istorea narturale, istorea universale si etnografi'a: dein tote aceste d se propuna ceva si
invetiatur'a cea elementaria geografica.
182. Cursulu primu.

Geogr4a elementaria propuue in cursulu primu uumai

cunoscentiele cele de antaniu, cele mai usiore si mai necesario dein geografi'a matematica, esplica lineele principali de,
pre globuri, ceea ce e mai generale despre pamentu ca planetu, despre misicarea si relatiunea lui catra sore, pentru cd
se pota intielege copiii etatile dileloru si ale aniloru. In
acestu cursu, inca nu se espune nemica despre gradele lun-,
gimii si ale latimii.Suprafaci'a pamentului se pote impar.
ti multulmai usioru si pentru memori'a copiiloru. Faci'a
pamentului se marginesce prein miri; pro aceste deu se le
cunosca copiii forte bene si numele loru s,e le intiparesca in
memoria. Asia se cuvene a face si cu apele si cu manta.

www.dacoromanica.ro

CURSULU ALU II-LEA SI ALU III-LEA GEOGEAFICU

Aceste sunt margini naturali, si de aceea pamentulu se

231

si

pote imparti mai bene dupa aceste decatu dein paute politice
cari sunt forte schimbatiose.
Apoi atari divisiuni ducu naturalmente la cunoscenti'a climei,

a pamentului, a muntiloru, vegetatiunii, remnului animarin,

a culturei si chiaru a organatiunii omenesci.
Acumu dupa ce cunosce copilulu domiciliulu genului omenescu, dupa ce cunosce numele celoru cinci parti ale pa-

numele partiloru mai pricipali ale acestor'a,

atunci invetiatur'a trece la partile tierelortc, le areta situa-

mentului, si

Cunea, marginile, estensiunea, proprietatea fisica, cultur'a, locuitorii, urbile mai insemnate. Dupa aceste trece la constitutiunile civili si formele de guberniu, se intielege el a-

ceste tote se espunu dupa legea parsimoniei, precumu si aceo ch, in acesta invetiatura elementaria Eivrop'a e obieptulu cela mai momentosu, si in Europ'a patri'a propria.
Nota. Fabri, Galetti, Gedieke afla a fi mai acomodatu ordinii naturali a incepe ca scolariulu dela loculu domiciliului lu,

celu pucinu dela provinci'a lui, si apoi a procede la geografi'a

generale. Acestor'a respunde Niemeyer, a in adeveru e multu mai
naturale a incepe asia decatu cu Asi'a, Afric'a, Americ'a, inse procesulu dela universale la particulariu mai seientifieu, Si asterne
mai bene fundarnentulu pentru scientia. Ast'a 6 tendenti'a acolei.
Apoi lucrurile necunoscute, departate si straine stremura prein
nouitatea loru, asia in catu si copiii asculta bucurosi naratiunil e
despre morii cebra selbateci. La acsra oserbamu, c chiaru de

aceea e neaperatu a incepe cu copiii de a casa, pentru c6. se 'i

interesamu mai antaniu pentru cas'a si 'mitre& propria, precumu
si pentru morii patriei nostre, apoi se 'i ducemu mai departe.
183. Cursulu alu IIlea si alu 111-lea geograficu.

In alu doile cursa se invetia mai deplinu geograft'a ma..

www.dacoromanica.ro

OSERBATIUNI METODOLOGICE

232

ternatica, se considera pamentulu c planeta si se esplica 6rasi si mai acuratu globulu Cu ale sale diferite linee. Asemenea se descrie mai pre largu si proprietatea cea fisica a
pamentului ; tierele principali se impartu mai in specia ; marimea lora se areta mai determinata ; numerala urbiloru se
inmultiesce, avendu in vedere necontenitu importanti'a lora
politica, istorica, mercantile si literaria ; la cele mai insemnate se indica si numerulu poporatiunii in comparatiune cu
alu urbiloru vecine seau forte cuuoscute, pentru esemplu alu
capitalei patriotice. Se numescu formele de guberniu, si cela
pucinu regentii in vietia. Se pote adauge inca si una suma

scurta a mutariloru prein carile a trecutu tier'a in acestu

respeptu. De s'a nascutu in ore care urbe au parte de loca
vre una omu memorabile, seau de locuesce inca acolo, acst'a se nu se uite nece una data. Aci magistralu are ocasiune a consider si geografi'a vechia, cu tote ca acst'a
se face mai completu candu se propane istori'a vcchia, in corografi'a ce are a se pane inaintea istoriei fiacaruia statu
seau poporu.
Cursulu alu 111-lea ar' cuprende mai multu una geografia
politica statistica, carea in scolele, unde se propane numai in
clasea suprema, ar' d ocasiune de a repeti totudeun'a cunoscentiele geografice anteriori, c se nu uite in scolele mai
inalte ceea ce au sciutu forte bene cd copii, ceea ce se templa de multe ori.
184.

Oserbatiuni metodologiee.

Principia metodice:

Magistrulu se nu repause pana ce nu e convinsu,

at copilulu a coprensu imaginea suprafaciei pamentului pre
1)

www.dacoromanica.ro

IsT4tP4

?33

cgtu se pe Alai fletermingta, gA so pote orientd ueioru a

pote respunde gcuratu candil '1u intreba ,despre pusetiunea
indriloru, muatilqru, fluviiloru, tierelory. Se intielege, lea
spre acestu sopa punt neaperate globtiriie si cartele.
2) Cu fantageft le neaporatu A gsercit si memoria. Dar'

cd se pota tien copal& ce p necesaria, se nu se imarce

cu lucruri nefolositorie. Adeveratu cd fiacere scolnriu ar'
d se aiba carte de geografia, dar' nu pentru cd se o invetie de rostu, ci pentru cd se se folosesca ea d'ins'a si se
scja cautd de o are ppv. Si geografulu si statisticulu de
pyofesiuue dO se giba de indema.ip. pm) repertoria geogrAT

fica, in pl.& ,cauta candu arp qpu.

Nota. Unnii geografi sohimba numele locuriloru s. a-., dein
n.escieutle, eltii, mai alesu Germanii le schimba 4On adensu, pentru esemplu Zeune numesce Spani'a si Portugali'a peninsul'a Pireneiloru, Itali'a peninsura Alpiloru, Greci'a peninsura Balcanului,
Ungari'a tier'a Carpatiloru, s. a., mai tardiu a luatu rasi alte nu-

me ; Stein si Ritter au luatu rasi altele. Cu acestu metodu se

intuneca istori'a; altii scriu dein geografia multime de urbi cu
numerulu poporatiunii toturoru cil si candu aru voi se faca pre
copil mernbri la, 1911113111141 do statisca.
185. IstorPa.

Pedagogii sorba inointe de tote, cd invetiatur'a istorica d se he aconwde dupa etatea, scopulu si destinatiupea
invetiaceiloru. Peatru invetiaceii de clasea infima a pQinrului &I'' g de ajunsu istoda biblica pentra a'i desteptd, dein
somnu si pre ei si a'i cultiv in catuva ; celelalte, cari s'au
intemplatu mai de multa seau cari se templa in diu'a de
astadi, le ara invetid dein spus'a parentiloru lora si dein
diaria. Pentru invetiaceii de cictsea de midilocu de amendoue
15*

www.dacoromanica.ro

234

ISTORI'A UNIVERSALE SI ISTORVA SPECIALE

sesele se alega magistrulu ce e mai de folosu, fienduch n-,

nii cA acestia sunt nevoiti a se apuci de profesiunea lora
catu mai curundu si nu au tempt' c se invetie istori'a in

tota intenderea ei, acst'a o potu face numai cei de clasile

inalte, ca unii ce sunt nedependenti, si cei ce s'au destinatu
spre eruditiune. Totusi si acele pucine, se le propuna in
ordine si in legatura.
186. Preparatiunea si fundamentulu.

In scolele crestine invetiatur'a istorica se incepe ea istorea biblica; fia, dice Niemeyer, ctt-ci pana am= nu e

altu midilocu mai bunu de a duce pre copii dela vieti'a familiei la vieti'a poporaloru, spre a'i face el se cunosca, cumu
s'au inceputu tote scientiele, artile, societatile si constitutiunile poporaloru.
Dupa istori'a biblica se urmeze pentru studentii viitori si

pentru cei de clasile superiori naratiuni dein tempurile cele

eroice ale Greciloru si fiptiuni omerice, pentrud aceste au
orecare aseminare ca vieti'a patriarcale.
Totusi preparatiunea spre studiulu istoriei se se faca
mai multa prein biografiele omeniloru celoru mai memorabili, naratiunile fapteloru si evenimenteloru tempului vechiu
si nou, carile s'au facutu demne de memorfa posteritatii in
vre unu modu, inse si aceste inca se se propuna in ordine
cronologia si sincronistica,

care e basea a tota istori'a, a-

poi se se insemne tempulu si loculu numeloru si alu fapteloru c aceste _se remania nesterse in memori'a copiiloru.
Nota. Tabelele istorice, cronice.
187. Istori'a universale si istori'a specials.

Unii metodici dicu se se invetie mai antaniu istori'a pa-

www.dacoromanica.ro

ISTORPA CA MEDIU DE A CULTIVA MEMORPA, ETC.

235

triei, apoi cea universale ; altii dein contra, se se invetie mai

antaniu istori'a universale, apoi cea speciale, si anume istori'a Greciloru si a .Romaniloru, in urma a patriei, si a stateloru europ ene,

Istori'a universale inca se se imparta in cursuri. In

urm'a acestoru istorie seau alaturea Cu d'insele se se pro-

puna si istori'a culturei si a literaturei ci una istoria a umanitatii, acst'a ar' av se espuna: inventiunile, inceputula
artiloru si alu scientieloru si progresulu loru, inceputulu diverseloru forme de constitutiuni, ideele cele mari, carile au
schimbatu, au reformatu si au redicatu la culmea gloriei generatiuni si natiuni intregi ; in urma numele si meritele o-

meniloru celoru mari carii s'au destinsu ci nesce eroi in

genulu omenescu. Acesta istoria ar' fi se se propuna in
cursulu dein urma ci una repetitiune a istoriei universali.
188. Istori'a c, mediu de a cultivi memori'a, intieleptulu si
carapterele seau anem'a.

Spre a ajut memori'a, magistrulu se 'si faca inainte de tote unu calculu de tempu, in care voesce a 'si termini cursulu istoricu, pentru ci se nu d prea mare intendere lucruriloru la inceputu, si la urma se fia nevoitu a spune prea pre scurtu cele mai momentose.
Se se folosesca de tote mediale acomodate spre a
faciliti memori'a, inaitne de tote de tabelele cronologice si
sincronistice.

Se nu 'i fia greu nece una data a repeti periodele

cele petrecut. Si repetitiunile in scrisu, estraptele dein operele istorice, tabelele istorice inainta cunoscenti'a fundata, si
facu de se imprimu evenimeutele in memoria mai profunda.

www.dacoromanica.ro

236

/STORM CA ME1)111 13E A CULTiVA MgIliORPA

189.

Continuatiuhe.,

Cd scolarii sd pota intielege

neaPerate, 1)
premitd corografi'a, si ihcg nti numai
Vechia, cl
istori'a fiacarui poporu pentru c scolarii se runosca acutatit
nu numai tergpuln, ci si locuIti, mide s'a teriiplatu cord; de
multe ori guilt necesgrie chiaru si cunoscenti'a climei, a pto-:
dupteleru tierelotu diere, in catu fora de Atari eunoscen.1
fie nu s'aru pot intielege relatitmile poporaioru, origined
catisele bereloru s'i are cuceritilorti.
A har nfl numaf eveniMentele, ci si cautsele Si
stilt oru, genfultt tempurui, morii si etiltur'it; dung ajunstr
utta natfune fa constitutitmea si flared sa si ctimu g scalid;
Mu, cama a cadiutu: gsig istori'd irdctrtultri v
profetra
tniforiuluL Acesta idtorfg pragrientica se pote invetiA nutfidi
dein studiuru istdricilorti eeldrti indri ai anficitatii di di teidpului mai nou ; geniulu seculiloru si vieti'a poporaloru nu se
pote intielege dein compendia istorice, fia aceste catu de bune.
Aceste se potu intielege dein istorici, cd Erodotu, Senotonte,
Tucidide, Polibiu, Cesare, Tacitu, Liviu, Satustiu,
retie, iMbettseg, Hume, Gibbon, lifittet Thiets s. A..
SPre A es'eFciti deimipt.euna ctl tridmorra si fantasfg si jueletittin e bene g face de hitilte ori paratele intre
venimentele, carapterii f vicetteld natiguiloru si partleala-

rilorg, segu g obligi pre scoiari ed se le ase, mai aldsu la

repetitinne, AcsVal inca contribueace spre a mime de multel
ori luminatu, cumuci causele ecari au efepte eceri.
Nota. Inceputulu natiuniloru si alu statelom se tepresenta bene pre cartele numite riulu tempuriloru, si vriginea familietoru in istoriele particularie, pentru esemplu romana, se representA ptein terbelele genealogice, precumu tabelelele genealogide
Scipitittiloru, Apidoru, s. RI la Fr.. Eievler,

www.dacoromanica.ro

INTELEPTIMI1 SI CAItAPTERELE SEAL' ANEAVA

287

190. ContinualJune.

StudioIti istoriei are influentia forte mare in aneda si

t ditur'a carapterelui tendriloru ; deci se si cuvene a propine istorea asia, in mill acesta influentia a ci se se ajute mai alesu in anii teneretieloru, candu sentimentulu nu
e amortitu si anem'a e capace pentra tote impresiunile mai
bune. Istori'a are se arete, ce remane pururea demnu de
stima si de imitatiune in tote vicendele genului omenescu,
si ce merita a se infer c4 se remania obieptu de dispretiu
urmatoriloru, ca tote cb. a potutu se stralucesca si se orbesca lumea in catu va tempu ; istori'a de se curatie si se
nobilite sentimentele omeniloru, si se produce fapte uniformi
Cu atari sentimente ; in urma ea de se invetie pre omeni c

se fia nu numai mai intielepti dar' si mai prudenti, in cata

se pote impacA prudenti'a cu intieleptiunea; daca istori'a n'ar'

areti seau n'ar' produce aceste efepte, atunci ea n'ar' fi de

nece una folosu ; ar' pote se scria cineva analiA si se puma
in fiacare di nume de omeni sL fapte, c null aru folosi nemica fora de efeptele anteriori.
Totusi ar' fi mill metodAt erotica, anda ar' schimbSi eineva tota istorila, in, mole de esemple# una propuniert
pla si via a% faptelatu, si a cartipterilorti face de mfilte ort
efeptu3 rnai mare decatn eipliearile cl
aseminea Si
alusiunile scurte, mai multa 8entOtitidsel jtideditilu si Sen-a
said morale se se destepte ntl tare de mate ori ei fa lecurd stu; dou iiuraeea mid thee
teribile Sean rooftattriti face Mai =re impresiune tacerea seriosa si semificativa decatu alocutiunile si admonitiunile cele mai ritorice.
Trofeele lui .21(iftiade au indemnatu mai multu pre Pemistocle

decatu ar' fi facutu acest'a chiaru si oratiunea cea mai pomposa despre meritele lui.

www.dacoromanica.ro

238

SCIENTIELE NATURAL'

Nota. Istori'a e sad's, virtutii, a intieleptiunii si a prudentiei dupa sententi'a celoru mai mari istorici, ei au lasatu posteritatii virtutile si vitiale tempului loru. Ne virtutesprecumu dice
Tacitusilieanticr, utgue pravis dictis factisgue ex posteritate et infamia metus sit '."
191. Scientiele naturali.

Aceste au se espunu : 1) cunoscentiele despre universu;

2) despre pro duptele naturei, cari parte deu descrise dupa
proprietatile si usulu lorul parte clasificate dupa aseminarea
cea mare a organatiunii lora; 3) se invetie pre scolari a
cunosce poterile naturei cele universali, si legile eficientiei

lora, si inainte de tote 4) a cunosce pre omu, organismulu

corpului si alu spiritului lui, legile cugetarii si ale voiriilui,
derepturile si detoriele lui.
Tota cunoscenti'a naturei se se acomode dupa pusetiunea si gradulu culturei scolariloru, in scolele poporarie, dela
urbi, invetiate.
Nota 1. Magistrulu se nu inqarce memori'a scolariloru cu
prea multi numeri, nume de plante, animaria, mineralia, pre cari
le uita rasi, mai alesu unde lipsescu esemplariale 6 se le pota
ved. Scopulu lui se fia mai multu a destepti in scolari sensules
spre studiulu naturei decatu a le propune tota istori'a naturei si
tota.fisic'a, atunci scolarii nu aru pot invetilt alte lucruri necesaria,
pentru esemplu limbele neaperate.
Nota 2. Invetiatur'a d modificata dupa interesii invetiace-

iloru: Alta interesu are studiosulu naturei candu cerceta produptele naturei, altulu rasi invetiatulu in genere, apoiprofesiunisgulm,
negutiatoriulu, economulu s. a..

Nota 8. Aci inca se disputa invetiatii, unii dicu, ca e mai

naturale a iucepe dela descrierea produpteloru naturei, carile ne
1)

Annal. III. 65; Hist. L 1, 3.

www.dacoromanica.ro

MODIFICATIUNEA METODULUI

239

cercundau, si asia a inainti pana la universu, altii dein contra,

c e neaperatu a di scolariloru mai antaniu una idea despre
niversu gia in invetiatur'a elementaria, nu una astronomia scientifica, pentruca acst'a se tiene de matematec'a superiore, ci atate
cunosoentie cate se potu pretende dela fiacare omu cevasi mai cultu.
192. Modificatinnea metodulni.

In scientiele naturali cela de antaniu e globulu pamentosca si cele trei remne cu obieptele lora. Aceste cera studiulu cela de antaniu. Nece unulu dein aceste trei remne
se nu remania nestudiatu, eu tote ch comunemente cela minerale se studia mai pucinu. Spre a le studi cu sucesu sunt
neaperate coleptiunile, ajuta inse si cadete bune, si ordinatiunea sistematica a produpteloru naturali.
Unii pedagogi afla ch in scolele poporarie inferiori ale
unoru natiuni se invetia prea multa istoria naturale, si ch in

aceste ar' fi de ajunsu biblea cu carea s'ar' pot legi si

invetiatur'a despre natura. In celealalte scole si in invetiatur'a privala se se acomode dupa scopulu cela subieptivu
alu scolarilora ; acest'a va decide, daca are invetiatur'a se se
marginesca nutnai la unu cursu elementariu, carde propine
numai cunoscentiele cele mai necesarie si cele mai folositorie,
seau daca voesce se prepare pre scolari pentru unu cursa
superiore; totu dela acelu scopu depende, daca produptele
naturali au se se propuna scolariloru avendu in vedere mai
multa proprietatea lora cea interna, seau totu de una data si
usulu lora pentru omeni si insemnatatea lora peutru vieti'a
esterna.
Nota. Una coleptiune, fia catu de mica, nu pote lipsi nece
unei acole. In invetiamentulu publicu d'ins'a e unu aparatu seolastip necesariu, ra in educatiunea privata unu midilocu de pe-

www.dacoromanica.ro

FISW4

240-

trecere recreatoria. Nu se Me C4 esemplariale se fie law ,raritati si pretiose, pentru eopii tote produptele naturei aunt interesauti si au destila insemnatate, Cunoseenti'a planteloru pp iAir
cepo mai bene dela plantele, porile e cercundau, si se i,painta
prein cu,lturo propria si gradine miqi. Jose si ierbariale PPPt Si
recreatoria si instruptive. Ver'a se potu aduna si iern'a ordin.
Coleptiunile de insepte
flutulti aunt inca si mai placute; nu-

mai se cuvene a nu tortur animariale ci a le ucide indata. Petrele comuni inca sunt instruptive. Se intielege, c scolariulu d
se 'si faca nnu catalogu despre tole cele ce a invetiatu.
Nota 2. Septiuni anatomice nu se facu; cu tote c scolarii aru invetii forte multi.' candu le seam face atari septiuni de
anima, paserj, brew, s. al, sj 41,133 4 multu 'mg folositoriu a le
fase repuperappli de picroscopial l,uipe si alte instrnmente pari
se ceru spre atare scopu? decatu remuneratiuni de lucran i de moda.
199. Fisic'a.

Scolarii incepa se cunosca lgl naturei candi invetia

istori'a naturale. Spre asestp sccIpu dau ocasiune in tote dilele fennmenqe ceke multe cari ae templa pre ceriti si pre
pamentu, potestatea elementelnru, tempestatile, efeptele aerului focului s. a..
Cugorenti'a legiloru naturei se propune copiiloru la inceputu ci una cunosceptia fragmentaria1 ra dupa ce au crescutu iiai mari, si yoescq a 'si cstigd una pltura superiore,
atunci le se propune fisie'a elonentaria in ordine. Acst'a
incepe dela fenomenele cele mai cunoscute, dela legile cele
mai simple ale motului, coerentiei si greutatii, pre catu aceste se potu face intuitabili prein esperientia si esperimente,
dupa aceste trce emagistrulq cu scolarii sei la cercetarea
materieloru, caldur0, apei, aerului,
agiggrielorg P1eptrj

magnetke.

www.dacoromanica.ro

CUNOSCENT1E DESPRE OMU.

241

Cunoscenti'a superiore matemateca nu se tiene de cursulu primu, ci de alu doile, carele daca nu s'a reserbatu
pentru universitate, atunci are se se puna in una dein clasile supreme gimnasiali. Unu aparatu e neeesariu atatu pentru
cursulu primu catu si pentru celu secundu. Aci capulu lucrului e una deseriere acurata a fenomeneloru, cunoseentra
legiloru carile nu sunt numai ipotetice, esercitarea praptica
in mesurarea si estimarea poteriloru fisice.
In scolele poporarie magistrulu d se alba in vedere si
prejudeciale, superstitiunea si coneeptele cele false ale popo-

rului pentru ci se le inderepte, si se 'i insufle concepte juste

despre natura si despre fenomenele si legile ei.
194. Canoseentie despre omu.

Cuuoseentiele despre natura ara fi forte defeptuose fora

de cunoseenti'a despre omu. Scopulu celu de antaniu alu
acestei cunoscentie e ctl multi se nu fia strainu in cas'a sa,

alu doile ei se invetie a se estinad pre sene insusi, a cuget cu demnitate despre natura sa, si a cunosce germinile
perfeptiunii, carile se afla in aceeasi.
Seolariloru se cuvene a 'si cstigi cunoseentie nu numai despre corpulu ci si desnre sufletulu omului, totusi .aceste cunoseentie nu voru formi una asia numita antropologia seau psicologia propria.

E lueru greu a tien mesur'a derepta si a nu propune

nece prea multe nece prea pucine candu se propunu cunoscentiele despre omu, de alta parte e lucru delicatu a vorbi
inaintea copiiloru despre partile corpului omenescu, de aceea e mai bene a propune copiiloru cunoscentiele despre omu
de una data cu cnnoscentiele despre animaria si a'i face lu16

www.dacoromanica.ro

242

ELEMENTE DE FILOSOFIA

atori amente la notele in carile organismulu omului semina

au nu semina cu organismulu animarialoru. Cu acesta ocasiune magistrulu pote face si oserbatiuni praptice seau macrobiolica propria.

Doptrin'a antropologica se pote pune mai bene in clasea suprema reale seau gininasiale, inse nece aci cd una anatomia si fisiologia scientifica ; anume se nu se incarce memorra studentiloru cu nume tare multe, pre cari le invetia
numai pentru cd se le uite ; ci se le propuna partile corpului
omenescu si funtiunile lui cele principali, si acele se le si
arete daca e cu potentia, alt'mentrea acestei invetiature inca
se d una tendentia morale si religiosa.
Nota. Candu areta struptur'a si funtiunile corpului omeuescu
dein struptur'a si funtiunile auimarialoru, atunci e mai bene a lu
scheletre seau cadavrii de animaria ; tortur'a animarialoru pentru
acelu scopu nu e perrnisa, fora numai naturalistilora celoru profundi in favorea scientiei. Esperienti'a a aretatu ca cei ce se
ocupa necontenitu ca ose omenesci si cu corpuri morte, den se fia
forte petrunsi de ide'a demnitatii omenesci si de estimiulu umanitatii c se nu le se debilite sentimentulu si estimiulu cu carele
sunt detori demnitatii omenesci. Si in adeveru nu se cuvene co-

piiloru c, se se joce cu ose si cu capacine, in carie a locuita

una data unu spiritu cugetatoriu. Chiaru si corpulu seau cadavrele neinsufletitu da se remania ivaintea loru sacra c, remasiti'a unei nature asemine celei divine. Candu se areta scheletrele omenesei si preparate particularia, acst'a se se faca a rare
ori, numai pentru scopulu invetiaturei, si cu mare seriositate.
195. Elementele de filosofia

In nude scole gimnasiali filosofi'a e lasata abra de totu

dein programa, si studentii trecu la universitate cu totula
nepreparati. Celu pucinu psicologi'a empirica si logic'a sunt

www.dacoromanica.ro

SCOPULU INVETIARII LIMBELORII STRA1NE

243

neaperate a se propune in gimnasiu, s'ar' pot propune si

una etica poporarics. Esercitiale sunt necesaria si in filosofia; istorra filosofiei se tiene numai de acedemia.

CAPU XII.
Despre invetiatur'a limbeloru straine in genere, si in specia despre
cele mai noue si nzai vechi.
196. Scopulu invetiarii limbeloru straine.

Pentru clasile cele inferiori ale societatii si pentru partea cea mai mare a sesului femeescu ajunge deplinu in regula limb'a materna. Unii membri dein clasile midilocie si
superieri au opu se invetie acumu una limba acumu alta
limba straina spre a se pot intielege cu strainii in negotiale esteriori seau in comerciulu civile. Sunt apoi unii carii invetia limbe straine nu pentru folose economice ci c
midilocu formaIe pentru una cultura superiore, el adeca se
pota cunosce ideele, si sentimentele cari se afla scrise in
documente.
197.

Limbele mai noue, scopulu invetiarii loru.

Limb'a e imaginea cea mai credentiosa a gradului culturei natiuniloru, ea se afla in cea mai strinsa legatura eu
tota surn'a ideeloru, cunoscentieloru si a ocupatiuniloru acelorasi, limb'a fiacarii natiuni e totu de una data celu mai
autentica monumentu istoricu alu ei. Acumu deintre tote
limbele mai noue pre noi ne interesa mai de aprope limbele
romanesci : italiana, spaniol'a, portugalic'a si galic'a ; acesta
dein urma s'a facutu una necesitate neaperata pentru multi

www.dacoromanica.ro

244

LIMBELE MAI NOUE, SCOPULIT INVETJARII LORIT

dein clasile de midilocu si superiori, ea s'a facutu in cursulu tempuriloru limb'a mai a tota lumea culta, pote chiaru
asia de acidentalmente, cumu se facuse mai nainte cea latina limb'a universale a lumii erudite. Alfinentrea limb'a yalica, inglese si italiana ocupa locululu celu de antaniu intre
limbele mai noue. Inse precumu dicu Germanii, ca pentru
d'insii limb'a inglese e si mai aprope si mai neaperata decatu cea galica, si ell cea inglese a contribuitu mai multu
la cultur'a loru cea estetica decatu cea galica, Cu tote 6
pre acst'a o aman pana la nebunia mai alesu in periodulu
candu s'a fostu desteptatu gustulu la d'insii: asia demu se
dicemu si noi, cb. pentru noi limb'a italiana e si mai aprope si mai neaperata decatu cea galica, si cit ea ar' fi contribuitu mai multu la cultur'a gustului si a limbei nostre,
pre candu dein contra cea galica a contribuitu nu pucinu
la corumperea limbei nostre. Limb'a italiana a fostu cea
de antaniu, carea s'a perfeptiunatu in poesia si in prosa;
operele ei intrecu pre tote operele cele contempurane ale
Galiloru si Britaniloru. Ea a fostu totudeun'a in legatur'a
cea mai intima cu music'a.
Tutetrele aceste limbe (galic'a, britanic'a si italian'a)
se deriva dela cea latina.
Scopulu invetiarii acestoru limbe inca e esternu, pentru
nsulu loru in cemerciulu vietiei sociali, si scientificu pentra
literatura.
Nota 1. Pentru cei mai multi omeni ajunge deplinu iimb'a
materna, asia catu in scolele poporarie limbele straine potu se
lipsesca de totu. Si unele familie de clasea midilocia perdu prea
inultu tempu cu invetiarea limbeloru straine fora de carile aru
put fi, si mai alesu culturia cea adeverata a feteloru remane la
una parte cu nespusa pierdere natiunale. Se intielege, ea fetele

www.dacoromanica.ro

COMII SE INVETIA LLISIBELE STRAINE

245

comunemente abia potu inaint pana acolo eft se lega, si se in.

tielega cate ceva, mai pucine ea se si vorbesca.
Nota 2. Limb'a germana e necesaria pentra Romnii cei ce
sunt in relatiuni comerciali en Germanii si pentru literati, cea
slavona specialmente pentru literati, fienduch aunt multe documente relative In istori'a nostra natiunale scrise in limb'a slavona,
si ar' fi bene ca aceste se se scota la lumina de Romani. Literatii nostri apoi se voru ocup chiaru si ca limb'a Indiei, anume
limbistii.

198. Cuma se invetia limbele straine.

Limbele strain se invetia dein UM (ex usa), si dein

gramatica. Inse numai dein usa nu se potu invetiti neee linibele moderne, fora numai in atari familie, caror'a le e rusine a vorbi in limb'a natiunale, si vorbescu in alta limba
straina. Acst'a use acumu nu se mai templa la natiunile
incivilite, acumu pentru esemplu familieloru germane de clasea superiore nu le mai e rusine a vorbi in limb'a germana
cit pre tempulu galomoniei, chiaru si la Unguri inca a incetatu de multu afeptatiunea de a vorbi in limb'a germana.
Deci dara e neaperata si gramatic'a, Warn si pentru studiulu limbeloru moderne, cu atatu inai vertosn pentru -cele
vechi clasice.
Nota. Tatra acst'a s'au unitu toti eh limbele moderne se

invetia mai usioru si mai curundu dein usu, mide e acest'a eu

potentia, cQ.re inse nu esehide studiulu gramaticale ce are se aceda mai tardiu. De aceea conducu magistri franci cei ce voescu a inveti francesce. In scole unde se iuvetia limbele moderne numai cu gramatic'a ca cele vechi nu se face atat'a progresu in asemine tempu. Scol'a filantropica a incercatu se invetie mai multu dein usa si limbele vechi clasice, inse nu i a su-

cesu, acsfa e si cu nepotentia mai alesu in respeptulu limbei

greco antice.

www.dacoromanica.ro

296

REGUL'A GENERALE PENTRU INVETIAREA LIMBELORU

Regul'a cea mai generale de a se oserb la iavetiarea limbeloru.

Fiacare invetiatura cere doue elemente: invetiarea si

esercitiulu, inse invetiatur'a limbeloru le cere pre aceste specialmente.

Magistrulu de limba are se se feresea mai alesu de a

nu ingreuid si de a nu inlesni fora de tempu invetiatur'a
linibei. Regul'a cea mai generale asia dara e acst'a: a desteptd aptivitatea cea propria a scolariului, a'i dd atat'a materia pentru esercitarea poteriloru cata potu purld aceste, si
dupa aceste a mesurd atatu ingreuiarea catu si facilitarea.
Nota. Unii magistri la inceputu ceru lela scolarii inceputori se afle sensulu unei limbe straine numai ea ajutoriulu vocabulariului si alu gramati,cei, inainte de ce ar' av vre unu conceptu
despre grainatica si despre vocabulariu, si fora se le arete, cumu
se caute, cumu se afle regul'a si cuventulu, cumu se intielega abreviaturele ; resultatulu e 6, copiii 'si pierdu plecarea spre invetiatura.
Alti magistri dein contra ajuta prea multu pre scolari candu

traducu dein limb'a strains in cea materna, chiaru si in scolele

medie si superiori, le spunu tote, si abia 'i lasa c se esprime
una construptiune, pre carea o aru nemeri si fora de ajutoriulu
magistrului. Altii rasi permitu scolariloru, cit se se folosesca ca
cartile facilitatorie, pentru esemplu cu traduptiunile dein limb'a stra-

ma in cea materna, le spunu mai toti idiotismii carii vinu in esercitiale impartite, si alte asemine prein cari se favoresce lenea
si se enerva diligentra propria.
Sunt si atari institute mari scolastice, unde nece nu cugeta
despre aceea, c ar' fi bene c scolarii mai maturi se lega si alti
autori afora de cei pucini carii se lega in scola, se se adopere a
'i intielege, a'i traduce, a face estrapte deintru insii, si a'i imiti.
Metodic'a invetiaturei in limbele noue. Esercitiale elementaria.

In Hanle straine prouuntiatiunea e lucrulu celu mai

www.dacoromanica.ro

METODIC'A INTETIATUREI IN LIMBELE NOIJE

247

greu, carea nece nu se pote invetiti deplinu decatu numai dela

unu natiunalistu. Pronuntiatiunea unei limbo se pote scrie
cu ortografi'a altei litnbe, inse eufoni'a completa nu se pote

scrie, acst'a d se se invetie numai dela natiunalisti.

Inainte de a incepe la legere, magistrulu spune scolarinlui multe cuvente si propusetiunti si 'Iu face c se le spuna
si elu asia cumu le a spusu magistrulu; acestu esereitiu e
neaperatu.

Spre acestu scopu alege magistrulu cuventele si frasile,

carile venu mai adese ori in vieti'a comune.
Dupa cuvente si propusetiuni venu periode scurf e, apoi
naratiuni mici, versuri si poemate usiore, pre aceste scolarii mai

antaniu le traducu in limb'a rennin, apoi le spunu de rostu.

Numai dupa ce s'au premisu aceste, apoi incepe magistrulu a esercit pre scolari in leyere; si ammo preleguadu
mai antaniu elu, apoi factIndu pre scolari el se lega si ei.
La inceputu magistrulu nu le spune multe regule asupr'a pronuntiatiunii; afora de cele mai neaperate, pentru esernplu, cb. se MI pronuntie in limb'a francesca pre u cumu
'Iu pronuntia Romanii si altii, ci se '1u pronuntie a, s. a..
Totusi cu leg erea d unita prelegerea indelunga, si
magistrulu se faca pre scolari, c se espuma si sensulu celora lese. Acst'a ajuta progresulu mai multu decatu traducerea cea laboriosa, chiaru si a lucruriloru mai usiore, ea
carile se face inceputulu comunemeute.

Inse candu se apropia tempulu c magistrulu se d in

man'a scolariloru una carte in limb'a straina, atunci e forte
bene a alego chiaru dein acesta carte vorbele si
a'i face
pre carile voesce a le spune scolariloru, si propusetiunile,
ci se le spuna si ei de rostu.

www.dacoromanica.ro

TRADUCEREA CELORU LESE SI AUDITE

2.18

In acestu modu scolariula se prepara pentru traducere

fora se oserbe si totu de un'a data oserba cu placere fruptulu si dstigulu diligentiei sale.
Notal. Pre acesta cale se invetia limb'a materna in tempulu celu mai scurtu, de ce nu s'ar' pot invetii si Iimbele straine? Cumu ama iuvetiatu ron3anesce? Mai antaniu ne au vorbitu
lucruri pre carile noi mu le amu intielesu. Mai antaniu ne au
numitu obieptele cele mai cunoscute si mai sensibili. Aceste ne
le au repetitu de multe ori, ne au facutu c, se vorbimu, bene,
reu, cumu ama potutu, si au gficitu ce voimu numai dein nesce
indicatiuni forte scurte. Unele le amu invetiatu de rostu, dein
cari la inceputu ama intielesu forte pucinu, en incetulu inse amu

intielesu mai multu fora se scimu cama s'a intemplatu acst'a.

In pucini ani ne ama cstigatu in limba una copia si una desteritate, carea na s'ar' pot crede, daca nu o ar' confirm, esperienti'a de tote dilele.
Nota 2. Fiendua e neaperatu a esercit si memori'a, magistrulu va d, scolariloru si problemate de vocabule. Aceste se
scriu, pentru c scolarii se se le pota av de facia si se le pota
repeti, vorbele si frasele se ieu dein vieti'a comune, si carile se
potu folosi in vieti'a comune,
201.

economica,

tecnologica s. a..

Traducerea celoru lese si audite

Spre a se esercit scolarii la inceputu in traducerea

celoru lese serbescu cartile de leptura seau elementarie, aceste au si vocabuloriulu necesaria, si e bene a se Cen de
bisele, unde are cineva se invetie pre inceputori. Dela a-

ceste va trece la crestomatie mai mari seau la autori intregi, si anume dela cei mai usiori prosaici seau poetici, narativi, istorici morali, epistolari, va trece la cei retorici si
scientifici, si in urma la poetii cei mai grei dupre complesu
si stilu.

www.dacoromanica.ro

TRADUCEREA CELORU LESE SI AUDITE

219

Magistrulu se nu se multiamesca nece una data numai

en intielegerea pre diumetate a celoru ce se legu, seau numai cu gacitur'a intielesului, si se tienia multu la una traducere credenti sa.
Daca 'si au cstigatu orecare desteritate scolarii ca modulu, despre carele amu vorbitu mai susu ( 200, 201), atunci
nu le va fi greu a traduce dein limb'a straina in cea materna. Inse daca nu 'si au cstigatu atare desteritate, atunci
magistrulu d' se traduca, se construesca si se esplice mai
antaniu insusi, apoi se traduca, se faca construptiunea, si se
esplice si scolarii. Inceputorii nu se sparia cu nemica mai multu,
decatu candu magistrulu presupune prea multu despre d'insii, si
nu oserba, ca lora tote aceste lucruri sunt noue si necunoscute.

In ultra magistrulu face cli, scolarii se traduca nu numai ce legu ei, ci si cele audite, adeca ce lege magistrulu.
Chiaru in limbele moderne e mai neaperatu a intielege
cele
,
vorbite, prein acst'a se prepara scolarii- c se pota vorbi
si ei; aseminea g si diptarea A i traducerea c,elora diptate
una preparare si unu subsidiu necontenitu atatu pentru ortografia cam si pentru stilu. Dein contra esplicarile cuventelorn si lncruriloru cele lungi, asia numite statarie, stint reprobate in limbele none. E destulu a esplici idiotismii si
cele ce sunt mai necesaria.

E neaperatu a lege rapede si multu pentru c cineva

se pota anti limb'a si se o pota invetia curundu. Scolariulu,
carele intru unu anu intregu abia lege pana la diumetate
unu totnurelu, nu pote se cstige interese pentru limbia aceea, carea atatu de pucinu '1u ajuta ca se 'si inmultiesca cunoscentiele. Scolariulu d se intielega ceea ce lege, dar' se
nu st prea multa la fiacare cuventa seau regula.
16*

www.dacoromanica.ro

250

ESERCITIA GRAMATICE IN SCRIERE SI VORBIRE

102. Esercitia gramatice in scriere si vorbire.

Precumu e de folosu, si semnu de una cultura superiore A tudosce gramatic'a limbei maferne, asia si ica multa
mai necesaria e a cunosce bene legile limbeloru straine.
Esercitarea in scriere a fostu recunoscuta totudeun'a.
Cicerone uice: Caput est, quod minime facimus, quam
rimum scribere. Stilus optimus et praestantissimus dicendi
effector ac magister.Omnes sententiae, verbaque omuia, quae
sunt cujusque generis maxime illustda, sub acumen still
subeant et succedant necesse est .

E bene a invetii limb'a straina asia in catu nu numai

se o intielega si se o vorbesca cine va, ci se si scria in d'insa.
Esercitiale prime in vorbire sej potu uni cu legerea.
Magistrulu intreba tote cele lese, si scolariulu are inaintea
sa tote cuventele in catu se cere numai ca se le d form'a
si legatur'a cuvenita.
Nota 1. Despre metodiea scrierii mai oserbamu.

tupa ce cunosce scolariulu elementele prime

si

sci de

rostu
Atima de cuve.nte, deciinatiuni 8jC conjugatiuni, si dupa
ce magistrulu Usti si a tradusu catuva tempu impreuna ca scolarii, otailm iril.epe a le d formule de tradusu in limb'a straina,

aceste la iuceputu se fia pre catu se pote mai scurte si mai usiore se e alega dein cele lese, asia in catu scolariulu se n'aiba
de a Ilimb decatu dora numai casulu si tempulu.
Scolarii dein scolele medie potti traduce cu incetulu periodo intregi, mai tardiu bucati mai lungi.
Scolarii Ad se deprenda e imitd pre scriitorii cei mai
buni, u 'si aliropri stilulu lora cela frumosu., Se-'le se recomende, c se faca estrapte dein cele ve au lesu, se prefaca bucatile poetice in prosa. Prein aceste ei 'si voru apropri
autorlloru buni.
1)

De ..Orat. I. 33.

www.dacoromanica.ro

LIMBELE ANTICITATII CLASICE

2a1

Unu esercitiu forte folositoriu e retroversiunea. Seolariulu

traduce una beata dein limb'a straina in cea materna, o pune

la una parte, si dupa catuva tempu o traduce rasi in cea straina.
De multe ori magistrulu d se lucre impreuna ca seo! arii.

Elu spune cugetarea romnesee, scolarii proiepta cumu ar! d se

se esprima aceea pentru esemplu francesce, si magistrulu compara proieptele
eai wnuluj deintre scolari traduce, acst'a.se
serie, si eeialalti seolari p judecal o iuderepta, o ordina mi bene ta, a.,
Coreptur' a se a acurata,, se se faca ca gur'a, rsi se fia

basata pre ratiuui. In clasile nline de scolp,ri unele corepture se

se faca en deamenuntulu, altele mai multu numai in generariu,
pentruch coreptur'a in scrisu ajuta pueinu pentru cei lenesi.
une ori esercitiale se potu imparti ca se le critice scolarii.
203. Limbele anticitatii clasice.

Limbia greca si romana nu sunt necesarie numai pentru c, se legemu in originaria operele, doeumentele si legile cebra doue natiuni mai culte dein anticitate: ile sunt
necesarie mai vertosu pentrucb, sunt fundanientuN culto rei
spirituali mai inalte si mai libere; tota scientl'a, cultnea si
artea superiore, cata se afla in Europ'a, si la natiunile mai
incivilite, vene dela Greci si dela Bomani; de acesie lunbe
sunt legate tote studiale umanistice si totu ce vene sub mune
de archeologia. Afora de limbele elasice se pote numer
si ebrai'a intre limbele antice, care ar' d se se pana intre obieptele de invetiatura pentru una clase de studenti.
.Ebraic'a e necesaria pentrucA e limfl'a cea origiriaria a unei parti dein sanea scriptura.
Nota. Adeveratu c usulu limbeloru malee nu e ueinsemnata nece pentiu, alte scientie. Ch-ei totu are eeva, valore totudeun'a, daca le eunosee teologulu, juristutu si medieutu, (liarla si
daca nu pote se fia urnanistu ex professo.

www.dacoromanica.ro

252

REPORTOLU INTRE LIMB'A GRECA SI LATINA

S 204. Reportulu intre limb's greca si latina.

Dela care faba se se incepa studiulu limbeloru antice, dela tea greca seau dela cea latina?
Unii pedagogi sustienu, c e neaperatu a se incepe dela.
cea greca, pentruch, 1) limb'a greca e mai vechia decatu cea
latina ; 2) roman'a se deriva mare parte dela cea greca,
gramatic'a ei inca s'a formatu cu .totulu dupa cea greca,
precumu areta polea ei etimologica si mal alesu sintaptica.
3) Limb'a greca merita loculu prima si pentru precelenti'a
ei, fienduch ea insemna tote adoperatiunile cele cugetabili ale mentii omenesci, ea insemna inaltimea, si profuuditatea celui mai culta poporu dein anticitate, apoi si pentru carminile ei cele musicalt-prosodice. 4) In urma literatur'a greca
e multu mai copiosa decatu cea romana, ai de unde se alegi autori pentru leptura, fienduch ea posede scriitori cts.
Omeru si Erodotu, carii se potu niiini autori elementari.
In contra acestui planu s'a declaratu majoritatea pedagogiloru dein urmatoriele ratiuni ;
Vechimea unei limbe are insemnatate pentru cer-+
cetarile limbistice, dar' nu si pentru studiulu celu fericitu
alu limbeloru, atunci ami' dev se invetiainu mai antaniu
lirub'a latina, apoi pre cele moderne.
Limb'a latina e in multe restiepte mai simpla si
mai usiora, si conjugatiunea ei se apropia mai tare de conjugatiunea limbi loru moderne dereptu verbii ausiliari.
Chiaru pentruch cea greca e mai copiosa, mai per,
fepta si mai grea, nu se pote pune in tote scolele ne potendu si LIQ fiendu chiamati toti scolarii a fi filologi si urna.
nisti ex professo.

www.dacoromanica.ro

REPORTULII INTRE LIMB'A GRECA SI LATINA

968

Autorii greci, precumu e Onieru si Erodotu nu

potu fi autori elemeutari, nece carti scolastice pentru incefmtori.

Limb'a si literatur'a latina se pote tonsider c legatur'a futre mundulu anticu si infra celu modernu, d'ins'a
e cea mai acomodata pentru a cunosce mundulu anticu, afora de aceste ci mam'a mai multoru limbe moderne e multa
mai necesaria pentru studiulu acestor'a decatu cea greca.
De candu s'a facutu limb'a latina limb'a invetiatiloru, de atunci tote scientiele s'au scrisu in limb'a latina asia catu d'ins'a e una indigentia universale gia pentru a intielege acele scientie. Limb'a greca se tiene numai de an
ticitate, cea romana e legata si identificata cu vieti'a poporaloru si cu tote scientiele.
Daca cera aceste ratiuni c si alte ratiuni sq incepa studiulu limbeloru clasice dela cea latina, cu atatu mai
vertosu sunternu obligati noi a tien acesta ordine, fiendu si
originea si limb'a nostra latina, si in certe respepte chiaru
mam'a celei latine; apoi si cultur'a tenerimii nostre e cuvene a fi natiunale romana, nu elina; in urma limb'a latina
e mai momentosa si pentru cea mai mare parte a studentilora carii trecu la facultati c ceea ce e mai legata cu vieti'a praptica decatu cea greca, ca-*ci, precumu dice Kppen: in limb'a greca pucini studenti mergu mai departe de
elementeo, apoi \numai aceste pucinu contribuescu la culttnia

cea forniale a spiritului seau mai nemic'a."

Nota 1. Iln4 magistru privatu ay' pot se incepa si dela
av6 unu disciplu forte mentosu si ar' voi
lirab'a greca, candu
se '1u faca elenistu, dar' nnultr ca acel'a ar' devi se merga ca
disciplulu seta in Elad'al ei se 71u invetie acolo la fontana si in
faci'a locului.
Nota 2. Cintiliana dice: .21. grama sermone puerto* incipere

www.dacoromanica.ro

ME'!

1,:)Enc1'rii

muto; 1,tinus in nsu col

nubis nolentibus." Ideca Romanii Calltau se incepa i imbu strainh dela cea greca ; inse istorisa areta,
tote poperale crestine au datti prioritatea si preponderanti'a
latine, iii acesta oriline n'au facutu vre una schinibare

unuLnitij cei Ilial mari, cu tote cit au cultivatti si pre cea greca.
205.

Metodic'a, esercitia elementaria.

Magistrlilti linibMuru antrce nu iiirepe. numai decatu de-

la ley ere si traducere, mai antaniu elu vor6esce n'alinea disciplilorn, le spune cuvente dein
antita, le dit cuvente,

frasi, miei bacati prosa/ce st poetice sKe a le invetid

de

ro.stu; asia ei se de04endu pre incetu cu sunetele si cu fiarinele I imbei antite; nu So cuvene nece detatu a neglege ateste esercitia elementaria; ca-ci e mai naturale a incepe asia, decatu a incepe dela leyere, traduare si yramatica.
AotA. Apoi a invetiti /intlfa antica dein gramatica scrisa
in lindfa antida. precunm se invetia mai inainte limb'a latina, e
Si lucru absurdu; despre acestu metodu dice Scioppius, nunntit si
grammaticus tcrribilis: Est et aliud quiddam, cujus nomine stulti-

tiae palma recentioribus debetur, quod pueros grammaticue praccepta

prius discere postulad, quam illi linguani latinam, qua praecepta

traduntur intelligunt, quo quidem haud scio quid magis absurdum
et abborrens Cogitari posset.`k

Leibniti dice: De gramniaticis sic sentio: plcraque usu discenda, regulae deinde addendae ad perfectionem 1."
Acestu metodu recomenda si marele filologu I. 31.. Gcsner si
alti renutniti pedagegi; cd adeca magistrii, carii voru se invetie pre copiii ce nu sciu inca nemic'a latinesce seau grcesee,
se 'i deprenda in modulu aretatu eelu pucinu unu patrariu seau
una diumetate de anii mai antaniu fora de carie de leptura si gramtica, se invetie de rostu catu de multu latinesce si inca si grecesce. Cei forte mentosi, mai alesu carii sunt naseuti pentru limbe,
1)

Op. V. 368.

www.dacoromanica.ro

ESERCITIALE PRIME IN

EGERE, TRADITERE SI GIZOIATICA 255

aCeia faeu progreso cu veri eare metodu, inse metodie'a mi se

pote lasA nece una data numai pre acsfa.
La limbele antiee tin e bene a ineepe co copiii inainte de
alu 10-le seau 11-le anu, atunci tempulu pentru acele esercitia
preliminaria ar' pot fi mai scurtu, mai alesu daca copiii au invetiatu pana atunci vre una limba noua in cato nu le mai e straina de totu ide'a formelorti, numiriloru si a esercitialoru gramatice.
206.

Esercitiale prime in legere. traducerea unita Cu elementele grainaticm.

Dela esercitiale preliminaria magistrulu trece la legere,

de aci la traducere. Acumu vene si gramatic'a pa rad igmatele totudeun'a se unescu cu cele romanesei; copiii oserba regulele genului (genus), legatur'a sustantivului si a
adieptivului.Metodulu analiticu si sinteticu se potu uni,
cestu dein urma remalle regula.
Magistrulti se feresce de totu ce e abstraptu; elu lasa
cursulu gramaticei cela obieptivu sistematicu, unde se punu
mai antaniu tote cele etimologice apoi tote cele sintaptice
impreuna cu cele atini anienduroru, si prma metodulu dupa
carele inceputoriulu pote invetii gramaticalile mai usiorti si
mai curundu. Conspeptulu a tota sistem'a limbistica se tiene
de clasile superiori.
Traducerea se fia aeurata si credentiosa. Va fi asia
daca disciplulu va cunosce semnificatiunea cuventeloru in genere si in loculu presente specialmente, apoi form'a partilora cuventului flesibili, si ce insemna acst'a (analisea),
unta legatur'a cuventeloru si relatiunea loru unnhi catra
altulu (construptiunea). Aceste esercitia nu se putu continua
destulu. Numai dupa ce intielege bene disciphilu cuventele
limbei antice si dupa ce le sci spune rounInesce, apui pote
intriti liinb'a nostra in derepturile de a acomoda traducerea
(lupa geniulu seu.

www.dacoromanica.ro

256 ESERC/TIALE PRIME IN LEGERE, TRADIXERE ET GRAMTICA

Nota 1. Legerea limbei latine si grece nu d unita numai

cu traducerea cumu facu unii magistri ; disciplii numai se lega
a uneori bucati mai laingi, si inca mai xnulti impreuna; magistrulu
se tienia tare la inaa pronuntiatiune derepta si respicata, si in
esplicatiune si la sensulu logicu.
Nota 2. In periodulu prim e neapei atu se invetie de rostu
copiii una multime de vocabule si tirasi, prein acst'a ei se prepara la gramatica; adeveratu ci1 unii sunt tare in contra acestui
metodu, inse in desertu ; ei invetia de rostu frasi, versuri scurte
si bucati prosaice, invetiandu acbste, ei cunoscu multe proprietati dein limb&
Nota 3. illetodulu analiticu in invetiatur'a gramatica nd incepe dela regule, ci, face pre discipli a se le hfle ei ; abstragundule parte dein legile cele neqesarie ale cugetarii, parte dein contestulu si scopulu oratiunii, parte dein usulu cuntinuu, pentru esemplu ch tote numele de prim'a declinatiune in limb'a latina
terminate k a au genitivulu in at s. a..
Dein contra me. todidu iinteticu mai antaniu propune regulele,
le ilustra cu esemple, si invetia prein aplicare. Metodulu ana-

liticu cere una desteritate mare dein partea magistrului, tempu

multu, si la urma totu uu e asia seouru c, regura positiva, de aceea e mai consultu a di predominiu acesti'a, totusi in legatura
continua cu metodulu analiticu. Acst'a a desvoltat'o mai bene
in respeptulu limbei latiue: Meierotto in a sa gramatica latina. 13crolinu 1785.
Nota 4. Esplicarea vorbeloru, analisarea si construerea deu
se preceda traducerea totudeun'a.
Magistrula se vorbesca acumu romnesce acomu latinesce,

asia, de necalitu nu va fi nece uuulu p se nu pota, pune intrebari dein bucatile cele espuse, chiaru si daca nu ar' sci latinesco
perfeptamente. E una frica pedantica, ch magistrulu pote se faca
erori in contra clasicitatii latine, atunci n'aru fi deutu se scria
nece umanistii cei mai mari, fiencluca si despre acesti'a inca se
dice, cit Want pot se scria deplinu ca Cicerone.

www.dacoromanica.ro

,LEGEREA SI ESPLICAREA AUTORILORU CLASICI

257

206, Legerea si esplicarea autoriloru clasici.

Dela legerea cartiloru de leptura prime magistrulu trece cu disciplii la legerea autoriloru, alegundu pre autorii cei
mai buni si oserbandu una gradaiiune in leyere si esplicare.
Esplicarea se fia mai antaniu una simpla espusetiune a
semnificatiunii cuventului ; traducerea la inceputu se fia pre
catu se pote mai credentiosa, apoi conforme stilului bunu
romamescu.

Pre unu gradu mai inaltu se se d una intendere mai

mare si esplicatiunii in leptiuni asia numite statarie. Interpretatiunea completa se cuvene scolariloru maturi, ea d se
cnprenda in sene nu nurnai usulu vorbirii, sensulu, legatuea,
sucesiunea ideeloru, form'a espusetiunii, desvoltarea cea retorica si puetica a unei oratiuni, ode, disertatiuni filosofice,
s. a., ci si cunoscentiele cele istorice si reali, carile se cent
spre a intielege autorele, pentru c, leptur'a se fia unu adeveratu midilocu spre cultur'a spiritului. Spre acestu scopu
d se se unesca cu leptiunea stataria si cea cursoria.
207.

Oserbatiuni asupea prosodiei, metricei si a lepturei poetiloru.

A cunosce cautitatea silabeloru lungi si scurte e nea-

peratu atatu pentru prosa catu si pentru poema, acst'a se

invetia mai antaniu in legerea comune dein usu, apoi dein
prosodia, carea e una parte a gramaticei.
In legerea celei grece multi filologi considerau mai inainte numai cantitatea nu gi acentulu. In cea latina canti-

tatea nu se oserba cu rigore in prosa.

Candu voesce magistrulu se treca la leptur'a poetiloru,
e neaperatu, mai alesu in cea latina, a premite cateva regule generali despre cantitate, esceptiunile la inceputu remanu, pentru acestu scopu sunt versuri memoriali.
17

www.dacoromanica.ro

RUMA LEPTUREI CLASILORIT

258

Caudu legu scolarii, magistrulu d se fia cu luare

mente, c scolarii so pronuntie bene oserbandu cantitatea.
Se 'i invetie ci se cunosca peciorile versuriloru, speciele versuriloru, elisiztnea, scansiunea s. a., se le d versani
desordinate cd se le puna ei in ordinea cuvenita, si inca in
metri diferiti, mai antaniu esametri apoi pentametri, inca si
stofe safice si alcaice, s. a..
208. Ordinea lepturei clasiciloru.

Nu se potu pune regule neclatite pentru ordinea, in carea

se se lega autorii. Dupa complesulu si dificultatea loru mai

mica sean mai mare, urmatori'a ordine ar' fi cea mai naturale si cea mai probata prein esperientia :
In limb'a latina cd prosaisti: Eutropiu, Aureliu Yiptore, Nepote, I. Cesare, Liviu, Cicerone epistolele selepte, de

amicitia si de senectute ;de aci incolo Cicerone c autore principale in oratiunile, epistolele, si operele sale retorice
si filosoficeSallustiu, Pliniu, Tacita.

CA poeti: Fedru, Ovidiu, Terentiu, Virgiliu, Oratirt,

Tibulu, Plautu.

In limb'a greca cd prosaisti: Elianu, Erodianu, Senofonte, Erodotu; unele dein Lucianu, Platone, Plutarcu, lsocrale, Eschine, Dernostene, Tucidide.
Cd poeti: Omeru, Esiodu, Teocritu, Euripide, Sofocle,
Aristofane, Eschilit.
E inse multu mai bene a micusiord numerulu autori-

loru carii se legu in scole, decatu a alege

ceva la tota
schimbarea de Itptiune, atunci scolarii nu cunoscu nece pre
uuu autore cumu s'ar' cuveni.
209. Esercitia in vorbire si in scriere.

Una parte de pedagogi tiene, ch limbele antice sunt de

www.dacoromanica.ro

ESERCITIA IN VORBIRE SI IN SCRIERE

259

folosu numai pentru pucini, asia dara unii ea acesti'a sus-

tienu totu de una data cb. nu folosesce a se deprende in

vorbirea si in scrierea acestoru limbe, de acesti'a se tiene
pedagogulu Trapp.

Dein contra renumiti pedagogi si filologi apera esercitiale in vorbirea si scrierea limbeloru clasice, mai alesu a
celei latine. Anume Creuzer dice: ca a scrie intru una limbe antica insemna a se deprende in logic'a aplicata. Nu e
nece unu rnidilocu mai acomodatu si mai bunu decatu acesta
deprendere pentru a ne apropria produptiunile cele frumose
ale spiritului romanu celui geniale ; celu ce vorbesce limb'a
romana, prein aceea se face orecumu contemporaneulu loru.,
si vietiuesce Mtn.' una societate demna, s. a.."
Mai multa s'au indoitu pedagogii mai noui despre folosulu esercitiului in stilulu elinu, mai alesu de candu s'a
declaratu Ernesti, di cei ce se esercita in stilulu elinu rem
agunt . . . . ut levissime dicam, perinutilem et absurdam;
adeveratu ca alti filologi au aperatu stilulu elinu in contra
lui .Ernesti, si au inceputu a cultiva ca atatu mai multu limb'a greca, dara s'a oserbatu, eh cu catu faceau scolarii mai
multa progresu in grecesce, cu atatu eran acumu mai inderota in limb'a latina ; deci au inceputu a se da preponderanti'a rasi celei latine.
Nota.' Ordinea cea mai naturale (metodic'a speciale) de a
se tien in esercitia, e acsra:
1) Formule si frasi particularie; c magistrulu se compuna impreema cu csolarii, si se traduca bucati mai scurte in limb'a straina,
si se invetie pre scolari cumu se cuvene a traduce. Fiacare pe-

riodo tradusu si respicatu se se descrie.

Magistrulu dipta scolariloru pense romanesci mai scurte

cti

se le traduca a casa, diptandule totu de una data si frasile principali.

www.dacoromanica.ro

260

ESERCITIA IN VORBIRE SI IN SCRIERE

.poi bucati mai iungi fora de diptarea frasiloru, pentru

deprenda cumu se se folosesca insisi cu vocabulariulu. Bucatile se fia in legatura cu legile gramatice, carile s'au esplicatu
si cu autorele carele s'a lesu.
se

Apoi imitatiunile celoru lese.

In urma so se incerce scolarii a descrie nu numai cele aflate si cugetate de altii, ci si cugetele lora proprie.
Fienducit supere est scribendi recte principium et fons", celu ce

voesce a 'si serie si cugetele sale proprie, se cuvine se piba una

desteritate in cugetare, si in ordinarea cugeteloru sale. Aci dan

materia naratiunile dein istorra vechia si noua,carapterii personeloru istorice seau poeticetesile morali seau scientificerespunsurile la intrebari asupea materieloru disputabilivorbirile mai
scurte au mai lungi, mai pucine despre temate generali, carile
seducu usioru la una fraseologia fora de nece mili intielesu, si
mai multe, unde se introducu vorbindu persone determinate, in
cercunstantie determinate.
Tematele se le propuna magistrulu.
Intenderea si numerulu esercitialoru se va determina dupa

etate si celealalte cercunstantie. De regula in scole se serie prea

pucinu, in catu si astadi inca are loca oserbatiunea lui Cicerone:
Caput rel est, guod minime facimus, guama plurimutn scribere." De e-

sercitia se tiene si facerea notelaru candu vorbesce magistrulu latinesce in scolele superiori seau si in cele medie.
Dejudecarea si corepturta esercitialoru produce folosuln
principale. Magistrii, carii nu sunt destulu de tari in stilu amn
dev se 'si ice tematele loru totudeun'a dein latinii cei ruai buni,
pentru esernplu Illuretus (variae lectiones ex edit. Wolf.) Manutius,
Facciolati, Ernesti, .Ruhnken, Wittenbach. Aceste se le traduce romnesce, traducerea se o dipte, si apoi se inderepte traducerea

scolariloru dupa acelesi, pentru c se nu faca coreptura falsa,

precumu se templa adese ori.
Precumu sunt de necesaria esercitiale in .stilu asia
in vorbire, si inca se se incepa si aceste de buna ora.

www.dacoromanica.ro

si

SUBSIDIA PENTRIJ INTIELEGEREA CLASICILORU

261

Inse clasicitatea nu consiste numai in desteritatea de a scrie

si de a vorbi latinesce, ci consiste afora de aceste speciahnente
intru a cunosce spiritulu clasiciloru romani si a se petrunde de
acelasi. De aceea dice si Ernesti: Profecto, si nihil aliado graecorum latinorumque auctorum lectione commodi expectari posset,
aut ea summa esset utilitas (scilicet latine scribendi facultas): fateor

me, quem dicunt latine posse scriberefateor, inquam, me hodie

omnes auctores latinos abiecturum esse."
Atatu spiritulu catu si stilulu cstiga forte multa prein studiulu esemplarialoru vechi si noue; de aceea si Cicerone introduce pre Antoniu vorbiudu: ut quum in sole ambulem, etiam si ob
aliam causam ambulem, fit natura tamen ut colorer ; sic quurn graecorum libros studiosius legerem, sentio orationem meam illorum tactic
quasi coloran."
210. Subsidia pentru intielegerea clasiciloru.

Spre a intielege si spre a esplic clasicii greci si romani

se ceru nesce cunoscentie preliminarie. Cele mai momentose sunt : geografi'a si istori'a vechia, mitologra, anticitatile
grece si romane seau archeologi'a, apoi istori'a literaturei
grece si romane.
Aceste cunoscentie se spunu scolariloru mai mici oca-

siunalmente, ra cebra deia scolele superiori in ordine sistematica, numai se nu se puna prea pre larga, si in mitologia se remania tota filosofarea basata numai pre ipotesi.
Geograffa vechia se pote uui cu istorea vechia, chiaru
si in propunerea geografiei noue se pote face si amentirea
celei vechi.

Magistrulu melt' espune literatur'a greca si romana se

nu se cufunde cd unu propriu literatore in critic'a opereloru
clasice, ci se arete pre scurtu istori'a si biografi'a fiacarui
clasicu mai insemnatu, si apoi spiritulu opereloru lui, probandulu pre acest'a si ca citatiuni dein operele lui,

www.dacoromanica.ro

CAPU XIII.
Betoric'a si poetic'a si cultur'a estctica.
211.

Retoric'a si poetic'a.

Numai artea singura nu face pre nemine nece oratore

nece poeta, spre acst'a se cere ca se alba cineva dela natura talentn, mente lurninata, sentimentu caldn, fantasia via
si facilitatea comunicatiunii; aseminea nece nalur'a singura
inca nu face pre nemine oratore seau poetu, ci, precumu
bene a oserbatu Oratiu despre poetica, se cere, efi natur'a
se Sc ajute prein arte si studiu ; adeca celu ce doresce a se
face oratore seau poetu, se 'si cstige una =Rime de cunoscentie, se lga multu, se 'si cultive mentea dein tote partile prein studiu si prein esperientia.
212. Teori'a retoricei si poeticei.

Teori'a retoricei si a poeticei pote se

fia scientifica

seau poporaria. Cea de antaniu are locu la Academia, unde

se premite teori'a esteticei cu critic'a ei ; a dou'a are locu
in gimnasia.
Teori'a retoricei si a poeticei in gimnasia, si anume in
cursulu primu, va inveti despre inventiune, dispusetiune si
elocotiune (inventio, dispositio, elocutio).
lnventiunea deschide calea, areta locurile (locos) dein
cari se nascu cugetele, si invetia teoretice si praptice a medit asupea materiei, pre carea 'si i alesu oratorele seau
poetulu, cumu se o amplifice, si cumu se o aplice la scopulu
seu ; si care materia e mai acomodata pentru oratiunea seau
poenta ce voesce a esecut.

www.dacoromanica.ro

ESERCITIA RETOR10E PRAPTICE

263

Dispusetiunea e ordinarea partiloru oratiunii sean poemei dupre numerulu si relatiunea loru. Ea imparte oratiunea seau poem'a conformu cu legile logicei si ale esteti-

si voesce despre una parte se ajute memorra, ra despre alt'a se Amiga oratiunii seau poemei si una forma ecei,

stetica placuta.
Elocutinea cd teoria areta atatu perfeptiunile limbei,
pre carile au comuni operele retorice si poetice, de carile se

tienu si tropii si figurele, catu si diferentiele aceloru opere.

Candu se propunu regulele, aceste deu ilustrate totudeun'a cu esemple, ca-ci fora de aceste teori'a cea mai buna
inca va remall fora de efeptu.
Nota. Retoric'a si poetic'a se propunu despartite, jasa pentru studentii carii sunt aprope de a 'si termini cursulu scolasticu,
e mai bene a se propune in legatura, fiendu ele si alt'mentrea

unite un'a cu alt'a, precumu a disu si Cicerone: Est enim finitimus oratori poeta, numeris adstrictior paullo, verborum licentia
liberior, multis yero ornandi generibus socius ae paene par.
Proprietatile comuni retoricei si poeticei se espunu in teori'a acestor'a.
213. Esercitia retorice praptice.

Esercitiale se nu fia numai asia numite chrie seau

oratiuni in ensu strimtu, precumu se afla in cartile scolastice mai vechi, ci se fia si alte esercitia de tota speci'a. Cele
de antaniu singure impedeca spiritulti in locu se 'Iu ajute.
Esenti'a propunementului bunu e nrdinea, legatur'a ideeloru, chiaritatea, oserbatiunea cuvenientiosului, limb'a nobile.
Studentele se se deprenda a cugeld si a dispune regulatu,
1) De Oral 1. 16.

www.dacoromanica.ro

264

ESERCITIA RETORICE PRAPTICE

apoi se estraga dispusetiunea dein oratiunile si esercitiale alcarile sunt ordinate bene dupre logica.
Magistrulu se fia mensorele scolarilora totudeun'a si in
leptur' a romana, carea de se conduce bene contribuesce multa
la cultuea gustului, ne fienda regulata 'la corumpe.
Nota. Esercitiale pentru cursulu superiore aru fi:
Tematele istorice: descrierea evenimenteloru memorabili,

a uneori in forma scientifica si probate dein funtani istorice, de

alte ori mai multu dein fantasia, adeca amestecandu adeverulu
si fiptiunea : (pentru esemplu Leouid'a. la Termopile, Alesandru si

Dariu, Catone in Utic'a, inmormentarea lui Germanicn, nunt'a

dein Parisi, intrarea coaliatilorti in Parisi, Adunarile ad-hoc, s. a..
Descriptiuni si scene dein vieti'a omenesca: (p entra eseraplu

liberarea unui serbu condemnatu L tragerea nailoru;bucuri'a

unui orbu carele 'si au reostigatu vederea;desteptarea unui

lesinatu;reintorcerea in cas'a parentesca dupa alungarea nemicului dein tiera, s. a..)
e) Caraptere, dein istoria, seau deiu opere dramatice seau
epice: (pentru esemplu Achile, Ulise, Ectore, Enea, Didone, Romulu, Serviu Tuliu, Grachii, Brutu, Iuliu Cesare. Optavianu, Traianu, Stefanu M., Fanariotii, s. a..)
Descriptiuni dein natura: (pentru esemplu a Etnei, Vesuviului, furtune de triare, teromotului, regiuni, s. a..)

Fiptiuni prosaicefabuleparabole.
Esercitia epistolaria continuate.
h)
1)

Critice de opere estetice, de poemate, didaptice, comice s. a..

Paralele.

Oratiuni proprie. Pentru deeste magistrulu se niega pro

catu pote mai pucinu tematelc cele triviali, precutnu e: laud'a scientieloru, pretiulu virtutii, diligentiei, fortitudinea carapterelui,
frumuseti'a naturei s. a., candu vorbesce seau serie cineva despre
tu)

atari lucran, carile se paru atatu de usiore, atunci e forte greu

comunia proprie dicere", precumu dice Oratiu.

www.dacoromanica.ro

ESERCITIA RETORICE PRAPTIOE

265

Oratiunea se se acomode pre cata se pote mai multa dupre

situatiunea oratorelui, a tempului si a scopului.

Scopulu oratiunii e de a 6'860, ceva, de a abate vre unu

reu, seau de a acusii, de a laud, de a aper, persone istorice
seau idealisate. Situatiunea, in carea se va afl oratorele, 'lu va
si inspir, ce se dica, seau ce se serie: (pentru esemplu, elu 'si

va imagin, cit, e Bruta intre conjurati ;Anibale inainte de batai'a dela Zam'a;Senee'a inaintea lui Nerone ; Galilei in carcere.)
Inca si presentele dit materia suficiente: pentru esemplu unu
deputatu vorbesce inaintea adunarii pentru cetatiani si tierani di, se
le se d inderetu dereptulu de representatiune ; unu duce vorbesce
la osteni inainte de bataia, dupa batai'a cstigata, seau pierduta s. a..
214.

Continuatiune.

E neaperatu a deprende pre studenti c se vorbesca

si ex tempore. Maximus studiorum fructus eq, dice Cintilianu,
et velut premium quoddam amplissimum longi laboris ex
tempore dicendi facultas ". Elu arta si cumu ar' pote' cineva se 'si cstige atare desteritate. Aseminea judeca si

dcerone 2 despre subito dicere, si adauge, ca cela ce serie

multu, si apoi se incerc,a a rosti si ce a cugetatu numai inse
n'a scrisu, unulu c(t acera 'si cstiga facilitatea de a pune
alta ceva asemine in loculu cebra scrise, si se plinesca defeptulu candu se abate dela scrisoria (si a scripto discesserit).
Nota. Forbirea libera si regulata e neaperata pentru toti
cei ce au pretensiune de a se numi culti pentru c vorbirea lora
in societate se fia placuta, interesente, si curgitorik se scia nar,
se se scia disputA; in colegia se 'si pota propune materiele respicata si in ordine; la ocasiuni serbatoresci se pota peror cu libertate;aseminea se 'si pota d, votulu libere in adunan; se
pota aper pre cei asupriti, consult pre cei tristi, si a conduce
animele omeniloru prein poterea cuventulni. Multi omeni au mi)

Quintil. Instit. X. C. 7.-2) Cicer. De orat. L 35.

17*

www.dacoromanica.ro

ESERCITIA POETICE PRAPTICE

266

gete derepte si sentimente nobili, inse una imbeeilitate, urmata

dein lips'a deprenderii, le tiene limb'a legate.
Oratiunea unoru deregutori publici ar' face mai mare impresiune, candu nu aru fi nevoiti a o alege cu atat'a greutate; stint
si mini politiei, inse atatu de fricosi, in catu nu 'iota se spuna
in publicu nece unu penada pana ce nu '1u scriu. Italianii stint
cei rnai mari improvisatori carii areta perfeptibilitatea cea mare a
omului despre acesta parte.
216. Esercitia poetics praptice.

Esercitiale poetice praptice au trei tendentie: 1) a inveti pre scolari cd se cunosca struptur'a versuriloru, 2) cumu
se lga cu gustu operele poetice ; 3) a desteptd si a reguld
talentulu poeticu, carele se arta in unii individui.
Nota. Poesi'a nobilita sentimentele si cugetele, inaltia animele, d vietia cugeteloru, inavutiesee limb'a, si invetia a respept pre natiunile, carile au avutu barbati creatori de opere
demne de aproluarea si admirarea posteritatii. Cu tote aceste
utilitarii o reproba, ei reducu tote numai la folosu si la usulu
dein vieti'a esterna; se intielege, ch dulia acesta teoria a utilitariloru are mai mare meritu celu ce pune si sapa cartofe decatu
creatorele Iliadei si alu Odiseei.
Adeveratu eh poesi'a de multe ori e rea speculatiune, si de
nu e in adeveru neinic'a mai inaltu decatu industrisa atunei potemu
se dicemu fiacsrui teneru ce are aplccare spre poesia cumu dice
Coridone la Calpurniu
Frange puer calamos et inanes desere Musas
Et potius glandes rubicundaque collige corna;
Duc ad mulctra greges et lac venale per urbem

Non tacitus porta 1Quid enim tibi fistula redet

Quo tutere famem ?

Nota 2. Daca e neaperatu in scole cit scolerii se cunosca

struptur'a versuriloru grece si latine, cu atatu e mai neaperatu
1)

Eccl. IV. 23.

www.dacoromanica.ro

DECLAMATIUNEA SI APTIUNEA

267

c se cunosca struptur'a versuriloru in limb'a natiunale, se cunosca prosodi'a si legile metricei nostre.
Legerea si interpvetarea poetiloru se incepe c, si legerea
si interpretarea altoru scriitori dela esplicarea seau espunerea
gramatica-logica, a sensului literale. Interpretarea poetiloru mari
cere una suma de cuuoscentie mai insemnate.
Esercitiale se voru face mai autaniu nutnai spre a deprende
pre scolari la prosodia si metrica, inse deimpreuna cu aceste esercitia se destepta si taleutulu poeticu in scolarii carii '1u au ;

esercitiale si daca nu sunt escelenti totu au acestu folosu, ch

contribuescu spre a intielege autorii poetici, inspira sentimentu
pentru limb'a nostra, pentru poterea, inavutirea si eufoni'a et.
Esercitiale voru fi la inceputu traducen i metrice, a.porimitatiuni
ale locuriloru mai alese dein poeti, si in urma Incubratiuni proprie.

Nota 3. Tenerti cu mari talente poetice, carii sunt mai

multu decatu versificatori, se ascundu. Puetii cei mari au aretatu magistriloru iucercarile loru cele clean taniu a rare ori seau
numai pre furisiu. Pre unii c, acesti'a magistrulu nu 'i va in-

strait* numai candu s'ar' preface poetarea in pasiune,

in cilia

inceputoriulu ar' neglege cele necesaria si mai momentose, si canda

s'ar' inamor in produptiunile sale in catu 'si ar' caut si edito.

re, atunci critic'a n'ar' pot se 'i aduca ameute destule ori si Cu
destula seriositate si bunavointia cumuch :
Mediocribus esse poetis
Non homines, non di, non concessere columnae."
216. Deelamatiunea si aptiunea.

Artea, oratorelui si a poetului se desvolta deplinu numai prein declamatiune si aptiune. Pre unii invetia a declam si a gesticul talentulu loru celu naturale si tnai fericitu, si sentimentillu loru celu just'', cei mai multi inse au
opu a fi instrupti pentru cd se pota declamti si gesticuli cuma
se cuvene. Cicerone' si Cintilianu2 ne dau iuvetiature bune
pentru declamatiune si aptiune.
1) De Drat. III 56.-2) Instit. Orat. XI.

www.dacoromanica.ro

268

LITERATUR'A ARTILORU CUVENTATORIA SI SPECIA

217. Literatur's artiloru cuventatorie, si in specia a prosaistilora

si poetiloru rornini.

Ar' fi erore a se ocupd numai Cu produptele tempului

presente, si a imnord seau chiaru a dispretid produptele tempuriloru trecute, si specialmente operele stramosiloru prosaice
seau poetice. Literatur'a greca si romana e de cea mai
mare insemnatate pentru noi specialmente, cu atatu e mai
necesaria asia dara pentru noi literatur'a prosaistilorm si a
poetilortc ronidni, fiendu acst'a unulu deintre mediale cele

mai bune despre una parte spre a conserb, spre a desteptd si spre a cultiv cugetele si sentimentele cele nobili si
natiunali ale stramosiloru nostri, ra despre alta parte spre
a ne cultivd limb'a natiunale, carea pentru presente e mediloculu celu deantaniu alu comerciului nostru natiunale si

metrulu culturei nostre natiunali, apoi documentulu celu mai

necontrovertibile pentru originea nostra pentru trecutu, si
paladiulu romanitatii nostre pentru viitoriu, asia catu acesta
literatura nu ya pot lipsi dein scolele Romaniloru nece una
data pana va insemud ceva a se trage mai vertosu dela una
natiune carea a lunainatu lumea decatu dela unu poporu barbaru si intunecatu.
Nota. Se intielege c si istori'a literaturei romne inca va
av a se imparti in periode, carile se voru destinge prein evenimente mai nemoraveri in cursulu desvoltarii acestoru arti.
CAPU XIV.
Despre invetiatur'a religiunii si a nwralii.
218. Principiale invetiaturei religiose.

Natiunile crestine au se 'si invetie copiii in religiune

www.dacoromanica.ro

CURSULU PREM(J SI ALU DOME DEIN RELIGIUNE SI MORALE 269

dupre urmatoriale principia: 1) se le propuna invetiatur'a

religiosa si morale in legatur'a cea rnai intima una eu alt'a ;

2) 6 in invetiatur'a religiosa se nu se desparta nece una

data cele ce se cunoscu despre D-dieu si despre relatiunile
omului morali dein natura si ratiune de cele ce se cunoscu
dein revelatiune nemediata; 3) invetiaturele religiose se nu
se propuna copiiloru ca una speculatiune abstrapta ci intru
unu modu poporariu pentru cti se le intielega ; 4) Si in sant'a scriptura, carea la cei ce sciu carte e bas'a cea istorica
a propunerii, se se destinga totudeun'a cele acidentali de cele
esentiali.
Consult! prime.

In acestu cursu e mai acomodatu a propune invetiaturele morali si religiose ca ajutoriulu istoriei. Spre acestu
scopu dau scriptele biblice materia forte copiosa, numai se
se alega acst'a ca discretiune. Fiacare detoria morale religiosa se pote propone cu ajutoriulu scripturei 6 una lege,
carea cere ascultare neconditiunata. Copiii au opu de autoritate, discusiuuile mai profunde prea tempurie nu au locu
in invetiatur'a copiiloru, ele aru stric mai multa decatu amu
tolosi, candu copiii nu au nece una indoela despre invetiaturele ce le se. propunu.
Abra de istoria se se alega pentru memorra copiiloru
atari propusetiuni dein seriptura in carile se cupreude esenti'a moralii si a religiunii si carile potu serbi ca indere-

ptaria pentru tota vietra, si totu de una data si ci midilocu de a uni pre tote confesiunile prein adeveru si dereptate.
Mu doile cursu.

In alu doile cursu veue a se considerd, 1) daca acestu

www.dacoromanica.ro

270

ALA] TREILE CURSU DEIN RELIGIUNE SI MORALE

cursi' e celu deja unza pentru invetiatur'a morale religiosa,

precumu se templa pentru cea mai mare parte de scolari
dein scolele poporarie, seau dora mai are se urme &pro
d'insulu si altu curso, seau si mai multe, si 2) daca scolaril
so tienu de clasea inferiore seau de aceia carii acumu au
trecutu la clasea culturei scientifice.
Iii casurile de autaniu e de ajiinsu si destulu de acomodatu unu catechismu scrisu in limba poporaria si curata,
pre carele scolarii se 'Iu invelie si de rostu pentru c se
tienia mente in tota vieti'a, si se aiba de ce se lege celcalalte
idee, pre carile 'si mai cstiga in cursulu vietiei loru.
Jn scolele reali si erudite superiori invetiatur'a morale
religiosa se pote propone in ordine mai sistematica lora ca
se fia inse una doginatica sean etico-teologia sistematica. In acesta coral alu doile se potu pune si cunoscentiele istorice
neaperate pentru intielegerea obiepteloru religiose, aseminea
pote se aiba locu si mina leplura a cartiloru sante mai dupre planu deimpreuna ca esplicarea cartiloru mai alese.
221.

Ala treile cursa.

Cu cato inainta tenerii mai multa Cu anii si in scientie, co atatu se destepta mai multo intru insii si dorulu de
a cunosce si de a cercetd. Asia dora daca se mai propune
unu cursu de invetiatura morale religio a si pentru acesti'a,
atunci propunerea va fi tai scienlifica, detoriele omului se
voru determin mai ageru si se voru desvoltd mai pre largo,
adeverurile religiose revelate se voru aretd in armonea loro
cu adeverurile ratiunii cele eterne, se voru desleg unele indock; magistrulu va espune complesulu cartiloru sante cd
scolarii se aiba concepte derepte despre d'insele; va aduce

www.dacoromanica.ro

USULU B1BLIEI IN INVETIATT.JRIA RELIGIUNII

271

cele necesaria dein istoda religiuniloru, si candu va espune

partea morale, va fi cu luare amente continua la relatiunile
vietiei, in carile voru intr scolarii.
222. Usulu bibliei in invetiatur's religiunei.

Santele scripture nu sunt pentru copii intru teta intenderea 101.11, pentru ineeputori e neaperatu a se face una
alegere acomodata atatu dein partea istorica catu si dein cea
teoretica. Chiaru si pentru scolarii mai maturi inca legerea
santei scripture nu e folositoria c opus operalum, ci daca
leptorii le intielegu si 'si inderepta purtarile dupa regulele
ce se cuprendu intru insole. De aceea e bene, ca in cartea de leptura se se puna de una parte si esplicatiunea testului unde e neaperatn, irise nu una esplicatiune erudita si
lunga, ci pre catu se pote mai scurta si mai praptica.
223. Regule !antedice.

In invetiatur'a elementaria magistrulu va propune

copiiloru mai antaniu una suma de concepte religiose tilorali, apoi istorie si sententie c, se le invette de roAti si se
alba una materia, dela care se pota incepe discursulu. Ar'
fi una erore neiertata a incepe numai decatu dela catechisatiuni intrebatorie foro de nece una materia invetiata mai
inain te.

Era dupa ce 'si au cstigatu acesta materia, atunci

magistrulu continua a invetiA pre scolari in sensu propritt
despre D-dieu si operele sale, despre institutele si provedenti'a divina, despre diversele revelatinni inainte de Cristosu
si prein Cristosu 5 aseminea despee demnitatea cea inalta a
naturei omenesci, despre poterile cele mari ale conului, si

www.dacoromanica.ro

272

IMPORTANTI'A CULTUREI PENTRU STATU

despre natur'a bunului si a reului, ale caroru germini omulu

porta in sene, a virtutii si a vitiului in tote manifestatiunile
si forinele loru cele diferite.
Afora de perspicuitate se cere cd se fia conceptele si
determinate bene.
Va schimbd invetiatur'a direpta cu discursi dialo-

gici si ca intrebari, fienduch, invetiatur'a direpta nu mai singura e fatigatoria.

Magistrulu va di -ocupatiune si diligentiei private,
anume va face cu scolarii repetitiuni istorice, 1 va face se
dica de rostu sententie biblice si alte sententie morali, cantece religiose si poesie. E forte bene pentru toti, dar' mai

alesu pentru cei ce nu voru av multe ocasiuni a lege si a

audi despre religiune el se invetie de rostu una suma de
atari lucruri neaperate.
Dela teneri mai maturi se potu cere si repetitiuni

elaborate in scrisu, deslegari asupra intrebariloru, obieptiuniloru, desvoltari de concepte morali, s. a..
Nota. Magistrulu va areti Ca omenii sunt detori a fi toleranti si c potu fi toleranti cu tote a sunt diferite doptrinele cele
positive ale religiuniloru diferite.

CAPU XV.
Organatiunea scoleloru.
224. Importanti'a culturei pentru etatu.

Cultur'a nu e neaperata numai pentru omenii particucari ci si pentru statu. E forte mare diferentia intre statulu, alu caruia membri 'si au cstigatu in teneretie una cul-

www.dacoromanica.ro

NECESITITEA INSTITUTELORU PUBLICE PENTRU CULTURA

273

tura adeverata corporale, intieleptuale si morale, si intre altu

statu, ai carui membri nu 'si au cstigatu atare cultura. Statala deantaniu va fi mai sanitosu, mai tare, mai intielegutoriu, mai morale, celu dein urma va fi nepotentiosu, stupidu
si espusu la multi periculi, cela deantaniu va subsiste si
va trai, celu dein urma se va ruind pre incetu si se va face
preda cebra mai tari si mai rafinati, pre celu cultu voru
stima rivalii seau nemicii chiaru si candu s'a templatu de a
cadiutu pana la unu lempu.
225

Necesitatea instituteloru publice pentru cultura.

Deci scolele publice sunt unulu deintre obieptel e cele

mat momentose ale administratiunii statului. Adeca multi
parenti nu sunt in gradu el se 'si iuvetie pre copiii loru,
se le d cunoscentiele si direptiunea fora de carile nu s'aru
pot conduce dupre cuvenientia, acesta scadere o suplinesce
statulu redicandu scole publice, unde se afle ocasiune totu
cetatianulu a 'si cestigd cunoscentiele necesarie.
In seolele publice s'au cultivatu toti cei ce au fostu
mai presusu decatu contempuranii loru, toti cei ce au cugetatu si au invetiatu cera de folosu pentru umanitate ; scolete publice au conserbatu si au propagatu scienti'a si artea,
scolel e publice au pert eptiunatu scienti'a ; chiaru si disputele
scoleloru au fostu unu medilocu prein carele s'au lamuritu
conceptele, s'au redicatu indointiele si s'a disipatu intunereculu. Resultatele invetiaturei publice pentru universitati si
umanitate sunt mai mari si mai multe decatu ale invetiaturei private, cu tote ca nece folosele acestia inca nu se potu neg..
226.

Solicitudinea statului pentru scole.

Toti cei ce au potere si una influentia mai mare asu18

www.dacoromanica.ro

274

SOLICITUDINEA STATULUI PENTRU SCOIX

pea multimiloru au detoria a intemeli, a conserbd si a perfeptiund institutele redicate pentru cultur'a publica. Unele
institute publice s'au fundatu de par tieulari petruusi de dorinti'a fericirii contemporaniloru lora si a posteritatii, altele
eau fundatu de r e g enti luminati, si asia e un'a dein cele
mai sante detone ale stateloru, gubernialoru si autoritatiloru
a conserbd ce au intemeliatu altii, a intemelid ce inca lipsesce si a deplini ce a remasu nedeplinitu, a ajut si a
perfeptiund unde se cere ajutoriu, sj specialmente a ingrigi,
c, se aiba tote clasile natiunali institute de cultura acomodate dupa indigentiele loru. Guberniale, cari, in loca se 'si
iinplinesca aceste detone, redica institutele intemeliate mai
inainte de altii, privati seau regenti, sunt gubernia nemice
culturei natiunali si umanitarie.
Tuse statului nu se cuvene unu dereptu nemarginitu asupe a educatiunii cu violafea dereptului parentiloru. Atunci
unu guberniu despoticu in poterea unei asia numite educatiuni natiunali ar' pot se duca natiunea la nesce scopuri
forte pecatose si periculose, la obscurantismu, la prejudecia
periculose religiunii, moralitatii celei adeverate si in urma
la perirea natiunale. Deci cd se nu se temple unele c, aceste ar' fi neaperatu a se constitui prein alegere si preveghiatorii si magistrii scoleloru, si statulu se respepte si se
iee in consideratiune representatiunile autoritatiloru scolastice
create si recunoscute de statu. Unde lipsescu seau nu ajungu
fundii, seau se administra reu, acolo se faca fundatiune insusi, se d subventiuni, se inderepte administratiunea. In
urma se considere si se remunere nieritele magistriloru si ale
barbatiloru de scola '.
.

Unii
sunt de parere d ae dev se se lase scolele IIU.

www.dacoromanica.ro

NECESITATEA CULTUREI TOTURORU CLASILORU

275

mai la industri'a privata si concurentiei toturoru clasiloru,

ra statulu se nu aiba nece una solicitudine pentru d'insele 2.
Acesta parere e unilaterale. Atatu statulu catu si privatii,
clasile si comunitatile sunt obligati catra scole.
Nota 1. Parerea lui Fichte.
Nota 2. De acesta parere a fostu _Rousseau * si Mirabeau,
si e adeveratu GA, a une ori amestecarea gubernialoru in lucrarile scoleloru mai multu impedeca si strica decatu ajuta; guberniale faca la programate ani intregi, cari particularii cetatiani
chiamati spre acelu scopu le ara face mai bune in cateva lune,
apoi ce ese dein amorea si insufletirea natiunaliloru e mai bunu
decatu ce se face de catra unii deregutori mai pucinu iuteresati
pentru progresula natiunale: totusi numai pre acesta energia a particulariloru nu se pote las, natiunea, flenduch nu tiene indelungu.
Apoi multimea nece nu are conscienti'a necesitatii scoleloru, si

asia e neaperatu c, se ajute si se puna man'a si guberniale.

227. Necesitatea culturei toturoru clasiloru.

Mai de multu statele urmau masimla, eh, cultur'a nu ar'

fi necesaria pentru tote clasile poporului, dela acesta erore
au inceputu acumu a se abate celu pucinu la parere ; erau
chiaru si state incivilite, carile credeau, cit numai una parte
de omeni ara fi destinati c6, se fia fientie ratiunali si libere,
ra ceealalta parte ara fi destinati numai pentru usulu celoru deantauiu. Uncle se mai afla ceva dein acestu spiritu
intunecatu, acolo patronii serbitutii imbraca masc'a umanitatii si apera serbitutea sub pretestu, ch lumin'a ar' fi forte
stricatoria pentru una parte de omeni si ca i ar' face mai nefericiti. Acea clase, daca ar' pot, ar' convinge pre tota lu*) Considrations sur le gouvernement dela Pologne et sur la rformation
projete.Capu. IV. sur Pducation.

www.dacoromanica.ro

276

PR1NCIPIALE ORGANATIUNII SCOLELORU PUBLICE

mea, =nudo, d'ins'a numai de aceea tiene spiritulu poporului sub tutela seau epitropia, si numai de aceea 'i ascundo
si 'i retiene derepturile, pentru c se le asecure mai bene.
Inse una filosofia sanitosa si una religiune amica umanitatii,
precumu e cea crestina, nu vede alta nemica in acestu pretestu decatu nesce motive diptate si inspirate de pasiunea
duminatiunii si a ambitiunii, si nu se indoesce a declard cu
solemnitate, cumuc finare omu e detoriu nu numai a nu
retien derepturile cele naturali si nealienabili ale de apropelui seu, ci inca a'lu ajut c, se se pota bucur de d'insele
catu mai curundu, si cumuca celu deantaniu dein aceste
derepturi e neimpedecat'a cunoscentia a adeverului, si in
urma cumuc tote incercarile cele demne ale guberniului
numai asia potu se alba sucesu, daca nu se va pune in contra loru barbari'a, stupiditatea si nescienti'a cetatianiloru. CA,-

ci daca are guberniulu veri- unu scopu determinatu, pre acel'a numai asia pote se '1u efeptue, daca cetatianii suut petrunsi de necesitatea lui si aplecati pentru d'insulu.

CAPU XVI.
Principide organatiunii scoleloru publico.
228.

Conspeptulu acestoru principia.

Aceste principia se referescu 1) la separarea diferitelora scole dupa destinatiunea si scopurile lora cele diferite ;
2) la calitatile, alegerea, pusetiunea si relatiunile magistriloru ; 3) la organatiunea propria a invetiaturei dupa plana ;

4) la impartirea clasiloru intre magistri si discipli; 6) la u-

www.dacoromanica.ro

SEPARAREA SCOLELORU DUPRE SCOPURILE LORU

L077

urea scopului educatiunii cu scopulu invetiaturei si alu disciplinei ; 6) la indigentiele cele esterne ale scoleloru in respeptulu localelui si a medialoru cerute de invetiatura ; 7) la
conserbarea scoleloru in florea loru.
229. Separarea scoleloru dupa scopurile loru

Scopurile si ocupatiunile cele diferite ale membriloru natiunali, apoi sepsulu si etatea loru ceru ca se se separe si

scolele si se se acomode dupa indigentiele toturoru. De aci

se nascu ' scolele pentru agrieultori, pentru profesiunisti, artisti, economi, negutiatori, invetiati, politici, osteni, s. a..
Nota. Pedagogii germani intemelia separarea scoleloru mai
multu pie diferenti'a clasiloru decatu pro diversitatea scopuriloru

si a ocupatiuniloru candu; le impartu in

scole dela

tiera si

seole dela urbi seau civili, apoi dicu: se se faba acole pentru copi tieraniloru, unde se se cresca spre a fi tierani; peotru copiii

profesiunistiloru di, se se cresca pentru industri'a civile ; pentru co-

piii avutiloru si ai celoru mai culti ci se se cresca pentru postu4

rile politice si pentru cstigurile superiori. Acesta impartire e si
nelogica si injuriosa. CA-ci fiendu cetatiani toti membrii unei
natiuni, scolele inca deu se fia tote civili; apoi de se si aila clasi la
fiacare natiune, educatiunea nu d basata pro principia creatoria de
caste si perpetuatoria de clasi privilegiate, ci (16 organata asia in
catu se respunda la indigentiele spirituali ale toturoru cetatianiloru,
veri cu ce obiepte ara voi se se ocupe. Celu nobile seau avutu

pote se aiba placere a se ocupi uumai cu agricultur'a Beau a 'si

cresce copilulu numai pentru agricultura, si Cincinatu a fostu
chiamatu dela aratru la diptatura. Adeveratu eh aceste sunt
esceptiuni, totusi organatiunea scoleloru basata pro diversitatea
casteloru nu se pote impac, nece una data cu unitatea natiunale.
230. Alegerea magistriloru publici.

In flacare scola magistrulus e lucrulu principale. Dela ca-

www.dacoromanica.ro

278

PREPARAREA SI ESAMINAREA MAGISTRILORII

pacitatea si credentea lui depende mai totu sucesulu : unde

aceste lipsescu, acolo metodurile, instruptiunile, programatele

si organisatiunile tote suut fora de nece una folosu. Deci

alegerea magistriloru e lucra de cea mai mare importantia
pentru toti carii voescu a intemeli scole. Calitatile pedagogului si ale magistrului se cunoscu dein principiale cele
universali ale pedagogicei si ale didapticei.
231. Prepararea si esaminarea magistrilora

Cu catu e de mai mare importantia magisteriulu toturoru

scoleloru fora de nece una diferentia daca aceste sunt infe-

riori au superiori, Cu atatu e mai neaperata prepararea si

esaminarea ntagistriloru.

Prepararea se face in asia numite seminaria, despre

carile vomu vorbi unde voinu traptd despre scolele particularie.

Fora de esaminare nu aru dev se se constituesca nece

macar magistrii privati, carii prepara tenerimea pentru scole ; in unele state sunt obligati a se supune la esame chiaru
si magistrii privati carii invetia in casele cetatianiloru privati; esaminarea e mai bene se se faca de catra una comisiune esaminatoria decatu de catra unulu singuru, carele de
multe ori n'are nece una cunoscentia despre lucrurile scolastice. Comisiunea va urmd legiloru puse pentru acestu scopu
seau dupa instruptiunile ce va fi avendu dela autoritatea
competente.

Fiacare esaminare va consiste in elaborate in scrisu dupa

necesitatile si natur'a scolei, in discursi orali asupea obi-

epteloru de invetiatura, a metodicei si a literaturei pedagogice, in urma in leptiuni de proba. Inse aceste leptiuni sunt
impreunate ca multe necomoditati, si nu sunt in usu pretotu indenea.

www.dacoromanica.ro

DETERMINAREA OCUPATITINILORU MAGISTRULUI

279

232. Rigores, si ecitatea in esaminare.

Esaminarea d se fia rigurosa si nepartiale totusi se

mi treca preste marginile ecitatii nece se prea incorde pretensiunite. In scolele poporarie si elementarie, unde numeruin obiepteloru e mai marginitu seau unde nu se pote pane
decatu unu magistru, acolo se pote cere cd magistrulu se fia
in gradu de a proptme tote obieptele unei clasi, ra in scolele superiori ar' fi Ima pretensiune prea incordata cd unu
magistru singuru se faca tote leptiunile unei clasi.
233, Determinarea ocupatiunilorn magistrului.

Na e bene a incarcd pre tare pre magistru Cu ore didaptice Si cu alte ocupatiuni. Adeveratu cd e diferentia mare
in care scola invetia magistrulu. Unele leptiuni cera una

preparatiune lunga si fatigatoria, seau sunt unite ca multe

ocupatinni acesorie, pentru esemplu cu legerea si coregerea
elaborateloru studentiloru, si aceste de multe ori facu cate
doue dein acele uncle magistrulu, dupa ce si a cstigatu ceva
deprendere, &Ad; are se faca cate ceva inaint% de leptiune,
ra dupa leptiune netnica. Totusi fiacarea invetiatura e fatigatoria, si mai alesu daca e insarcinatu magistrulu cu prea
multe ore pe di, atunci elu va face forte pucinu progresu in
studiale sale seau chiaru nece unu progresu, si inca 'si va
cautd recreare in petreceri nearmonice ca deregutori'a sa
numai c se "si uite de jugulu scolasticu celu apesatorin.
Multu depende si de acolo daca magistrula are una
subsisten! ja task cd se nu fia nevoitu a 'si cstigd cele
necesaria cu instruptiuni private seau ca alte ocupatiuni colaterali, atunci dela unulu cd acel'a se pote cere mai multa
lucru scolasticu, in catu nu va fi prea mitt' daca va face

trei pana la patru ore pre di.

www.dacoromanica.ro

280 SUPLENTII, MAG. STABILI SI MDTABILI, SUBSISTENTI'A LORD'

231. Colaboratorii seau suplentii.

E una datena forte folositoria la unele institute de a

pune colaboratori seau suplenti pentru ajutoriulu magistriloru
carii au imbetranitu in scola. Colaboratorii a une ori se
multiamescu Si cu onoraria mai mici, unde potu cstig prein
instruptiune privata, si scol'a nu sufere dein caus'a betranetieloru si a nepotentiei magistrului betranu.
236. Magistri stabili si mutabili.

Schimbarea cea dga a magistriloru e stricatoria pentru

scole la tota intemplarea. Unde domina acesta sistema acolo
nu se pote esecut nece unu plants de invetiatura, nece unn
metodu didapticu consecente, nece una conlucrare armonica
la scopuri bene meditate,
236.

Subsistenti'a magistriloru.

Scolele nu potu face progresu doritu ande magistrii sunt

Epsiti chiaru de midilocele vietiei cele mai neaperate. Asia
dara fundatorii scoleloru au detoria de a mesur totudeun'a onorariale magistriloru dupa caristi'a midiloceloru vietiei,
pre catu permite poterea stateloru seau a comunitatiloru si
locuitoriloru.

Nota 1. Multu s'au disputatu si se disputa pedagogii, daca

ar' fi mai bene se 'si iee magistrii salariale dela statu seau dela
comunitati? amendoue sistematele au neajunsele loru. Statele fora

de avere publica potu face forte pucinu, cele ce au avere multa

luata dela beserece si claustre ara pote face mai multi', inse
nu tienu proportiune intre salariarea deregutorilor# de statu si a
magistriloru, acelor'a comunemente le facu salaria mai mari cu
tote cit inulti au numai una ocupatiune mecanica, ra starea magistriloru in unele state e revoltatoria.

www.dacoromanica.ro

281

SUBSISTENTIA MAGMTBILORU

Nota 2. Pentru imbunatatirea salarialoru invetiatoriloru s'au

propusu mai multe proiepte: in unele state au manta contributiunea, luandu mai multu mai alesu dela unele clasi, cumu sunt
pentru esemplu cei necasateriti, punendu dare pre articulii de
lupsu s. a.; in alte state au proieptatu c, se se aplice mai bene
fundurile ce au unele beserece avute seau alte fundatiuni, carile
acumu s'au facutu nefolositorie, in ultra All proieptatu c se ajute
si statulu mai alesu in statele, carile .s'au pusu Cu poterea in posesiunea toturoru seau a multoru fundatiuni eclesiastice. Multe

state au si data esemplu bunu in tempurile mai noua, si au facutu adeverate imbunatatiri in institutele scolastice. Multu a contribuitu spre acestu scopu si una administratiune mai buna a funduriloru scolastice, dar' totu remane destulu de facutu pretotu-

indenea, intre salariale magistriloru si a altoru deregutori nu e

proportiune derepta, mai alosa invetiatuzia elernentaria sufere nespusu in tote statele dereptu paupertatea magistriloru.
Nota 3. In unele scole sunt iutroduse clidaptrele, chiaru si
in gimnasia si in scolele reali salariate, unde salariulu nu ajunge pentru subsistenti'a rnagistriloru ; inse acestu institutu are multe urmari rele : subsistenti'a magistrilaru depende numai dela grati'a
cea variabile a parentiloru, tutoriloru s. a., dela variabilitatea tern-

pului, dela bunavointra si invidi'a colegiloru;e lucru degradatoriu pentru magistru a 'si lu, salariulu cu paral'a, si a d admonitiuni parentiloru prein deregutorii publici, a =bid dein casa
in casa pentru salariu ; a fi marginitu salariulu magistrului la donariale dein partea parentiloru la serbatori, cari si candu le facu,
le facu de multe
ori cu una speciale nepolitetia, si la Germani
,
numai dupa ce canta magistrulu afora la usia. Aceste si alte asemini datene au influentia rea si asupr'a moralitatii nzagistriloru.
Nota 4. Deci uncle e neaperatu a se adun salariulu magistrului dela locuitori, precumu e specialmente in tote scolele
poporarie dela sate si comunitatile lipsite de capitana si funduri
scolastice, acolo se se adune toti banii scolei intru una casa coonline, si de aci se se imparta magistriloru de administratoriulu
fundului scolusticu. Parentii arii au copii de scola se se oblige
18*

www.dacoromanica.ro

282

GRADULli MAGISTRILORU IN SOCIETATEA CIVILE

a l. una suma determinata pentru fiacare copila de scola, acesta

suma se se puna in cas'a scolei; s'ar' pot uni si ea administrarea
erariul2a beserecei, mai alesu unde sunt preotii mai insufletiti penti u scola, ch-ci in unele locuri magistratii, prevegbiatorii si alti
deregutori insarcinati a pune administratori venituriloru scolastica

au mai pucinu sentimentu pentru scola si decatu tieranii. Crearea fundului scolasticu in fiacare comunitate, fia urbana fia satesca, aseminea si administrarea lui e fora indoela a comunitatii,
si candu s'ar' ere& si s'ar' administri, de entra comunitate cama
se cuvene, atunci salariulu ma,gistrului nu ar' depende dela numerulu scolariloru si dela capriciulu parentiloru, derepturile comunitatiloru inca aru fi mai asecurate; scol'a inca va fi frecentata mai bene indata ce voru fi nevoiti parentii a contribui ceva
pentru fiacare copilu de scola, in loculu cebra pauperi de totu
e detoriu statulu se ajute.
Nota 5. Aceste. carile s'au iusemnatu pana aci despre magistrii publici si scolele publico nu se potu aplici la magistri i privati, precumu sunt in multe urbi. Acesti'a au se se invoesca ei
cu parentii. Inse chiaru unii c, acesti'a sunt de multe ori multa
mai periculosi pentru tenerime decatu folositori, fienducit nemine
nu esercita nece una prevegbiare acurata asupr'a loru. Tote scolele si pensiunile carile sunt speculatiuni financiarie ale intreprendietoriloru loru, sunt suspepte si stau totudeun'a pre unu fundamentu nesecuru. De aceea fiacare statu cevasi mai regulatu are
obligatiune de a esamine, si de a inspept, multu mai acuratu si
mai rigurosu scolele propriamente private si pensiunile.
237. Gradulu magistriloru in societatea civile.

NU e de ajunsu c, magistrii se aiba subsistentia m'esta,

se cere ca ei se se bucure si de unu gradu onorificu in sucietatea civile. Adeveratu ea estimiulu scolariloru nu depende

dela gradulu celu civile alu magistriloru lora, tenerii necorupti de prejudecia judeca meritulu dupa alte mesure. Adeveratu ca fiacare magistru intieleptu si culta Va dori mai

www.dacoromanica.ro

GRADULI3 MAGISTRILORII IN SOCIETATEA CIVILE

283

multu c se fia traptatu omenesee mai alesu de catra superiorii si patronii scoleloru, seau parentii scolariloru, decatu se
aiba nu sciu ce grade superiori in ordinea cetatianiloru, carile
acumu au inceputu a se esilet dein tote societatile culte, si
unele s'au facutu chiaru lucru de risu, precumu sunt clasile
de boeria, c adeca unulu se sieda seau se merga inainte
fienduc e caminariu si celualalta mai inderetu fienductt e
numai sietrariu.
E de necrediutu cu cata arogantia se porta comunemente
unii mari preoti si seculari catra nesce magistri, carii de
multe ori 'i intrecu cu scienti'a si cultur'a, aseminea e necrediutu, ca cata recela si nepesare se porta chiaru si
parentii catra magistrii copiiloru loru, carii lucra numai pentru cultur'a si fericirea copiiloru loru, multi credu ca au
facutu prea multu pentru d'insii daca 'si tramitu copiii la
scola seau daca le au respunsu didaptrulu stipulatu. Adeveratu cb, magistrii 'si pierdu stim'a de multe ori numai prein
servilismulu loru, inse si acst'a vene de multe ori numai
dein paupertatea loru, care 1 constringe a fi serbili.
Nota 1. Se cuvene a destinge intre scole si magistri. Gradula eivile nu se pote desparti de totu nece una data de prospe.
ritatea eivile. Si gradulu civile fora de prosperitate seau stare do
multe ori e forte apesatoriu precumu se vede in nobilii cei scapatati,

Magistrulu dela sate e chiaru asia demna de stima ,ci si

direptorele scoielora celoru mai renumite dela urbi, inse lui i a
costatu mai pucina fatiga pana ce s'a preparatu pentru postula
sea decata acestuia, si ela traesce in alte relatiuni si cercunstautie, si asia diroptorelui se d una grada civile superiore, cu tote
aceste magistrului inca se cuvine tott-4 stim'a si onorea statului
seu, prein urmate se fia scutitu de ocupatiunile cele degradatorie,
cari le pote face vericare mercenariu, si se nu'lu trapte nece unu
superiore alu sea c, pre aim serbitoria.

www.dacoromanica.ro

284

DESPRE DIREPTILINEA SCOLASTICA

Nota 2. In respeptulu traptarii magistriloru e neaperatu

a face aducere amente unoru efori, inspeptori, clireptori, scolarchi
si patroni c se nu trapte pro magistri c si cumu aru fi supusii
loru, si se faca alegere intre magistrii cei esperimentati si Cu
merite si intre candidatii cei teneri. Eforulu seau direptorele
numai atunci ar' pot se se mesure cu magistrulu candu ar' posed si cunoscentiele acestuia; si numai atunci ar' pot se se puna
judecatoriu preste metoduiu lui didapticu candu ar' pot se 'si
si apere judeciulu cu ratiuni. Acst'a inse nu se pote pretende
dela fiacare scolarchu eclesiasticu seau seculariu, a-ci atunci uuulu
c, acest'a ar' fi deutu se fia fostu chiaru magistru. Era daca nu

e in statu se faca acst'a, atunci elu e detoriu a 'si

aplic, sco-

larchatulu si eforatulu numai spre aceea, c, se apere in derepturile

loru pro magistrii cei conscientiosi si capaci, se 'i ajute in por-

tarea sarcinei loru, se le esamine si se le asculte proieptele, si

unde e cu potentia se le apere si se le puna in lucru, apoi se
preveghie asupea economiei si a policiei scolei. Asia au traptatu
totudeun'a eforii cei intielepti pre magistrii cei meritati,
Licebat nobis, dice Ernesti dein Lipsi'a, in ilia schola talibus
(uovis) institutis uti, quod carebamus miseris illis legum vinculis,
quibus in aliis scholis obnoxii sunt etiam boni praeceptores, ut non
possint suis institutis uti: et id fa6ebamus inconsultis jis, qui de
more, inspectorum nomen ferrent.Deylingio (scholae Thomanae
Ephoro) memini me hoc narrare, cum plures jam annos illa ration e usus eram. Cum ei excusare factum instituerem, ille vero etiam
me prudenter fecisse, ajebat: Nam consulendo saepe bona consilia
corrumpi; me vero rectius inspectoribus omnibus intelligere certe debere, quid esset Wile juventuti 1."
238. Despre direptinnea scolastica.

Scol'a numai asia va pot inflori daca va av afora de

magistri buni si afora de alte necesaria si unu direptore,
carele au meritatu stim'a si increderea magistriloru si a sco1)

Narihtio de I. M. Gessnero in Ernesti Opp. Rhetoricis p. 488.

www.dacoromanica.ro

ESAME PENTRI1 DETERMINAREA CLASE!

235

lariloru nu numai prein cunoscentiele sale precumpanitorie,

celu pucinu in unele ramuri principali ale invetiaturei scolastice, ci si prein intieleptiunea si prudenti'a pedagogica,
si prein umanitatea sa in tote relatiunile Cu magistrii si scolarii, prein urmare prein blandetiele unite cu tari'a carapterelui,
prein nepartialitate, neinteresatetia, si inainte de tote prein aceea, daca are interese cd se stibsista institutuln si se infloresca.

Direptorele se aiba tari'a carapterelui, dara cu tote aceste se nu fia despotu preste magistri si scolari. Elu are
se conduca scolele, se tienia ordinea scolastica, se destepte
pre magistri si pre scolari, prein esemplulu si consiliulu seu,
se mantienia pacea si intielegerea intre toti funtiunarii scoleloru si se decida ca votulu seu candu sunt voturile magistriloru desbinate, acst'a inse precumu va fi determinatu
prein constitutiunea tierei, in carea se afla direptiunea.
Pre catu e inse chiamarea direptorelui de iusemnata

pre atatu e de momentosa si alegerea lui ; daca ese reu alegerea direptoriloru, atunci scaderea si stricatiuniie se cunoscu in dieci de ani. Puciue deregutorie sunt, unde necapacitatea ar' aduce atat'a stricatiune cata aduce necapacitatea unui direptore scolasticu.

Asia dara spre a fi bunu direptore nu e de ajunsu numai atatu cd se aiba cineva ani multi de serbitiu, seau se
fia unu scriitoriu renumitu, ci inainte de tote cd se aiba talenta didapticu, cunoscentie intemeliate, judecata derepta, si
pre langa aceste se fia insufletitu pentru deregutori'a sa.
Nota. Biografiele reptoriloru.
239. Esame pentru determinarea clasei.

E forte stricatiosu a trece pre scplari deintru una clase

in alta fora de a fi esconinati mai inainte, daca sunt capaci

www.dacoromanica.ro

286

NUMNRULU SCOLARILORU IN CLASI

pentru clasea in carea clorescu se intre. Daca se trecn la

una clase pentru carea sciu prea multu, atunci se faca aroganti, dein contra scadu cu anim'a si nu potu progrede.
E mai usioru a curiosee capacitatea pentru clasi supenon i a cebra ce invetia in scole publice decatu a cebra ce
invetia dela magistri privati. Totusi numai esaminarea orale
nu e de ajunsu, se cere a se da scolariloru si specimini inscrisu, dein aceste se cunosce multu mai bene catu pote scolariulu decatu numai dein nesce respunsuri nemerite seau nenimerite cari le da oralmente la intrebarile puse.
Pedagogra condemna pre acei esaminatori, carii trecu
la clasi inaintate pre scolarii necapaci, numai pentru ca se
faca multiamire parentiloru, caror'a le e rusine a 'si ved
copiii in clasi inferiori ; e demna de totu despretiulu si purtarea aceloru esaminatori perfidi, carii inainta pre scolarii
necapaci pentru folesu privatu pecuniaria, seau condemna
a reman in clasea loru totu numai dein acestu motivu, a-

ceste casuri se templa adesu unde e in usu didaptrulu ;

deci e mai bene a compune una comisiune esaminatoria pentru esaminile de prornotiune, membrii acestei comisiuni se
se ice nu numai dein magistrii clasiloru superiori seau numai dein ai celoru inferiori ci dein toti. Atare comisiune
nu pote se lipsesca la nece una scola mai mare.
240. Numerulu ecolariloru in clasi.

Numerulu scolariloru se nu fia prea mare, daca trece

preste 50 in una clase, atunci trecu lune intregi pana ce
magistrulu abia
cunosce dupa nume, a cunosce calitatile
fiacaruia, a'i esamini pre toti, a d indereptariale necesaria
fiacaruia in parte atunci e cu nepotentia, atunci celoru lenesi si neatenti e forte usioru a arma dupa modula loro,

www.dacoromanica.ro

DISCIPL1N'A SCOLASTICA

287

In clasile scientific& potu fi mi numerosi decatu in cele

limbistice, totusi numerulu prea mare iugreuna repetitiunea
si in cele scientific. Numerulu mare e mai stricatoriu in
clagile superiori, fienduch in aceste rnagistrii au de a ocupfi
mai multu poterile sufletului cele superiori ale scolariloru,
ra in clasile elementarie numerulu mai mare nu e asia, do
stricatoriu, adeca pana candu invetiatur'a consiste mai multa
intru aceea, c magistrulu prevorbesce si scolarii dicu dupa

d'insulu s. a.. Una suta de copii potu invetia cera de rostu

toti de una data, potu se descria cele dise de magistru s. a.,
inse indata ce au se d ratiuni despre cele ce au invetiatu
veri au scrisu, atunci si in clasile elementarie indata nutnai
e cu potentia a conduce ca folosu pre una suta, inca nece
pre 50. Metodulu lui Bell-Lancaster ajuta ceva, inse pucinu,
si de multe ori acestu metodu e numai unu rea necesariu.
241.

Disciplin'a scolastica.

Indata la intrarea in scola se se espuna scolari-

loru detoriele loru, deschiderea scoleloru se se faca ca una

certa solemnitate.

E neaperatu ci magistrulu se st de invetiatura

cu tota seriositatea si diligenti'a, se nu treca cu vederea nece
una len p seau negligentia a scolariloru, si se cera dela d'iusii una deslegare acurata a toturoru problemateloru, atunci
scolarii se deprendu la ordiue, a fi laboriosi si acurati in
tole ocupatiunile lora, atunci ei nu remanu dela scola, si au
multiamire a le face tote acuratu, dein contra daca e magistrulu nepesatoriu si negligente scolarii inca se invetia asia.
Magistrula se se feresca in invetiatur'a sa de reri
ce ar' ajutti frivolitatea scolariloru, seau ce ar' pot se corum-

www.dacoromanica.ro

288

DISCIPLIN'A SCOLASTICA

pa sentimentalu toru morale, dein contra se le aduca amente

de multe ori, ce detone mari are fiecare cetatianu catra

patri'a sa, ce detone mari voru av una data si ei de a implini catra patri'a loru, c asia spiritulu patrioticu si natiunale cela adeveratu se prenda radecine de buna ora in animele loru.

Magistrii si scolarchii au multe ocasiuni de a indemmi pro scolari spre cele bune si de a 'i abate dela rele,
pentru esemplu candu intra in funtiune magistri noui, la
inceputulu si la finitulu cursului scolasticu anuale, la diferite
serbatori religiose seau civili s. a..
Magistrii voru relev specialmentel c portarea
morale, derepta, modesta si umana in couvesatiune cu conscolarii si in tote reporturile ca alti omeni facu pre scolariu
mai demnu de respeptu de catu talentulu si cunoscentiele.
Prein asemine traptare dein partea magistriloru si a scolarchi-

loru se va inlesni forte multa oserbarea disciplinei intre

scolari.
242 Continuatiune.

Spre a mantien disciplin'a intre scolari serbescu si

atestatele si censurele scolariloru. A ceste pre cei buni indemna si conserba in calea buna, pre cei rei peclepsescu
si inderepta. Spre acestu scopu se tienu cataloge la institute, unde se insemna notele scolariloru, cari la trei lune
se culegu, se judeca de catra autoritafea scolastica competente, si judeciulu se spune fiacarui scolariu in parte
se scia daca s'a purtatu bene seau daca are scaderi de indereptatu. Tuse a censur e lucru forte greu, mai alesu daca
se face comparatiune intre purtarile scolariloru ea se se clawww.dacoromanica.ro

DISCIPLIWA SCOLASTICA

2$9

sifice dupa purtare si se se puna unulu inaintea

ad
pote se ratecesca si magistrulu celu mai deteptu ; nurnai
galitatea singura decide pucinu asupea pretiului interim, ea
pote fi de multe ori numai efeptuht unui temperamentu blanda
si fricosu. Scolariulu afla uedereptate in clasificatiune de
multe ori si acolo uncle clasificatiunea e forte derepta, fiendud nu i se potu espune totudeun'a ratiunile pentru Ce
i au judecatu pre conscolarii lui mai aspru seau mai blanda.
Deci pedagogii cei mai buni s'au declaratu in contra clasificarii si a numerarii scolariloru dupa pretiulu si meritulu
loru celu interna.
Indiciale despre purtarea scolariloru se potu publicd
in scola, ei deu se scia, cumuc sunt supusi acestui tribonariu ; inse si acesta publicatiune a se se faca celu pucinu

cu atat'a crutiare, si inca cu mai mare, cu cata se face publicatiunea judecialoru in statulu civile. Dar' si candu se

faca atari publicatiuni

in scole,

atunci inca se cuvene a

desparti pre cei dein scolele mai mari de cei dein scolele mai
mici, c-ci sunt unele lucruri carile se potu spune si deu se
se spuna celoru mai mari carile nu sunt pentru cei mai mici.
Aceste judecia nu deu a se publi c in fienti'a de facia a
speptatoriloru straini, carii venu dein curiositate la esaminile scolastice, acst'ff ar' fi una neomenia in contra tenerimii, estilitatel in contra parentiloru, 4i carory copii au
meritato aspra mustrare, prein acst'a s'ar' nutri desertatiunea celoru laudati, si s'ara obtunde fora de indoela doua
deintre sentimentele cele mai delicate, verecundi'a si mode-

Scolarii nu sunt criminali pentruc au meritatu punitiune si mustrare in internulu scoleloru; deci ar' fi mare
sti'a.

neomenia., a rusin pre unti teneru ratecitu publicandulu

19

www.dacoromanica.ro

290

PUNELE SCOLASTIGE SI PREMIALM

intea unui auditoriu mestecatu, si barbaria a mai adauge

durerea cea profunda a parentiloru prein una asemine batjocura.

Cu atatu mai pucinu sunt aceste judecia pentru publiculu celu niare, cu tote ch si ac6st'a inca s'a facutu in
unele institute si in unele programate scolastice. Una lauda
moderata, si una desteptare cordiale pentru abiturientii cei
buni, tacerea celoru mai rei pote se folosesca. Dein contra
numai a vituper si a publich infami'a nu folosesce mai
nece una data, ci strica in cele mai multe casuri, amaresce
pre parenti si pro copii si nu ajuta nemenui. Unii potu ca(16 in desperatiune vedienduse dati la cunoscenti'a publicului ea nesce criminali.
243

Punele scolastice si premiale.

Punele se modifica dupre cumu sunt scolele si tenerimea scolastica. In respeptulu premialoru se fia disciplin'a
forte cercunspepta si avara. ln,crederea si incuragiarile publice sunt mai bune decatu tabulele meriteloru in cari se
scriu tote faptele cele bune ale scolariloru, aseminea si ordinile s. s..
Nota. Amorea si seriositatea face de multe ori mai mare
efeptu asupr'a copiiloru dein poporu de catu asupr'a copiiloru
celoru nobili daca aceia sunt stricati prein educatiune. Mai
inainte credeau pedagogii c invetiatur'a nu ar' pot face nece
unu progresu fora de una disciplina tiranica, dela acestu metodu
s'au abatutu toti pedagogii cei mai buni. Aducerea amente, mustrarea, despartirea de ceialalti, lipsirea de unele derepturi, repetitiunea
celoru neglese, -degradarea la gradu inferiore s. a. voru fi de

ajunsu pentru cei ce mai au capacitate de a se inderepti, ra

celu ce nu se inderepta cu nece un'a dein aceste, unulu c acel'a
se se departe dela scola pentru c se nu strice pro col buni.

www.dacoromanica.ro

EMULATIUNEA, ESAMINILE SCOLASTICE

291

244 Emulatiunea.

Emulatiunea a fostu totudeun'a unu indemnu forte tare

pentru diligentia. In anii anteriori certarea pentru locu
(certamen pre loco, s. scripta pro loco) sunt mai acomodate,
translocatiunea in clasi superiori e acomodata in scolele superiori. Acst'a se se faca cu orecare solemnitate. Capulu
lucrului la translocatiune dela una clase inferiore la alt'a
superiora e capacitatea si nepartialitatea, ea se cuvene a
se face nu numai de catra unu magistru, ci se se decrete in
consiliulu mai multor'a dupa lege.
245.

Esaminite seolastice.

Esanzinile (examina) c se fia folositoria, se cuvene 1) se

fia adeverate esamini, nu numai role impartite ; 2) esami-

natorii se scia esamind cumu se cuvene ; 3) se se d ocasiune toturoru scolariloru, c se arete, ce au invetiatu, si
cumu potu se spuna cele ce au invetiatu ; 4) el resultatulu esamelui se fia in adeveru decisivu, adeca se se cunosca dein
esame daca e aptu scolariulu spre destinatiunea, pentru carea invetia ; decisiunea se se faca cu cea mai conscientiosa
neliartia litate.

Esanzinarea se cuvene magistrului ordinariu, fienduch

esaminatorii straini forte de multe ori se incurca si se pripescu cu judecat'a ne avendu una cunoscentia acurata despre scolari.
Nota I. Esaminile sunt seau publice seau private. Esaminile publico numai atunci respundu la scopu 4 se se cunosca
dein d'insele ce si catu sciu seolarii, candu nu e mare numerulu
clasiloru si alu scolariloru de esaminatu. Ele sunt comunemente
numai solemnitati scolastice, carile se facu la finitulu anului seau
alu semestrului, la carile se invita amicii instituteloru scolastice,

www.dacoromanica.ro

ESAMINILE SCOLASTICE

292

cunoscitori seau necunoscitori de atari institute. In atari esamini

nece nu se intreba totudeun'a toti scolarii, ci magistrulu alege
pre cei mai buni si 'i intreba. Dar' dein aceste esamini a rare
ori se cunosce catu a invetiatu fiacarele. Totusi ele au acestu
folosu, ci, dau importantia scolei in ochii scolariloru si ai publicului, hpoi mai au gi hcestU %low, ch lumina si inderepta )11-

decat'a publicului supea spiritului si a metodului scolasticu si

destepta pre publicu a se interedi de aceste. Tienu destepti si
pre magistri, ch-ci fiacarele doresce c, scol'a, lui se sulasista, apoi in esaminile publice, dein respunsurile scolariloru de multe
ori mai aspru judeca pre magistri decatu pre scolari. In ultra aceste dile dau ocasiune de a infacia publicului esercitiale scolariloru elaborate in scrisu de tota speci'a. Veri catu de superficialmente le contempla publiculu pre aceste, ele au totusi influentia

asupea diligeiatiei scolarilort piein ide'a a ele au ajunsu la cu--noscenti'a publicului.

Numai se aiba grigia poliaa scolastica, c se se tienia ordinea si bun'a cuvenientia la atari solemnitati. Cit-ci esitulu si
intratulu celu necontenitu alu curiosiloru de multe ori turbura pre
magistri asia in catu nu sci nemine despre ce se vorbesce.
Pentru esaminile private spre a fi folositoria, se cere 1) c
6e se esaMine inaintea scolarchului si a madistriloru cei ce vbru
a intrd in (kola, 2) Se te esaniine la difeiite tempuri (cam pe la
diunietatea seau la finitulu anului) acumu unele clasi acumu altete.
Magistrii cei buni voru face esamini private la repetitiunile speciali si generati; la carile aru pot se Eta de facia si scolarchulu si
alti magistri mai multi, si scolarchulu ar' pot pune intrebari dein
cele invetiate mai de multu, c, se veda, daca nu le au uitatu, prein
acst'a esamele se face mai interesatu si mai seriosu. Esamee
Se pote minutia mai inainte tu eatuva Itempu, acst'a destepta
diligenti'a cea privata a scolarilora si repetitiunea a totu studittlu
facutta pana la acelu tempu.- Acestu esame, ne fiendu publititi,
pote E. mai rigorosu, si unu adeveratu scrutinium ingeniorum et

diligentiae, si pote se arete mai bene atatu negligenti'a catu si

in eritvlu.

www.dacoromanica.ro

ESAMMILE SCOLASTICE

293

3) Esamele care se face inainte de alegerea orecarii destinatiunei mai alesu scientifice, pentru esemplu inainte de a trece
la facultate. (Despre acest'a ii altu locu).
Nota 2. C, esa minile se respunda seopului si se aiba importantia inaintea esaminatiloru se cere 1) a se depart dela d'insele totu ce ar' av de scopu numai se faca ilusiune, anume ma-

gistrii se nu prepare pre scolari pentru esame, se nu le spuna

mai inainte ce voru fi intrebati soul respunsurile, cu atatu Thai
pucinu se imparta la fiacare intrebarea si respunsulu ce va av
se spina de rostu, se nu inaltie pro cei et' talentu mai eminente,
nece se umilesca cu intrebari mai grele deinadensu pre cei mai
debili, Beau pre cei ce nu au favorea magistrului. Nu e nece
una ocasiune mai buna de a cunosce carapterele magistrului decatu esaminile. 2) Magistrulu se fia adeveratu esaminatoriu na
docente) care vorbesce multu numai c. se 'si arete eruditiunea sa.
?rein Sckenti'a Scolariloru sei va stralaci magistrulu insusi mai multa

decatu prein scienti'a sa.

Totu ce vorbesce ela, se fia scurtu si determinatu. Intreba-

rea se se puna scolariloru partictlari Ream in ordiue, ,acumu

afore de ordine, a une ori la tutu corula. Nece pre unula Jse
nu '1u tienia prea multa; nece pre ,unulu se tu 'la itreca ea Vederea. Ciirsulu se fia rape& O nu sci unulu, se dice altulu.
Cele te s'au (Hsu reu, falsu, te se inderepteinse nu de megistruci de arlu dei/e,
alu t4e1e, Vank 4a cela oe Ye isdi tnai bene.
Nota 3. In allele instituto ha dreefiutu, eh ar' fi mai berie,
esanrindtorii se fia persone itraine

ci preiti acst'a s'aru pot

eorpulu magistriloru,

iti mi usiora ilusiunea ascul-

In adaveru aunt vatele eatatoriloru carea 9`e tettrpla

Sari, iti carile atesta Maeda e Dote pune in lacrare firth de nece
esamini.

unu periculu. ehiarti si magistruln 100 e dorestfa, 'ea' se 'se tonvinga dein candu n canau despr p`rogresalu scolatiloku
omeni cunoscitori punendula intrbarile ei de a dereptuh. Totasi
acestu metodu nu se pote adopt cfi regula universale, I>entruch
1) mai antaniii tutu inagistru `Una si conseientiost lotudeunn e
ai esaminatoritau celft mai ptu: a) pentruch elu soi mai bane catu.

www.dacoromanica.ro

394

CUIVA SCOLELORU PE(TRU SAN1TATEA CORPORALE

pote se pretenda dela scolarii sci, deci elu pote se iee in consideratiune candu intreba capacitatea, diligenti'a si negligenti'a
scolariloru sei fora se 'si permita intru acst'a vreuna partialitate ;
b) pentruc scolarii lui sunt deprensi cu limb'a si cu manier'a lui,
s unu strainu 'i pote incurc usioru si atunci candu sciu, mai
alesu daca esaminatoriulu strainu e neomenosu, in catu se terau
scolarii de d'insulu si se impedeca in cursulu cugetarii lora; c) magi-

strulu mai bene va sci acomod intrebarile dupa respondenti, in

catu acele nece nu voru fi prea usiore nece prea grele.
In genere sunt forte pucini apti spre a fi buni esaminatori de teneri, seau pentrua, nu posedu tote cunoscentiele cerute spre acestu scopu, seau pentruch, nu au destula desteritate
in metodulu catecheticu,si acst'a se templa de multe ori chiaru

celoru mai invetiatiatunci se voru intorce in cerculu intrebariloru celoru mai triviali seau intrebarile lora atatu voru ii de
oscure, in catu scolarii nu le voru pot intielege, si voru tac,
Beau pentruch atari esaminatori la urma se pierda in doptrinari
pre larga.

Fienduch esaminatorii straini nu cunoscu pre scolari,

de aci urma multe neconvenientie: esaminatorii straini lauda in
publicu de multe ori pre cei ce n'au nece unu meritu, pentruc
esaminatorii straini facu erore in persona, seau ca scolariulu a
datu unu respunsu bunu prein intemplare ea tote 6 alt'mentrea
sci forte pucinu, si acestu respunsu e decisivu pentru tota scienti'a lui. Mai usioru si mai bene e a las, ascultatoriloru c se
alega ' obieptulu, prein acst'a se taia ocasiunea la vence deceptiune, dara acestu metodu pote se aduca usioru in confusiune si
pro magistrula celu mai deprensu mai alesu in scolele invetiate.
De aceea rernane lucrulu cela mai securu a se increde in carapterele morale si in onestatea personale a magistrului, si a introduce

in scole acestu s,piritu, c, se creda insisi m:darii, cuinua e nedemna si degradatoria pentru d'insii veri ce conventiune si veri ce
cointeligentia a scolariloru cu magistrii inainte de esamini.
246. Cur'a scoleloru pentru sanitatea corporale.

Scolele au se contribuesca si spre aceea ca se se con-

www.dacoromanica.ro

EDIFICIALE SCOLASTICE

295

serbe sanitatea corporale a scolariloru ; acst'a se face 1) me-

diatu: a) deca se tiene unu aeru curatu in stantiele unde

sunt scolarii, si una temperatura acomodata etatii, anului si
temperamentului lora ; b) daca magistrulu starnesce a se tien
curati'a mai alesu in scolele poporarie, unde elu are detoria
a contribui si spre aceea, cd se se inderepte scaderile educatiunii
domestice. c) Magistrulu se nu fia nepesatoriu nece in tempulu

scolei cumu stau si siedu scolarii in scola a se nu se deprenda reu, se cresca strambi, seau se 'si apropria nesce
datene rele la legere, sensoria de carile se nu se pota des-.
vetid in tota vieti'a. d) Magistrulu se fia solicita si pentru
ci se apere ochii scolariloru de miopia si se 'i ajute intru
desvoltarea loru, se nu 'i incarce Cu leptura Si cu scrisoria
prea multa, mai alesu se nu 'i lipsesca de somnulu necesariu.
2) Spre acestu scopu scol'a contribuesce mediatu si positivu:
a) schimbandu lucrulu si recreatiunea, esercitiale spirituali si
corporali ; b) intrerumpendu orele de invetiatura pentru cateva
minute pentru c scolarii se respire aeru curatu ; c) prein
esercitia gimnastice.
247. Edificiale scolastice.

Proprietatile unei case de scola cele mai universali : 1) una

pusetiune trancila, sanitosa, departata de veri ce ar' pot

se impedece 'seau se corumpa aerulu curatu ; 2) camere de
ajunsu pentru scolari, magistri si inca si pentru combinatiuni
cerute de progresulu in invetiature. 3) Camerele se fia de-

stulu de largi, c se pota cuprende unu numera proportiunata de studenti, si comode, pentru cd magistrului se pota ved

usioru pre toti scolarii, si acesti'a aseminea se '1u pota ved

si audi ; 4) la institutele mari se fia una camera spatiosa

www.dacoromanica.ro

296

BIBLEOTEC'A SI APARATELE SCOLASTICE

pentru serbatorie scolastice , 5) camere sanitose si cuvenienti ose pentru magistri si preveghiatori ;" 6) totu institutnlu
se fia incungiuratu si aprope de unu loen liberu, de una

gradina fora de care Eli pote fi nece scol'a cea mai mica.
7) In camere se fia senile, mese, catedra si alte lucruri
necesaria, si mesele de scrisu asia se fia asiediate, in (Atli
se venia lumin'a deinainte.
Nota. 'Miele natiuni si comunitati atatu sunt de nepesatorie catra scolele loru, in catu casele de scola mai multu semina

cu nesce cariere decatu a scola; A cu tote aceste atari natiuni

s'i comunitati preda multi bani pre pase de teatru si de jocu.
248. Bibliotec'a si aparatele scolastice.

Bibliotec'a e neaperata pentru &care scola, cA-ci margistrii comunemente au salaria atata de moderate, ca tu abia
'si pota intempind spesele doruestice. pentrq bibliotec'a scqZeloru dela tiera se cgre unu micu capitariu, acest'a se se
tienia Eje inventariulu parockien cumperarea cartiloru se fia
in grigi'a preotului si a magistrului. La bibliotec'a scolelorg
invetiate se se alega bibliotecaria deintre magistrii acestoru
scole, si se se inavutiesca bibliotec'a nu numai cu carti de unele
specie.

Mora de biblioteca se cep naturalia,mqdele,ingtrumeate fisice, carte s. a..

249 Cumu potu inflori scolele?

Statulu celii infloritoriu alp scoleloru au depqn4q ily*

dela multimea scolarilqru., ci dela spiritulu? de carele e iasufietitu magistrulu si scolarii, adeca spiritalu scientien inticleptiunin diligentien disciplinen si natiunale, florca si in-

www.dacoromanica.ro

CUMU POTU INFLORI SCOLELE

297

intarea scoleloru depende multa si dela zelulu patriotiloru

si dela interesele ce au pentru scole ; apoi si dela for2n'a
guberniului; guberniale republicane sunt naturalmente mai
interesate pentru lumina dereptu si virtute, prein urrnare si
pentru scole ; unele gubernia nu dau volia unoru clasi mai
inainte nece macar se invetie a lege si a scrie, altele dau
ordinatiuni destule ci se se faca scole poporarie, inse nu dau
libertate poporului cd se 'si pota face scola si se pota ambid la scola ; in unele state copiii deserta scolele elernenta
rie cd mai apoi se se faca presedenti la tribunaria, in atari
state nu e mirare daca scolele superiori sunt deserte. In statele aristocratice si oligarchice cultur'a si luminarea poporului se considera cd periculosa, de aceea tote adoperatiunile acestoru state pentru cultur'a poporului se marginescu
numai la programate, cari se si publica a une ori pentru
cei ce nu cunoscu statulu lucruriloru se creda cumuca
acele se si efeptua. Sunt si unele state constitutiunali, uncle
se schimba programatele scolastice mai asia cumu se schimba
ministrii.

Nota. Totusi unu numeru insemnatu de scolari carii ambla

la scola regulatu, e semnu. de incredere, mai alesu unde fiendu
acole mai multe scolarii au libertate se alega. Era unde nu le
pesa magistriloru de acesta incredere, ei inca dorescu se fia scolarii mai pucini fiendu salariulu totu acelasi, apoi undo tenerimea nu are nece miu interese daca adauge semi scade in cunoscentie, acolo scol'a va inceti curundu. Optimus quisque praeceptor frequentia gaudet, ac majore se theatro dignum putat.

Unu ruagistru ()nest(' nu va face c magistrii despre carii

dice cintilianu: qui colligunt discipulos non severitate disciplinae, ne
ingenii experimenta, sed ambitione salatantium, et illecebris adalationis I.
1)

Dialog, de caus. corr. eloq. c. 29.

19*

www.dacoromanica.ro

ASTEDIAMENTULU SCOLASTICII

298

250. Asiediamentulu scolasticu.

Spre a conserbd ordinea in scole e neaperatu unu asiediamentu seau regulamentu scolasticu, a se introduce unde

lipsesce, a se revocd unde s'a datu uitarii, a se renov si a

se modified sub santiunea autoritatiloru superiori unde are
opu de indereptare Acestu asiediamentu va cuprende
numai preceptele didaptice asupra planului invetiaturei si a
totu cursulu de invetiatura, ci si tota constitutiunea scoleloru mai miel seau mai mari ; ocupatiunile, derepturile si detoriele magistriloru si deregutoriloru scolastici ; conditiunile,
dela carile depende susceptiunea scolariloru si dupre carile
se inderepta si parentii ; terminii ferieloru scolastice, regulele de a se oserb la casu de vacantie profesorali seau candu
sunt impedecati de a urmti, precumu si tota polici'a scolastica. Acestu asiediamentu se cuvene se se afle in manele fiacarui magistru, precumu si legile pentru scolari, pentruca
magistrii se pota face discusiuui asupr'a lui si se '1u pota
compard cu prasea acolo unde ieu parte la conferentiele
scolastice.

Nota. Unde e atare asiediamentu scolasticu inca domina

de multe ori arbitriulu si una desordine singularia, ra unde
lipsesee acolo e si 13331 reu,
251. Conserbarea ordinii prein supraveghiare.

[Jude e nutnai unu magistru precumu e la sate acolo

supraveghiarea nemediata e a preotului si a curatoriloru beserecei, preotulu e direptore ; la scolele mari, unde sunt magistri multi acolo supraveghiarea asupea ordinii e a direptorelui, carde merge inainte cu esemplulu. Direptorii sunt
respundietori, de aceea ei sunt obligati a inspeptd clasile

www.dacoromanica.ro

PROGRAMATELE

299

pentru ci se tienia in aptivitate pre magistri si pro scolari,

se cunosca talentulu, donulu didapticu si metodulu magistriloru teneri, in invetiatura si disciplina, si apoi se le pota
dd consilia folositoria crutiandui in presenti'a scolariloru. Acestu
scopu de a conserb tota ordinea scolastica se ajuta specialmente prein confereatiele scolastice, a caror'a organatiune

se cuvene a se determin dupa caretatea cea particularia a

scoleloru.

Nota.

Conferentiele

seolastice sunt neaperate pentru fiaca-

re scola, si Cu catu e institutulu scolasticu mai mare si mai

compusu Cu atatu se cuvene a se tien mai adese ori.
Obieptele acestoru confereutie aunt: metodulu, frecentatiunea,
disciplin'a scolestica, tote indigentiele scoleloru, si polici'a. Afora
de acesti articuli esentiali sunt si altii acidentali, pro carii i oferescu
cercunstantiele.
Couferentiele sunt loculu, unde magistrii 'si manifesta parerile, dorintiele, planurile, indoelele, sperantiele, esperientiele rela-

tive la scienti'a si postulu loru, aici potu se 'si presente operele

spre a fi vediute si esaminate de conferentia, si acst'a (IA vietia
colegiului magisteriale.

In scolele dela sate conferentiele se tienu de preotu si magistru la finitulu fiacarii luni. Dein candu in candu va fi de
facia si inspeptorele scolasticu. In scolele elementarie, reali, gintnasiali voru lui parte la conferentie toti magistrii. Dein canda

in candu potu se fia de faca si eforii. Tote obieptele carile se

potu amen, mai antaniu se se propuna numaipentru deliberatiune,

si numai in ceealalta conferentia se se faca defmitiunea seau

decretulu asupea loru,
Se se tienia protocolu despre fiacare conferentia, subserisu
de toti magistrii.
S 252. Programatele.

Prein aceste se intielegu aci nesce disertatiuni carile

www.dacoromanica.ro

300

INFLUENTPA AUTORITATIL011,11 SUPR'A SCOLE.

se faceau si se facu si acumu la unele scole mai alesu gimnasiali, cu ocasiunea unei serbatorie scolastice, la finitulu
anului scolasticu, la mortea cuiva s. a.. Aceste potu se fia
folositorie numai se nu se prea ingreune magistrii carii si
alt'mentrea inca au destule sarcine ; altmentrea aceste desertatiuni sent bune midiloce spre a respandi multe cunoscentie folositorie intre cetatiani si spre a destepta intru insii
spiritulu patrioticu si sentimente natiunali.
253 Influenti'a autoritatiloru scolastice asupr'a scoleloru.

Influenti'a autoritatiloru scolastice : eforiloru, inspeptoriloru, direptoriloru s. a. asupea scoleloru e forte mare
si pote fi forte folositoria, daca acele autoritati respundu chiamarii loru, ra dein contra potu aduce multa stricatiune
scoleloru, candu acelesi sunt nesce persone lipsite de acea

bunavointia, fora de carea scolele se vestediescu si se desfacu, seau si daca au bunavointia, inse nu au capacitatea
ceruta, nece cunoscenti'a lucruriloru scolastice, nece metodulu

de a traptd, cu magistrii si cu scolarii.

AlVmentrea relatiuuile autoritatiloru scolastice se modifica dupa calitatile scoletoru si ale magistriloru.
Cu deregatori'a autoritatiloru scolastice sunt unite visitatiunile scolastice si reporturile ; visitatiunile scolastice au
caraptere diversu dupre cumu merita magistrii incredere mai
multa seau mai pucina ; reporturile aru dev se se marginesca
numai la cele ce aducu adeveratu folosu fora de micusiorarea autoritatii magistriloru. In scola deu se fia cataloge
de nume si de leptiuni si alte insemnari, spre a se pot
presentd delegatiloru autoritatiloru competenti.
Nota. Visitatinile scoleloru, precumu se facu de commie,

www.dacoromanica.ro

INFLUENTPA AUTORITATILORU SCOLAS SUPR'A SCOLE.

301

potu fi pre catu filositorie pre atatu si fora de nece unu folosu
si uritiose.
Voru fi folositorie, candu visitatorele va veni in scola c, unu

amicu, carele doresce, c se le afle tote in ordine, carele se

bucura de progresulu scolei, si doresce c scol'a se aiba tote
lucrurile necesarie ; se faca pace intre cei aiscordati si neuniti,
pro magistri si scolari se 'i pota recomendA la autoritatile supreme. Candu visitatorele va veni in scola c se aseulte, seau se
intrebe, dar' se nu entice nece una data nece dereptamente nece
nedereptamente pana ce se afla in scola ; candu mai alesu in institutele mai mari, cumu sunt gimnasiale, va ascult pro fiacarele,
nu numai pro celu de antaniu, ci si pre celu dein urma; candu
va apreti si cercunstantiele. cele speciali ale scolei si nu va

mustra pro una scola pentruca dora nu afla intru ins'a totu ce
e bunu in alta scola; candu nu va face reporturi la autoritatile
sup eriori fora de a fi aretatu mai inainte resultatele oserbatiuniloru sale cebra caror'a se cuvene, fora de ai fi consiliatu seau de
a le fi facutu mai autaniu admonitiuni eu gur'a.
In urma candu nu va face nece una promisiune pro carea
nu o pote implini, si candu va uni cu aceste si una umanit ate,

carea se pote astept cu dereptulu dela fiacare visitatoriu de

acole, atunci visitatiunile voru fi folositorie.

Dein contra ele voru fi numai nesce ceremonie deserte si

ospetie c si visitatiunile unoru episcopi si protopopi, si voru
destept numai neincredere si ura, in catu visitatorii voru
dupre sene numai dispretiulu magistriloru si alu scolariloru.
Nota 2. Fiacare scola se cuvene su aiba cataloge despre
seolari in ordine tabelaria, uncle se fia insemnata si frecentatiunea.

Afora de aceste se aiba tote aptele relative la ordinea scolei,

si visitatorii se intrebe de d'insele candu visita scolele. A se tramite tabele la a-utoritatile superiori despre frecentatiunea toturoru
scolariloru in parte e superfluu.

www.dacoromanica.ro

CAPU XV.
Despre scolele speciali.
254.

Cultur'a inteleptuale a magistriloru dein scolele elementarie.

Pentru cult ur'a inteleptuale, apoi si pentru cea pedagogica didaptica, precumu si morale si religiosa se cuvene a
intemell seminaria seau preparandie.
Magistrii scoleloru elementarie se cuvene inainte de

tote se 'si cAige cunoscentie luminate si praptice despre

religiune, dora de aceste cunoscaitiele cele mai folositorie
si mai necesarie dein scientiele naturali, precumu despre
pamentu, dein istori'a lumii si specialmente a patriei, dein
gramatica, agricultura si dein dietetica ; apoi desteritate in
legere, computare, scrierea caligrafica si ortografica, si una
deprendere in scriere si in vorbire.
Nota. Divisiunea scoleloru seau impartirea invetiaturei in
regulamentulu scolasticu p. 6. . .
256.

Cultur's loru pedagogica didaptic'a.

Dupa ce au invetiatu magistrii acestoru scole obieptele

prescrise, atunci la oree determinate voru dev se fia de
lacia in scola, unde profesorele preparandiloru va invetiA
pre copii, cd se veda cumu invetia, si se invetie si ei metodu ; apoi se invetie si teoretice regulele pedagogice si didaptice, si in urma profesorele de preparandia se 'i puna cO,
se invetie si ei pre copii in scol'a supusa scolei preparandali
mal antaniu in a sa fientia de facia, mai apoi oi singuri dupa
ce voru fi deprensi, se d copiiloru si esercitia, si acele se
le corega.

www.dacoromanica.ro

DESPARTIREA PRUNCILOU DUPRE CAPA-CITATEA SI SEPSU 303

Dein puntulu culturei morali a fiitoriloru magistri elementari ar' fi mai .bene c seminariale seaupreparandiele se
fia la tiera, pentruca magistrii se nu se desvetie de laboriositatea, frugalitatea, parsimoni'a si modesti'a tieraniloru
Magistrii elernentari dela tiera si femenele lora nu se cavene se imite lupsulu celoru dela urbi.
256.

Scopulu, obieptele scoleloru elementarie.

V. Regulamentulu scolariu p. 7. 14-18.

257. Despartirea prunciloru dupre capacitate si sepsu.

E neaperatu a se face despartiamente, septiuni sean

clasi pentru ineeputori si pentru cei mai deprensi, chiaru si
ande e numai unu magistru si una stantia, a1t'rn6ntrea nu
se pote ajunge scopulu invetiaturei. Inainte de ala siesele ami
nu s'ar' cuveni a suscepe in scola pre nece unu copilu. Dupa
aceea fiacare scola elementaria fia cata de mica, se aiba
doue septiuni, si unde e Cu potentia, se se invetie separatu
fiacare septiune,

asia cata candu esu dein acola cei mai

mari, se intre cei mai mici. Acst'a ar' fi neaperatu cela

pucinu cande se facu unele leptiuni numai pentru una parte,
in catu ceealalta parte ar' face numai confusiune daca ar' fi
de facia ; mai greu ar' fi la sate, unde vena copii si deja

alte sate, si cei mai mari aducu pre cei mai mici. 'use
greutatea se redica daca are scol'a si una stantia separata
pentru lucra, atunci schimbarea se pote face. Seau unde nu
e stantia separata, acolo pana esplica si invetia pre unii,
celorualalti se le d se seria si se compute.
Unii pedagogi apera, cumuci e Cu totulu necesariu a
desparti baiatii si fetele chiaru si in scolele cele dela sate,

www.dacoromanica.ro

304

SOLICITUDINEA PENTRU MORALITATE, ORDINE SI DISCIPLINA

altii sustienu dein contra, eh acst'a nu e chiaru atatu de

necesaria, apoi in multe locuri nece nu e cu potentia, pentruch atunci se cera mai multi magistri, mai multe stantie,
prein armare si spese mai multe. Afora de acst'a in aceste
acole si cunoscentiele sunt comuni, cari se cuvene a se O,
baiatiloru si feteloru ; fetele potu e remanie mai indelungu
la una invetiatoria, carea le va deprende la lucrulu de mana,
si la economi'a domestica.
268. Solicitudinea pentru moralitate, ordine si disciplina.

Virtutile, in carile se cuvene c magistrulu scoleloru

inceputorie se deprenda pre scolari sunt specialmente : onestatea, laboriositatea, ascultarea de superiori, simplicitalea
moriloru, cumpetulu, amicabilitatea, politetra cea naturale
(careia e contraria rusticitatea si tontra), credentra in serbitiulu stipulatu; inainte de tote amorea catra domnulu tierei si catra patria, barbatra in belu, unita ca umanitate catra nemicu. In arma se destepte sentimentulu si pentru c
se sonserbe lucrurile folositoria publicului, seau cuije adaugu la 1rumusetiarea vietiei, cumu sunt diferitele plantatiuni
pentru comoditatea omeniloru si infrumusetiarea locului, operele de arte s. a., aceste se le apere in contra spiritului
destruptivu alu tenerimii celei neculte.

bloralitatea se ajuta si prein disciplina; afora de cele

ce amu insemnatu despre disciplina, punele si remuneratiunile scolastice ( 241-243) adaugemu, ca in scolele mai impo-

porate deu se se aplice si scolarii pentru conserbarea ordinii si a bunei cuveuientie, pre unii deintre scolari se 'i puna
magistrulu c se ice amente si se insemne pre cei ce vena
la scola si pre cei ce uu venu la tempulu sea ; se ice a-

www.dacoromanica.ro

SOLICITUDINEA PENTRU MORALITATE, ORDINE SI DISCIPLINA 805

mente asupea ordinii si a curatiei ; altii se conserbe si se

imparta lucrurile : cartele, penele s. a., se le culega rasi ;
acesti deregfitori scolastici voru ajut, multi' pro magistru in
ocupatiunile lui.
Nota. Acesta sistema er, in usu in multe scole mai de
multu, inse in multe locuri ea a degeneratu in tirania scolastica.
Cu tote aceste acesta idea e capulu lucrulni in organatiunea scoleloru facuta dupa metodulu lui Bell si Lancaster, si in atari
scole nece nu pote fi alt'mentrea, pentrucl in atari scole au se
invetie mai multe sute de copii numai intru una stantia.
Atare scola pote fi organata camu in modulu urrnatoriu
Ea consiste 1) dein magistru, 2) dein comisiunea administrativa si 3) dein scolari.
Scolarg se impartu in doue seau mai multe clasi principali
dupa cursulu invetiaturei prescrisu, apoi fiacare clase dupa numerulu scolariloru sei in mai multe septiuni mai mici.
Magistrulu e singurulu invetiatoriu pentru tote ramurile de
invetiatura, si totu de una data si autoritatea administrativa suprema in scola.
Comisiunea consiste dein epreveghiatorii generali si dein preveghiatorii clasiloru;

cei deantani administra lucrurile cele ge-

nerali ale scolei, cei dein urma au presiedenti'a in septiunile loru,

si preveghiarea asupea septiuniloru lora.
Preveghiatori generali stint trei. Unulu iea arnente c scol'a
se fia curata totudeun'a, c, fiacare scolariu se se presente in seo-

la curatu; mesele si scaunele se fia la loculu loru si cumu se

cuvene; c, in scola se nu fia nemic'a neordinatu, se nu fia aruncate lucrurile si intru una parte si intru alea; tabelele de parete si celealalte tabele, cartile, materialile de scrisu s. a. se se
afle tote la loculu loru ; scol'a se se aeresca dupa cuvenientia:
candu intra si esu scolarii se se tienia ordinea si cuvenienti'a s. a..
Acestu preveghiatoriu (16 se se afle totudeun'a celu deantaniu in
scola, c, se pota recepe pre fiacare scolariu ce intra in scola.
Alu doilea preveghiatoriu are inspeptiunea asupea aperatului
20

www.dacoromanica.ro

-QO6

$CQ11 RE4L1, altERCIALI

61idaipticp, asppea cartjloru, tabele;oru de scrisu, materialiloru da

acrisu, pre aceste le d preveghiatoriloru de clasi candu e neapg..

ratu ft se d, la copii penkru usu, si le iea rasi pentru zi se le

asiedie la loculuborn. Elu provede si pentru ca se fia penele
taiate bene totudeun'a, si cartile de scrisu se fia lineate dupa
regula pana unde e neaperatu a fi lineate.
Alu treile preveghiatoriu are preveghiare asupra frecentatiunii; Lari scolari au remasu dela scola, si pre acesti'a insemna
in list'a absentiloru.
Aceste trei deregutorie se incredu numai scolarlloru celoru
mai acurati.
Preveghiatori de clasi sunt atati cate septiuni de seolari
stint in clasi.
Acesti preveghiatori de clasi provedu, c, scolarii se fia la
toculu loru fiacare, se se porte omenesce, se 'si faca fiacarele lucrula

carele i s'a datu, c, se 'si aiba fiacarele cartile la sene, si se nu

'si disipe lucrurile, si se se porte intru tote dupa legile scolei.
Magistrulu are preveghiare asupr'a toturoru, si daca se oserba tote acuratu, atunci disciplin'a scolastica cgstiga forte multu.

Nota 2. In scol'a lui Bell inca s'a oserbatu, c scol'a se

pote conduce si fora de pune corporali.
269. Scale de dumineca.

Aceste sunt 4stinate specialmente pentru tenerimea,

carea a finitu cursulu eleuigntaxiu) cAci fora de acepte ar'
uita totu ce au invetiatu. Itepetitiune de una ora seau doue
ar' fi de ajunsu. Aceste scole nu suut coaptive. In multe
/ocuri in Angli'a, unde s'au inceputu deintru antaniu, repetitiunea o faca preotii Beau magistrii cei mai zelosi fora de
nece unu salariu.
260.

Scole real, comercial.

Necesitatea acestoru scole e evidente si la RomAni si

www.dacoromanica.ro

ROLE REAL!, COMERCIAL!

307

un'a deja cele mai imperiose. Iuceputulh s'a si facutu ca

scolele reali dein _Esi si dein Galati. Scientiele do a se
propune in aceste scole sunt aretate in program'a scoleloru
reali dein Esi.

Obieple scoleloru comerciali:

Cunoscenti'a merciloru, spre acestu scopu ar' dev
se fia la fiacare institutu coraerciale unu cabinetu de merci,
unde aceste se se pota arettt scolariloru.
Scienti'a comerciului spre a cunosce diferitele specie de comerciu, pentru esemplu comerciulu de comisiune, de
speditiune, de nolegiu, de incarcatura, de asecurare, comerciulu cursului baniloru, cambiale, si alu diferiteloru bance s. a..
Istori'a comerciului; polici'a comerciale si dereptulu comerciale;
Cunoscentiele
mai alesu limb'a
francesca, germana.
Esercitiale comerciali:
Computhrea comerbietle.

Invetiatuea praptica despre tienerea tarta" co.1

tr6evciati, despre calculatiunea merciloru, despre mare si navigatiune.

Esercitia de stilu in limb'a romAna, italiana, francesca s a. mi alesu esercitiN in corespundehti'a comertiale.
Deprenderi la diferitd negotia comerialf, dupre
cumu permith loculn unde se afla stol'a, pehtru esemplu de4
prenden i la bursa, la dogane s. a..
Daca scol'a coMerciale e totu de una data si institueu de
educaliune, atunci se cuvene a o conduce asia, irk cata se
se ineungiure tote deprenderile rele, dein contra se' se prek

www.dacoromanica.ro

308

SCOLE DE ARTI, AGRICOLE; SLBANARIE SI MONTANISTICE

pare scolarii pre catu se pote mai bene pentru pusetiunea

lora viitoria.
S 261.

ScoleIe de arti.

Aceste potu fi seau scole de arti frumose, precumu e

piptur'a, sculptur'a, music'a s. a. cari se numescu si academie, seau scole de artile secularie cele Mai necesarie prentru

vietia, precumu e pentru esemplu scol'a de arti dein Esi;

acesta scola e de cea mai mare insemnaiate pentru Ramani
atatu dein respeptu industriale catu si dein respeptu strinsu
natiunale, de aceea nece nu se potea afla in tota Moldov'a
altu locu mai acomodatu pentru d'ins'a. Inspeptarea ei fienda
in ochii guberniului, nu are dificultati, cele mai mari dificultati
venu dein lips'a magistriloru capaci si suficienti.
Spre a nu se corumpe limb'a prein introducerea cuventeloru straine in arti si in reporturile comerciali alte natiuni
au urmatu acestu metodu, a au ordinatu comisiuni de barbati
competenti pentru fiacare arte seau ramu de comerciu, cari
au facutu vocabularia pentru tote conceptele de arte si de
comerciu eu denumirile cuvenite, pre carile apoi academiele
seau congresele invetiatiloru le au criticatu si le au aprobatu.
262 Scole agricole, sabanarie si montanistice.

Se potu redid asemeni institute si pentru economii,

peduttra si montanistii fiitori. Aceste scole nu potu fi
multe nece una data pentru greutatea de a all suficienti
magistri esperti.

In aceste scole e neaperatu a uni teori'a ca praptic'a.

La institutulu agrariu seau scola agricola nu se potu suscepo de catu scolarii carii au terminatu cursulu scoleloru reali.

www.dacoromanica.ro

KOLE AGRICOLE, SALBANARIE SI lIONTANISTICE

309

Basile principali spre a stabili unu institutu agrariu

folositoriu stint: fisic'a si chimic'a, botanic'a si istori'a naturale, meteorologi'a si mecanic'a.
Chimic'a deschide materiele dein carile se compunu vegetalile, analisa diferitele pamenturi, invetia, cari sunt principiale alimentaria, stinge prejudeciale vulgari, areta oficiulu
fiacarui pamentu, si plantele cari sunt mai acomodate pentru
d'insulu; demustra fertilitatea cea adeverata, si cumu au a
se face locurile feraci, si diferitele specie de finui; lucrarea

loru si aplicatiunea loru.Uninduse apoi chimic'a eu bolanic'a areta esistenti'a planteloru, earl sterilescu pamehtulu,
si care 'i dan indereptu poterea rapita de cele deantaniu ;
asia dara chimic'a si botanic'a aunt basile teoriei agricole.
Fisic'a e apoi necesaria agricultorelui pentru influenti'a
ce au meteorele asupea planteloru, si particulariamente lumin'a, caldur'a, eleptricitatea, care precumu sci fiacine sunt
adeveratii promotori ai vegetatiunii; afora de aceste fisic'a
presenta mediale acomodate spre a curiosee schimbarile atmosferice prein barometru, termometru, igrometru, prein cari
agricultorele pote cunosce apesarea, temperatur'a, nmiditatea
aerului, si inca si indivina schimbarea atmosferei.
Scientiele naturali (particulariamente zoologi'a ajuta nespusu de si Mill una modu mai pucinu direptu. Znologi'a

invetia a cunosce animaliale, tad atat'a contribuescu la economi'a rustica, apoi scopulu cu atatti se va ajunge mai
usioru daca se voru uni cu cunoscentiele zoologice si cunoscentiele scolei veterinarie, fora de cari agricultur'a nu
pote prosperfi.

Cu zoologi'a se ameliora speciele de vite, se introducu

noue, cari potu se faca unulu dein ramurile prosperitatii

www.dacoromanica.ro

SOCIETATILE AGRARIE

310

publice cele mai importanti.

Zoalogi'a sterpesce animaliale

nocive.

Asia dara dein cunoscenti'a botanicei, chimice4 fiSicei,

zoologiei unita cu praptic'a toturoru tempuriloru si tibreloru

se nasce seienti'a agraria, soientia forte intensa, carea cere

afora de aceste si cunoscentie de architeptura rurale, dunosanara serbitutiloru ritrali, a codicelui selbanarin, si inca si
cunoscentie politice.

Despre acesta scola oserba unu Italianu invetiatui ci,

nu e pgntru totu\ agricultoreie, ct numai pentru aceia carii
potu se faca cursulu acestoru scientie, inse folosulu ei e
nutre si pentru cei ce nu potu face totu cursulu acestora
scientie, ca-ci cei neinvetiati vediendu, cama faca cei invetiati, se voru lasa de erorile si prejudeciale loru cele antice
si voru urma una economia agricola mai, ratiunabile.
263. Societatile agrarie.

Inse ca se Dota prospera agnIcultur'a mai multa sunt

folositorie, si eh/ara necesarie sacielatile agrarie, ele inainta
scienti'a latiandui precepitele, facundu esperimente nottai si in
fine desteptanda emulatiunea, prein care pe va perfeptiunk
fiacarele rama de agricu1tura4

In tierele Romane, carile sunt chiamate per excellear

tiart la agricultura, aceste societati sunt cu totulu peculio,
sute. Aceste secietaq se forma mai antaniu de proprietarii
fundiari, carii au locuri intense unde potu se faca esperimente. Cine n'a avutu ocasiune seh veda atad societati in
Franci'a, Itali'a s. a. pote ved in Ungarfa, unde preseden,
tu i si membrii ataroru societati sunt comitii, baronii si toti
posidentii si invetiatii, la esperimentele agriooli se aduna

www.dacoromanica.ro

SCOLE DE FETE

811

ea la oongrese toti agricultorii carii voescu se arete ca au

pentru esemplu aratrulu celu mai bunu, seau vitele cele
mai bune s. a.
21i4.

Sude de fete.

Obieptele dea se propune in aceste scole 'dupa gradula loru sunt insemnate in regulamentulu scolariu.
Educarea feteloru s'ar' cad se fia cu totulu domestica,
rnamele suut chiamate dela natura si insarcinate eg, se d
tota educatiunea fetelorn loru. Numai pentru acele fete su lit
scolele necesarie, ale caroru mame sunt impedecate naturalmente de a 'si pot cresce si invetia fetele, seau carile nu
voescu a le invetia, pentru aceste ara dev se se redice scole
publico, ra pensiunate numai pentru orfane.
In respeptulu obiepteloru didaptice prescrise de regu.
lamente pentra colele de Tete oserbamu, ca, limb'a francesca

Ar' dev se se propuna numai feteloru de bojari mari si de

negutiatori, carii faca comerciu zu francesii, ra pentru fetele celorualalti alomani limb'a francesca e numai tempa pier-

dutu, pentruca atat'a cata invetia d'insele in scola dein

acesta limba e nnmai una nemica, apoi si pentru efeptele
cele Tericulose, ca-ei femenele, carl intielegu ceva francesce
si nu au cine se le conduca in leptura, lega comunemente
n-umai romane si alte opere destinate uumai spre a interit,
si spre a subjuga fantasi'a cebra nepreceputi, carii 'si pierda
si banii si morii. cei simpli natiunali.
6 065 Despre gingLasa,

r
Gininasiale se numescu si scole invetiate seau umaniori pentruch ele nu se ocupa specialmente cu propunerea

www.dacoromanica.ro

312

MAGISTRII SI CULTIMA LORD.

cunoscentieloru praptice, carile sunt necesarie spre a esercit

vre una ramu de industria in vietra praptica, ci au de scopu a desvoltd spiritulu umanitatii in generariu, acestu scopu
cere cunoscentiele asia numite wnaniori seau literatur'a clasica,

pre carea e basata tota cultur'a moderna, de aceea obieptulu

principale alu acestoru scole e cultur'a clasica. Inse acst'a
nu eschide cultur'a limbeloru moderne, nece pre celealalte
cunoscentie, carile se propuuu si in alte scole, atatu numai di obieptulu si ocupatiunea prin\cipale a gimnasialoru e cultur'a clasica.
265. Magistrii si cultur'a loru.

Aceste institute, fiendu destinate c se d cultur'a suprema la una suma de teneri alesi dein poporu, ceru si dela
magistri una cultura superiore c se se pota present el
adeverati invetiati. Acesta cultura o cstiga ei in catuva gia
in gimnasiu ca studentii cei mai erninenti. Unii se prepara
spre a fi magistri gimnasiali facunda cursulu universitariu,
fienduch nu au toti sperantia, seau volia a se aplici la alte
ramuri, asia dara unii ci acesti'a 'si alega profesiunea de a
fi magistri girnnasiali si se ocupa in facultatea filosofica specialmente cu literatur'a si cu obieptele scoleloru gimnasiali
acestia rrau opu de alta preparatiune spre a fi magistri gimnasiali.

Afora de acst'a la universitati sunt si seminaria filolo-,

gice si pedagogice, in cari se prepara studentii in genere ca

se fia seau nnmai inagistri de universitate, seau anume in

cele filologice se fia magistri specialmente de gimnasia, si in
cele pedagogice se fia magistri pentru tenerimea toturoru
clasiloru.

In aceste seminaria se esercita studentii in propunere,

www.dacoromanica.ro

SCOLE PENTRII SERBITORI, SERBITORIE SI MERCENARI

313

in referire dein cele ce au lesu, in interpretare, disputare,

criticarea seau recenserea opereloru seau scripteloru altor'a,
si in compunere. Aceste esercitia sunt forte acomodate pentru c se nu adorma poterea produptiva mai alesu la uni.
versitate, unde studentii numai asculta.
In aceste seminaria e de doritu, el se se alega diferite
obiepte pentru esereitia, se nu se faca esercitia numai dein
filologi'a seau critic'a superiore, ci si dein istoria, literatura,

si se se deprenda a cunosce si a dejudecti si valorea cea

estetica a opereloru clasice.

Unde e ocasiune e bene c se faca si funtiunile magistrului acumu intru un'a acumu in alta clase gimnasiale, asia
se pote cunosce, ce talentu didapticu are fiacare.
Unde sunt in usu suplentii la gimnasia, acolo se potu
esercit si cl suplenti seau calaboratori. Direptorele seau
inspeptorele candu intra in scola iea amente, cumu invetia,
si chipa leptiune, le si face oserbatiunile, daca sunt necesarie, aseminea potu se 'i ajute cu consiliulu loru si conferentiele scolastice.
Nota. Totusi direptorii deu se faca luatori amente pre studentii seminaristi dein seminariula filologicu, ce diferentia, e intre
invetiatur'a academica si intre cea scolastica, c, acst'a se nu de,
genere in preleptiuni academice.
267. Scole pentru serbitori, serbitorie si mercenari.

Aceste scole sunt mai neaperate in urbi, si terguri mai

insemnate, unde aceste clasi sunt lipsite de tota invetiatur'a.
Aceste scole potu fi numai de dumineca si de serbatorie. Unde nu sunt alte edificia scol'a se tiene in beserica.
Magistrii sunt preotii.
20*

www.dacoromanica.ro

314

SCOLE PENTRU SERBITORI, SERBITORIE SI AIERCENA(U

Obieptele invetiaturei sunt: 1) legerea, aritmetic'a, scrierea;

2) catechismulu religiosu si morales in care se fia relevate

specialmente detoriele morali ale acestoru .clasi, pentru esemplu dereptatea, credenti'a, laboriositatea, crutiarea, cumpetulu
s. a., si ur'a vitialoru contrarie acestor'a ; 3) regulele bunel

4) Se invetie, cumu se pota pune la una parte

dein cstigulu seu chiaru si celu mai pauperu mercenariu.
Acst'a se va pot pune in lucrare specialmente dupa ce se
yoru infientid case de parsimonia, celu pucinu in comunitacuvenientie.

tile mai insemnate.

Efeptulu acestoru scole ar' fi, ch. s'aru redic, una multime de rele moran si fisice carile se nascu numai seau mai
vertosu dein nescientia si dein una lipsa totale a educatiunii
si a invetiaturei.

www.dacoromanica.ro

CONSPEPTULU
materieloru coprense in acestu opu.
lntroduptiune.
1.

Educatiunea si invetiatur'a

Pag.
5

Notitie Istorice.
n

2. Evreii, Egiptenii, Persii

3. Grecii
4. Romanii

.
6

5. Crestinismulu.

,f

6. Scolele dela Carie M.

7. Seclulu alu 16-lea si alu 17-lea
8. Seclulu alu 18-lea
9. Scol'a pietistica seau a lui Franke

4
4

10. Principiale acestei scole .

11. Institute si metodu.ri
12. Scol'a umanistiloru.
13. Principiale si metodurile pedagogiloru umanistici
14. Umanisti ilustri dein Germani'a
4

71

12
.

13

16
19
.

21

24

Seol'a filantropiloru.

15. Notitie istorice

16. Prindpiale si metodurile scolei filantropice.
17. Scol'a eclectica
18. Seclulu alu 18-lea

25
28
29

19. Continuatiune

30

20. Seclulu alu 19-lea.

21. Educatiunea si institutiunea la &mini

31
83

6,

6,

www.dacoromanica.ro

PARTE A I.

PED AGOGIC'A.
CAPU 1.
Pag.

/)

22. Scopulu educatiunii

Desvoltatiune ulteriore
f
Principiale supreme in educatiune. . .
. .
25. Impartirea educatiunii
.
26. Falorea teoriei educatiunii
27. Obieptiuni in contra valorii teorielora pedagogice,

36

.4

.0

-,

.
.

37
41

_
42

CAPU 11.

De educatiunea corporale.

"

2)

28. Importanti'a acestei educatiuni . . . , . .

.
29. Continuatiune
30. Grigi'a cea deantaniu pentru copii
31. Nutrimentele copiiloru mici
32. Nutrimente pentru copii mai marisiori
33. Secretiunile naturali
34. Aerulu sanitosu
35. Inbracarnentulu
36. Misicarea corpului
37. Imceputulu gimnastieei. Dominatiunea preste corpu
38. Importanti'a gimnasticei pentru educatiune.
.
.
39. Gimnastic'a naturale si artificiale
40. Misicarea corpului prin lucrulu de mana
41. Intensiunea si repaosulu
42. Influenti'a misicariloru anemei asupr:a sanatatii copiiloru

48

49
50
51
53
55
56
67
58
69

60
63

65

43. Luarea amente asupr'a streniurului sepsuale

44. Prevenirea abusului stremurului sepsuale si a pecateloru secrete ale teneriloru

www.dacoromanica.ro

66

CONSPEPTULU MATERIELORU

45. Prevenirea prein mediloce positive .

46. Admonitiunile in contra pecateloru secrete .
47. Descoperirea acestui reu seeretu alu teneriloru
Vindecarea reului
Cumu se se porte educatorii Cu alumnii amolad

317

68
69
71
.

73

CAPU III.

Despre educatiune cd una cultura a naturei spirituali.

25

95

7/

50. Oserbatiuni preliminarie

74
51. Regul'a cea mai generale pentru cultur'a poterii cunoscitorie
75

52. Intielesulu nu se cultiva numai prein invetiatura . ,

53. Cea deantania lucrare a facultatii cunoscitorie.
54. Perfeptiunea representatiuniloru sensuali
55. Gradatiunea in esercitarea sensiloru
56. Procurarea obiepteloru pentru cunoscenti'a intuitiva
57. Modelele si imaginile c subsidia pentru cunoscenti'a
intuitiva .
58. Jucarelele c medilocu de cultura.
Cultur'a sensului internn
Cultur'a limbei in legatura en medilocele de cultura

76

77
78
79

80
81

precedenti
61. Desteptarea si promoverea ateutiunii
62. Esercitarea atentiunii. Regule praptice

82

63. Cultea fantasiei

86

..

84

64. Oultur'a memoriei

65. Regule praptice
66. Cultur'a intielesului
67. Perspicuitatea representatiuniloru
68. Cultur'a judeciului

87
88

69. Cultur'a sagacitatii si a spiritului

70. Cultur'a ratiunii

96
97

www.dacoromanica.ro

94
95

818

CONSPEPTULU MATERIELORti

71. Influenti'a lepturei in cultur'a Mentii, .

72. Necesitatea de a esaminit talentele copiiloru
73. Respeptulu capacitatii in cultnett copiiloru .

,,

pag.
97
98

100

CAPU IV.

Des)), e czatur'a facultatii sensitive seau educatiunea estetica.

7I

74. Facultatea sensitiva se pote cultiv,

75. Diversitatea si cultur'a sentimenteloru
76. Cultur'a Sentimentului sensuale
77. Cultur'a sentimenteloru simpatetice
78. Facultatea sensitiva
79. Cultur'a sentimentului morale
80. Continuatiune
81. Sentimentulu religiosu
82. Desteptarea sentimentului religiosu
83. Sensulu frumosului. Gustulu
84. Cultur'a gustului
85. Sensulu sublimelui
86. Sensulu adeverului.

101

102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112

CAPU V.

Despre cultur'a facultatii adoperative seau despre

educatiunea morale.
87. Consideratiune generale
88. Natur'a morale
f0

89. Ce areta esperienti'a in acestu obieptu .

90. Necesitatea de a cunosce natur'a copiiloru .

www.dacoromanica.ro

113

114
115
116

CAPU VI.

Principiale educatiunii vzorali.

rig.

91. Problem'a educatiunii morali

I.

117

_Etlucatiunea negativa.

92. Oserbatiune generale

93. Voli'a buna
94. Ocupatiunea
95. Sensulu libertatii
96. Inaintarea benelui prein incredere
97. Micusiurarea stremurului spre reu
98. Conversatiunea si esemplulu

118

119
121

122
123
124

IL Disciplin'a morale.
,)

99. Deprenderea
100. Precepte, legi, ascultare
101. Regule praptice pentru efeptuarea ascultarii

102. Premiulu si pun'a

103. Principia in aplicarea premialoru si a puneloru
104. Specie de premia si de pune
105. Folosirea aplecarii spre sensatiuni placute . ..
106. Aplecarea sensului de ouore
107. Principia probate in acestu respeptu

125
127
.

108. Continuatiune

129
130
131
133
135
136

IIL sCultur'a superiore a carapterelui nzorale.

109. Oserbatiuni preliminarie
139
110. Curtur'a moralitatii prein conviptiunea intielesului
111. Ajutarea moralitatii prein motive esterne .
.
140
112. Metodurile culturei morali
143
113. Dubia in contra efeptului moralisarii catra tenerime 144
114. Desteptarea intereselui morale prein leptura, prein ve-

derea moralelui in vietia si pre scena

www.dacoromanica.ro

147

320

CONSPEPTULU MATERIELORU
pag.

115.. Personalitatea educatorelui

116. Insocirea, esemplulu, conversatiunea
117. Religiositatea
118. Mediloce spre intarirea religiositatii
119. Consolidarea si intarirea carapterelui
120. Medicin'a pedagogica-morale
121. Continuatiune

150
151
155
157
159
160

CAPU VII.

Principia speciali de educatirne nao-ale cu respeptu la

virtuti si scaderi particularie.
122. Notitie preliminarie
. .
123. Vivacitatea copiiloru dein puntu morale . . .
124. Modevarea vivacitatii escesive
125. Lenea naturale a copiiloru
126. Relele ce urma dein lene
127. Sinceritatea si mendacitatea
128. Iritabilitatea copiiloru in anii deantani
129. Vitiale ce se nascu dein iritabilitatea prea mare : sensibilitatca, capriciulu, spiritulu contradiptiunii, pertinaci'a.
130. Benevointi'a cea natumle a copiiloru
131. Combaterea inclinatiuniloru rele si neamice. . .
132. Solipsismulu, invidi'a, interesele prepriu, poft'a avutiei
133. Fantasi'a, superbi'a, ambitiunea
134. Neinteresenti'a
135. Amorea catra patria
136. Influenti'a educatiunii asupr'a spiritului domesticu si
amicetiei

137. Influenti'a educatiunu asupr'a areorii sepsuali . .

138. Unirea decorului si a civilitatii cu carapterele morale

www.dacoromanica.ro

162
163
164
165
167
168
171
173

174

175
176

184
186

PARTEA II.

DIDAPTIC'A.
Introduptiune.
139. Destinatiunea invetiaturei

140. Cultuf a de sene si cultur'e. prein invetiatura ..

141. Didaptic'a, metodulu

pag.
190
191
192

CAPU VIII.

Principia generali pentru institutiune.

142. Scopurile fiacarii institutiuni
143. Cultur'a nu se cuvene a fi unilaterale
144. Ocupatiunea prima a invetiatoriului
145. Cultivarea gradata a poteriloru sutietesci . .
146. Sucesiunea si continuitatea institutiunii
147. Mesur'a de a se oserb in institutiune
148. Soliditatea. Progresulu pre incetu
149. Facilitarea invetiatur-ei stricatiosa si nestricatiosa
150. Invetiatur'a se destepte interese
151. Unirea mai multoru scopuri
152. Unirea ocupatiunii cu invetiatur'a. Preparatiunea, repetitiunoa .
153. Metodulu didapticu duplice
d

,,

196
197
198
199
201

204
207
208
209
210

157. 1VIetodulu acroamaticu

158. Vivacitatea invetiaturei

159. Invetiatur'a prein esemple praptice
160. Modificatiunea invetiaturei
161. Ce se in vetie copiii ?
162. Despartirea obiepteloru invetiaturel

211
21

www.dacoromanica.ro

194

202
203

154. Form'a invetiaturei

155. Metodula catecheticu
156. Legile metodului catecheticu

193

CAPU IX.

Regule pentru obieptele principali.

pag.

163. Desteptarea atentiunii seau esercitiula in oserbarea

si numirea obiepteloru sensuali
164. Cercetarea partiloru si a noteloru
165. Conversatiuno supr'a originii si a usului lucruriloru
166. Compararea si destingerea
167. Conceptele prime despre cause si efeptu, si alte concepte elementaria
168. Clasificatiunea conceptelortt
169. Esercitiulu judeciului in propusetiuni

212
213
214
215
216

218

CAPU X.

Dupre invetiatur'a limbei romeine dela ineeputu

pana la formarea stilului.

,,

170 In portaotia obieptului

1 1. P in ipia generali pentra limb'a romana.
1-2. Momentele invetiaturei limbistice
173. Formarea organeloru vorbirii
174. Legerea. Partile ei
175. Metodulu ordinaria si emendata
176. Invetiatur'a gramaticale
177. Desemnulu, caligrafi'a cantarea
178. Invetiatur'a aritmeticei si a geometriei

219

222

223
226

226

CAPU XI.

Invetiatur'a geografiei si a istoriei.

179. Importanti'a ei
180. Canoscentiele preliminarie
181. Geografi'a .

www.dacoromanica.ro

228
229
230

CONSPEPTULU MATERIELOTU

323

pag.

182. Cursulu primn

183. Cursulu alu II-lea si alu III-lea geograficn.

230
231
232
233
234

184. Oserbatiuni metodologice

185. Istori'a
186. Preparatiunea si fundamentulu
187. Istori'a universal si istori'a speciale
188. Istori'a c mediu de a cultiv memori'a, intieleptulu
si carapterele seau anem'a
235

236
237
238
239
240
241
242

189. Continuatiune

6 190.

7)

191. Scientiele naturali

192. Modificatiunea metodului
193. Fisic'a
194. Cunoscentie despre omu
195. Elemeute de filosofia

CAPU XII.

Despre invetiatur'a limbeleru straine in genere, si in

specia despre cele mai noue si mai vechi.
196. Scopulu invetiarii limbeloru straine
243
197. Limbele mai noue, scopulu invetiarii loru
.
198. Cuma se iuvetia limbele straine
245
199. Regul'a cea mai generale de a se oserb la invetiarea limbeloru
246
200. MetOdic'a invetiaturei in limbele noue. Esercitiale elementaria

201. Traducerea cebra lese si audite . ,

202. Esercitia gramatice in scricre si vorbire
203. Limbele auticitatii clasice .
.
204. Repoitulu intre limb'a greca si latina
205. Metoclic'a, escrcitia elementaria
206. Legerea si esplicarea autoriloru clasici

www.dacoromanica.ro

248
250
251
252

254
257

CONSPEPTULU MATERIgLORU

324

pag.

207. Oserbatiuni asupea prosodiei, metricei si a lepturei

poetiloru

k.

208. Ordinea lepturei clasiciloru

209. Esercitia in vorbire si scriere

210. Subsidia pentru intielegerea clasiciloru .

...

257
258
261

CAPU XIII.

Iletoric'a si poetic'a si eultur'a estetica.

211. Retoric'a si poetic'a
212. Teorra retorieei si poeticei
213. Esercitia retorice praptice

262
.

214. Continuatiune
215. Esercitia poetice praptice
216. Declamatiunea si aptiunea . .
217. Literatur'a artiloru cuventatorie, si in specia a prosaistiloru si poetiloru romni
1

,,

263
265
266
267

268

CAPU XIV.

Despre invetiatur'a religiunii si a moralii.

218. Principiale invetiaturei religiose
219. Cursulu primu .
220. Alu doile curse
221. Alu treile curse
222. Usulu bibliei in invetiatur'a religiunii
223. Regule metodice

269

270
271

al

CAPU XV.

Organatiunea scoleloru.
224. Importantra culturei pentru statu
225. Necesitatea instituteloru publice pentru cultura

www.dacoromanica.ro

272
273

325

CONSPEPPTULU MATERIELORII

226. Solicitudinea statului pentra scole

227. Necesitat ea culturei toturorti clasiloru

pag.
173

275

CAPU XVI.

Principiale organatiunii scoleloru pub lice.

I/

228. Conspeptulu acestoru principia

229. Separarea scoleloru dupa scopurile loru
230. Alegerea magistriloru publici
231. Prepararea si esaminarea magistriloru
232. Rigorea si ecitatea in esaminare
233. Determinarea ocupatiuniloru magistrului
234. Colaboratorii seau suplentii
235. Magistri stabili si mutabili
, ,
236. Subsistenti'a magistriloru
237. Gradulu magistriloru in societatea civile
238. Despre direptiunea scolastica
239. Esame pentru determinarea clasei
240. Numerulu scolariloru in clasi
241. Disciplin'a scolastica
242. Continuatiune
/
243. Punele scolastice si premiale
244. Emulatiunea
245. Esaminile scolastice
246. Cur'a scoleloru pentru sanitatea corporale
.
247. Edificiale scolastice
248. Bibliotec'a si aparatele scolastice
249. Cumu potu inflori scolele?
250. Asiediamentulu scolasticu
251. Conserbarea ordinii prein supraveghiare .
/
252. Programatele
253. Influenti'a autoritatiloru scolastice asupr'a scoleloru

www.dacoromanica.ro

276
277
278
279

280

282

284
285
286
287
288
290
291

294
295
296

298
299
300

CAPU XVII.

Despre scolele speciali.

, 254. Cultur'a inteleptuale a magistriloru dein scolele ele-

.9

mentarie

pag.

302

, 255. Cultur'a loru pedagogica didaptica

.._

256. Scopulu, obieptele scolelorn elementarie

257. Despartirea prunciloru dupre capacitate si Sepsu .
, 258. Solicitudinea pentru moralitate, ordine si disciplina
259. Scole de Dumineca

303

, 260. Scole reali, comerciali

, 261. Scole de arti .

304
306

,.

308

, 262. Scole agricole, selbanarie si m6ntanistice

, 263. Societatile agrarie
, 264. Scole de fete
, 265. Despre gimnasia

310

, 266. llagistrii si cultur'a loru

312

311

--

267. Scole pentru serbitori, serbitorie si mercenari.

Conspeptula materielorn cuprense in acestu opt'

www.dacoromanica.ro

313

315.