Sunteți pe pagina 1din 23

1.

Societi: industrial, informaional, a cunoaterii.

Societatea industriala sa inceput in momentul aparitiei primelor masini cu motoare a aparut posibil de a
mecaniza munca omului,respectiv trecerea la etapa informationala o putem numi din momentul aparitie a
primelor calculatoare.A aparut posibilitatea de a nu numai mecaniza dar si automecaniza munca omului.Moldova
putem considera ca a intrat in etapa de societate informationala deplin in anii 80-90.In prezent ne gasim intro
societate informationala dezvoltata.Societatea cuoasterii,in prezent in lume tot mai mult se vorbeste de trecerea de
la societatea informationala la societateacunosterii in care membrii societatii tot mai mult au posibilitatea sa se
foloseasca de sisteme informationale bu doar traditionale dar si cu comport intelegent asa zise sisteme de
intelegenta artificiala.

2.

Date, informaii, cunotine: Analiza comparativ.

Informatie-date cu sens.tot ce tine de aplicatie


Metainformatie-structura informatiei, cum aceasta informatie putem sa o activam,cum putem sa o redam intro
baza de date,intr-un algoritm,euristica,
Datele sunt unele detalii nu neaparat cu sens,de obicei fara sens,dar care este posibil de inregistrat de trasmis de
prelukrat si de afisat.
Cunostinte-informatii in baza carora se poate primi decizii.
3.

Obiect, relaie, structur, sistem, sistem informatic, sistem informaional.


Obiect este aceea catre ce este adresata cunostinta noastra,poate fi real,imaginar,abstract.
Relatia este un proces care indentifica caracterul de legatura dintre doua obiecte
Structura-consta din o multime de obiecte si relatii dintre ele .
Sistem-este o structura orientaa spre scop.

Sistemul informational-este un sistem om-masina care utilizind tehnici si metode matematice logice si tehnice
permit inregistrarea,transmiterea,prelucrarea si afisarea informatiilor pentru persoane care primesc decizii.
Raportul sistem informaional-sistem informatic: sistemul informaional include n cadrul su sistemul
informatic, acesta din urm fiind o component esenial a primului. Trebuie reinut faptul c sistemul
informaional nu trebuie confundat sau suprapus complet cu sistemul informatic. n general, sistemul informatic
se interpune ntre sistemul decizional i cel operaional ca i n figura 2.
Sistemul informatic este un ansamblu structurat de proceduri i echipamente electronice care permit
prelucrarea automat a datelor i obinerea de informaii. n sensul cel mai larg, un sistem informaional se refer
la diversele interaciuni dintre oameni, procese, date i tehnologii; astfel, termenul nu se refer numai la aspectele
legate de TIC pe care o organizaie le utilizeaz, ct i la modul n care oamenii interacioneaz cu tehnologia n
scopul de a oferi suport pentru procesele de afacere.
Sistemul informaional reprezint un ansamblu de fluxuri i circuite informaionale organizate ntr-o
concepie unitar.

4.

Componentele de baz a unui sistem informaional.

n cadrul sistemului informaional se regsesc : informaia vehiculat, documentele purttoare de informaii,


personalul, mijloace de comunicare, sistemele de prelucrare (de regul, automat) a informaiei, etc. Printre
posibilele activiti desfurate n cadrul acestui sistem, pot fi enumerate : achiziia de informaii din sistemul de
baz, completarea documentelor i transferul acestora ntre diferite compartimente, centralizarea datelor, etc.
funcionarea sistemului informaional presupune desfurarea urmtoarelor activiti:
- introducerea datelor cu privire la sistemul operaional
- prelucrarea datelor n scopul asigurrii de informaii utile n procesul de decizie

- obinerea informaiilor solicitate, ca apoi s se adopte decizii ce vor fi transmise sistemului operaional
- efectuarea controlului i urmririi respectrii deciziilor. Componentele unui sistem informatic
Un sistem informatic include urmtoarele componente:
- cadrul organizatoric al firmei i datele vehiculate n sistemul informaional corespunztoare activitilor
desfurate;
- resursele umane (beneficiarii sistemului ct i personalul de specialitate care l proiecteaz/implementeaz)
- metode i tehnici de proiectare a sistemelor informatice
- echipamente hardware pentru stocarea i prelucrarea datelor.
- programele software folosite pentru realizarea obiectivelor sistemului informatic

5.

Componente hardware.

Hardware-ul este partea fizic a unui sistem informatic, spre deosebire de software, care este partea
logic cea care comand hardware-ul prin intermediul unor programe (aplicaii, sisteme de operare
i drivere) i de datele asupra crora opereaz respectivul sistem de calcul.
Componentele
hardware ale unui calculator personal modern:Monitor,placa de baza, unitii centrale de
prelucrare(procesor), memoria cu acces aleator(RAM),sloturi,sursa,unitate optica,hard
disk,tastaura,maus.

6.

Arhitectura, structura i funcionarea calculatorului.

Rs la 5 si 7

7.

Componente software.
Prin software se nelege un sistem de programe pentru calculatoare incluznd procedurile lor de

aplicare, sistem furnizat o dat cu calculatorul respectiv sau creat ulterior de ctre utilizator sau i
cumprat din comer de-a gata. Componenta software poate include toat gama de produse de
programare, uzual format din sistem de operare, drivere iprograme de aplicaie. n anumite cazuri
speciale pri din software se nglobeaz din construcie n hardware - prin folosirea de circuite integrate
preprogramate.
n unele domenii, prin software se neleg n primul rnd datele cu care lucreaz aparatele sau
calculatoarele, cum ar fi imaginile digitalizate, sunete i piese muzicale, jocurile pentru calculator, filme
digitalizate, clipuri video i multe alte date asemntoare. n caz extrem, pn i purttorii fizici de date
sau "mediile" sunt considerate a fi "software", ca de exemplu discurile optice de tip CD i DVD,
casetele video VHS i miniDV, casetele audio .a.

8.

Sistemul de operare MS Windows.


Microsoft a introdus Windows pe pia pentru prima dat n noiembrie 1985, ca un supliment la MS-

DOS, deoarece interfeele grafice erau din ce in ce mai apreciate. Microsoft Windows a ajuns cu timpul
s predomine pe piaa de calculatoare mici, ntrecnd Mac OS, care fusese introdus pe pia mai nainte
de ctre compania Apple Computers, astzi numit Apple Inc.. La conferina IDC Directions din 2004,
vicepreedintele IDC a constatat c Windows deine aproximativ 90 % din piaa de sisteme de operare.

Versiunea cea mai nou de Windows pentru staii de lucru existent pe pia este Windows 8.1, cu mai
multe ediii (subvariante), pus n vnzare n noiembrie 2013.
Versiunea curent de Windows Server este "Windows Server 2012", urmaul lui "Windows Server 2008".
A nu se confunda cu Window (scris fr s la sfrit), care este un sistem grafic de ferestre pentru
sistemele de operare Unix.

9.

MS Windows: Fiiere i mape (dosar).

Sistemul de operare este ansamblul de programe care gestioneaz resursele hardware i software ale
calculatorului. Sistemul de operare este cel care permite i controleaz accesul utilizatorului la resursele
(componentele) hardware. Sistemele de operare pot fi rezidente n memorie (se afl permanent n
memoria intern) sau ncrcate dintr-o memorie extern (discul, memoria USB).
Pentru nceput, imediat dup pornirea calculatorului, facem cunotin cu ecranul desktop sau
spaiul
de lucru, prima component a interfeei grafice. Componenta principal a ecranului desktop este butonul
Start .
Apsarea butonului Start (adic apsarea butonului stng al mouse-ului peste butonul start) aduce cu sine
deschiderea meniului cu acelai nume.
!!! Fiierul este o colecie de informaii pstrat pe un suport extern. Pentru a se constitui ntr-un fiier,
o
colecie de informaii (sau de date) pstrat pe un suport extern trebuie s aib un nume. Numele permite
identificarea corect a coleciei de informaii (date). Fiierele sunt fie create de utilizatori, fie sunt
componente ale software-ului instalat pe calculatoare
Din punctul de vedere al unui utilizator, fiierele sunt lucrurile cele mai importante. Fiierele
pstreaz
toate informaiile de care, ntr-un fel sau altul, avem nevoie.
Fiierul este o colecie de informaii pstrat pe un suport extern. Suportul extern poate fi: discul fix
(numit i discul dur, harddisk), discheta (floppy disk) din ce n ce mai rar folosit, discul compact
(CD-ul), DVD-ul (Digital Versatile Disc sau Digital Video Disc), unitile de memorie USB, memoriile
flash de orice fel.
Pentru a putea fi create, gsite i folosite, fiierele au nevoie de nume. ntr-un fiier pot fi pstrate
informaii
de tipuri diferite: texte, desene, imagini grafice de orice fel, fotografii, muzic i alte informaii n format
audio, filme. Un tip deosebit de fiier este cel executabil.
Fiierele executabile (care sunt lansate n execuie i seexecut) sunt aplicaiile sau programele. Ne
folosim de aplicaii (numite i programe) pentru navigarea n Internet, pentru vizionarea unui film sau a
unor
fotografii, pentru crearea, citirea i modificarea coninutului fiierelor.

Imaginile evideniaz structura ierarhic de dosare existent pe unitatea de disc C:. Fiierele sunt
aezate,
grupate n dosare (n limba englez folder). De exemplu pe discul C: se afl dosarul poze iar n acest
dosar se gsesc fiiere. Fiecare fotografie ntr-un fiier separat.
n general folosim dosare diferite pentru tipuri diferite de informaii, cum ar fi: Documente
(Documents), Fotografii (Pictures)i Muzic (Music). Programul Windows Explorer sau pe scurt
Explorer este instrumentul cheie pentru lucrul cu dosare i fiiere.
Unitile care stocheaz dosare i fiiere sunt: discurile fixe, dischetele, CD-urile, DVD-urile,
memoriile USB. Sistemul de operare construiete, pstreaz, organizeaz i permite regsirea fiierelor
n conformitate cu sistemul de fiiere existent pe unitatea respectiv (drive). n general, numim sistem
de fiiere regula care guverneaz pstrarea, numirea, organizarea i accesul la fiiere.
Dosarul (folder) este un container ce poate conine fiiere i alte dosare, numite subdosare
(subfoldere).
Dosarul are un nume i va fi instrumentul prin care utilizatorul i ordoneaz informaiile pstrate pe disc
sub forma fiierelor. Acas i la locul munc pstrm documente (fiiere) de acelai tip sau similare n
dosare separate, inscripionate n aa fel nct s ne atrag atenia asupra coninutului.

10.

Limbaje de programare aplicaiilor.

Limbajele de programare: sunt limbaje artificiale, destinate implemenrii algoritmelor n cadrul


programelor de calcul.
Caracteristici: manipuleaz structuri de date, controleaz modul de execuie a calculelor.
Sunt 2 metode de programare care fundamental se deosebesc una de alta:
-

Programarea procedurala (imperativa, algoritmica)- necesita mai mult timp (Pascal, SI, Basic)
Programare declarativa (limbaj logic,limbaj functional, limbaj combinat)- Prolog, Lisp, Mercury

Din practica s-a stabilit ca pentru a realiza programe intr-un domeniu strict determinat (matematica,
fizica) e mai convenabil programarea procedurala, iar pentru domeniile ce nu sunt determinate e mai
bine de utilizat programarea declarativa (psihologie, medicina).

11.
Prolog limbaj de programare pentru sisteme informaionale n domeniul
tiinelor socio-umane.
PROLOG

Prolog reprezint o prescurtare de la Programming n logic.


Este un limbaj conceput pentru programarea logic (deci un limbaj declarativ).
A fost elaborat n cursul anilor 1970 n Europa (mai ales n Frana i Scoia).
Primul compilator de Prolog a fost creat n 1972 de ctre Philippe Roussel, la Universitatea din Marsilia.

Prologul este un limbaj compilat, care utilizeaz, n locul relaiilor matematice,relaii logice ntre
mulimi de date.
Exista limbaje algoritmice, orientate obiect si logice.
Limbajele programrii logice (Prolog) sunt limbaje declarative. Un limbaj de programare declarativ scutete
programatorul de a mai meniona procedura exact pe care trebuie s o execute calculatorul pentru a
realiza o funcie. Programatorii folosesc limbajul pentru a descrie o mulime de fapte i de relaii astfel nct
utilizatorul s poat interoga apoi sistemul pentru a obine un anumit rezultat.
Programele Prolog opereaza cu obiecte si cu relatii intre obiecte ( fapte si/sau clause).
Negatia joaca un rol foarte important in programarea in acest limbaj, deoareceorice proprietate
care nu se poate deduce din entitatile programului esteconsiderata falsa, deci negatia ei este adevarata.
Prolog foloseste un model de rationament minimal numit ipoteza lumii inchise. Conform acestui
model, tot ceea ce nu este stiut de program, deci afirmat explicitca fiind adevarat in program, este
considerat fals.
Prologul modeleaza negatia ca esec al satisfacerii unui scop (negatia ca insucces), aceasta fiind de
fapt o particularizare a ipotezei lumii inchise.

12.

Modele logice a faptelor, regulilor i ntrebrilor.

Un program Prolog contine urmatoarele entitati:


fapte despre obiecte si relatiile existente intre aceste obiecte;
reguli despre obiecte si relatiile dintre ele, care permit deducerea(inferarea) de noi fapte pe baza celor cunoscute;
- intrebari , numite si scopuri , despre obiecte si relatiile dintre ele, la care programul raspunde pe baza faptelor si regulilor
existente.
{FAPT - este o afirmaie simpla, care este necondiionat adevrata.
Un FAPT - exprima o relaie intre obiecte.
Un FAPT - constata ca este posibila o relaie intre obiecte.
Un fapt precizeaz o proprietate a unui obiect sau exprima o relaie dintre mai multe obiecte.
Forma sintactica general prin care s descrie un fapt este:
relaie ( obiect1, obiect2, , obiect n ).
unde 'relaie' reprezint un nume pentru relaia dintre obiectele 'obiect1,...,obiect n'. Sfritul unui fapt se identific prin
apariia simbolului . .
De exemplu proprietatea merilor de a fi gustoase se poate exprima in PROLOG prin urmtorul fapt:
gustoase(mere).
iar relaia intre Ion i Ana se poate exprima prin:
place(ion, ana).
Faptele introduse in program sunt considerate a fi adevrate, adic informaia pe care o furnizeaz este cunoscuta de
sistem, fr ca acesta sa verifice daca este o relaie reala. Mulimea tuturor fapte formeaz baza de fapte, pentru careva
programe se poate numi baz de date.
Exemple de fapte:
Elenei i place tenis.
place (elena , tenis).
Automobil BMW 524td, din anul 1998 de culoare neagr.
auto(bmw,524td,1998,negru).
Plou.

ploua.
Numele de relaie trebuie s nceap cu o litera urmata de orice combinaie de litere cifre sau semnul _. Este recomandat
ca primul simbol sa fie litera mica, iar numele sa fie ales astfel inct sa sugereze relaia reprezentata. }
{ntrebarea - este o metod de extragere a informaiilor de la un program logic.
ntrebrile sunt folosiet pentru a ntreba sistemul despre o anumita informaie privitor la relaia i obiectele disponibile n
cadrul programului. Cu alte cuvinte, cu ajutorul lor, programatorul poate solicita sistemului, dac este adevrat sau fals,
sau dac unele dintre afirmaiile poate fi o relaie ntre obiecte.
Orice program Prolog - un set de date sau cunotine prezentate sub form de fapte i reguli, precum i o mulime de
ntrebri (scopuri) care trebuie sa fie realizate sau primite.}
{ :
(, ,..., )
Regula - este un fapt, a crei valoare de adevr depinde de valorile de adevr ale condiiilor care formeaz corpul regulii.
Regula - raportul dintre lucru i lista de sub-scopuri care trebuie ndeplinite pentru ca un fapt sa fie adevrat.
:
_ _.
_ :
(1, 2,, n )
Baza de cunostinte Prolog:
Multimea faptelor unui program Prolog formeaza baza de cunostinte Prolog. In baza de cunostinte a unui program
Prolog sunt incluse si regulile Prolog.
Scopuri:Scopurile sunt predicate pentru care se doreste aflarea valorii de adevar, in contextul faptelor existente in baza de
cunostinte.

13. Deducie automata a concluziilor.


Rezultatul unui program Prolog:Obtinerea consecintelor sau a rezultatului unui program Prolog se face prin fixarea
unor scopuri care pot fi adevarate sau false, in functie de continutul bazei de cunostinte. Cum scopurile pot fi vazute ca
intrebari, rezultatul unui programProlog este raspunsul la o intrebare sau la o conjunctie de intrebari.
O regula Prolog exprima un fapt care depinde de alte fapte si este de formaS :-S1, S2, , Sn. cu S reprezentand capul
sau antetul regulii, iar membrul drept reprezentand corpul regulii.
Constantele se mai numesc atomi simbolici si denumirile lor incep cu litera mica.
Numele de variabile incep cu litera mare; o variabila poate fi instantiata sau legata daca exista un obiect asociat acestei
variabile sau neinstantiata, respective nelegata, respectiv libera daca nu se stie inca ce obiect va desemna variabila.

14.

Nucleul limbajului Prolog: fapte, reguli, ntrebri.

Cuvantul PROLOG vine de la PROgraming in LOGic. Prologul este un limbaj declarativ, aceasta nsemnnd c un
program nu descrie cum se calculeaz o soluie, ci const din o mulime de fapte i legturi logice (reguli) care descriu
relaiile pe care se bazeaz aplicaia de rezolvat. n Prolog, pentru obinerea unei soluii, utilizatorul pune mai degrab o
ntrebare dect s ruleze programul. Cnd se pune o ntrebare, sistemul caut n baza de fapte i reguli pentru a gsi, prin
deducie logic, rspunsul.
Faptele reprezint cea mai simpl form de predicat din Prolog. Faptele sunt predicate de ordinul intai. Ele stabilesc relatii
intre obiectele universului problemei. Sintaxa pentru fapte este urmtoarea:

nume_relatie(arg1, arg2, , argN).


Unde nume_relatie este numele relaiei (al predicatului)
arg1, arg2, - argumentele
N reprezint aritatea predicatului nume_relatie.
Bineneles, orice fapt se incheie cu punct (.). Un predicat de aritate 0 se poate defini simplu: nume_predicat.
Pn acum am definit relaiile ca mulimi de fapte. O relaie poate fi definit i n funcie de alte relaii existente n program.
Pentru aceasta vom folosi construcii sintactice mai complicate numite reguli. O regula Prolog exprima un fapt care
depinde de alte fapte si este de forma:
S :- S1, S2, Sn.
cu semnificatia urmatoare: S daca S1 si S2 si ... si Sn.
Faptul S care defineste regula, se numeste antetul regulii, iar S1, S2, Sn formeaza corpul regulii si reprezinta conjunctia
de scopuri care trebuie satisfacute pentru ca antetul regulii sa fie satisfacut.
Exemplu: putem defini predicatul frate astfel Copil1 este frate cu Copil2 daca Parinte este printele lui Copil1, Parinte
este printele lui Copil2, Copil1 este diferit de Copil2 i Copil2 este de sex masculin.
Intrebari, numite si scopuri, despre obiecte si relatiile dintre ele, la care programul raspunde pe baza faptelor si regulilor
existente.
Obtinerea rezultatului unui program Prolog se face prin fixarea unor scopuri care pot fi adevarate sau false, in functie de
continutul bazei de cunostinte Prolog. Scopurile sunt predicate pentru care se doreste aflarea valorii de adevar. Cum
scopurile pot fi vazute ca intrebari, rezultatul unui program Prolog este raspunsul la o intrebare (sau la o conjunctie de
intrebari).

15.

Backtracking.

Satisfacerea clauzelor in Prolog (Backtracking)


!!!Backtracking (repetari)-repeta de mai multe ori programul.
Programul nu contine reguli, ci numai fapte:Daca scopul are forma p1, p2 , , pn, se incearca
satisfacerea lui de la stanga ladreapta. Atunci cand acesta nu contine variabile, daca baza de fapte
satisface intreg scopul, Prolog raspunde cu YES, altfel cu NO. Daca scopul contine variabile , atunci
obiectivul este acela de a gasi toate legaturile posibile pentru variabile, care sa satisfacascopul (deci de a
da toate solutiile). Mai precis, se parcurge baza de fapte si se satisface odata p1. Se trece apoi la
satisfacerea lui p2. Daca p2 este satisfacut, atunci se trece la p3.
Daca p2 nu se satisface, atunci se dezleaga variabilele lui p1 si se inspecteaza baza defapte pentru a
gasi alte valori care legate de variabilele lui p1 sa resatisfaca p1, apoi se reincearca satisfacerea lui p2
cu noile legaturi. Blocarea acestui proces de Backtracking se poate face cu predicatul ! (cut), asezat
intre doua clauze consecutive pi si pi+1 ale scopului. In acest caz, nu se incearca resatisfacerea lui pi.
{ Mecanism Backtracking este un mecanism de sub-scopuri pentru a ndeplini un anumit scop. n
timp ce satisface un lan de sub-scopuri, se efectueaz secvenial pentru fiecare sub-scop. Satisfacia de
fiecare sub-scop este o problem care definete un indicator pe predicatul care este rezultatul adevrul
materiei. Dac oricare dintre urmtoarele sub-obiective nu pot fi ndeplinite, sistemul revine la

marcatorul stabilit i ncearc s re-rspund la ntrebarea iniial, predicatele situate sub marcatorul,
n cazul n care nu reuete, sistemul continu s ncerce s ndeplineasc urmtoarele sub-scopurile.
Pentru o descriere mai accesibil a acestui mecanism se definesc urmtoarele concepte:
Backtracking - un mecanism de revenire n caz de eec la cel mai apropiat punct de bifurcaie din
program, care poate fi obinut printr-o soluie alternativ la problema.
Punctul de bifurcaie - conteaz la predicatele programului, care conin mai mult de un clauze (mai
mult de o apariie a predicatului cu acelai nume a relaiei). }

16. Structura programului scris n Prolog. Tipuri de date.


Structura unui program Prolog:
definitii constant
tipuri de obiecte definite de utilizator (DOMAINS)
declaratiile predicatelor (PREDICATES)
reguli (CLAUSES)
Tipuri de date in prolog: symbol, string (se scriu cuvinte,propozitii), integer (cifre intregi), real (cifre zecimale), char (litere
ex: a, b), file (fisiere intregi).

17.
Modelarea i programarea problemelor ce in de psihologie i drept n mediul
Turbo Prolog.
Problema din prolog care am facut noi in psihologie:
Domains
Predicates
Clauses
Goal.

18.
MS Word: Procesare de text. Operaii de baz asupra textului. Modaliti de
salvare a documentelor.
Primii pasi in procesarea textelor
Microsoft Word 2010 este un procesor de texte complex i eficient care ofer instrumentele necesare
pentru a produce documente de diferite tipuri de la scrisori i referate la buletine informative, cri i
pagini Web. Documentele se creeaz n fereastra Word i pot fi imprimate, transmise prin e-mail i fax
sau vizualizate pe Internet ca pagini Web.
Acest modul prezint elementele de baz ale tehnologiei procesoarelor de texte,
necesare n realizarea unui
design
adecvat scopului
propus
i
utile pentru
majoritatea persoanelor care nu au experien
n
artele
vizuale
i
n
utilizarea
tehnologiei
de
s produc documente
imprimate n

procesare

de

text

dar

care

doresc

scop

comercial

sau

pentru

uz

personal.

Deschiderea i nchiderea aplicaiei Microsoft Word


Lansarea n execuie a aplicaiei. Aplicaia Microsoft Word poate fi lansat n execuie
(deschis) ca orice aplicaie instalat sub sistemul de operare Windows 7.
a) Start All Programs Microsoft Office Microsoft Word 2010 ;
b) Se

execut dublu-clic pe scurttura

c) Se

execut dublu-clic pe un

aplicaiei

fiier (.docx)

dac
creat

(vezi

aceasta
cu

foto)

exist;

Microsoft Word 2010.

Interfaa Microsoft Word 2010


Dup lansarea n execuie a aplicaiei Microsoft Word 2010 pe ecran va aprea fereastra
aplicaiei.Deoarece Microsoft Word poate fi personalizat, fereastra aplicaiei poate arta diferit de la
un utilizator la altul, dar toate elementele specifice ferestrelor sunt prezente.
La lansarea n execuie a aplicaiei, va aprea automat o lucrare nou (document) cu numele
Document1 .
Lucrarea Document are implicit o pagin. Pagina urmtoare apare automat atunci cnd se umple cu
informaie prima pagin. La dorina utilizatorului se poate aduga oricnd o pagin nou folosind
combinaia de taste Ctrl+Enter. Este important unde se afl punctual de inserie n pagin (cursorul
text),n momentul inserrii unei pagini noi prin acest procedeu.
Meniurile aplicaiei sunt senzitive la context. n dreptul unor comenzi din meniuri apare afiat o
combinaie de taste care, acionate mpreun, au acelai effect ca i comanda. Din meniuri se poate
ajunge la toate comenzile pe care le are Word-ul.
Pentru orientarea n pagin, deasupra i n stnga zonei de lucru, aplicaia Word afieaz rigle gradate
(Ruler). Riglele se afieaz sau se elimin din meniul Vizualizare Rigla . - Unitatea de
msur a riglei se stabilete parcurgnd paii: Fiier Optiuni Complex Ecran se
allege unitatea din caseta Afiare uniti de msur (centimetri) OK
nchiderea aplicaiei Word. Pentru a nchide aplicaia Word alegei din meniul Fiier Ieire
sau apsai butonul de nchidere a aplicaiei din colul din stnga sus. Documentul deschis se va
nchide i vei fi ntrebai dac salvai modificrile fcute. Rspundei cu clic pe butonul
Salvare pentru salvare sau prin clic pe butonul. Nu se salveaz pentru a renuna la salvarea
modificrilor. Butonul Revocare anuleaz comanda de nchidere.

19. MS Word: Comenzile meniului File.


Comenzile care pot fi accesate din meniul File (Fisier) sunt comenzi ce ajuta la crearea, deschiderea,
salvarea, printarea, etc. unui document [figura 1].
*New... (Nou..) - creaza un document nou pe baza unei matrite;
*Open... (Deschidere) - deschde o fereastra de dialog care faciliteaza gasirea documentelor create
anterior [vezi figura 2].
*Close (Inchidere) - inchide doar documentul activ (nu si aplicatia Word);
*Save (Salvare) - salveaza documentul activ;
*Save as ... (Salvare ca) - salveaza documentul curent cu nume, locatie sau in format diferit (.txt., .rtf, etc.
- formatul doc. este implicit).

*Save as Web Page (Salvare ca pagina Web) - salveaza documentul in format aspx (pagina Web) astfel
incat sa poata fi citit cu ajutotul unui browser;
*Version (Versiuni) - salveza versiuni diferite ale aceluiasi document, permitand astfel revederea,
printarea, stergerea versiunilor anterioare;
*Page setup... (Initializare pagina) - stabileste formatul hartiei: marginile, dimensiunea, orientarea
(portret, vedere), sursa de hartie, etc.;
*Print preview (Examinare inaintea imprimarii) - permite examinarea documentului asa cum va arata
acesta in forma tiparita;
*Print... (Imprimare) - deschide o fereastra de dialog care permite selectarea optiunilor de imprimare:
alegerea unei imprimante (daca sunt instalate mai multe), a paginilor care vor fi tiparite, alegerea
dimensiunii hartiei (A3, A4, A5, etc. ), a modului de printare (doar pe o fata, fata-verso, 2 pagini pe o
foaie, etc.). Prin apasarea butonului OK din fereastra de dialog se activeaza tiparirea documentului.
*Properties (Proprietati) - deschide o ferestra care afiseaza caracteristicile documentului activ (data la
care a fost creat, nume, autor, etc.) [vezi figura 4];
*Exit (Iesire)-inchide aplicatia Word.

20. MS Word: Elementele unei ferestre Word.


Componentele principale ale ferestrei aplicatiei Word sunt urmatoarele:
*Bara de titlu (Title bar) - afiseaza numele documentului la care se lucreaza;
*Bara de meniuri (Menu bar) - grupeaza comenzile si optiunile din Word. Executand un click pe un
meniu se deruleaza o lista de comenzi si optiuni. Multe dintre acestea au in partea stanga o imagine
asociata cu comanda sau optiunea respectiva. Pentru a activa (selecta) o comanda se executa un click pe
comanda sau optiunea dorita.
*Bara de instrumente (Toolbars) este formata din butoane (icon-uri) care sunt asociate cu diferite
comenzi. Pentru a beneficia de avantajele oferite de acestea trebuie sa va asigurati ca pe ecranul
monitorului dumneavoastra sunt vizibile atat bara standard (Standard Toolbar) cat si bara de formatare
(Formatting toolbar).
*Bara de defilare (Scroll Bars) - este folosita pentru a deplasa in sus si in jos respectiv stanga si dreapta
documentul atunci cand acesta este prea mare pentru a fi vazut in intregime in fereastra de lucru.
*Rigla verticala si cea orizontala (Rulers) - reprezinta un dispozitiv de ghidare cu ajutorul caruia se pot
alinia paragrafele, pot fi marite sau micsorate marginile documentului, etc.
*Punctul de insertie (Text Insertion Point sau Cursor) reprezinta locul din spatiul de lucru in care va
fi inserat textul tastat (imaginea, tabelul). Important este sa nu se confunde 'Punctul de insertie' cu
'Indicatorul mouse-lui'. Primul este reprezentat de o linie verticala care "clipeste" iar cel de-al doilea are
forma literei I si isi schimba imaginea atunci cand pointer-ul mouse-ului este scos in afara spatiului de
lucru.

21. MS Word: Formatarea textului. Aplicarea unui stil.


Formatarea textului este procesul prin care utilizatorul si modifica aspectul textul din document dupa
preferinta. Acest lucru se poate face nainte de editarea textului selectnd din timp proprietatile dorite,
sau dupa editare.
Toate caracteristicile textului se pot defini sau modifica n fereastra care apare la apasarea butonului
Font din meniul Format (n versiunea 2007 fila Home, optiunea Font).
Fontul poate fi ales dintr-o lista pusa la dispozitia utilizatorului, fie n fereastra Font, fie pe bara de
instrumente, la fel stilul de afisare si dimensiunea caracterelor.

Textul poate avea dimensiunea cuprinsa ntre 8 si 72, adica astea sunt limitele existente n lista
derulanta. Daca valoarea dorita nu se afla n lista, aceasta se poate scrie n caseta asociata dimensiunii
textului, dupa ce s-a sters valoarea existenta.
Culoarea textului se seteaza n fereastra Font n caseta de sub eticheta Culoare Font. Daca paleta de
culori prezentata nu contine culoarea dorita se poate folosi obtiunea Mai multe culori, iar n fereastra
care apare fie se alege o culoare din bogata paleta de culori, fie se poate folosi codul RGB al culorii (n
fila Particularizare).
Pentru a sublinia textul cu linii speciale, sau cu linii de alte culoare dect textul se alege stilul liniei
cu care vor fi subliniate caracterele si culoarea acestora din casetele Stil subliniere si Culoare de
sublinere.
Textelor li se pot aplica diferite efecte speciale si anume se pot taia cu o linie, sau doua, se pot pune
umbre la texte, se pot scrie exponenti sau indici, se poate scoate textul n relief, etc. Toate aceste efecte
se gasesc n fereastra Font.
Tipuri de stiluri pe care avei posibilitatea de a le crea i aplica:
Stilul de paragraf controleaz toate aspectele formei paragrafului, cum ar fi alinierea textului,
tabulatorii, spaierea liniilor, bordurile i poate include formatarea caracterelor.
Stilul de caracter afecteaz textul selecta din cadrul paragrafului, cum ar fi fontul sau dimensiunea
textului i formatele aldine sau cursive.
Stilul de tabel furnizeaz un aspect consistent bordurilor, umbririlor, alinierii i fonturilor din tabele.
Stilul de list aplic alinieri, numerotri sau marcatori i fonturi similare unor liste.

22. MS Word: Tabele. Crearea i redactarea tabelelor.


Crearea unui tabel folosind meniul Table (Tabel)
Fixati punctul de insertie acolo unde doriti sa inserati tabelul apoi din meniul Tabel (Tabel) selectati
comanda Insert iar din submeniul derulat selectati comanda Tabel (Tabel) .
In fereastra de dialog deschisa puteti fixa numarul de coloane in campul Number of columns (Numar
de coloane) si numarul de randuri in campul Number of rows (Numar de randuri). Puteti opta pentru un
tabel:
- cu coloane cu dimensiune fixa bifand casuta Fixed column width (Latime fixa a coloanei). In acest
caz puteti introduce latimea coloanei in campul aflat in dreapta casutei Fixed column width;
- care sa se redimensioneze automat in functie de continut prin bifarea casutei AutoFit to contents
(Potrivire automata la continut);
- care sa se redimensioneze automat astfel incat sa se incadreze in interiorul ferestrei unui browser
Web prin bifarea casutei AutoFit to window (Potrivire automata la ferestra). Daca dimensiunea ferestrei
browser-ului se modifica dimensiunea tabelului se redimensioneaza in functie de ferestra.
Apasand butonul AutoFormat (AutoFormatare) se deschide o fereastra din care puteti selecta un format
predefinit pentru tabelul dumneavoastra, acesta incluzand borduri, umbre, font, culoare, etc. Dupa ce ati
ales stilul tabelului apasati butonul OK.
Pentru a insera tabelul in documentul dumneavoastra, dupa ce ati stabilit toate optiunile, apasati
butonul OK sau tasta Enter.
Pentru a adauga un fundal unei celule sau unui tabel fixati punctul de insertie in celula respectiv, sau
selectati celulele carora doriti sa le aplicati o culoare pe fundal apoi din meniul Format selectati
comanda Borders and Shading (Borduri si umbrire) iar in ferestra de dialog deschisa selectati fila
Shading (Umbrire). Selectati culoarea dorita din paleta afisata in campul Fill (Umplere) apoi apasati
butonul OK pentru a aplica culoarea selectiei dumneavoastra. Sau din meniul View selectati comanda
Toolbars. Din submeniul derulat alegeti bara de instrumente Tables and Borders (Tabele si borduri).

Folosind butonul Shading color (Culoare umbrire) aflat pe bara de instrumente Tables and Borders
(Tabele si borduri) puteti deschide paleta de culori din care selectati culoarea pe care vreti sa o aplicati
ca fundal pentru selctia dumneavoastra.
In cazul in care tabelul dumneavoastra este mai ingust decat pagina documentului atunci trebuie sa va
ganditi cum ati dori sa-l aliniati. Pentru a alinia tabelul fixati punctul de insertie in interiorul tabelului si
apasati butonul dreapta al mouse-ului si din meniul derulant selectati comanda Table Properties sau
selectati aceeasi comanda dupa ce ati fixat punctul de insertie in interiorul tabelului din meniul Table. In
fereastra de dialog deschisa Aveti posibilitatea de a alege tipul de aliniere al tabelului:
- la stanga (left);
- la centru (center);
- sau la dreapta (right).
Tot aici puteti stabili daca tabelul sa fie incadrat de text de jur imprejur selectand optiunea Text
wrapping (Imprejur) sau nu selectand obtiunea None (Nici una).

23. MS Word: Lucrul cu obiectele grafice.


n dosarul Documentele mele creai fiierul Turism.doc Deschidei fiierul Turism.doc
Formatai la nivel de document: Margini (sus, jos, stnga i dreapta): 2 cm, antet si subsol: 2 cm
Inserai cu WordArt textul Sub titlu, inserai tabelele.
Sub fiecare tabel inserai cte un grafic , astfel: sub primul tabel inserai un grafic de tip column
(coloane) , sub al doilea tabel, un grafic de tip pie (radial), iar sub al treilea un grafic de tip linie.
Inserai n antet:
-numele i prenumele vostru, clasa i data , scrise pe trei rnduri ,aliniate la stnga,
-o imagine reprezentativ din ClipArt, pe care s o micorai i s o aliniai la dreapta
Inserai n subsol textul. Salvai modificrile fcute . nchidei fiierul
Pentru introducerea unei imagini sau a unui grafic ntr-un document Word se utilizeaz meniul Insert,
opiunea Picture. Imaginea poate fi aleas din biblioteca de imagini Clip Art, dintre imaginile stocate pe
hard (From File) sau dintre imaginile provenite de la Scanner sau de la Camera Foto (From Scanner or
Camera).

24. MS Word: Ajutorul interactiv HELP.


In urma executrii acestei comenzi, n partea dreapt a ecranului se deschide fereastra de asisten
Excel, unde in caseta Cutare pentru se introduce ntrebarea referitoare la eventualele neclariti legate
de modul de lucru cu aplicaie Microsoft Excel, dup care se execut clic pe butonul sau se apas tasta
Enter pentru pornirea cutrii.
Dup efectuarea comenzi de cutare se va afia n aceiai fereastr rezultatul cutrii (n cazul nostru,
am fcut o cutare referitoare la modul de copiere a textului n cadrul Excel), iar printr-un clic pe unul
dintre link-urile afiate n cadrul ferestrei se va deschide o nou fereastr n care putem afla modul de
realizare a ceea ce am cutat (n cazul nostru, modul de copiere a textului). Folosirea funciei
Ajutor .n aplicaia
Word, pentru a v informa rapid n legtur cu utilizarea aplicaiei, putei
folosi funcia Ajutor.
Cea mai rapid metod e s apsai tasta F1 care deschide fereastra de ajutor.
De asemenea, putei folosi butonul Ajutor pentru Microsoft Word din dreapta barei de meniu.
Poziionarea mouse-ului pe fiecare opiune din barele de instrumente afieaz
efectele acionrii
acelei comenzi.

25. Utilizarea aplicaiei MS Excel.


Microsoft Excel este un program care manipuleaza date organizate matriceal Tn linii i coloane i face
parte din suita de programe Microsoft Office. Aplicatia Microsoft Excel este folosita Tn general pentru
planificarea bugetelor i lucrul cu date financiare.
Deschidere a aplicatiei Pentru deschiderea aplicatiei Microsoft Excel 2010 se apasa butonul (Start) din
bara de aplicatii, apoi optiunea All Programs (Toate aplicatiile) din directorul (folder-ul) Microsoft
Office se selecteaza aplicatia Microsoft Excel 2010.
Se executa click stanga pe rezultatui Microsoft Excel 2010 pentru a deschide aplicatia de calcul tabelar.
Daca pe ecranul de lucru (desktop) se gasete scurtatura catre aplicatia wS^s, Microsoft Excel 2010,
dublu click stanga pe aceasta pictograma, deschide, Microsoft de asemenea, aplicatia.
Tn acest moment, pe ecranul monitorului apare interfata specifica acestui program, ce cuprinde:
- Bara de titlu - afieaza numele registrului de calcul.
- Quick Access Toolbar (Bara de instrumente de acces rapid) - localizata Tn coltui din stanga sus al
ferestrei
-Ribbon (Panglica") ce contine butoane organizate Tn grupuri logice denumite tab-uri (Home, Insert,
etc)
-bara de formule ce permite afisarea/editarea valorii sau formulei utilizate intr-o celula. foaia de calcul
-bara de stare - o zona orizontala situata in partea inferioara a ferestrei, ce furnizeaza informatii despre
starea curenta a ceea de vizualizati in fereastra.
inchidere a aplicatiei Tnchiderea aplicatiei Microsoft Excel 2010 se realizeaza prin una din
urmatoarele
variante:
^ apelarea meniului File (Fi5ier) - Exit (leire).
^ apasarea butonului ^ din dreapta sus.
^ apasarea butonului 1X1 din coltui din stanga sus al ecranului i alegerea optiunii Close (Tnchidere).
^ apasarea tastelor Alt + F4

26. MS Excel: Operaii asupra foilor de calcul. Introducerea i modificarea datelor.


Pentru a introduce date ntr-o celul, cursorul se pozitioneaz pe celula dorit si se face un
click. Dupa ce aceasta se introduce datele necesare. Datele introduse n celul apar concomitent i n
bara de formule, iar n bara de adrese este indicat adresa celulei n care are loc introducerea datelor.
Dup introducerea datelor se tasteaz Enter pentru afinaliza.
n cazul n care se dorete modificarea coninutului unei celule este necesar de activat celula n care
se dorete efectuarea modificrii, efectund un simplu click pe celul, i se tasteaz Delete. Dup ce se
tasteaz Delete informaia iniial este tears i utilizatorul poate introduce informaia nou. Tastarea
butonului Delete nu este absolut necesar, dup activarea celulei utilizatorul poate s nscrie informaia
necesar, ea va fi nlocuit n mod automat cu cea care era iniial.
Sunt posibile cazuri cnd este necesar de efectuat schimbri minore n celul, spre exemplu de
schimbat doar o singur liter. n acest caz efectuarea pailor descrii mai sus nu este raional deoarece
va fi necesar introducerea repetat a informaiei. Pentru a realiza editarea celulei se efectueaz 2 clickuri sau se face un click n bara de formule i se editeaz coninutul iniial al celulei.
Pentru a opera cu foi de lucru, se va specifica nti foaia (sau foile) asupra careia se opereaza - se
spune ca se selecteaza foaia / foile - si apoi se va alege actiunea dorita.selectarea unei/unor foi
(prezentam operarea cu mouse-ul) o foaie: clic cu mouse-ul pe zona care contine numele foii respective;
mai multe foi: tasta CTRL apasata si clic cu mouse-ul pe fiecare dintre foile respective; mai multe foi
alaturate: selectarea primei etichete urmata de mentinerea tastei SHIFT apasate si de selectarea ultimei
etichete; introducerea unei foi ntr-o mapa - se va utiliza comanda Insert - Worksheet, care permite

inserarea unei noi foi de lucru n mapa curenta naintea foii de lucru selectate. Acelasi rezultat se poate
obtine prin selectarea optiunii Insert din meniul contextual al foii de lucru curente (clic cu butonul drept
al mouse-ului pe numele foii), doar ca n acest caz utilizatorul are posibilitatea de a alege ntre o foaie
de lucru simpla (worksheet), una care sa contina un grafic (chart), una care sa contina un macro Excel
(MS Excel 4.0 Macro) sau o fereastra de dialog Excel (MS Excel 5.0 Dialog).
eliminarea unei/unor foi de lucru - se selecteaza foaia/foile, apoi se utilizeaza comanda Edit - Delete
Sheet (sau se alege optiunea Delete din meniul contextual).
redenumirea unei foi de lucru - se poate realiza prin efectuarea unui dublu clic cu mouse-ul pe numele
foii si tastarea noului nume sau prin selectarea optiunii Rename din meniul contextual.
mutarea unei/unor foi (schimbarea pozitiei n cadrul mapei de lucru curente) - se selecteaza foaia si se
deplaseaza cu mouse-ul pna la pozitia dorita. O alta posibilitate este de a alege optiunea Edit - Move or
Copy Sheet sau optiunea Move or Copy din meniul contextual (se poate muta si n alta mapa)
copierea unei/unor foi (depunerea ntr-un al doilea exemplar n pozitia noua) - se selecteaza foaia, se
mentine apasata tasta CTRL si se realizeaza deplasarea mouse-ului n noua pozitie. Alternativ, pentru a
se putea realiza copierea si n alta mapa, se pot utiliza comenzile prezentate la mutare, activnd
optiunea Create a Copy.
{ Pentru a opera cu foi de lucru, se va specifica nti foaia (sau foile) asupra careia se opereaza - se

spune ca se selecteaza foaia / foile - si apoi se va alege actiunea dorita.


1.

selectarea unei/unor foi (prezentam operarea cu mouse-ul)

o foaie: clic cu mouse-ul pe zona care contine numele foii respective;

mai multe foi: tasta CTRL apasata si clic cu mouse-ul pe fiecare dintre foile respective;

mai multe foi alaturate: selectarea primei etichete urmata de mentinerea tastei SHIFT
apasate si de selectarea ultimei etichete;
2.
introducerea unei foi ntr-o mapa - se va utiliza comanda Insert - Worksheet, care permite
inserarea unei noi foi de lucru n mapa curenta naintea foii de lucru selectate. Acelasi rezultat se
poate obtine prin selectarea optiunii Insert din meniul contextual al foii de lucru curente (clic cu
butonul drept al mouse-ului pe numele foii), doar ca n acest caz utilizatorul are posibilitatea de a
alege ntre o foaie de lucru simpla (worksheet), una care sa contina un grafic (chart), una care sa
contina un macro Excel (MS Excel 4.0 Macro) sau o fereastra de dialog Excel (MS Excel 5.0
Dialog).
3.
eliminarea unei/unor foi de lucru - se selecteaza foaia/foile, apoi se utilizeaza comanda Edit Delete Sheet (sau se alege optiunea Delete din meniul contextual).
4.
redenumirea unei foi de lucru - se poate realiza prin efectuarea unui dublu clic cu mouse-ul
pe numele foii si tastarea noului nume sau prin selectarea optiunii Rename din meniul contextual.
5.
mutarea unei/unor foi (schimbarea pozitiei n cadrul mapei de lucru curente) - se selecteaza
foaia si se deplaseaza cu mouse-ul pna la pozitia dorita. O alta posibilitate este de a alege optiunea
Edit - Move or Copy Sheet sau optiunea Move or Copy din meniul contextual (se poate muta si n
alta mapa)
6.
copierea unei/unor foi (depunerea ntr-un al doilea exemplar n pozitia noua) - se selecteaza
foaia, se mentine apasata tasta CTRL si se realizeaza deplasarea mouse-ului n noua pozitie.
Alternativ, pentru a se putea realiza copierea si n alta mapa, se pot utiliza comenzile prezentate la
mutare, activnd optiunea Create a Copy.

n concluzie, se poate retine ca cea mai simpla metoda de a executa operatii asupra cu foilor de
lucru este folosirea comenzilor din meniul contextual al foilor selectate, meniu care se activeaza
printr-un clic pe butonul din dreapta al mouse-ului, dar exista comenzi analoage si n meniurile
pull-down.
Introducerea numerelor sau a textului
1.

n foaia de lucru, facei clic pe o celul.

2.

Tastai numerele sau textul dorit, apoi apsai ENTER sau TAB.

SFAT Pentru a introduce date pe o linie nou ntr-o celul, introducei un sfrit de linie apsnd
ALT+ENTER.
NOTE
n mod implicit, dac se apas ENTER selecia se mut mai jos cu o celul, iar dac se
apas TAB selecia se mut o celul la dreapta. Nu avei posibilitatea s modificai direcia de
mutare a seleciei la apsarea tastei TAB, dar se poate specifica o direcie diferit pentru tasta
ENTER. }

27. MS Excel: Tipuri de date. Copierea, mutarea i tergerea datelor.


Formatarea datelor.
Tipuri de date folosite ntr-o agend Excel sunt:
Tipul constant text, cu urmtoarele proprieti:
o

Nu pot constitui operanzi n expresii;

Sunt aliniate implicit la stnga, n celul;

o
Valorile numerice trebuiesc precedate de unul din caracterele: ,,^,pentru a fi
interpretate drept date de tip text;
Tipul constant valoare sunt:
o

Date de natur numeric;

Pot participa ca operanzi n expresii;

Sunt aliniate implicit la dreapta n celul;

Pot include i caractere speciale: virgula, punctul,$,% i parantezele rotunde;

o
Includ datele calendaristice (cu caracterele speciale de formatare sau / ) i datele
care msoar timpul (cu caractere speciale PM, AM sau : );
Tipul expresie (formul de calcul) :
o

Descriu calcule asupra unor date de tip valoare din celule;

Descrierea ncepe totdeauna cu semnul egal;

o
Sunt folosii operatorii matematici de adunare (+), scdere (-), nmulire (*),
mprire (/), ridicare la putere (^) i paranteze, pentru definirea ordinii operaiilor;
Celulele sunt referite ntr-o expresie prin adres sau nume;

Operanzii unei expresii pot fi i apeluri de funcii.

tergerea = operaia invers a inserrii, produce deplasarea obiectelor rmase n locul celor terse,
conform acelorai reguli ca la inserare. tergerea se realizeaz cu opiunea Delete sau cu
opiunea Delete Sheet a comenzii Edit din meniul orizontal;
Copierea = preluarea coninutului unui obiect Excel n alt obiect Excel, fr tergerea coninutului
obiectului surs. Ea se realizeaz cu funcia Copy, urmat de funcia Paste a opiunii Edit din meniul
orizontal. Funcia Paste trebuie s fie precedat de poziionarea n locul unde se dorete s se
realizeze copierea;
Mutarea = operaia de preluare a coninutului unui obiect Excel n alt obiect Excel, cu tergerea
coninutului primului obiect; se realizeaz ca i copierea, folosind, n locul funciei Copy,
funcia Cut. Pentru foi de calcul se folosete funcia Move or Copy Sheet a opiuniiEdit;

28.MS Excel: Formule i calculi


Condiionale
uzuale

Calculul diferenei
ntre dou ore

Matematice
uzuale

mprirea
numerelor

Verificare dac un
numr este mai
mare sau mai mic
dect un alt
numr

Conversia orelor

Adugarea
numerelor

Ascunderea
valorilor de
eroare i a
indicatorilor de
eroare dintr-o
celul

Crearea formulelor
condiionale
utiliznd funcia
IF

Inserarea datelor
conform
calendarului
Iulian

Contorizarea
zilelor pn la o
dat

Afiarea sau
ascunderea
valorilor zero

Inserarea datei i
orei curente ntr-o
celul

Cutarea valorilor
ntr-o list

Afiarea datelor
calendaristice ca
zi a sptmnii

Dat i or
uzuale
Adugarea datelor
Adugarea orelor
Calculul diferenei
dintre dou date
calendaristice

Financiare uzuale
Calculul unei
balane curente
Crearea unui tabel
de multiplicare

Calculul
procentelor
Calculul mediei
numerelor
Calculul
mijlocului unui
grup de numere
Calcularea celui
mai mic sau mai
mare numr
dintr-o zon

nmulirea
numerelor
Ridicarea unui
numr la o putere
Rotunjirea unui
numr
Scderea
numerelor

Conversia
msurtorilor

Text uzual

Numrarea
celulelor care
conin numere

Modificarea
majuscule/minusc
ule ntr-un text

Contorizarea
numerelor mai
mari sau mai mici
dect un numr

Verificarea dac
o celul conine
text

Combinarea

Compararea

Eliminarea

Repetarea unui

numelor i

coninutului

caracterelor din

caracter ntr-o

prenumelor

celulelor

text

celul

Combinare text
i numere

Numrarea

Eliminarea

Contorizarea

celulelor

spaiilor de la

intrrilor unice

necompletate

nceputul i

dintr-o list

Combinarea

sfritul unei

textului cu o

celule

dat sau or

29. MS Excel: Funcii.


Funcii de compatibilitate
Funcii de cub
Funcii de baze de date
Funcii de dat i or
Funcii de inginerie
Funcii financiare
Funcii de informaii
Funcii logice
Funcii de cutare i de referin
Funcii matematice i trigonometrice
Funcii statistice
Funcii text
Funcii definite de utilizator, instalate cu programe de completare

30. MS Excel: Lucrul cu funciile din categoria Logical.


FUNCIE

DESCRIERE

Funcia AND

Returneaz TRUE dac argumentele sunt toate adevrate

Funcia FALSE

Returneaz valoarea logic FALSE

Funcia IF

Specific un test logic de executat

Funcia
IFERROR

Returneaz o valoare specificat de dvs. dac o formul are ca rezultat o eroare; altfel,
returneaz rezultatul formulei.

Funcia NOT

Inverseaz valoarea logic a argumentului

Funcia OR

Returneaz TRUE dac unul dintre argumente este adevrat

Funcia TRUE

Returneaz valoarea logic TRUE

31. MS Excel: Arta aplicrii funciei logice IF n soluionarea problemelor ce in de


psihologie i drept.

IF(test_logic, [valoare_dac_adevrat], [valoare_dac_fals])


Sintaxa funciei IF are urmtoarele argument:

Test_logic Obligatoriu. Este orice valoare sau expresie care se poate evalua cu TRUE sau
FALSE. De exemplu, A10=100 este o expresie logic; dac valoarea din celula A10 este egal cu 100,
expresia se evalueaz la TRUE. Altfel, expresia se evalueaz la FALSE. Acest argument poate utiliza
orice operator de comparare.

Valoare_dac_adevrat Opional. Valoarea care dorii s fie returnat dac


argumentul test_logic se evalueaz la TRUE. De exemplu, dac valoarea acestui argument este irul text
n buget i argumentultest_logic se evalueaz la TRUE, funcia IF returneaz texul n buget".
Dac test_logic se evalueaz la TRUE i argumentul valoare_dac_adevarat este omis (adic, dac
exist un singur simbol punct i virgul dup argumentul test_logic argument), funcia IF returneaz 0
(zero). Pentru a afia cuvntul TRUE, utilizai valoarea logic TRUE pentru
argumentul valoare_dac_adevarat.

Valoare_dac_fals Opional. Valoarea care dorii s fie returnat dac


argumentul test_logic este FALSE. De exemplu, dac valoarea argumentului este irul Peste buget i
argumentul test_logic se evalueaz la FALSE, funcia IF returneaz textul Peste buget".
Dac test_logic se evalueaz la FALSE i argumentulvaloare_dac_fals este omis (adic nu exist un
simbol punct i virgul dup argumentulvaloare_dac_adevrat), funcia IF returneaz valoarea logic
FALSE. Dac test_logic se evalueaz la FALSE i valoarea argumentului valoare_dac_fals este
vid(adic apare doar un simbol punct i virgul dup argumentulvaloare_dac_adevrat), atunci
funcia IF returneaz valoarea 0 (zero).

32. MS Excel: Lucrul cu funciile din categoria Date&Time.


FUNCIE

DESCRIERE

Funcia DATE

Returneaz numrul serial al unei anumite date calendaristice

Funcia DATEVALUE

Efectueaz conversia unei date calendaristice sub form de text ntr-un


numr serial

Funcia DAY

Efectueaz conversia unui numr serial ntr-o zi a lunii

Funcia DAYS360

Calculeaz numrul de zile dintre dou date calendaristice avnd ca


baz un an cu 360 de zile

Funcia EDATE

Returneaz numrul serial al datei calendaristice care este numrul


indicat de luni, nainte sau dup data calendaristic de nceput

Funcia EOMONTH

Returneaz numrul serial al ultimei zile a lunii care este nainte sau
dup un numr specificat de luni

Funcia HOUR

Efectueaz conversia unui numr serial ntr-o or

Funcia MINUTE

Efectueaz conversia unui numr serial ntr-un minut

Funcia MONTH

Efectueaz conversia unui numr serial ntr-o lun

Funcia NETWORKDAYS

Returneaz numrul de zile lucrtoare ntregi dintre dou date

calendaristice
Funcia
NETWORKDAYS.INTL

Returneaz numrul de zile lucrtoare ntregi dintre dou date


calendaristice, utiliznd parametri pentru a indica cte zile i care
anume sunt zile de weekend

Funcia NOW

Returneaz numrul serial al datei i orei curente

Funcia SECOND

Efectueaz conversia unui numr serial ntr-o secund

Funcia TIME

Returneaz numrul serial al unei valori de timp specificate

Funcia TIMEVALUE

Efectueaz conversia unei ore sub form de text ntr-un numr serial

Funcia TODAY

Returneaz numrul serial al datei calendaristice din ziua curent

Funcia WEEKDAY

Efectueaz conversia unui numr serial ntr-o zi a sptmnii

Funcia WEEKNUM

Efectueaz conversia unui numr serial ntr-un numr reprezentnd


numrul sptmnii respective din an

Funcia WORKDAY

Returneaz numrul serial al datei calendaristice care este nainte sau


dup un numr specificat de zile lucrtoare

Funcia WORKDAY.INTL

Returneaz numrul serial al datei dinainte sau dup un numr


specificat de zile de lucru, utiliznd parametri pentru a indica cte zile
i care anume sunt zile de weekend

Funcia YEAR

Efectueaz conversia unui numr serial ntr-un an

Funcia YEARFRAC

Returneaz fraciunea din an pe care o reprezint numrul de zile


ntregi cuprinse ntre data calendaristic de nceput i cea de sfrit

33. MS Excel: Ajutorul interactiv HELP.


Ajutorul (Help) reprezint un ghid interactiv de ajutor. Lansarea n execuie a ghidului se realizeaz
din butonul Ajutor pentru Microsoft Office Excel (Microsoft Office Excel Help) din bara de taburi a
ferestrei aplicaiei sau cu tasta funcional F1.
Se poate face cutarea informaiilor necesare accesnd legturile din aceast fereastr i navignd
din aproape n aproape. Se revine la o legtur accesat anterior sau se reia o cale parcurs cu
butoanele napoi (Back) i nainte (Forward) din bara de instrumente a ferestrei Ajutor Excel (Excel
Help).
Caseta de cutare dup cuvinte relevante permite cutarea unei expresii. Se scrie expresia n caseta
Tastai cuvinte ce trebuie cutate (Type words to search for), apoi se apas butonul Cutare
(Search). Se va afia o list cu situaiile n care se gsete acel cuvnt. Se selecteaz o opiune din
list, ceea ce va conduce la afiarea secvenei respective de instruciuni i explicaii.
Butonul Afiare cuprins (Show table of Contens) afieaz structurat o tabl de cuprins a

facilitilor produsului Excel. Din lista afiat se selecteaz pe rnd, cu dublu clic operaia pentru care
avem nevoie de documentaie. n exemplu s-a afiat modul de filtrare a datelor de tip numeric.
34.
Prile constructive ale unei prezentri. Sfaturi pentru crearea unei prezentri. Interfaa
aplicaiei MS Power Point.
Interferenta: Comunicarea rapoartelor (create eventual n Microsoft Word), a analizelor de situaii
(obinute eventual n Microsoft Excel) sau a oricror alte informaii constituie o parte tot mai
important a activitii din orice domeniu social. Dintr-un proces simplu, care cuprindea n mod
esenial doar pe cel care alctuia materialul prezentat, comunicarea devine un proces complex care
include ca element esenial i pe cei crora le sunt destinate informaiile transmise. Din acest motiv
este foarte important s se aleag acele mijloace de comunicare prin care efectul asupra auditoriului
s fie maxim (mai multe informaii transmise, mai multe informaii receptate, obinerea unui climat
psihologic favorabil etc.). De asemenea, procesul de comunicare este diversificat prin aceea c poate
avea loc n mod organizat (edine, congrese, teleconferine, discuii n reea etc.) sau nu (consultare
individual a unor prezentri). Astfel pentru o prezentare excelenta si clara este nevoe de MS Power
Point.
O prezentare electronic, atributul de electronic fiind dat de utilizarea calculatorului, are dou
momente importante:
proiectarea prezentrii i
reprezentaia (execuia prezentrii proiectate, show-ul).
Slide-uri (Slides)
Prin slide se nelege o imagine creat din elemente diverse (text, figuri, grafice etc.), succesiunea
tuturor imaginilor alctuind materialul care va fi expus auditoriului. O prezentare poate avea oricte
slide-uri, de orice grad de complexitate. Crearea slide-urilor este un proces similar alctuirii unui
document Microsoft Office.
Note (Notes)
Prin note sau notele vorbitorului (speaker's notes) se nelege textul ataat fiecrui slide i care
conine explicaii suplimentare pe care prezentatorul vrea s nu le uite n timpul expunerii. Acestea
sunt destinate doar prezentatorului i nu sunt vzute de ctre auditoriu. Pentru a avea acces la note n
timpul expunerii, acestea trebuie s fie tiprite.
Extrase (handouts)
Prin extrase se nelege un document tiprit, care conine n general imagini ale slide-urilor, i
care este destinat auditoriului. Extrasele sunt mprite asculttorilor/privitorilor cu scopul de a-i
reaminti ulterior de expunere sau de a urmri mai uor expunerea.

35.

MS Power Point: Elaborarea unei noi prezentri. Utilizarea abloanelor.

O prezentare se elaboreaza in felul urmator:


1.
Se d comanda New de pe bara de unelte Standard (sau prin succesiunea File - New fia General - Blank Presentation) i se alege layout-ul pentru slide-ul titlu.
2.
Se completeaz slide-ul titlu.
3.
Se d comanda New Slide (din meniul Insert) sau se alege Common Tasks (de pe bara de
unelte Formatting) i apoi New Slide i se alege planul pentru urmtorul slide.
4.
Se completeaz noul slide.
5.
Se repet paii 4 i 5 pn la completarea prezentrii.
6.
Se modific prezentarea potrivit necesitilor.
7.
Se salveaz fiierul sub un nume propriu.
Utilizarea sabloanelor:
Un ablon de proiectare conine scheme de culori, slide-ul master i titlul master, fonturi, toate
avnd un aspect comun.

Crearea unui ablon de proiectare


1.
Se deschide o prezentare existent sau se utilizeaz un ablon existent ca baz a noului ablon.
Se poate deschide o prezentare vid pentru a crea totul de la nceput.
2.
Se modific prezentarea/ablonul.
3.
Se dcomanda Save As din meniul File.
4.
n zona File name se d numele noului ablon.
5.
n lista Save as type se alege Design Template.
6.
Noul ablon se poate salva n ntr-un folder destinat abloanelor proprii sau n
folderul Presentation Designs, care conine i abloanele predefinite.

36.

MS Power Point: Folosirea barei de instrumente.

PowerPoint ofera posibilitatea afisarii pe bara de meniu, a mai multor instrumente decat sunt
prezente initial. Aceste pictograme se pot adauga sau sterge din bara de instrumente dupa preferintele
fiecaruiutilizator. Adaugarea sau stergerea barelor se obtine prin deschiderea meniului View
Toolbars.
Puteti sa modificati anumite optiuni predefinite ale aplicatiei PowerPoint ca de exemplu : Numele
utilizatorului, directorul implicit in care vor fi salvate documentele si alte optiuni. Aceasta se
realizeaza prin apelarea functiei Options din meniul Tools.
In meniul General puteti modifica diferite setari. In meniul Save puteti modifica destinatia
implicita pentru salvarea fisierelor.

37.

Aspecte ce in de structurare i activare a cunotinelor.

Structurarea cunostintelor tine de:


Deprinderea creeaza posibilitatea efectuarii actiunii respective in mod aproape automatizat, fara
a sta pe ginduri, corect, cu randament ridicat.
Priceperea reprezinta un stadiu inferior al deprinderii, actiunea putind fi oxecutata relativ
repede si corect, sub control constient.
Obisnuintele sunt deprinderi care se impun in conduita in virtutea unei necesitati efective
(fumatul, ingrijirea corpului propriu, a imbracamintei, a armamentului din inzestrare, pastrarea
ordinii la locul de munca, conduita politicoasa, civilizata, sinceritatea in relatiile cu sefii, cu
camarazii etc.).
Insusirea cunostintelor este un proces complex, ce angajeaza toate compartimentele personalitatii
celor care invata. in principiu, insusirea cunostintelor se realizeaza pe urmatoarele cai:
- predarea lor de catre instructor sj receptarea acestora de catre cursanti sau studierea din materialul
bibliografic;
- studiul individual, exercitii aplicative, verificari, examene;
- imitarea voluntara sau involuntara a celor din jur, in ceea ce priveste abordarea subiectelor;
- rezolvarea problemelor ridicate de viata, de munca, analizarea si generalizarea experientei proprii
sau a celor din jur - prilejuri cu care deducem prin eforturi personale noi adevaruri despre oameni si
obiecte, precum si despre interactiunile complexe dintre acesti doi factori.

38.

Categoriile aristotiliene n structurarea cunotinelor.

Modalitile de exprimare a fiinei: Substana, Cantitatea, Calitatea, Relaia, Locul, Timpul, Poziia,
Averea, Pasiunea, Aciunea. Substana semnific faptul de a fi (fiina nedeterminat), n timp ce

restul de nou categorii exprim determinaii ale substanei. Substna este o realitate care nu are
nevoie de altceva ca s existe, n timp ce categoriie desemneaz realiti a cror existen depinde de
substan.

39.

Viziuni privind structurarea informaiei prezentat n MS Power Point

Strngerea materialelor si informatiilor


Nu o sa ncepem nsa imediat realizarea slide-urilor. Mai nainte trebuie sa strngem materiale si
informatii care sa ne ajute n ilustrarea ideilor identificate anterior.
Cuvntul de ordine aici este reutilizarea, strngem orice documente si informatii care ne pot fi de
ajutor: documente Word, tabele Excel cu date de vnzari sau querry-uri ale unor baze de date,
prezentari PowerPoint realizate anterior, imagini, secvente video sau audio, diagrame Visio, etc.
Toate acestea pot fi cu usurinta integrate n prezentarea noastra pentru a ilustra ct mai bine ideile
prezentate.
Selectam materialele pe care le vom include n prezentare, le sortam pe idei si putem sa ne
apucam de treaba. Aceasta prima parte de cercetare este cea mai lunga, poate dura si o saptamna
pna ne cristalizam ideile si strngem toate materialele. Dupa ce am strns tot ce ne trebuie,
realizarea propriu zisa a prezentarii ar trebui sa dureze doar cteva ore
Avem deja stabilita structura de baza a prezentarii. n mod normal ar trebui sa tratam nu mai mult
de 3-4 subiecte, acestea fiind obiectivele principale ale prezentarii. Daca ncercam sa prezentam prea
multe idei, riscam sa plictisim audienta. Daca avem prea multe lucruri de spus putem
organiza un curs sau putem mparti subiectele n mai multe prezentari.
Avnd n vedere structura tip a unei prezentari discutata anterior, vom include cel putin
urmatoarele slide-uri:
.
.

Titlul prezentarii si numele prezentatorului


Introducere - de la bun nceput trebuie enuntata problema al carei raspuns ncercam sa-l dam
cu prezentarea noastra.
Agenda (CUPRINSUL) - care prezinta pe scurt subiectele tratate n prezentare si vine ca un
raspuns la problemele enuntate n introducere
O succesiune de 3-4 subiecte care contin fiecare: o idee sau o problema si modul de rezolvare
al acesteia, date suplimentare sau exemple care ilustreaza ideea respectiva, grafice, imagini
sau elemente multimedia. Daca e prezentarea este tehnica, putem include demonstratii.

.
.

.
.

Concluzii si reiterarea mesajului principal

40.

Ramura tehnologii informaionale n societate informaional.

Astzi, specialitii ce i desfoar activitatea ntr-un anumit domeniu, sunt confruntai cu


probleme diverse i complexe. Multe dintre acestea necesit utilizarea calculatorului i produselor
software. Complexitatea activitilor, competiiile de toate felurile, eficiena i randamentul n
activitate, reclam utilizarea celor mai performante produse hardware i software. Se constat
explozia intrumentelor i metodelor oferite de tehnologiile informaiei i comunicaiei (IT&C), de
sistemele de calcul, de echipamentele periferice cu funcii diverse. Programele de cercetare,

dezvoltare i inovare sunt n numr din ce n ce mai mare, iar rezultatele nu se las ateptate. n
acelai timp, perfecionarea continu, cunoaterea i utilizarea noilor cunotine din domeniul de
activitate trebuie s fie deziderate majore ale fiecrui specialist.