Aberatiile lentilelor

Teoria potrivit careia razele de lumina ce fac un unghi mic cu axul optic principalsuntstranse de o lentila
convergenta intr-un singur punct, cunoscuta si sub numele de aproximatia lui
GAUSS
. Aceasta nu este valabila si in cazulrazelor de lumina care fac unghiuri mari cu axul opticprincipal, depasind
spatiul Gauss.Pt acest caz se produc deformari ale imaginii numiteaberatii.Seidela elaborat o metoda de a
calcula aberatii rezultate de la termenul al dezvoltarii.Asfel, aberatiile ce rezulta din acest calcul sunt numite
aberatii de ordinul 3.Pentru simplificarea calculelor, Seidel a clasificat aceste aberatii ale sistemelor optice.
Pentrulumina monocromatica avem:
aberatia sferica
astigmatismul
curbarea imaginii la margini
coma
distorsiunea
Pentru lumina policromatica mai avem
aberatia cromatica
culoarea laterala
Aberatia de sfericitate
Figura de mai jos reprezinta deviatia unui front de radiatie laser prin o forma seferica. Dacafrontul de unda al
unui laser are aberatie sferica, atunci un punct focalizat al acestui front de undava fi stralucitor si inconjurat de
un halou vag. In sistemele optice, aberatia sferica tinde sadefocalizeze imaginea si sa reduca contrastul.

Toate razele trec prin focarul F. In figura de mai jos insa se observa o situatie tipica, intalnita inpractica.Cu cat
raza intra in lentila mai departe de axa optica, cu atat mai aproape de lentila sefocalizeaza (intersecteaza axa
optica). Distanta de-a lungul axei optice intre punctul de intersectieal razelor care sunt aproape pe axa optica
si planul focal (unde se afla F) se numeste aberatiesferica longitudinala (ALS). Inaltimea la care aceste
raze intercepteaza planul focal paraxial senumeste aberatie sferica transversala (ATS)
Aberatia sferica este dependenta de forma lentilelor, orientare si raportul conjugarii, ca si deindicele de
refractie al materialelor.Teoretic, cea mai simpla metoda de a diminua aberatia sferica este de a face
suprafetelelentilelor cu un gradient de curbura variabil (de exemplu suprafete asferice) proiectat exact pentrua
compensa faptul capentru unghiuri mai mari, ceea ce invalideaza teoria paraxialitatii (valabila doar pentru
unghiuri
suficient de mici ale razei fata de axa optica).Aceasta aberatie poate fi neglijata pentru anumite conditii de
utilizare, prin combinarea efectelor a doua sau mai multe lentile cu suprafete sferice sau cilindrice.Combinand
lentile pozitive cu indici de refractie mici cu lentile negative cu indici de refractiemari este posibila obtinerea
unei combinatii care reduce aberatia sferica

Astigmatismul

Cand un obiect care nu se afla pe axa este focalizat de lentile sferice, asimetria naturala conducela astigmatism.In figura
de mai sus, planul ce contine atat axa optica cat si punctul in care se afla obiectul senumesteplan tangential. Razele ce
se afla in acest plan sunt raze tangentiale, celelalteconsiderandu-le oblice. Raza principala de la obiect trece prin centrul
deschiderii lentilei saucomplexului de lentile. Raza principala se mai gaseste si in un plan perpendicular pe celtangential,
numitplan radial.Figura ilustreaza ca razele de la obiect tangentiale se focalizeaza mai aproape de lentiladecat se
focalizeaza razele din planul radial. Cand se evalueaza imaginea din razele tangentiale,vedem o linie in directia planului
radial. Asemanator, cand evaluam imaginea din razele radialeobservam o linie in directia planului tangential. Intre aceste
doua puncte de intersectie imagineaeste ori eliptica, ori circular incetosata (defocalizata). Astigmatismul se defineste ca
separatiaacestor doua puncte de intesectie.Marimea astigmatismului unui complex de lentile depinde de forma lentilelor
numai atunci canddeschiderea sitemului optic nu e in contact cu insasi lentila. (Marea majoritate a sistemelor opticeau o
fanta (deschizatura) sau perete opritor (planul imaginii) dar totusi, in multe cazuri nu avemdacat simpla deschidere a
lentilei). Astigmatismul depinde puternic de raportul distantelor conjugate. Punctul principal primar este punctul ce se
gaseste la intersectia axei optice cusuprafata principala primara care este suprafata imaginara din masa lentilei unde
putemconsidera ca raza de lumina se difracta putin. Este ca un fel de transpunere a fenomenului dedubla refractie care
se intampla in realitate la ambele suprafete reale ale lentilei. Asemanator sedefineste si punctul secundar primar.

Coma

Coma: este o aberatie datorata formei oglinzii si apare n cazul oglinzilor foarte rapidepentrupunctele de lumina
care nu sunt paralele cu axa optica a oglinzii sau a instrumentului. In lentilelesferice, diferite parti ale suprafetei
lentilei prezinta diferite grade de marire. Aceasta da nastereaberatiei numite coma.Fiecare zona concentrica a
lentilei formeaza o imagine in forma de inel, denumit cerc comatic.Aceasta cauzeaza defocalizare in planul
imaginii punctelor ce nu se afla pe axa optica. Un punctal unui obiect ce nu se afla pe axa nu este un punct
foarte bine conturat (in planul imaginii) ciapare ca flama unei cozi de cometa.
Chiar daca aberatia sferica este corectata si lentila focalizeaza toate razele intr-un punct binedefinit pe axa
optica, ea tot mai poate sa prezine coma in afara axei optice.Coma in traversare prin o lentila pozitivaCa si
la aberatia sferica, eliminarea se poate face folosind suprafete multiple. Alternativ, oimagine mai clara se poate
obtine plasand unde trebuie in sistemul optic o fanta sau un obturator pentru a mai elimina din razele
marginale
Curbarea imaginii
Chiar si in absenta astigmatismului, exista o tendinta a sistemelor optice de a realiza imagini pesuprafete
curbate mai bine decat pe suprafete plane. Acest efect se numeste curbarea imaginiispre margini. In prezenta
astigmatismului, aceasta aberatie se compenseaza deoarece existadoua suprafete astigmatice de
focalizare.Curbarea imaginii spre margini variaza cu patratul unghiului de camp sau patratul inaltimiiimaginii.
Deci, daca reducem unghiul de camp la jumatate, se poate reduce defocalizarea dincurbarea marginilor la un
sfert din dimensiunea originala.Curbarea imaginii la marginiLentilele pozitive au de obicei tendinta de curbare
a imaginii la margini spre interior, iar celenegative spre exterior. Aceasta aberatie poate deci fi ameliorata prin
combinatii de lentile pozitivesi negative

Distorsiunea

Planul imaginii se poate nu numai sa fie curbat, dar poate fi si distorsionat. Imagiea unui punctce nu se afla pe axa optica
se poate forma intr-un loc, altul decat cel prezis de teoria paraxiala.Distorsiunea este diferita de coma (unde razele unui
punct din afara axei optice nu reusesc sa seintersecteze cu precizie in planul imaginii). Distorsiune inseamna ca,
chiar daca imaginea unuipunct din afara axei optice se formeaza cu precizie in planul imaginii, locatia sa pe acest
plan nueste corecta. Distorsiunea imaginii creste odata cu inaltimea obiectului. Acest efect se prezinta indoua ipostaze:
efectul de butoi si efectul de pernita de ace. Acest fenomen nu reduce definitia(rezolutia) sistemului. Inseamna doar ca
forma imaginii obiectului nu corespunde exact cu formaobiectului. Distorsiunea este o deplasare a punctului din imagine
fata de locatia prezisa de teoriaparaxiala in planul imagine si se poate exprima fie ca valoare absoluta fie ca procent
dininaltimea imaginii paraxiale.Este evident ca o lentila sau un sistem de lentile are distorsiuni opuse in functie de locul
undese face focalizarea: in fata sau in spate. Deci, daca un sistem optic este folosit pentru a forma oimagine si acelasi
sistem este folosit pentru a o proiecta, aberatia distorsiune se anuleaza. Deasemenea, un sistem optic perfect simetric cu
magnitudine (marire) 1:1 nu prezinta distorsiunesau coma.

Aberatia cromatica
Aberatia sferica, distorsiunea, coma si curbarea imaginii la margini sunt pur functii de formasuprafetei lentilei si
sunt observabile cu lumina monocromatica. Exista insa alte aberatii care apar cand sistemele optice sunt
folosite pentru a lucra cu lumina de mai multe lungimi de unda.Indicele de refractie al unui material este o
functie de lungime de unda. In acest sens, numimdispersiefenomenul in care componentele de diferite lungimi
de unda ale luminii policromaticeurmeaza directii diferite dupa trecerea prin un mediu cu un indice de refractie
n.Razele de lungime de unda mai mici se focalizeaza mai aproape de lentila decat cele de lungimede unda
mai mare. Aberatia cromatica longitudinala se defineste ca distanta axiala dintre focarulcel mai apropiat si
focarul cel mai indepartat.Ca si in cazul aberatiei sferice, lentilele pozitive si negative prezinta tendinte opuse
in cazulaberatiei cromatice. Asfel, combinand asfel de lentile cu tendinte opuse pentru a forma un dubletoptic,
aberatia cromatica poate fi partial corectata. Este necesar sa folosim doua sticle cucaracteristici de dispersie
diferite, asfel incat aberatia mai slaba a lentilei negative sacompenseze pe cea mai puternica a lentilei positive
Culoarea laterala
Aceasta aberatie reprezinta diferenta de inaltime a imaginii intre razele albastre si cele rosii. Infigura de mai jos
se ilustreaza o raza principala ce trece prin un sistem optic cu deschidere(fanta) separata de lentila. Datorita
variatiei indicelui de refractie cu lungimea de unda, luminaalbastra e refractata mai puternic decat lumina rosie,
intersectia cu planul imaginii se face inlocatii diferite.In concluzie, magnitudinea (marirea) depinde de culoare.
Aceasta aberatie este foartedependenta de cat de departe de lentila se gaseste planul imaginii (planul focal