Diaspora

Cpunar
Reemigraiune
Consiliere
Colective scolare

MIGRAINE (MIGRAE) ( fr., lat.) s. f. 1. Deplasare voluntar a unor indivizi, a unor

populaii dintr-o ar n alta sau dintr-o regiune n alta, determinat de factori economic, sociali,
politici, culturali sau naturali.
SISTM, sisteme, s. n. 1. Ansamblu de elemente (principii, reguli, fore etc.) dependente ntre
ele i formnd un tot organizat, care pune ordine ntr-un domeniu de gndire teoretic,
reglementeaz clasificarea materialului ntr-un domeniu de tiine ale naturii sau face ca o
activitate practic s funcioneze potrivit scopului urmrit.
SISTM s. n. 1. ansamblu de elemente aflate ntr-o relaie structural, de interdependen i
interaciune reciproc, formnd un tot organizat.
EDUCIE, educaii, s. f. Ansamblu de msuri aplicate n mod sistematic n vederea formrii
i dezvoltrii nsuirilor intelectuale, morale sau fizice ale copiilor i ale tineretului sau, p.
ext., ale oamenilor, ale societii etc.; rezultatul acestei activiti pedagogice; bun cretere,
comportare civilizat n societate.
EDUCIE s.f. Educare; influenare sistematic i contient a dezvoltrii facultilor
intelectuale, morale i fizice ale copiilor i tineretului; totalitatea metodelor folosite n acest
scop; (p. ext.) culturalizare, ridicare metodic a nivelului ideologic, cultural, profesional; faptul
de a dezvolta facultile morale, intelectuale i fizice ale unui om, ale unui popor etc.
PROCS ~e n Succesiune de aciuni sau de operaii prin care se realizeaz o lucrare.
PROCS s. n. 1. mers, evoluie, desfurare
ELV, -, elevi, -e, s. m. i f. Persoana care urmeaz n concepii i n aciuni pe maestrul su;
discipol, nvcel, urma, adept. Din fr. lve.
A se adapta- a (se) acomoda; a (se) deprinde, a (se) armoniza, a asambla, integrare;, a se alinia,
a se echilibra, a se adapta,
A se incadra
ASIMIL, asimilez, vb. I. Refl. i tranz. A se integra sau a face s se integreze n alt grup social
sau naional prin pierderea trsturilor caracteristice proprii (limb, obiceiuri etc.)

 Romnia este a doua surs de migraie, dup China

DE D.D. 14 IUN 2013
Dac autoritile romne nu au reuit pn acum s ne spun exact ci romni sunt n strintate,
a reuit s-i numere Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic.
Romnia este devansat doar de China, cnd vine vorba de numrul cetenilor care decid
s plece s munceasc i s triasc cu acte n regul n strintate.
n 2011, 3,5 milioane de romni locuiau n strintate, ceea ce nseamn c suntem pe locul doi
n topul migraiei.
Destinaiile preferate de romni sunt Germania, Marea Britanie, Austria i Belgia.
Informaiile au fost prezentate n emisiunea 100 de Minute.
http://www.antena3.ro/romania/romania-este-a-doua-sursa-de-migratie-dupa-china217934.html

Asociatia Alternative Sociale din Iasi, cu sprijinul Ministerului Educatiei, Cercetarii,

Tineretului si Sportului ( MECTS) si al Ministerului Afacerilor Externe, a realizat studiului
"Remigratia copiilor romani". Din analiza reiese ca , in perioada ianuarie 2008 - mai 2012,
21.325 de copii reveniti din Italia si Spania au solicitat echivalarea studiilor pentru
reinmatricularea in sistemul educational romanesc. Conform concluziilor specialistilor
care au redactat cercetarea mentionata anterior, peste 6.000 de copii remigranti au
dificultati de readaptare si probleme de natura psihologica, ce risca sa le afecteze
dezvoltarea.

http://gpseducation.oecd.org/CountryProfile?
primaryCountry=ROU&treshold=10&topic=PI

http://oecdeducationtoday.blogspot.ro/p/about-educationtoday.html
http://gpseducation.oecd.org/Home
http://www.keepeek.com/Digital-AssetManagement/oecd/education/innovative-learningenvironments_9789264203488-en#page1
http://ru.scribd.com/doc/179337261/Pisa-in-focus-imigrantii-si-educatia

Romani in Canada
Ontario
Quebec
British

C.

(Toronto)
(Montreal)
(Vancouver)

peste
peste
peste

40.000
30.000
30.000

Mare parte dintre acestia au beneficiat de Scolarizare gratuita,

Asigurare
medicala
gratuita
si
Asigurare
sociala.
Avand in vedere numarul mare de romani aflati in Canada
comunitatea romaneasca a inceput sa se dezvolte, asa au luat
nastere posturi radio romanesti, localuri cu

http://www.emigrarecanada.ro/emigrare/Despre-Canada/Romani-inCanada.html

Comunitatea Romanilor din UK

Potrivit estimrilor, comunitatea romaneasc din Marea Britanie numr n prezent peste 300.000 de persoane, unele
statistici menionnd chiar 500.000, fiind organizai n asociaii i fundaii, majoritatea acestora fiind nfiinate n ultimii
10 ani. Cele mai multe asociaii sunt n Londra. Exist asociaii culturale, profesionale (medici, studeni, oameni de
afaceri) i comunitare.

http://www.romani-online.co.uk/

n 2004, aproximativ 4,4 milioane din populaie era nscris la coal. Dintre acetia, 650.000 n
grdini, 3,11 milioane (14% din populaie) n nvmntul primar i secundar i 650.000 (3% din
populaie) la nivel teriar (universiti)[1]. n anul 2009, n Romnia existau 3,3 milioane de elevi, fa de
4,8 milioane n anul 1990[2]. n anul 1990, numrul profesorilor din mediul preuniversitar era de aproape
260.000, n 2001 depea 275.000, iar n 2007 era mai mic de 250.000[2].
n august 2010, n Romnia existau 4.700 de coli generale[3].

Programe internaionale
Profesorii au ncercat s se adapteze la un curriculum asemntor cu cel al omologilor lor din America de
Nord sau Europa de Vest. Dup 1990, Romnia a nceput mai multe proiecte supervizate de ctre ri
din Uniunea European i, de asemenea, n colaborare cu SUA, obtinerea unor proiecte i burse. Scopul
principal al rii a fost de a se adapta la Sistemul european al nvmntului superior. Notabil a fost i
efortul de recunoatere a Diplomele emise n Romnia de alte ri europene i pentru dezvoltarea de
programe internaionale, cum ar fi: Tempus, CEEPUS, Socrates / Erasmus, Copernicus, Monet,
i eLearn. Cu SUA, a fost dezvolzat programul Fulbright. Tempus este un program de cooperare n
domeniul nvmntului superior nceput ntre statele membre ale UE i rile partenere. Au existat patru

subprograme (Tempus I, Tempus II, Tempus II-bis i Tempus III, ntre 2000 i 2006). Tempus III este, de
fapt, un angajament pentru cooperare n domeniul nvmntului superior care prevede aprofundarea
cooperrii n materie de nvmnt superior, de consolidare a ntreagii structuri de relaii existente ntre
popoarele Europei. Programul permite schimburi fructuoase de preri i faciliteaz activiti
multinaionale n tiinifice, culturale, artistice, economice i sociale. Mai exact, programul Tempus
urmrete stabilirea unor consorii. Consoriile implementeaza proiecte europene comune cu un set clar
de obiective, finanat parial de ctre acest program, pentru durata maxim de trei ani. Dezvoltarea este
luat n considerare n pai mici, mici proiecte de succes. Tempus prevede, de asemenea, de Granturi de
mobilitate individual (IMGs) la faculti pentru a le ajuta s i mbunteasc activitatea. n plus,
organizaiile non-guvernamentale, companii de afaceri, industria i autoritile publice pot primi ajutor
financiar de la Tempus. CEEPUS, Central European Exchange Program pentru studii universitare, a fost
fondat n 1994 de ctre rile din UE i UE candidai. Programul ofer burse pentru studeni, absolveni
i profesorii universitari care particip la cursuri intensive, retele, si excursii. Proiect eLearn este
dezvoltat de ri europene, cu scopul de a accelera i de a partaja n strategiile lor de e-learning. Monet
este un proiect care are scopul de a facilita introducerea de studiile de integrare european n
universiti. Termenul de "studiile de integrare european" reprezint de construcie a Comunitii
Europene i a legate instituionale, juridice, politice, economice i sociale.

Drept Comunitar

Integrare economic european

Integrrii politice europene

Istoria construciei europene a procesului

Erasmus Mundus este un program de cooperare program menit s sprijine cursurile de masterat
european de nalt calitate.

Recunoaterii internaionale a diplomelor

n rile de Jos
rile de Jos au acceptat ncepand cu 1 mai 2008 articolele II.2, IX.2 i XI.5 din Convenia de la
Lisabona privind recunoaterea calificrilor privind nvatamantul superior n regiunea european.[3] De
obicei, diplomele universitare romneti (mai exact, licenele luate dup patru / cinci ani de studii
universitare), sunt acordate n rile de Jos, fr titlul baccalaureus (bc.) sau ingenieur (ing.), care sunt
specifice mai marii pregtiri Olandeze (numite HBO).

http://www.ziare.com/scoala/invatamant/opinii-ce-fel-de-sistem-de-educatiesa-alegem-1037265
Un sistem de educatie determina baza tuturor succeselor sau insucceselor unei societati.
Diverse natii au adoptat, de-a lungul istoriei, diverse sisteme, toate definite printr-un scop final. Unele si-au
propus sa produca functionari de stat (Franta, Anglia), muncitori pentru industrie (Germania, Japonia),
soldati (Uniunea Sovietica si China lui Mao) sau, pur si simplu, numai titrati, pentru a forma o aristocratie
(Romania, Bulgaria).
Bineinteles, toti acesti functionari de stat, muncitori si soldati, aveau nevoie de doctori, ingineri, invatatori
etc.
Un alt sistem de educatie, cel american, a excelat totdeauna prin accentul pus pe cerintele individului, nu
ale statului. Fiecare participant are optiuni deschise in toate directiile.
Studentul isi alege singur cursurile care il intereseaza, profesorul isi alege orele si studentii. E unicul sistem
din lume in care poate participa oricine, fara restrictii de varsta sau pregatire anterioara. Un fermier batran
poate studia agronomia sau medicina veterinara, un mecanic auto poate "lucra" spre un grad universitar in

inginerie, etc.
Institutiile superioare se intrec in atragerea studentilor prin tot felul de scheme inventive, de lacursuri serale
sau prin corespondenta, pana la programe unice, concepute pentru nevoile economiilor locale sau
regionale.
Daca un student are carente serioase in ceea ce ar trebui sa fie educatia de liceu sau nu o are deloc,
institutiile ofera cursuri "remediale", in care toate aceste lipsuri se elimina, prin programe de studii
individualizate. (Contra cost)
Exista burse pentru tinerii care au absolvit liceul cu note excelente, pentru veteranii care se intorc de la
serviciul militar si pentru persoane cu dizabilitati. In rest, totul trebuie platit.
Prin 1975, un curs cu un laborator, costa 20,00 USD pe semestru. Prin 1985 acelasi curs costa de zece ori
mai mult. Acum, un astfel de curs costa peste 500,00 USD, pe semestru.
Sistemul american de invatamant e bazat pe "credite". Un credit e echivalentul unei clase, de o ora, care se
tine odata pe saptamana. Pentru a absolvi cu grad universitar "bachelor", de 4 ani, ai nevoie de cel putin
120 de credite. Pentru un grad "master" ai nevoie de un numar de vreo 60 de credite in plus.
In cursul primilor patru ani de universitate, cunoscuti ca "undergraduate", ai posibilitatea sa-ti alegi o
specializare "major" si una "minor". Daca te gandesti la posibilitata de a lucra, in viitor, ca profesor
in scoli primare, secundare sau superioare, trebuie sa studiezi pedagogie, pentru a obtine un certificat de
invatamant public.
Multi doctori, ingineri, etc. cand se decid sa predea cursuri in unele institutii de specialitate, trebuie sa obtina
aceste certificate. Asa se face ca devin colegi de clasa cu tineri de 19-20 de ani.
Programe de invatamant liniare sau circulare
Programele de invatamant din toate scolile lumii, pot fi numai de doua feluri: liniare sau circulare.
Un program liniar are o structura progresiva bazata pe lectiile anterioare. Ca exemplu, luati algebra sau
trigonometria. Nu poti merge inainte fara sa-ti insusesti cunostiintele de baza intai: de la expresii simple la
binoame, pe urma polinoame, ecuatii patrate, cubice, etc.
Un program circular, care nu se poate aplica in toate disciplinele, e ca un cerc divizat in segmenti periferici.
Ca exemplu, luati studiul automobilului. Un segment reprezinta motorul, altul transmisia, altul sistemul
electric, altul franele, etc.
Un participant poate intra in clasa, oriunde, acumuland cunostiinte din segmentele respective, pana ajunge
la locul unde intrase pe cerc. Fiecare segment e un curs in sine, cu lucrari de laborator, examene, etc.
Fiecare tip de program are avantaje si dezavantaje, pe care nu le voi discuta aici. Ceea ce trebuie retinut e
ca unele sisteme de invatamant din lume ofera mai multa flexibilitate in procesul de transfer al cunostintelor.
O problema cheie se pune atunci cand administratorii unui sistem de educatie nu stiu pe ce cale sa mearga.
Exista doar doua optiuni in lumea dascalilor: creezi un "specialist" intr-un domeniu extrem de limitat sau
creezi un "generalist".
De aceea, in America, mai toate programele de invatamant superior au o latura "academica" si una de
specialitate. Un student nu poate absolvi fara un anumit numar de credite academice.
Materiile academice constau din limba si literatura, chimie, fizica, matematica, limbi straine,istorie,
geografie, retorica si filosofie.
Subiectele de specialitate, fie ele in domeniul tehnologiei sau al artelor, comert, sau inginerie, formeaza cam
80% din programul de studii. Fiind analitice, acestea intra in detalii de profunda specializare.
Unii studenti devin pereniali, "studenti de profesie", care isi iau mai multe grade universitare, pentru ca isi

pot permite. Altii, odata incepand studiile universitare, nu mai parasec scoala niciodata, ei
devenind profesori.

http://www.cultura.mai.gov.ro/traditii/sistem-educatie.pdf