1.

Conceptul de imagine fidela in audit

V3-2008, V5-2009, V1-2008, V1-2007, V4-2007,
Noiunea de imagine fidel n audit nu este clar definit; de o manier general, ns, imaginea
fidel este un concept ce nu poate fi disociat de regularitatea i sinceritatea contabilitii.
REGULARITATEA presupune conformitate la regulile i procedurile contabile, deci la
principiile contabile general admise; reglementrile contabile romneti prevd, de altfel, c pentru a da
o imagine fidel patrimoniului, situaiei financiare i rezultatelor obinute trebuie respectate regulile
privind evaluarea patrimoniului i celelalte norme i principii contabile, cum sunt:
principiul prudentei - prudena presupune o apreciere rezonabil a faptelor n scopul evitrii
riscului de a transfera n viitor incertitudini prezente susceptibile de a greva patrimoniul si rezultatele
financiare ale ntreprinderii. Potrivit acestui principiu, nu este admis Supraevaluarea elementelor de
activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv i a cheltuielilor, innd cont de
deprecierile, riscurile i pierderile posibile generate de desfurarea activitii exerciiului curent sau
anterior;
principiul permanentei metodelor - care conduce la continuitatea aplicrii regulilor i normelor
privind evaluarea,nregistrarea n contabilitate i prezentarea elementelor patrimoniale i a rezultatelor,
asigurnd comparabilitatea n timp a informaiilor contabile;
principiul continuitii activitii - potrivit cruia se presupune c unitatea patrimonial i
continu n mod normal funcionarea ntr-un viitor previzibil, fr a intra n stare de lichidare sau de
reducere sensibil a activitii;
principiul independentei exerciiului - care presupune delimitarea n timp a veniturilor si
cheltuielilor aferente activitii unitii patrimoniale pe msura angajrii acestora i trecerii lor la
rezultatul exerciiului la care se refer;
principiul intangibilittii bilanului de deschidere a unui exerciiu - care trebuie s corespund
cu bilanul de nchidere a exerciiului precedent;
principiul necompensrii - potrivit cruia elementele de activ i de pasiv trebuie s fie
evaluate i nregistrate n contabilitate separat, nefiind admis compensarea ntre posturile de activ i cele
de pasiv ale bilanului, i nici ntre veniturile i cheltuielile din contul de rezultate.
SINCERITATEA presupune aplicarea cu bun credin a regulilor i procedurilor contabile, n
funcie de cunoaterea pe care responsabilii conturilor trebuie s o aib despre realitatea i importana
operaiilor, evenimentelor i situaiilor din ntreprindere.
Criterii de apreciere a imaginii fidele
Pentru a putea s se pronune cu privire la imaginea fidel, auditorul trebuie s se asigure c
urmtoarele ase criterii au fost respectate cu ocazia elaborrii situaiilor financiare:

Exhaustivitatea (integralitatea): toate operaiile care privesc ntreprinderea sunt nregistrate n

contabilitate. Termenul de operaii" cuprinde toate drepturile si activele ntreprinderii, precum i toate
obligaiile si pasivele sale si, de o manier general, orice eveniment sau decizie care antreneaz o
modificare a patrimoniului, situaiei financiare sau rezultatului financiar al ntreprinderii respective.

Realitatea: criteriul realitii operaiilor presupune c toate elementele materiale din scripte
corespund cu cele identificabile fizic i c toate elementele de activ, de pasiv, de venituri sau de cheltuieli
reflect valori reale, i nu fictive sau care nu privesc ntreprinderea n cauz; altfel spus, toate informaiile
prezentate prin situaiile financiare trebuie s poat fi justificate i verificate.

Corecta nregistrare n contabilitate si prezentare n si tuaiile financiare a operaiilor

presupune c aceste operaii trebuie:
s fie contabilizate n perioada corespunztoare, urmrindu-se deci respectarea independenei
exerciiilor: criteriul perioadei corecte:
s fie corect evaluate, adic sumele s fie bine determinate, aritmetic exacte, urmrindu-se
respectarea tuturor regulilor si principiilor contabile, precum i a metodelor de evaluare: criteriul corectei
evaluri:
s fie contabilizate n conturile corespunztoare: criteriul corectei imputri:
s fie corect totalizate, centralizate, astfel nct s se asigure o prezentare n conturile anuale
conform cu regulile n vigoare: criteriul corectei prezentri n conturile anuale.

2. Definiti auditul in general si identificati elementele fundamenatale ale definitiei.

V4-2009, V1-2008,
Audit vine de la cuvntul italian audire", a asculta; cuvnt de origine latin, transformat n
timp de practica anglo-saxon, semnific azi, n sens strict, revizia conturilor realizat de experi
independeni n vederea exprimrii unei opinii asupra regularitii i sinceritii acestora.
Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei informaii n vederea
exprimrii unei opinii responsabile i independente prin raportarea la un criteriu (standard, norm) de
calitate.
Obiectivul oricrui tip de audit l constituie mbuntirea utilizrii informaiei.
Se rein elementele fundamentale care definesc auditul, n general, a cror absen poate
pune n discuie dac o activitate este sau nu audit, i anume:
examinarea trebuie s fie exclusiv o examinare profesional:
obiectul examinrii l poate constitui orice informaie (din orice domeniu);
scopul examinrii unei informaii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;
calitatea opiniei exprimate: trebuie s fie motivat i responsabil, ceea ce presupune c
persoana care face aceast examinare are anumite responsabiliti pentru activitatea sa i trebuie
s fie o persoan independent;
- examinarea trebuie s se fac nu oricum, ci dup anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse ntr-un standard
sau ntr-o norm legal sau profesional care constituie criteriu de calitate.
3. Prezentati elementele fundamentale ale definitiei auditului financiar
V3-2009, V2-2008(+ definitia)
Semnificaia auditului financiar: dac este vorba de audit financiar care conduce la certificarea
situaiilor financiare, fr nici o ndoial este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal
sau auditul statutar.
Denumirea simpl de audit financiar poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte misiuni
ca, de exemplu:
- auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii;
- auditul financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar a
acestora n situaiile financiare;
- auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaiei
sociale;
- auditul financiar asupra situaiei fiscale;
- auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea creanelor
ndoielnice s-a fcut de o manier prudent etc.
Altfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a
unei pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat ca
audit financiar.
Definitie: Auditul financiar reprezinta orice interventie in contabilitatea unei entitati cu caracter
de control, inspectie, revizie, studiu sau cercetare, efectuata de un profesionist contabil
competent si independent daca toate celelalte elemente fundamentale ale definitiei auditului in
general sunt indeplinite.
Elemente principale:
-examinarea unei informatii financiar contabile trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala
-obiectul examinarii il constituie orice informatie financiar-contabila
-examinarea se efectueaza de un specialist competent si independent care este in acest caz un
profesionist contabil
-scopul examinarii il constituie emiterea unei opinii motivate
-examinarea trebuie sa se faca nu oricum, ci dupa anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse intrun standard sau norma legala sau profesionala care constituie criteriu de calitate.

4. Identificati 5 deosebiri fundamentale intre auditul statutar si auditul intern.

V3-2008, V1-2009(4 deosebiri), V1-2008, V1-2007 (6 diferente), V4-2007,
Diferentele fundamentale intre AUDIT INTERN si AUDIT STATUTAR sunt:
1. Statutul auditorului
auditorul statutar e un furnizor liber de servicii pe piata
- auditorul intern face parte din structura intreprinderii;
2. Beneficiarii auditului :
- auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare (consumatorii finali);
- auditorul intern lucreaza in beneficiul responsabililor structurilor interne ale intreprinderii;
3. Obiectivele auditului
- Audit statutar are ca obiectiv exprimarea unei opinii cu privire la imaginea fidela a pozitiei,
situatiei si performantei financiare;
- auditul intern are ca obiectiv existenta, adaptabilitatea si modul de aplicare al procedurilor ,
deci a sistemului de control al intreprinderii ;
Controlul intern constituie pentru auditul intern un SCOP iar pentru auditul statutar un
MIJLOC.
4.Domeniul de aplicare
Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in car activitatile
contribuie la elaborarea situatiilor financiare ;
Auditul intern - are o arie mult mai vasta , el cuprinde nu numai toate functiile
intreprinderii , dar in integralitatea acestora ( se ocupa de toate procedurile chiar daca au sau nu
legatura cu practicile financiare ex. Probleme de recrutare de personal. Actual managerii
gresesc deoarece incarca activitatea audit intern cu peste 90% parte financiara).
5. Pozitia fata de frauda
Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor
financiare, in afara altor obligatii legale ale auditorului cum r fi cea de divulgare.
Auditorul intern desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude , el este mult mai in masura sa
contribuie la prevenirea si descoperire fraudelor , suspectand si adancind controlul asupra
oricarei nerespctari a procedurilor de control intern.
6.Independenta
Este diferita in sensul ca:
-Auditorul statutar are o independenta absoluta fata de intreprindere .
-Auditorul intern are o independenta restrictiva ; el este independent fata de orice structura a
intreprinderii auditata , nu si fata de conducere .
7. Periodicitatea auditurilor
-Auditorul statutar vine temporar si are aceeasi interlocutori ;
-Auditorul intern este permanent in intreprindere si temporar dpdv. Al interocutorilor , potrivit
planului de audit intern .
(Auditorul statutar are obligatia de a participa la inventariere deoarece este necesara o opinie fara
rezerva . Neparticiparea acestuia atrage dup sine intocmirea raportului cu rezerva pt.
incertitudinea stocurilor de ex) .
8. Metodologia :
-Auditul statutar se exercita pe bza unei metodologii unice si unitare stabilite de IAASB
(Consiliul pt. Standarde Internationale de Audit si Asigurare )
-Auditul intern , desi se exercita pe baza unei metodologii unice stabilite de IIAI (Institutul
International al Auditului Intern ) , in aplicare el este adaptat la specificul si cultura intreprinderii
, in folosul conducerii .
5. Diferentele intre auditul financiar si controlul financiar
V3-2007,

6. Definiti si explicati auditul intern si controlul intern

V5-2007, V1-2008, V5-2010,
Auditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n examinarea
profesional efecutat de un profesionist contabil competent i independent n vederea exprimrii
unei opinii motivate n legatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite
de conducerea intreprinderii (entitii).
Controlul intern. Sistemul de control intern reperezint un ansamblu de politici i proceduri
puse n aplicare de conducerea unei entiti n vederea asigurrii, n msura posibilului, a unei
gestionri riguroase i eficiente a activitilor acesteia; implic respectarea politicilor de gestiune,
protejarea activelor, prevenirea i detectarea fraudelor i erorilor, exactitatea i exhaustivitatea
nregistrrilor contabile i stabilirea la timp a informaiilor financiare.
Controlul intern al unei entitati se refera la totalitatea procedurilor si la realizarea lui
partica intreg personalul entitatii respective.
Auditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei, adaptabilitatii si modului de
aplicare a procedurilor de control intern din entitatea respective si se realizeaza prin
compartimente distincte care fac parte din structura si sistemul de control intern al acelei
entitatii. El poate fi realizat si de firme specializate de expertiza contabila (prin externalizare).
7. Explicati relatia dintre auditul financiar si auditul statutar
V2-2009,
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent
i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii
motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a
rezultatelor (performanelor) obinute de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care
examineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv
activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea
contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului
primit din partea proprietarilor intreprinderii (acionari, asociai).
8. Cum explicati rolul si obiectul auditului statutar
V3-2008, V5-2009, V1-2008
O misiune de auditare a situaiilor financiare are ca obiectiv exprimarea de ctre auditor a unei
opinii potrivit creia situaiile financiare au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unei
referine contabile identificate. Pentru a exprima aceast opinie, auditorul va folosi formula dau o imagine
fidel" sau prezint n mod sincer, n toate aspectele lor semnificative", care sunt expresii echivalente.
Pentru a-i forma o opinie, auditorul reunete elemente probante necesare pentru a trage concluzii
pe care s-i fondeze aceast opinie.
Opinia auditorului ntrete credibilitatea situaiilor financiare, furniznd o asigurare ridicat,
dar nu absolut; asigurarea absolut n audit nu poate exista, ca urmare a multor factori, cum ar fi:
recurgerea la raionamentul profesional, utilizarea tehnicii sondajului, limitele inerente oricrui
sistem contabil i de control intern, faptul c majoritatea informaiilor probante conduc mai mult la
deducii dect la convingeri din partea auditorului.
In cadrul unui audit al situaiilor financiare, auditorul, fie c i desfoar misiunea pe baz de
contract, fie pe baza unui mandat, trebuie s aplice o metodologie de control care s asigure - spre
deosebire de celelalte forme de control - acea opinie independent n msur s i judece sau s i apere
n mod egal pe toi utilizatorii informaiei contabile, pe toi actorii participani la viaa economico-social
dintr-o ntreprindere, i anume: acionarii, statul (bugetul), salariaii, bncile, terii debitori i terii
furnizori etc.
Auditorul statutar are rolul de ultim aprtor al interesului publicului, consumatorilor i
utilizatorilor informaiilor cuprinse n situaiile financiare ale unei entiti.

9. Prezentati schema metodologica a auditului statutar

V3-2009,
Auditul statutar reprezinta examinarea profesionala efectuata de un profesionist contabil
competent si independent asupra situatiilor financiare in ansamblul lor in vederea emiterii unei
opinii motivate in legatura cu imaginea fidela, clara si completa a pozitiei financiare, deci
patrimoniul, a situatiei financiare (starea de sanatate) si a performantelor financiare inregistrate
de entitate prin raportarea la standardele nationale sau internationale de audit.
Elemente principale:
-examinarea situatiilor financiare trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala
-obiectul examinarii il constituie situatiile financiare in ansamblu
-examinarea se efectueaza de un profesionist contabil competent si independent
-scopul examinarii il constituie emiterea unei opinii motivate in legatura cu imaginea fidela
-examinarea trebuie sa se faca nu oricum, ci dupa anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse in
standardele nationale si internationale de audit, care constituie criteriu de calitate.
Orice definitie a auditului statutar trebuie sa tina cont de asteptarile utilizatorilor precum si de
capacitatea auditorului statutar de a raspunde la aceste nevoi.
Publicul se asteapta ca ca auditorul statutar sa joace un rol in protejarea intereselor sale prin
oferirea reasigurari referitoare la:
-acuratetia declaratiilor financiare;
-continuitatea exploatarii si solvabilitatea firmei;
-existenta unor fraude;
-respectarea de catre firma a obligatiilor legale;
-comportamentul responsabil al firmei fata de problemele legate de mediu si de problemele
sociale;

10. Definiti auditul statutar si identificati elementele fundamentale ale definitiei

V4-2008, V1-2009, V1-2007, V4-2007, V5-2007, V5-2010, V1-2010,
Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si
independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in ansamblul lor, in vederea exprimarii
unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clar si complete a pozitiei si situatiei financiare,
precum si a rezultatelor obtinute de aceasta, prin raportarea la standardele nationale sau
internationale de audit.
Elemente fundamentale:
profesionistul competent si independent trebuie sa fie profesionist contabil, care poate fi
o persoana fizica sau o persoana juridica;
examinarea este exclusiva profesionala;
obiectul examinarii efectuate de profesionistul contabil il constituie situatiile financiare
ale entitatii, in totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale
situatiilor financiare, in functie de referentialul contabil aplicabil;
scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente;
obiectul opiniei: imagine fidela, clara si completa a pozitiei financiare, a situatiei
financiare si a rezultatelor obtinute de entitatea auditata;
criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il
constituie standardele nationale sau internationale.

11. Ce sunt domeniile, sistemele si conturile semnificative in audit

V4-2008
Este semnificativ orice element (grup de elemente) care este susceptibil s aib o influen asupra
situaiilor financiare i a utilizatorilor acestora - acionari, creditori, investitori.
Domeniile semnificative pot fi clasate n sisteme semnificative si conturi semnificative.
Prin sistem semnificativ, de regul, se nelege orice sistem existent n entitate care asigur
nregistrarea i transcrierea operaiilor repetitive, cnd valoarea cumulat a acestora este ea nsi
semnificativ n raport cu situaiile financiare.
Sistemele semnificative comune tuturor ntreprinderilor sunt cele privind:
- cumprri - furnizori;
- vnzri - clieni;
- pli personal;
- trezorerie;
producie - stocuri (cnd se utilizeaz metoda inventarului permanent).
Identificarea din cadrul acestora a sistemelor semnificative proprii unitii controlate constituie o
activitate de mare finee pentru auditor, deoarece numai aceste sisteme necesit din partea lui studiul
procedurilor.
Funcionarea acestor sisteme semnificative necesit din partea auditorului aplicarea unor proceduri
de audit alese i utilizate n funcie de circumstane i specificiti proprii ntreprinderii auditate, ntruct
este necesar ca acesta s gseasc un rspuns corespunztor tuturor ntrebrilor pe care le cere examinarea
acestor sisteme semnificative din cadrul controlului intern i n mod deosebit s se asigure c riscul legat de
acesta este ct mai mic cu putin.
Conturile semnificative sunt acele conturi a cror valoare reprezint o parte important din
situaiile financiare sau cele care prin natura lor ar putea reprezenta o parte important din acestea i
care pot ascunde erori sau inexactiti semnificative a cror importan relativ este direct legat de
regularitatea contabilitii, influennd semnificativ aceste situaii financiare.
In practic, auditorul, pentru a determina care sunt conturile semnificative, ine seama de
urmtoarele repere:
chiar dac producia n curs este la un nivel sczut la finele exerciiului, ea poate reprezenta un
cont semnificativ n msura n care valorile pe care le tranziteaz sunt mari, iar operaiile sunt complexe;
provizioanele, chiar dac sunt mici, sunt conturi semnificative, n msura n care ele sunt
puternic influenate de aprecierile conducerii (de exemplu, subevaluarea provizioanelor pentru a
proteja" rezultatele exerciiului);
conturi care prin natura lor sunt purttoare de riscuri, de exemplu, conturile de regularizare
sau conturile afectate de o schimbare legislativ;
conturi care, prezentnd anomalii aparente (sold cu sens anormal, variaie neexplicat, formulri
ciudate") n raport cu soldul precedent sau contrar funciunii conturilor, sunt, de asemenea, conturi
semnificative, deoarece sunt purttoare de indicii de erori pe care auditorul nu le poate ignora.
Identificarea conturilor semnificative se sprijin n mod esenial pe examenul analitic, un ansamblu
de tehnici care const n:
efectuarea de comparaii ntre datele din conturi cu cele trecute i ulterioare;
- analiza fluctuaiilor i tendinelor;
- studiul si analiza elementelor neobinuite.
Unele conturi care sunt la prima vedere nesemnificative pot ascunde o mare probabilitate de erori
ca, de exemplu:
conturi cu solduri mici, dar care tranziteaz sume importante;
conturi puternic afectate de estimri (provizioane, amortizri etc.);
- conturi care presupun tehnici contabile complexe;
conturi cu anomalii aparente (solduri creditoare la cas, de exemplu);
conturi care prin natur sunt purttoare de riscuri (conturi de regularizare sau de rectificare).

12. Ce sunt conturile semnificative un audit?

V5-2009,
Este semnificativ orice element (grup de elemente) care este susceptibil s aib o influen asupra
situaiilor financiare i a utilizatorilor acestora - acionari, creditori, investitori.
Conturile semnificative sunt acele conturi a cror valoare reprezint o parte important din
situaiile financiare sau cele care prin natura lor ar putea reprezenta o parte important din acestea i
care pot ascunde erori sau inexactiti semnificative a cror importan relativ este direct legat de
regularitatea contabilitii, influennd semnificativ aceste situaii financiare.
In practic, auditorul, pentru a determina care sunt conturile semnificative, ine seama de
urmtoarele repere:
chiar dac producia n curs este la un nivel sczut la finele exerciiului, ea poate reprezenta un
cont semnificativ n msura n care valorile pe care le tranziteaz sunt mari, iar operaiile sunt complexe;
provizioanele, chiar dac sunt mici, sunt conturi semnificative, n msura n care ele sunt
puternic influenate de aprecierile conducerii (de exemplu, subevaluarea provizioanelor pentru a
proteja" rezultatele exerciiului);
conturi care prin natura lor sunt purttoare de riscuri, de exemplu, conturile de regularizare
sau conturile afectate de o schimbare legislativ;
conturi care, prezentnd anomalii aparente (sold cu sens anormal, variaie neexplicat, formulri
ciudate") n raport cu soldul precedent sau contrar funciunii conturilor, sunt, de asemenea, conturi
semnificative, deoarece sunt purttoare de indicii de erori pe care auditorul nu le poate ignora.
Identificarea conturilor semnificative se sprijin n mod esenial pe examenul analitic, un ansamblu
de tehnici care const n:
efectuarea
de
comparaii
ntre
datele
din
conturi
cu
cele
trecute i ulterioare;
- analiza fluctuaiilor i tendinelor;
- studiul si analiza elementelor neobinuite.
Unele conturi care sunt la prima vedere nesemnificative pot ascunde o mare probabilitate de erori
ca, de exemplu:
conturi cu solduri mici, dar care tranziteaz sume importante;
conturi puternic afectate de estimri (provizioane, amortizri etc.);
- conturi care presupun tehnici contabile complexe;
conturi cu anomalii aparente (solduri creditoare la cas, de exemplu);
conturi care prin natur sunt purttoare de riscuri (conturi de regularizare sau de rectificare).
13. Ce sunt sisteme si domeniile semnificative in audit?

14. Care sunt normele de referinta in auditul statutar

V4-2008
n auditul situatiilor financiare ale unei entitti sunt folosite dou categorii de norme de
referint: norme contabile si norme de audit.
Normele (standardele) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul
contabilittii care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome.
Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controleaz si
utilizeaz situatiile financiare. Entittile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cele
prevzute la art. 1, alin 1, din legea contabilittii 82/1991, republicat. Cei care controleaz sunt
prevzuti de legislatia fiecrei tri (auditori, cenzori) si au ca referint n activitatea lor normele
contabile.
Situatiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informatii ale unei game
largi de utilizatori.
Pentru multi utilizatori, aceste situatii financiare constituie singura surs de informatii
complementare care s le satisfac nevoile. Aceste situatii financiare trebuie s fie stabilite
potrivit uneia sau mai multora din referintele urmtoare:
- standardele internationale de raportare financiar
- standarde sau norme contabile nationale
- alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si prezentarea
situatiilor financiare.
Normele contabile internaionale sunt stabilite de IASCF (Fundaia Comitetului pentru
Standarde Internaionale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standardele Internaionale de Raportare Financiar (IFRS); acestea cuprind:
Standardele Internaionale de Raportare Financiar emise de IASB (IFRS);
Standardele Internaionale de Contabilitate (IAS);
Standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;
Alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC.
Normele (standardele) de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o autoritate
profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:
- standardele internationale de audit isa, practicile internationale de audit IAPS, standardele
internationale privind angajamentele de revizuire isre, standardele international privind
angajamentele de asigurare ISAE, standardele internationale pentru misiuni conexe ISRS emise
de consiliul pentru standarde de audit si asigurri IAASB din cadrul federatiei internationale a
contabililor
IFAC;
- norme nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate n domeniu.
Normele de audit permit tertilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis n
functie de criterii de calitate omogene; ele permit ns si auditorului s defineasc scopurile pe
care le are de atins prin punerea n lucru a celor mai potrivite tehnici.
Normele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a auditorului:
- norme profesionale de lucru;
- norme de raportare;
- norme generale de comportament.

15. Fazele si etapele unei misiuni de audit statutar

V5-2008
Toate activitatile si lucrarile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baza asupra
situatiilor financiare ale unei entitati pot fi grupate in 3 faze si 10 etape:
I.
Faza initiala:
Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit;
Orientarea si planificare auditului;
II.
Faza executarii lucrarilor:
Aprecierea controlului intern;
Controlul conturilor;
Examenul situatiilor financiare;
III.
Faza finala:
Evenimentele posterioare inchiderii exercitiului;
Utilizarea lucrarilor altor profesionisiti;
Alte lucrari necesare inchiderii;
Raportul de audit;
Documentare lucrarilor de audit;
16. Ce intelegeti prin independenta auditorului
V5-2008, V3-2007,
Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili in practica libera, indiferent
de natura serviciului profesional prestat. In cazul executarii, insa, a unor misiuni de audit prin
care se furnizeaza o asiguarare in ce priveste credibilitatea situatiilor sau informatiilor financiare
in fata publicului, independenta devine cea mai sigura garantie ca profesionistul contabil si-a
indeplinit misiunea in conditii de integritate si cu obiectivitate.
Independenta are doua componente fundamentale:
independenta de spirit (rationamentul profesional) este caracterizata prin starea de spirit
care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care pot compromite acest
rationament profesionale, permitand profesionistului contabil sa actioneze cu integritate, cu
obiectivitate si cu pridenta profesionala;
independenta in aparenta (comportamentul)- se caracterizeaza prin evitarea faptelor si
circumstantelor care pot fi atat de semnificative incat o terta persoana, logica si informata ar
putea ajunge la concluzia normala ca integritatea, obiectivitatea si prudenta profesionala ale
cabinetului sau ale unui membru au fost compromise.
Independenta este potential amenintata in urnatoarele situatii:
interes propriu;
slabirea autocontrolului;
renuntarea la propriile convingeri;
manifestari de familiarism;
actiuni de intimidare.
17. Care sunt formele de exprimare a opiniei in legatura cu imaginea fidela
V5-2008
Obiectivul auditrii situaiilor financiare este s permit auditorului s exprime o opinie conform
creia situaiile financiare au fost stabilite, sub toate aspectele lor semnificative, n conformitate cu un
sistem contabil de referin identificat.
Pentru a exprima aceast opinie, auditorul va folosi una dintre urmtoarele dou formule, care sunt
echivalente:
dau o imagine fidel";
prezint n mod sincer, n toate aspectele lor semnificative".

18. Prezentati 10 proceduri (diligente) pentru auditul ciclului furnizori cumparari

V4-2009,
1. Verificati concordanta soldurilor de furnizori din balanta contabila cu cele inregistrate in bilant.
2. Asigurai-v c prezentarea n bilan a soldurilor de furnizori nu se face compensnd soldurile
debitoare i creditoare.
3.
Confruntai soldurile conturilor de furnizori din balana general cu balana analitic a
conturilor de furnizori; pot s apar diferene datorate faptului c anumite operaii referitoare la
furnizori au fost nregistrate n jurnalul de operaiuni diverse i trebuie vzute motivele existenei
acestei situaii.
4. Verificai dac sunt nregistrate n conturi distincte operaiile care se refer la furnizorii din
exploatare, furnizorii de imobilizri i la eventuale reineri n contul garaniilor; atenie mare
trebuie acordat furnizorilor din exploatare, deoarece orice ajustri aduse acestor conturi au un
impact direct asupra rezultatului contabil, pe cnd cele asupra conturilor de furnizori pentru
imobilizri influeneaz numai modul de prezentare n bilan i masele contabile i financiare.
5. Pornind de la balana analitic a furnizorilor, identificai soldurile debitoare ale unor furnizori;
acestea pot aprea, de regul, ca urmare a ncasrii unor avansuri sau a plii unor sume mai mari
dect cele datorate; selecionai principalele solduri debitoare i analizai originea acestora;
asigurai-v c acestea nu se datoreaz unei erori de contabilizare sau plii unor tranzacii
neefectuate.
6. Selecionai principalele solduri de furnizori la data nchiderii i verificai preluarea lor corect n
exerciiul urmtor.
7. Verificai dac neplata furnizorilor nu este motivat prin- tr-un litigiu, care poate s genereze
riscuri de aprovizionare;
8. Identificai principalele posturi de cheltuieli de exploatare referitoare la: cumprri de materii
prime, cumprri de mrfuri, cheltuieli externe, cheltuieli cu subcontractrile, nchirieri, energie
etc.
9. Verificai jurnalul de cumprri al ultimei luni din exerciiu i al primei luni a exerciiului
urmtor, selectai cteva cheltuieli contabilizate i confruntai facturile cu celelalte documente de
livrare (bonuri de lucru, bonuri de recepie, avize de expediie, scrisori de trsur, contracte etc.)
pentru a vedea dac se refer la exerciiul auditat sau nu.
10. Prin procedura circularizrii externe, verificai soldurile contabile prin confruntarea cu sumele
comunicate de furnizori; pot rezulta cazuri de impact asupra rezultatului: cheltuieli nenregistrate
(facturi de primit, de exemplu).
11. Asigurai-v c anumite sume, dei trebuiau contabilizate n imobilizri, au fost contabilizate n
cheltuielile cu cumprrile.

19. Prezentati 7 proceduri (diligente) pentru auditul ciclului vanzari clienti la o inteprindere
industriala
V3-2009,
1. Confruntati soldurile de clienti din balanta cu datele inregistrate in bilant. Asigurati-va ca in
bilant nu s-au facut compensari intre soldurile debitoare si creditoare.
2. Obinei o balan analitic a clienilor la nchiderea exerciiului i comparai-o cu sumele din
balana general i cu cele din bilan.
3. Identificai clienii cu solduri creditoare; n mod normal, ele reprezint avansuri primite sau sume
pltite peste cele normale; asigurai-v c nu este vorba de contabilizare eronata.
4. Prin procedura circularizrii externe, verificai soldurile contabile prin confruntarea cu sumele
comunicate de client.
5. Pentru creanele nencasate pn la data auditului, verificai-le pe cele cu ntrziere semnificativ
i asigurai-v de motivele ntrzierii fa de termenele scadente si daca nu sunt necesare ajustari
aduse valorii nete contabile.
6. Studiai principiile avute n vedere pentru trecerea unei creane n categoria celor care trebuie
provizionate: calculul unui provizion rezult dintr-o reglementare sau dintr-o analiz specific
fiecrui client n parte;
7. Verificai dac ntreprinderea respect principiul permanenei metodelor contabile de la un
exerciiu la altul n nregistrarea cifrei de afaceri; n caz contrar, evaluai impactul asupra
rezultatului i dac obligaiile n materie de informare financiar au fost respectate.
8. Verificai dac cifra de afaceri se contabilizeaz la net (fr taxe recuperabile) i independent de
eventuale rabaturi sau sconturi acordate clienilor, care trebuie contabilizate distinct.
9. Verificai dac vnzrile efectuate n devize sunt contabilizate reinnd cursul de schimb aplicabil
la data efecturii tranzaciei;
10. verificai coerena tratamentului contabil al veniturilor cu principiul separrii exerciiilor.

20. Prezentati 10 proceduri (diligente) folosite in auditarea stocurilor la o inteprindere

industriala
V2-2009,
Auditul stocurilor presupune o abordare cantitativ i una calitativ. Prima abordare const
n principal n participarea la inventarul anual i n analiza procedurilor existente i aplicate.
Abordarea calitativ se refer la analiza costurilor de producie i a costurilor de achiziie a
bunurilor n stoc.
Diligenele de audit trebuie s permit asigurarea c sunt respectate principiile separrii
exerciiilor contabile i permanenei metodelor de la un exerciiu la altul.
1. Stocurile fac obiectul unui inventar fizic la sfarsitul exercitiului in mod obligatoriu, indiferent
daca in cursul exercitiului s-a aplicat metoda inventarului permanent. Asistare la inventarul fizic
si revizuirea procedurilor folosite.
2. Indetificarea diferitelor categorii de stocurii in functie de activitatea intreprinderii.
3. Precizati daca inventarul fizic priveste toate categoriile de stocuri, in integralitatea lor sau prin
sondaj.
4. Precizati data la care s-a efectuat inventarul fizic si confruntati-l cu datele inregistrate in conturi
la sfarsitul anului aducand ajustarile necesare in functie de operatiile dintre data inventarului si
data inchiderii.
5. Verificati daca intreprinderea a redactat si a adus la zi o procedura scrisa de inventar fizic anual.
6. Precizati metoda de evaluare a iesirilor din stoc folosita de intreprindere si pronuntati-va cu
privire la respectarea principiului permanentei metodelor. Metodele curent folosite sunt FIFO si
CMUP .Metosa LIFO poate fi folosita, dar este intersiza de standardele internationale . Daca a
fost schimbata metoda, se va stabili impactul asupra rezultatelor si se va verifica daca s-au facut
mentiuni in anexe.
7. Verificai dac anumite poziii nu au fost omise n situaia final a stocurilor: numrul de poziii
cuprinse n stocul final corespunde cu numrul de poziii de la inventarul fizic.
8. Cnd au avut loc micri de stocuri ntre data realizrii inventarului fizic i data nchiderii
exerciiului contabil, analizai dac acestea au fost luate n calcul cu ocazia valorificrii finale a
cantitilor n stoc.
9. Asigurai-v c stocurile care sunt pe teren, dar nu aparin ntreprinderii nu au fost cuprinse n
soldul de la sfritul exerciiului, iar cele care se afl la teri au fost cuprinse.
10. Elaborai un tablou al evoluiei provizioanelor pentru deprecierea stocurilor de la un exerciiu la
altul

21. Prezentati 10 proceduri (diligente) pentru auditarea imobilizarilor corporale

V1-2009, V1-2010,
Afectarea contabil a unei cheltuieli ntre cheltuielile perioadei i imobilizri este un
subiect de audit foarte important.
1. Pentru fiecare cont de imobilizri se disting valorile brute, amortizarea acumulat, eventualele
provizioane pentru depreciere i valorile nete contabile, i se elaboreaz un tablou care s scoat
n eviden variaiile exerciiului.
2. Verificai soldurile de deschidere i de nchidere cu cele din bilan i confruntai amortizarea
nregistrat pe conturi cu creterea amortizrilor evideniat n bilan.
3. Analizai documentele de sintez ale inventarierii i confruntarea cu evidena contabil.
4. Identificai achiziiile exerciiului.
5. Verificai dac contabilizarea s-a fcut efectiv la data recepiei.
6. Cercetai achiziiile de la sfritul anului pentru a v asigura c nu s-a omis contabilizarea n
activ n exerciiul respectiv.
7. Verificai facturile furnizorilor pentru a v asigura c ntreprinderea este proprietara activului
cumprat, c valoarea achiziiei a fost bine determinat.
8. Verificai cheltuielile accesorii achiziiei bunului i modul lor de contabilizare: taxe recuperabile,
cheltuieli financiare, cheltuieli de transport angajate dup instalarea activului, comisioane,
onorarii etc.
9. Verificai c valoarea brut a imobilizrilor corporale produse de ntreprindere corespunde
efectiv costului de producie; atenie la cheltuielile de cercetare i dezvoltare, cheltuielile
financiare i cheltuielile generale de administraie; cheltuielile financiare incluse se pot referi
numai la costurile ndatorrii aferente exclusiv perioadei de construcie.
10. Asigurai-v c cheltuielile care conduc la creterea valorii sau a duratei de via a activului
imobilizat au fost nregistrate n activ.
11. Verificai i asigurai-v c cheltuielile de reparaii, avnd ca scop meninerea bunului n stare de
utilizare, sunt contabilizate n cheltuielile exerciiului.
12. Verificai modul de calcul i de contabilizare al amortizrii.
13. Pentru noile intrri de imobilizri, apreciai temeinicia duratelor de via i a metodelor de
amortizare reinute.

22. Continutul paragrafului de opinie din raportul de audit statutar

V5-2009
Raportul de audit trebuie s prezinte clar opinia auditorului asupra faptului dac situaiile
financiare dau o imagine fidel poziiei, situaiei financiare i rezultatelor obinute (sau prezint n mod
sincer n toate aspectele lor semnificative) n acord cu referinele contabile i, dac este cazul, dac
ele sunt conforme prevederilor legale.
Termenii utilizai pentru exprimarea opiniei auditorului sunt dau o imagine fidel" sau prezint n
mod sincer n toate aspectele lor semnificative". Aceste dou formulri semnific, ntre altele, c auditorul
nu ia n considerare dect elementele semnificative privind situaiile financiare.
In afara opiniei referitoare la imaginea fidela, poate fi necesara includerea in Raportul auditorului
a unei opinii asupra faptului de a sti daca aceste situatii financiare sunt conforme cu alte
prevederi legale sau statutare.
Acest paragraf poate avea formulari precum: Opinia fara rezerve, Opinia fara rezerve, dar cu un
paragraf de observatii, Opinia cu rezerve, Imposibilitatea exprimarii unei opinii, Opinia
defavorabila.
Opinia fr rezerve (curat)
n opinia noastr, situaiile financiare ofer o imagine fidel i just (sau prezint corect din toate
punctele de vedere semnificative) a poziiei i situaiei financiare a societii la data de 31 decembrie
200X, precum i asupra performanei financiare i a fluxurilor de trezorerie pentru exerciiul ncheiat la
aceast dat, n conformitate cu normele internaionale (sau naionale) de contabilitate".
Opinia fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii
Acest tip de opinie se formuleaz atunci cnd apar elemente care ns nu afecteaz opinia
auditorului; paragraful de observaii se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie.
Fr s exprimm o rezerv asupra situaiilor financiare, noi atragem atenia asupra notei X" din anex.
Societatea face obiectul unui proces n care este acuzat de infraciune n utilizarea brevetelor i n care i se
pretinde vrsarea redevenelor i daunelor de interese; societatea a angajat o contraaciune, iar audierile
preliminare, ct i procedurile juridico-administrative ale celor dou aciuni sunt n curs. Rezultatul final al
acestei situaii nu poate, n prezent, s fie determinat i, n consecin, nu au fost constituite provizioane
pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea s rezulte".
Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.
Daca auditorul este confruntat cu o limitare a intinderii lucrarilor si in consecinta va trebui sa
formuleze o opinie cu rezerve.
Motive:
-cand auditorul considera ca informatia referitoare la incertitudine nu este pertinenta sau lipseste
ceva;
-cand auditorul apreciaza ca estimarile facute de conducerea intreprinderii pentru intocmirea
conturilor anuale nu sunt rezonabile si ca au o influenta semnificativa asupra deciziilor;
-cand nu obtine elementele probante suficiente pentru a ajusta pozitia responsabililor
intreprinderii privind existenta si tratarea unei incertitudini.
Exemplu:
Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie , deoarece noi am fost desemnati
auditori ulterior acestei date. Tinand seama de natura documentelor contabile ale societatii, noi
nu am putut controla cantitatile prin alte proceduri de audit.
In opinia noastra, cu exceptia incidentei ajustarilor care ar fi putut fi necesare daca noi am fi
putut efectua controlul fizic al cantitatilor, situatiilor financiare dau o imagine fidela pozitiei si
situatie financiare a societatii la 31 decembrie, cat si contului de profit si pierdere pentru
exercitiul incheiat la aceasta data si sunt conforme cu prevederile legale si statutare.:
Imposibilitatea exprimarii unei opinii: motive, mod de prezentare
Imposibilitatea exprimarii unei opinii poate fi data de doua categorii de limite:
unele sunt impuse de evenimente exterioare, cum ar fi un incendiu care a distrus unele
documente jusitificative sau numirea cu intarziere a auditorului, astfel incat nu mai este posibila
participarea la inventarierea stocurilor;

altele sunt impuse de conducerea intreprinderii, putand fi reprezentate de refuzul

efectuarii unui control, refuzul de a plati onorariul sau refuzul de a solicita un expert extern.
Noi nu am fost in masura sa asistam la inventarul fizic, nici sa procedam la confirmarea directa
a conturilor de clienti, din cazua limitarii intinderii lucrarilor noastre, impuse de catre directiune.
Avand in vedere importanta faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimam o opinie cu privire la
situatiile financiare.

23. Identificarea responsabilitatilor intr-un raport de audit

V3-2009,
Responsabilitatea conducerii pentru situaiile financiare si angajamentele pe care si le asuma
prin semnarea scrisorii de angajament
Raportul auditorului trebuie s precizeze c cei din conducere sunt responsabili pentru ntocmirea i
prezentarea corect a situaiilor financiare n conformitate cu cadrul general aplicabil i c aceast
responsabilitate cuprinde:
elaborarea, implementarea i meninerea controlului intern aferent ntocmirii i prezentrii corecte a
situaiilor financiare care nu conin prezentri eronate semnificative cauzate de fraude i erori;
selectarea i aplicarea politicilor contabile adecvate;
efectuarea estimrilor contabile care sunt rezonabile n situaia dat.
Responsabilitatile auditorului sunt de 3 naturi:
-responsabilitatea de baza, pt. opinia sa in legatura cu situaiile financiare auditate. Acest paragraf
cuprinde referenialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internaionale de Audit sau norme i practici
naionale, precum i descrierea lucrrilor efectuate de ctre auditor.
-responsabilitati secundare care au urmatoarele caracteristici: rezulta din texte de legi,
reglementari diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesita tehnici si proceduri diferite
fata de cele folosite pentru misiunea de audit de baza, nu presupune exprimarea unei opinii distincte
(opinia este implicita ca de exemplu raspunsul la obligatia legala de verificare daca registrele contabile
au fost tinute corect si la zi).
-responsabilitati aditionale care au urmatoarele caracteristici: rezulta din texte de legi,
reglementari diverse sau norme ale organismului profesional; pot fi abordate tehnici si proceduri care
nu sunt obligatorii pt. misiunea de audit de baza, presupune exprimarea in mod explicit a unei opinii
sau concluzii, raportarea se poate face separata sau poate fi integrata in raportul de audit. Exemplu:
conformitatea cu enele reglementari specifice (piata de capital) sau raportul asupra controlului intern.

24. Prezentati cinci elemente de baza ale rapotului de audit statutar

V2-2009, V2-2008
Raportul unei misuni de audit de baza trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele
elemente de baza: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinzand natura si
intinderea lucrarilor de audit, paragraful opiniei, semnatura, adresa si data raportului.
Titlul raportului trebuie sa poarte un titlu precis, de recomandat : Raportul auditorului
independent;
Destinatarul raportul de audit trebuie sa fie adresat destinatarului corespunzator, in functie de
circumstantele ce caracterizeaza misiunea si obligatiile legale. In mod obisnuit se adreseaza
consiliului de administratie al unitatii ale carei situatii au fost auditate.
Paragraf introductiv identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate; De
asemenea trebuie sa contina elemente privind responsabilitatea conducerii pentru situatiile
financiare si responsabilitatea auditorului;
Responsabilitatea conducerii pentru situaiile financiare
Raportul auditorului trebuie s precizeze c cei din conducere sunt responsabili pentru ntocmirea i
prezentarea corect a situaiilor financiare n conformitate cu cadrul general aplicabil.
Responsabilitatea auditorului
Raportul auditorului trebuie s precizeze faptul c responsabilitatea auditorului este aceea ca pe baza
auditului s exprime o opinie asupra situaiilor financiare auditate.
Paragraf care sa descrie natura auditului, si in care se fac referiri la Standardele Internationale
de Audit sau la normele nationale aplicabile si se descriu demersurile puse in practica de auditor.
Paragraful opiniei raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului
daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatie financiare si rezultatelor obtinute
in acord cu referintele contabile.
Acest paragraf poate ave formulari precum: Opinia fara rezerve, Opinia fara rezerve, dar cu un
paragraf de observatii, Opinia cu rezerve, Imposibilitatea exprimarii unei opinii, Opinia
defavorabila.
Semnatura
Adresa
Data raportului
25. Paragraful introductiv al raportului de audit
V2-2009,
Paragraf introductiv identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate;
Raportul de audit trebuie sa identifice titlul fiecarei situatii financiare a entitatii care a facut
obiectul auditului, cat si data si perioada acoperite prin aceste documente, sa faca referire la
rezumatul politiclor contabile semnificative si la alte note semnificative.
De asemenea trebuie sa contina elemente privind responsabilitatea conducerii pentru situatiile
financiare si responsabilitatea auditorului, ca pe baza auditului efectuat sa exprime o opinie
asupra acestor situatii financiare.
Conducerea entitatii este responsabila pentru ntocmirea i prezentarea corect a situaiilor financiare n
conformitate cu cadrul general aplicabil i c aceast responsabilitate cuprinde:
elaborarea, implementarea i meninerea controlului intern aferent ntocmirii i prezentrii corecte a
situaiilor financiare care nu conin prezentri eronate semnificative cauzate de fraude i erori;
selectarea i aplicarea politicilor contabile adecvate;
efectuarea estimrilor contabile care sunt rezonabile n situaia dat.

26. Ce sunt elementele probante si care sunt principalele tehnici pentru obtinerea acestora

V1-2009, V1-2010 (doar ce sunt elementele probante)

Potrivit Standardelor Internationale de Audit, elementele probante intr-o misiune de audit
reprezinta informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe acare acesta isi fondeaza
opinia. Aceste informatii constau in documente justificative si documente contabile care stau la
baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse.
Elementele probante trebuie sa indeplineasca cumulativ doua condtii de calitate pentru a putea
sta la baza fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie juste.
Elementele probante trebuie, in ansamblul lor, sa permita auditorului sa-si faca o opinie cu
privire la situatiile financiare.
Elementele probante sunt obtinute printr-o combinare adecvata a testelor de procedura cu
controalele substantive sau numai prin controalele substantive.
Testele de procedura sunt testele care permit obtinerea de elemente probante privind eficacitatea
conceperii si functionarii sistemeleor contabile si de control intern.
Controalele substantive sunt controale proprii ale auditorului in contabilitatea entitatii si constau
in proceduri de obtinere a elementelor probante prin care sunt detectate anomalii semnificative
in situatiile financiare. Ele sunt de doua tipuri:
contoalele privind tranzactiile, operatiile si soldurile conturilor;
proceduri analitice care constau in analiza tendintelor si ratiourilor semnificative,
examenul variatilor si examenul de coerenta cu alte informatii.

27. Categoriile de riscuri in auditul statutar

a)
-

b)

c)
d)

V3-2007,
Riscurile nu au toate aceeai posibilitate de a se realiza: din acest punct de vedere se disting, n
general, riscuri poteniale i riscuri posibile.
Riscurile poteniale - adic cele care sunt susceptibile teoretic de a se produce dac niciun
control nu este exercitat pentru a le preveni sau pentru a detecta i corecta erorile care ar putea s se
produc; aceste riscuri sunt comune tuturor ntreprinderilor.
Riscurile posibile - adic acele riscuri poteniale mpotriva crora ntreprinderea nu dispune de
mijloace pentru a le limita; cnd astfel de mijloace lipsesc, exist o mare pro
babilitate ca anumite erori s se produc fr s fie detectate sau corectate de ctre ntreprindere.
Intr-o ntreprindere, auditorul se confrunt, de regul, cu urmtoarele categorii de riscuri:
Riscuri generale, specifice ntreprinderii - sunt riscuri de natur s influeneze ansamblul operaiilor
ntreprinderii. Pentru a identifica caracteristicile proprii intreprinderii auditorul analizeaza:
Activitatea ntreprinderii si sectorul din care face parte
Organizarea si structura ntreprinderii
Politicile generale ale ntreprinderii
Organizarea administrativ si contabil:
existena unui sistem informatic;
existena unei proceduri administrative i contabile;
existena unui sistem de control bugetar;
existena unui sistem de control intern influeneaz modul de organizare si eficiena controlului
propriu al auditorului.
Politicile contabile ale ntreprinderii: chiar nainte de a aborda controlul su, auditorul trebuie s se
asigure de:
principiile contabile aplicate;
fundamentarea alegerii acestora, cel puin pentru posturile principale sau punctele caracteristice
ale activitii.
Riscuri legate de natura operaiilor tratate. Conturile anuale reflect operaiile tratate de ctre
ntreprindere. Cu ct valoarea (individual sau cumulat) a unei categorii de operaii (repetitiv,
punctual sau excepional) este mai im portant, cu att erorile sunt susceptibile de a avea o influen
anume asupra situaiilor financiare.
Riscuri legate de concepia si funcionarea sistemelor. Conceperea sistemelor de descoperire i de tratare a
operaiilor trebuie s permit prevenirea erorilor sau s le detecteze pe cele care s-au produs pentru a le
corija.
Riscul de nedescoperire cu ocazia auditului. Alegerea de ctre auditor a procedurilor, ntinderii i datei
interveniilor antreneaz n mo,d obligatoriu un anumit nivel de risc, pe care auditorul trebuie s-1
diminueze tot mai mult.
Riscul de audit const n faptul c erori semnificative exist n situaiile financiare i c auditorul,
nedescoperindu-le, formuleaz o opinie eronat. El trebuie ns s conceap programul de lucru astfel
nct s obin o asigurare rezonabil c nu exist riscuri semnificative n situaiile financiare i s limiteze
astfel riscul de audit la un nivel minim acceptabil.
Riscul de audit se divide in 3 componente:
Riscul inerent consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de operatiuni sa
comporte erori semnificative, izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de
operatiuni, din cauza unui control intern insuficient.
Riscul legat de control consta in faptul ca o eroare semnificativa intr-un cont sau intr-o
categorie de operatiuni, izolata sau impreuna cu alte solduri de conturi sau categorii de
operatiuni, nu este nici prevenita, nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control
intern utilizate;
Riscul de nedescoperire consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc
sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni, izolata
sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni.
Exista anumite relatii intre cele trei componente ale riscului de audit.

Riscul de nedetectare este invers proportional cu cumulul riscurilor inerente si riscurile legate de
control. Daca riscurile inerente si cele legate de control sunt ridicate, trebuie fixat un nivel al
riscului de nedetectare reduc, astfel incat sa fie reduc cat mai mult riscul de audit si invers.
Pe de alta parte, trebuie sesizata si relatia de invers proportionalitate dintre caracterul
semnificativ si riscul de audit. Cu cat pragul de semnificatie este mai mare cu atat riscul de audit
este mai mic si invers.
28. Definiti pragul de semnificatie in audit si ce rol are
V5-2007, V2-2008, V5-2010
Pragul de semnificatie reprezinta nivelul, marimea unei sume peste care auditorul considera ca o
eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor
financiare, precum si imaginea fidela a rezultatului, a situatiei financiare si a ptrimoniului
intreprinderii.
Este nivelul de eroare sub care intelegerea si interpretarea situatiilor financiare nu vor fi afectate
semnificativ.
Stablirea unor praguri de semnificatie permite:
orientarea mai buna si planificarea misiunii;
evitarea lucrarilor inutile;
jusitificarea deciziilor referitoare la opinia emisa.
Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utlizate diferite elemente de referinta:
capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri.
Definirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul activitatii sale sa
aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau inexactitati
semnificative, iar la sfarsitul misunii, sa aprecieze daca anomaliile pe care le-a descoperit trebuie
sa fie corectate in cadrul exercitiului, in scopul de a putea emite o opinie fara rezerve.
Unele circumstante particulare trebuie avute in vedere la determinarea pragului de semnificatie:
existenta unor prevederi legale, statutare sau contractuale;
evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi;
capitaluri proprii sau rezultate anormale.

29. Care sunt tipurile de opinie n auditul statutar.

V1-2008,
Raportul de audit trebuie s prezinte clar opinia auditorului asupra faptului dac situaiile
financiare dau o imagine fidel poziiei, situaiei financiare i rezultatelor obinute (sau prezint n mod
sincer n toate aspectele lor semnificative) n acord cu referinele contabile i, dac este cazul, dac
ele sunt conforme prevederilor legale.
Termenii utilizai pentru exprimarea opiniei auditorului sunt dau o imagine fidel" sau prezint n
mod sincer n toate aspectele lor semnificative". Aceste dou formulri semnific, ntre altele, c auditorul
nu ia n considerare dect elementele semnificative privind situaiile financiare.
In afara opiniei referitoare la imaginea fidela, poate fi necesara includerea in Raportul auditorului
a unei opinii asupra faptului de a sti daca aceste situatii financiare sunt conforme cu alte
prevederi legale sau statutare.
Acest paragraf poate avea formulari precum: Opinia fara rezerve, Opinia fara rezerve, dar cu un
paragraf de observatii, Opinia cu rezerve, Imposibilitatea exprimarii unei opinii, Opinia
defavorabila.
Opinia fr rezerve (curat)
n opinia noastr, situaiile financiare ofer o imagine fidel i just (sau prezint corect din toate
punctele de vedere semnificative) a poziiei i situaiei financiare a societii la data de 31 decembrie
200X, precum i asupra performanei financiare i a fluxurilor de trezorerie pentru exerciiul ncheiat la
aceast dat, n conformitate cu normele internaionale (sau naionale) de contabilitate".
Opinia fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii
Acest tip de opinie se formuleaz atunci cnd apar elemente care ns nu afecteaz opinia
auditorului; paragraful de observaii se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie.
Fr s exprimm o rezerv asupra situaiilor financiare, noi atragem atenia asupra notei X" din anex.
Societatea face obiectul unui proces n care este acuzat de infraciune n utilizarea brevetelor i n care i se
pretinde vrsarea redevenelor i daunelor de interese; societatea a angajat o contraaciune, iar audierile
preliminare, ct i procedurile juridico-administrative ale celor dou aciuni sunt n curs. Rezultatul final al
acestei situaii nu poate, n prezent, s fie determinat i, n consecin, nu au fost constituite provizioane
pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea s rezulte".
Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.
Daca auditorul este confruntat cu o limitare a intinderii lucrarilor si in consecinta va trebui sa
formuleze o opinie cu rezerve.
Motive:
-cand auditorul considera ca informatia referitoare la incertitudine nu este pertinenta sau lipseste
ceva;
-cand auditorul apreciaza ca estimarile facute de conducerea intreprinderii pentru intocmirea
conturilor anuale nu sunt rezonabile si ca au o influenta semnificativa asupra deciziilor;
-cand nu obtine elementele probante suficiente pentru a ajusta pozitia responsabililor
intreprinderii privind existenta si tratarea unei incertitudini.
Exemplu:
Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie , deoarece noi am fost desemnati
auditori ulterior acestei date. Tinand seama de natura documentelor contabile ale societatii, noi
nu am putut controla cantitatile prin alte proceduri de audit.
In opinia noastra, cu exceptia incidentei ajustarilor care ar fi putut fi necesare daca noi am fi
putut efectua controlul fizic al cantitatilor, situatiilor financiare dau o imagine fidela pozitiei si
situatie financiare a societatii la 31 decembrie, cat si contului de profit si pierdere pentru
exercitiul incheiat la aceasta data si sunt conforme cu prevederile legale si statutare.:
Imposibilitatea exprimarii unei opinii: motive, mod de prezentare
Imposibilitatea exprimarii unei opinii poate fi data de doua categorii de limite:
unele sunt impuse de evenimente exterioare, cum ar fi un incendiu care a distrus unele
documente jusitificative sau numirea cu intarziere a auditorului, astfel incat nu mai este posibila
participarea la inventarierea stocurilor;

altele sunt impuse de conducerea intreprinderii, putand fi reprezentate de refuzul

efectuarii unui control, refuzul de a plati onorariul sau refuzul de a solicita un expert extern.
Noi nu am fost in masura sa asistam la inventarul fizic, nici sa procedam la confirmarea directa
a conturilor de clienti, din cazua limitarii intinderii lucrarilor noastre, impuse de catre directiune.
Avand in vedere importanta faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimam o opinie cu privire la
situatiile financiare.