Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Montgomery
Alaska
Juneau
Arizona
Phoenix
Arkansas
Little Rock
California
Sacramento
Colorado
Denver
Connecticut
Hartford
Delaware
Dover
Florida
Tallahassee
Georgia
Atlanta
Hawaii
Honolulu
Idaho
Boise
Illinois
Springfield
Indiana
Indianapolis
Iowa
Des Moines
Kansas
Topeka
Kentucky
Frankfort
Lousiana
Baton Rouge
Maine
Augusta
Maryland
Annapolis
Massachusetts
Boston
Michigan
Lansing
Minnesota
Saint Paul
Mississippi
Jackson
Missouri
Jefferson City
America
Montana
Helena
Nebraska
Lincoln
Nevada
Carson City
New Hampshire
Concord
New Jersey
Trenton
New Mexico
Santa Fe
New York
Albany
Carolina de Nord
Raleigh
Dakota de Nord
Bismarck
Ohio
Columbus
Oklahoma
Oklahoma City
Oregon
Salem
Pennsylvania
Harrisburg
Rhode Island
Providence
Carolina de Sud
Columbia
Dakota de Sud
Pierre
Tennessee
Nashville
Texas
Austin
Utah
Vermont
Montpelier
Virginia
Richmond
Washington
Olympia
Virginia de Vest
Charleston
Wisconsin
Madison
Wyoming
Cheyenne
America
A MERICA .I STORIA UNUI CONTINENT
Aflat in Emisfera Nordica,situat aproape in exclusivitate in partea de vest a globului marginit de trei
oceane si de o mare ,cu o suprafata de peste 24milioane de kilometri patrati si avand o populatie cu
putin peste o jumatate de miliard de oameni ,America de Nord este unul dintre continentele aparute,
relativ tarziu ,in istoria scrisa a omenirii.Facut cunoscut de genovezul Columb si purtand numele
florentinului Amerigo Vespucci,spatiul nord-american are un trecut zbuciumat,mult diferit de cel al
celorlalte continente.
Cucerit de europeni treptat-treptat si colonizat de cele mai multe ori cu violenta ,teritoriul nord
american reprezinta inca scena unor evenimente istorice controversate.Destinul primilor locuitori ai
acestui spatiu intins a fost schimbat dramatic de mai multe ori.Acum nu mai reprezinta pracic
nimic,fiind distrusi aproape in totalitate.Ramane ,insa,misterul civilizatiilor
precolumbiene,nedescifrat pe de-a-ntregul,ca un blestem al populatiilor disparute ,in mare masura
din vina europenilor.
H E R NA N DO C OR T E S SI A ZT E C I I
Venind dinspre nord,aztecii fondeaza ,in deceniul al treilea din secolul al XIV-lea d.Chr,orasul
Tenochtitlan(ruinele sale se gasesc azi in centrul capitalei mexicane,Ciudad de Mexico).Cu o armata
bine strunita si cu o aristocratie belicoasa ,ei vor cuceri intinse teritorii ,construind marele si bogatul
imperiu aztec.
Hernando Cortes ,un mic nobil spaniol,care se remarcase prin cucerirea insulei Hispaniola,se
aventureaza in cucerirea vastului imperiu al aztecilor.Cu numai 600 de soldati si 17 cai,inarmati cu
tunuri si muschete ,ajutat si de bastinasii din Tlaxcala,ostili aztecilor,spanilolul va reusi sa-l infranga
intre anii 1519-1521 ,pe regele Montezuma al II-lea ,care a fost detronat si ucis.Cum s-a putut acest
lucru?Este evident ca populatiile indigene au fost impresionate de armele de foc si de caii
europenilor,necunoscute inca in America .Acestor cauze li s-a mai adaugat faptul ca aztecii si-au
imaginat ca cei ce coborasera dupa corabii erau urmasii zeilor (cei care ii invatasera pe inaintasii lor
totul despre constructii,agricultura,astronomie,etc),asemanandu-i cu Quetzalcoatl,zeitatea
suprema,acest lucru explicand de ce rezistenta din partea razboinicilor azteci a fost ca si
inexistenta,desi acestia erau de sute de ori mai multi.
America
Desemnat de Carol Quintul drept guvernator al noii provincii ,care de acum va purta numele de
Noua Spanie,Cortes a incercat sa-i crestineze pe localnici si sa organizeze ,in acelasi timp
,exploatarea salbatica a populatiei amerindiene.Nu este de mirare ca numarul bastinasilor se va
reduce in aproximativ un secol de la 20-25 de milioane la numai 2 milioane.Si vorbim doar de
holocaust-ul evreilor
T RA GI CU L D ES TI N A L PI EI L O R RO SI I
O situatie asemanatoare intalnim si in cazul teritoriului care va forma Statele Unite ale
Americii.Triburile de amerindieni ,pe care,mai tarziu,in literatura de aventuri si in filme ii vom gasi
sub denumirea de pieile rosii ,au populat aceste teritorii cu mult inaintea colonizarii spatiului de
catre europeni.Ocupandu-se cu vanatoarea si cu pescuitul ,numarul lor oscila ,in secolul al XVII-lea
,intre 500.000 si un milion de suflete.Cu timpul,cand incepe sa fie organizata colonizarea sistematica
a acestor teritorii de catre Anglia ,in urma careia vor lua fiinta cele 13 colonii,nativii americani se vor
retrage spre centrul si vestul continentului .Legislatia din timpul presedintelui Andrew Jackson
,dar,mai ales,explozia colonizarii vestului dupa Razboiul civil din SUA (1861-1865),vor deschide seria
deselor conflicte dintre colonisti si bastinasi.
Extinderea si adancirea conflictului vor duce la un adevarat razboi etnic ,cu urmari dintre cele mai
dramatice pentru pieile rosii.Considerati salbatici si nefolositori ,triburile autohtonilor vor fi decimate
sistematic,arealul lor va fi restrans si ,fara scrupule,vor fi inchisi in rezervatii,pentru a fi civilizati.Indienii isi
vor vinde scump libertatea si terenurile stramosesti.
In istoria continentului american au ramas vestite doua momente:batalia de pe raul Little
Bighorn(1867) ,unde Divizia VII-a de Cavalerie a Uniunii a fost decimata de indienii Sioux,Cherokee
si Arapaho,dar,mai ales,masacrul de la Wounded Knee,din anul 1890,cand un grup de indieni Sioux
a fost exterminat fara mila de aceeasi cavalerie americana ,care isi motiva razbunarea ca fiind
legitima aparare!
Megalopolis
Un megalopolis (din grecescul mega+polis, ora mare) este o aglomerare urban ntins, alctuit din
mai multe metropole, iniial separate.
Termenul megalopolis a fost folosit prima dat pentru zona supranumit BosWash din America (BostonNew York-Philadelphia-Washington). Aceast aglomerare urban se ntinde de la Boston peste New
York, Philadelphia, Baltimore i pn la Washington D.C. de-a lungul rmului Oceanului Atlantic, n nordestul SUA. Zona are o lungime de peste 750 de km. n acest megalopolis locuiesc circa 50 de milioane
de oameni (20 % din populaia Statelor Unite) pe o suprafa de 140.000 km (3 % din totalul rii).
Regiunea include de asemenea o aglomerare industrial i comercial. Oraele din megalopolis sunt
legate la un sistem de infrastructur gigantic.
America
Oraele mari din SUA s-au ntins cu periferiile lor tot mai mult n regiunile rurale nconjurtoare. i de-a
lungul oselelor principale s-au format din ce n ce mai multe orele lungi. Cu timpul, aceste orele au
ajuns s se ating ntre ele, aa de exemplu pe ruta San Francisco - San Diego.