Sunteți pe pagina 1din 3

Pe un fundal tomnatic, in mijlocul unui cimitir, in care au fost adunati toti soldatii pentru a "asista" la spanzurarea

sublocotenetului ceh, Svoboda, acuzat de Curtea Martiala de dezertare. Printre cei care au fost de parerea ca acest
sublocotenent trebuie spanzurat, s-a numarat si locotenentul Apostol Bologa. La momentul respectiv era convins ca verdictul
dat este cel corect, dar mai tarziu avea sa se izbeasca de parerile contrare ale camarazilor sai.
La locul executiei, inainte ca acuzatul sa apara, Apolstol Bologa a venit pentru a verifica daca totul este pregatit.In timp ce
acesta verifica rezistenta streangului, a aparut capitanul Klapka. Pentru un moment, Bologa se lasa dus de starea de mila si
frica a capitanului, dar in curand isi reveni.La putin timp a sosit si acuzatul. In momentul in care i-a fost pus streangul la gat
si cand s-a recitit acuzatia, pe fata sa, nu se putea observa nici cea mai mica urma de frica sau regret; din contra, , avea
constiinta impacata. Privirea din ochii acuzatului si imprejurimile i-au provocat mari zbuciumari sufletesti lui Bologa. La
sfarsitul groaznicei executii, afland ca este comandantul lui, Bologa la invitat pe Klapka sa doarma la el.
Ajuns acasa, il aude pe Petre, ordonanta sa cantand o doina.Bologa si Petre erau romani, ajunsi pe front din diferite motive.
Dupa ce-si incheie doina, petre vine si-l scoala pe Bologa, fiind destul de tarziu. El ii inmaneaza o scrisoare de la mama sa.
Aceasta din urma il indemna sa-i scrie atat ei cat si Martei, logodnica lui mai des si-i relateaza nimicuri din Parva, satul lui
natal.
In decursul a doi ani de cand era in armata, Bologa a obtinut medalii pentru curaj, astfel, prin munca a ajuns la functia de
locotenent. In armata s-a inrolat de dragul Martei, care parea a fi dascinata de eroii de razboi. Astfel, prntru a-i dovedi ca si
este demn de admiratia ei s-a inrolat. Inainte, el a fost student la filozofie, si-a creat mii de ipoteze legate de viata, dar toate iau fost spulberate o data cu venirea razboiului, care nu avea loc in nici una din miiile de ipoteze elaborate.
Astfel, acum Bologa sta la masa cantinei alaturi de camarazii lui, care , unii il acuza ca hotararea luata a fost gresita , altii il
sprijina, in acest mod ajunganduse la o permaneneta cearta care se ridica la proportii care depaseau executia lui Svoboda.
Urmatoarea zi, bologa se intalneste cu Klapka, care ii marturiseste ca si el a fost la un pas de a fi spanzuratm dar s-a ascuns ca
un las, lasndu-si camarazii sa moara. Ba mai mult, a fost la executia lor, pentru a dovedi cat este de nevinovat.
Atunci el a trecut prin niste momente groaznice, si chiar acum mai are cosmaruri legate de padurea in care, de creanga
fiecarui copac atarna o persoana spanzurata...padurea spanzuratilor.
Dupa marturisirea lui Klapka, se trezesc simtamintele patriotice in sufletul lui Bologa si sisi aduce aminte de toate ipotezele
si planurile sale din facultate. Din acest motiv, Bologa se sperie si exagereaza ajung sa spuna ca va dezerta la muscali, cand
afla ca divia sa va fi mutata pe frontul romanesc. Dintr-o data realizeaza ca prefera sa omoare mii de alte persoane numai sa
nu fie nevoit sa mearga pe frontul romanesc si sa se lupte cu romanii.
O data cu marturisirea legata de padurea spanzuratilor, Klapka i-a spus lui Bologa ca generalul Karg ii atrage atentia asupra
reflectorului inamic, care inca nu a fost distrus. Ajuns la postul de observatie, Bologa este invaluit de gandul dezertari, dar in
acelasi timp da si ordinele prin receptor. Lumina intarzia sa apara, dar, intr-un final se vede plimbandu-se peste front. La un
moment dat se stinge. A fost distrusa.
Urmatoarea zi, Apostol Bologa este chemat la generalul Karg.Acesta il propune pentru medalia de aur si-l felicita pentru
uciderea reflectorului inamic. Cand acesta sfarseste cu laudele, Bologa indrazneste sa-i ceara sa-l lase aici, sa nu-l trimita pe
frontul romanesc impreuna cu divizia. Generalul isi aduce aminte ca Apostol este roman, si-l refuza, fiind indignat de o
asemenea cerere.
Dupa intrevederea cu generalul Bologa era hotarat: va trece la muscali. El ii imparteseste acest gand si lui Klapka, care se
inspaimanta de hotararea acestuia. In acea noapte, in drum spre punctul de observatie, Bologa trece pe la Cervenco, care ii
spune ca muscalii vor sa atace. Acest atac i-ar incurca planurile complet, de ceea Bologa il socoteste ca imposibil.
Ajuns la locul de destinatie, Bologa asteapta ora potrivita pentru a trece dincolo. Dintr-o data se aud sunete de impuscaturi.
Rusii au inceput atacul. Deodata, la cativa pasi in fata, se despica cerul, iar un avant puternic smulge acoperisul
observatorului, distrugand tot...

Apostol Bologa- Indragostit in fiica lui Doma, Marta fiul aprigului avocat Iosif Bologa, (2 ani intemnitat (ca
semnatar al Memorandumului) si alMariei, (avea pentru copilul ei o dragoste idolatra si al carui suflet era plin de credinta
in Dumnezeu, reprosandu-si chiar daca nu cumva isi iubeste mai mult odrasla decat pe Atotputernicul. Indoctrinat de
mama sa, copilul ajunge sa aiba halucinatii si, intr-o duminica, crede ca-l vede pe Dumnezeu dupa o perdea de nori albi si
atunci inima si-a oprit bataile, iar ochii i s-au umplut de o lucire stranie bolnava, in vreme ce sufletul era plin de fericire.
Mama interpreteaza momentul ca pe un semn divin si dirijeaza copilul spre calea preotiei, dar tatal, venit din inchisoare, se
opune cu strasnicie exaltarii religioase si sadeste in copil un caracter tenace, accentuand latura patriotica in educatia acestuie.
Tatal isi povatuieste fiul sa dobandeasca stima oamenlior, dar mai ales pe a lui insusi, stabilind un echilibru intre lumea sa si
lumea din afara prin armonia deplina a sufletului sau cu gandul, a gandului cu vorba si a vorbei cu fapta, iar ca barbat sa-ti
faci datoria si sa nu uiti niciodata ca esti roman!. Avand acesta structura educationala, copilul evolueaza cu o baza de
principii ce pareau solide, primul sau dezechilubru producandu-se la moartea tatalui sau, cand are sentimentul ca Am pierdut
pe Dumnezeu. Ca student la facultatea de filozofie, cu sufletul plin de indoieli, cauta certitudini in stiinta, care crede ca ii
poate oferi un adevar absolut, ce l-ar putea lamuri deplin.Isi formeaza aici cateva principii asupra vietii, eticii, considerand
ca omul singur nu e cu nimic mai mult decat un vierme si ca numai colectivitatea organizata devine o forta constructiva.
Noua conceptie despre viata formata in cei doi ani de studii ii impune opinia care i se va zdruncina din temelii mai tarziu:
Constiinta sa-ti dicteze datoria, nu legile, iar respectul fata de stat trebuie sa fie dictat de aceiasi constiinta: Eu nu afirm ca
statul nostru e bun! (), dar cata vreme exista, trebuie sa ne facem datoria.
Bologa se inroleaza in armata austro-ungara dintr-un orgoliu juvenil, plecand de la conceptia ca numai razboiul e
adevaratul generator de energii, sustinand ideea ca razboiul este adevaratul izvor de viata si cel mai eficace element de
selectiune. Numai in fata mortii pricepe omul pretul vietii si numai primejdia ii oteleste sufletul.
Asadar, datoria si razboiul sunt principalele coordonate de constiinta ale lui Apostol Bologa, care-i energizeaza toate
faptele eroice de pe front, fiind rasplatit cu medalii si cu onoarea sa fac parte din Curtea Martiala care l-a judecat pe
sublocotenentul ceh Svoboda, ce fusese prins cand era sa treaca la dusman , inarmat cu harti si planuri. Tanarul locotenent
fata de Klapka indignarea pentru fapta dezertorului, considerand-o o rusine pentru corpul ofiteresc. Prima zguduire a
conceptiilor sale despre viata, ce pareau atat de solide, are loc atunci cand, verificand cu o ravna absurda trainicia
spanzuratorii lui Svoboda, este surpirns de privirea condamnatului, in ochii caruia se aprinse o stralucire, mandra,
invapaiata, care parca patrundea pana in lumea cealalta. Aceasta privire il impresioneaza pe Bologa si i se prlinge in
inima ca o imputare dureroasa. Expresia lui Svoboda, care saruta lacom crucea din mana preotului si care isi potriveste
singur, cu o licarire de bucurie, latul in jurul gatului, il fascineaza pe Bologa si ii provoaca un puternic dezechilibru interior
prin aceea ca privirea lucitoare a condamnatului parea sa vesteasca oamenilor o izbanda mare. Apostol nu intelege lumina
din ochii cehului si incearca sa-si restabileasca achilibrul constiintei, apeland la conceptile sale ce pareau solid iradacinate:
pedeapsa crima legea, bolborosi Apostol Bologa. () fiecare isi face datoria cim crede (), caci mai presus de om e
statul.
Relatarea lui Klapka despre padurea spanzuratilor (in fiecare copac aternau oameni) si dicutile purtate de ofiteri la
popota ii zguduie lui Apostol Bologa toate conceptiile formate pana atunci in constiinta lui, intre care si aceea ca nimic
nu e mai presus de om, ca omul este centrul uuniversului (), omul e Dumnezeu! Bologa se clatina puternic in constiinta
sa si isi da seama ce ridicol am fost cu conceptia de viata, ce ramane numai o formula neroada, de care acum se
rusineaza.

Locotenentul Gross-EVREU usciv, slbu, cu barbion retezat, ochi mici, negri. Voce aspr,
neplcut, mldioas, cuceritoare. Ovreu, inginer la fabric de ma ini din Budapesta.

,,Nimic nu e mai presus de om! ,, Statul care ucide.

Locotenentul Varga- UNGUR tnr, frumos, mustcioar tuns, nfiare ncpnat. Nepotul
profesorului de filozofie de la Budapesta, cunosctor de cai.

,,Trdtorii i dezertorii sunt camarazii d-tale?.. eu nu pot asculta nepstor asemenea vorbe
compromitoare pt un militar ceare mai are n suflet un pic de iubere de ara.

Cpitanul Cervenco-RUTEAN om voinic, sptos,barb cafenie, ochi n care plngea ve nic o


suferin tainic, rutean, profesor la un liceu din Stanislau. n doi ani de zile nu pusese mna pe
vreo arm, mergea n lupte cu un b i cnta cntece biserice ti.
,,Mai bine mi-a tia minile dect s trag asupra unor biei oameni ca i mine.

Generalul Karg- om scurt, gros, cu faa urt, aspr, mohort de must i burzuluite, sfredeit de
ochi rotunzi, ale cror priviri preau 2 pumnale veninoase.

Klapka din Znaim, ceh, s-a logodit cu fata profesorului, era un avocat, 4 copii, 1 venea.
Klapka, care ii marturiseste ca si el a fost la un pas de a fi spanzuratm dar s-a ascuns ca un las, lasndu-si camarazii sa
moara. Ba mai mult, a fost la executia lor, pentru a dovedi cat este de nevinovat.