Proiect la econometrie

Regiunea Sud-Est
Analiza ratei infracionalitii n funcie de rata omajului i
ponderea populaiei coalare n populaia total

Profesor,

Nume: Luca Alexandra

Ileanu Bogdan

Grupa: 1531

Bucureti 2012

Cuprins
I.Descrierea regiunii de sud-est .............................................................................................................................. 3
I.1. Scurta descriere a regiunii ................................................................................................................................... 3
I.2. Prezentarea unei personae representative acestei regiuni ................................................................................. 3
I.3.Prezentarea agentului economic reprezentativ pentru aceast regiune ............................................................. 4
II. Definirea si descrierea evolutiei indicatorilor analizati pe perioada 1991-2010 .................................................. 5
II.1. Nivelul minim, maxim, mediu al indicatorilor ..................................................................................................... 6
II.2. Reprezentare grafica .......................................................................................................................................... 6
III.Analiza econometric ....................................................................................................................................... 10
III.1.Specificarea modelului ..................................................................................................................................... 10
III.2. Estimarea parametrilor ................................................................................................................................... 11
III.3.Testarea parametrilor ...................................................................................................................................... 12
III.4 Verficarea ipotezeleor modelului de regresie ................................................................................................... 13
III.5.Efecturarea unei prognoze ............................................................................................................................... 17
IV. Concluzii.......................................................................................................................................................... 18
V. Bibliografie....................................................................................................................................................... 19

I.Descrierea regiunii de sud-est

I.1. Scurta descriere a regiunii

Regiunea Sud-Est este situat n partea de sud-est a Romniei si se nvecineaz la nord cu

Regiunea Nord-Est, la vest cu Regiunea Centru, la sud-vest cu Regiunea Sud-Muntenia si
Regiunea Bucursti, Ilfov, la sud cu Bulgaria, la est cu Republica Moldova, Ucraina si rmul
Mrii Negre. Acoperind 35.762 km sau 15 % din suprafaa total a rii, regiunea este a doua ca
mrime din cele 8 regiuni ale Romaniei. Judeele care fac parte din aceast regiune de dezvoltare
sunt: Brila, Buzu, Constana, Galai, Tulcea, Vrancea. Centrul administrativ al Regiunii de
Dezvoltare Sud-Est, este Municipiul Brila.
Regiunea Sud-Est are o populaie de 2.830.430 locuitori la 1 iulie 2007, nsemnnd 13,14 %
din populaia rii, cu o densitate de 79,1 loc/kmp, sub media pe ar care este de 90,3 loc/kmp.
Densitatea cea mai mare este ntalnit n judeul Galai (137,6 loc/kmp), iar cea mai mic n
judeul Tulcea (29,5 loc/kmp).

I.2. Prezentarea unei personae representative acestei regiuni

Mihaela

Runceanu (n. 4

mai 1955, Buzu 1

noiembrie 1989, Bucureti)

fost

o cntrea romnc de muzic uoar i profesoar de canto la coala Popular de Art

din Bucureti. Mihaela a descoperit inca din copilarie pasiunea pentru vioara. A urmat Liceul de
muzica si arte plastic din Buzau, pe care il termina ca sefa de promotie. In 1972, castiga premiul
I la concursul "Tineretea Buzoiana" cu piesa "Anilor" de Petre Magdin, prima recunoastere
publica a vocatiei de solist de muzica usoara. In anul urmator, Mihaela Runceanu si Laurentiu
Cazan canta la Praga si Karlovy Vary (Cehoslovacia) cu Orchestra Simfonica din Buzau. In 1978
absolva Conservatorul de muzica "Ciprian Porumbescu", Facultatea de pedagogie, muzicologie,
compozitie, cu lucrarea "Muzica usoara romaneasca si rolul sau n societatea contemporana"
coordonator prof. Al. Leahu. Intre 1979 si 1980 a fost Profesoara de vioara la Liceul de muzica si
arte plastice din Buzau, iar din 1980 este profesoara de canto la Scoala Populara de Arta din
3

Bucuresti. Dintre cei care i-au fost elevi se numara: Marina Florea, Silvia Dumitrescu, Mircea
Dumitrescu, Dana Dorian, Carmen Trandafir, Adrian Enache, Madalina Manole, Nicola si multi
altii. La 1 noiembrie 1989, in jurul orei 1:00, Mihaela Runceanu este asasinata n garsoniera sa
din Bucureti.

I.3.Prezentarea agentului economic reprezentativ pentru aceast regiune

COREMAR

S.C. COREMAR S.A. dispune de o flota moderna pentru cele trei porturi, pentru remorcaj costier
si pentru remorcaj de manevra. In afara operatiunilor de peste 15.000 de manevre portuare pe an,
numai in Constanta, remorcherele noastre sunt frecvent solicitate pentru remorcaje costiere, in
asistenta la platformele maritime petroliere din largul Marii Negre.
S.C. COREMAR S.A. executa manevra navelor care fac escala la Constanta, Mangalia si Midia,
indiferent de capacitatea acestora, de la tancuri pana la portcontainere si RO-RO-uri, vrachiere si
cargouri de marfuri generale, 24h / zi . In anul 2010 compania avea o cifra neta de afaceri de
19534146 mii lei si un numar de salariati de aproximativ 285.1

Scurt istoric

Inca din 1957, compania presta servicii de remorcaj portuar pentru navele maritime ce
faceau escala in porturile romanesti Constanta, Mangalia, Midia, dar in acei ani ,mica noastra
flota de 4 remorchere nu a fost foarte solicitata in a asista astfel de nave. In ultimi 17 ani,
COREMAR S.A. si-a construit o reputatie demna de incredere iar eficienta serviciilor a fost o
surpriza placuta. Portul Constanta a crescut devenind cel mai mare si solicitat port in sud-estul
Europei si in ideea de a face fata cerintelor crescande, compania noastra s-a dezvoltat mereu.
Astazi, dupa atatia ani, COREMAR S.A. este una din cele mai mari companii de remorcaj din
portul Constanta ce are o flota de 12 remorchere si o reputatie cucerita de-a lungul timpului
pentru siguranta si calitatea serviciilor.
1

http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html

Serviciile oferite de companie sunt in conformitate cu standardul ISO 9001, printre care
putem enumara:
Remorcajul navelor, in porturile Constanta, Mangalia si Midia;
Manevrarea in port si rada a navelor romanesti si straine;
Legarea si dezlegarea navelor la si de la cheu;
Remorcarea in caz de avarii, incendii si salvarea persoanelor;
Remorcarea platformelor petroliere maritime;
Remorcaje maritime intre porturile romanesti si straine.
Obiectivele companiei sunt de a furniza partenerilor de afaceri servicii de cea mai buna
calitate si avantajoase cu un personal foarte bine pregatit si experimentat:
certificati in conformitate cu standardele internationale ale Conventiei STCW'95;
apti din punct de vedere medical;
bune cunostinte de limba Engleza;
buna experienta la bordul remorcherelor;
cursuri IMO conform functiilor pentru care sunt pregatiti.
Politica companiei este de a asigura calitatea, siguranta, eficienta si rapiditatea serviciilor
noastre in conformitate cu toate regulile si standardele Nationale si Internationale, toate la costuri
competitive.

II. Definirea si descrierea evolutiei indicatorilor analizati pe perioada 1991-2010

An
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000

Rata
infractionalitatii

Ponderea pop.
scolare

Rata
somajului

0.701
0.688
1.03
1.035
1.264
1.364
1.557
1.708
1.604
1.604

0.204814667
0.199616234
0.195369963
0.197027606
0.199480205
0.199001083
0.197680186
0.196150668
0.192823387
0.192742435

4
10.4
11.9
11.9
10.6
7.4
9.4
11.7
13.2
11.4
5

2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010

1.611
1.377
1.2
1.063
0.915
0.968
1.225
1.234
1.229
1.188

0.190578863
0.191759978
0.190310071
0.185793634
0.182072444
0.179487513
0.179815018
0.176678383
0.174855039
0.172883071

9.8
10
8.1
6.9
6.4
5.6
4.4
4.7
8.4
8.1

II.1. Nivelul minim, maxim, mediu al indicatorilor

Minim
Maxim
Nivel mediu

0.688
1.708
1.22825

0.172883071
0.204814667
0.189947022

4
13.2
8.715

II.2. Reprezentare grafica

a)

Rata infracionalitii
1.8
1.6
1.4
1.2
1
Rata infracionalitii

0.8
0.6
0.4
0.2

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

2000

1999

1998

1997

1996

1995

1994

1993

1992

1991

An
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010

Rata
infr
0.701
0.688
1.03
1.035
1.264
1.364
1.557
1.708
1.604
1.604
1.611
1.377
1.2
1.063
0.915
0.968
1.225
1.234
1.229
1.188

t/1
-0.013
0.329
0.334
0.563
0.663
0.856
1.007
0.903
0.903
0.91
0.676
0.499
0.362
0.214
0.267
0.524
0.533
0.528
0.487

t/t-1
-0.013
0.342
0.005
0.229
0.1
0.193
0.151
-0.104
0
0.007
-0.234
-0.177
-0.137
-0.148
0.053
0.257
0.009
-0.005
-0.041

It/1(%)
98.15%
146.93%
147.65%
180.31%
194.58%
222.11%
243.65%
228.82%
228.82%
229.81%
196.43%
171.18%
151.64%
130.53%
138.09%
174.75%
176.03%
175.32%
169.47%

It/t-1(%)
98.15%
149.71%
100.49%
122.13%
107.91%
114.15%
109.70%
93.91%
100.00%
100.44%
85.47%
87.15%
88.58%
86.08%
105.79%
126.55%
100.73%
99.59%
96.66%

Indicele
mediu de
Ritmul mediu
dinamica
de dinamica
mediu
1.028153153 -0.028153153 0.025632

Pe parcursul perioadei analizate se poate observa o crestere substantiala a ratei

infractionalitatii pe suta de locuitori. Avand in vedere calcularea unei modificari absolte avand ca
an de baza anul 1991, se poate obseva ca aceasta rata isi atinge punctul sau de maxim in anul
1998, dupa care se continua evolutia ascendenta, insa nu intr-o proportie la fel de ridicata. In ceea
ce priveste dinamica acestei rate a infractionalitatii putem spune ca valoarea acesteia este relativ
ridicata, in anul 2010 fiind de aproximativ 1.6 ori mai mare decat a fost in anul 1991, insa intr-o
scadere fata de perioada 1997-2001, unde dupa cum am mai precizat atinge punctual de maxim,
rata ajungand sa se dubleze fata de anul de referinta in aceasta perioada. Putem concluziona
asadar, ca rata medie de crestere a ratei infractionalitatii creste cu 0.55 puncte procentuale anual
sau de 103.85%. Aceasta crestere este sustinuta de o crestere a ratei somajului si a altor variabile
macroeconomice.

b)

Rata omajului
14
12
10
8
6

Rata omajului

4
2

An
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010

Rata
somaj
4
10.4
11.9
11.9
10.6
7.4
9.4
11.7
13.2
11.4
9.8
10
8.1
6.9
6.4
5.6
4.4
4.7
8.4
8.1

t/1
6.4
7.9
7.9
6.6
3.4
5.4
7.7
9.2
7.4
5.8
6
4.1
2.9
2.4
1.6
0.4
0.7
4.4
4.1

t/t-1
6.4
1.5
0
-1.3
-3.2
2
2.3
1.5
-1.8
-1.6
0.2
-1.9
-1.2
-0.5
-0.8
-1.2
0.3
3.7
-0.3

It/1(%)
260.00%
297.50%
297.50%
265.00%
185.00%
235.00%
292.50%
330.00%
285.00%
245.00%
250.00%
202.50%
172.50%
160.00%
140.00%
110.00%
117.50%
210.00%
202.50%

It/t-1(%)
260.00%
114.42%
100.00%
89.08%
69.81%
127.03%
124.47%
112.82%
86.36%
85.96%
102.04%
81.00%
85.19%
92.75%
87.50%
78.57%
106.82%
178.72%
96.43%

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

2000

1999

1998

1997

1996

1995

1994

1993

1992

1991

Indicele
mediu de
dinamica
1.037833376

Ritmul mediu
de dinamica
mediu
-0.037833376 0.215789

In perioada de timp analizata se observa o crestere semnificativa a ratei somajului, aceasta

ajungand sa se dubleze, de la 4% ajungandu-se la o rata de 8.1%. Dupa cum se poate observa si
in graficul realizat mai sus, rata somajului prezinta variante mari in intervale de timp relativ
reduse. Putem vorbi astfel de o crestere de 1.6 ori in anul 1992 fata de anul 1991, aceasta fiind si
perioada in care modificarea absoluta atinge nivelul maxim. In medie, rata somajului creste de
1.094% anual, intr-o proportie medie anuala de 4.96 puncte procentuale. Prin urmare se poate
afirma ca aceasta crestere de la un an la altul poate produce dupa cum am vazut mai sus o crestere
a ratei infractionaitatii si nu numai.

c)

Ponderea populaiei colare n populaia

total
0.21
0.2
0.19
Ponderea populaiei
colare n populaia
total

0.18
0.17
0.16

An
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998

Pondere
0.218156
0.204815
0.199616
0.19537
0.197028
0.19948
0.199001
0.19768

t/1
t/t-1
-0.0133414 -0.0133414
-0.0185398 -0.0051984
-0.0227861 -0.0042463
-0.0211285 0.00165764
-0.0186759 0.0024526
-0.019155 -0.0004791
-0.0204759 -0.0013209

It/1(%)
93.88%
91.50%
89.56%
90.31%
91.44%
91.22%
90.61%

It/t-1(%)
93.88%
97.46%
97.87%
100.85%
101.24%
99.76%
99.34%
9

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

2000

1999

1998

1997

1996

1995

1994

1993

1992

1991

0.15

Indicele
Ritmul
mediu de
mediu de
dinamica
dinamica
0.988422625 0.011577375

mediu
-0.002279

1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010

0.196151
0.192823
0.192742
0.190579
0.19176
0.19031
0.185794
0.182072
0.179488
0.179815
0.176678
0.174855

-0.0220054 -0.0015295
-0.0253327 -0.0033273
-0.0254136 -8.095E-05
-0.0275772 -0.0021636
-0.0263961 0.00118112
-0.027846 -0.0014499
-0.0323624 -0.0045164
-0.0360836 -0.0037212
-0.0386685 -0.0025849
-0.038341 0.00032751
-0.0414777 -0.0031366
-0.043301 -0.0018233

89.91%
88.39%
88.35%
87.36%
87.90%
87.24%
85.17%
83.46%
82.27%
82.42%
80.99%
80.15%

99.23%
98.30%
99.96%
98.88%
100.62%
99.24%
97.63%
98.00%
98.58%
100.18%
98.26%
98.97%

Din calculele realizate, trendul descendent a raportului populatie scolara/populatie totala

este sustinut prin indicatorii calculati si anume: modificarea absoluta cu baza fixa in anul 2010 a
ajuns in punctual de minim, diferenta fata de anul de baza fiind de 4 puncte procentuale, cu
19.84% mai putin fata de anul 1991. Analiza modificarii absolute cu baza in lant arata o evolutie
ascendenta al ponderii populatiei scoalare in populatia totala in anii 1995 respectiv 1996, dupa
care incepe sa descreasca.

III.Analiza econometric

III.1.Specificarea modelului
Modelul prezentat analizeaza influenta ratei somajului si a ponderii populatiei scolare in
populatia toatala asupra ratei infractionalitatii. Relatiile dintre acestea aceste variabile
suntexplicate si amintite in numeroase lucrari de specialitate printre care am amintit :
The Effect of Divorce and Unemployment on Crime in the 25 Most Populated US State
Emily Ahearn, CBA2, Fordham University, Bronx, NY 10458
International Review of Law and Economics , Volume 20, Issue 1, March 2000, Pages
75106, Socioeconomic and demographic factors of crime in Germany: Evidence from panel

10

data of the German states. Acest articol a fost gasit folosind baza de date straina a ASE-ului,
www.Sciencedirect.com . Acestea amintesc doar tangential de relatiile pe care noi trebuie sa le
analizam, concentrandu-se mai ales pe relatia dintre rata somajului si rata infractionalitatii.
Dupa ce am observant cele prezentate in literature de specialitate, putem trece la analiza
practica a relatiilor dintre variabilele noastre.
Modelul analizat este de forma Yt = 0 + 1*Xt + 2*Zt, unde:
Yt- rata infracionalitii
Xt- ponderea populaiei colare n populaia total
Zt- rata omajului

III.2. Estimarea parametrilor

Dependent Variable: LOG(RATAINFR)
Method: Least Squares
Date: 01/14/12 Time: 18:30
Sample: 1991 2010
Included observations: 20
Variable

Coefficient

Std. Error

t-Statistic

Prob.

LOG(RATASOMAJ)
0.389928
LOG(PONDEREPOPSC) -1.383390
C
-2.946439

0.164859
1.175356
2.113072

2.365228
-1.176996
-1.394386

0.0302
0.2554
0.1812

R-squared
Adjusted R-squared
S.E. of regression
Sum squared resid
Log likelihood
Durbin-Watson stat

0.250317
0.162119
0.236157
0.948089
2.111616
0.700722

Mean dependent var

S.D. dependent var
Akaike info criterion
Schwarz criterion
F-statistic
Prob(F-statistic)

0 = 0.389928
1 = -1.383390
2 = -2.946439

11

0.175652
0.257994
0.088838
0.238198
2.838130
0.086389

III.3.Testarea parametrilor
Fie 0 coeficientul pentru log(rata somajului)
H0: 0 =0
H1: 0 semnificativ diferit de 0
Tcalc=(0estimat-0)/Std. Error 0 =2.3655 > tcritic (aproximativ 2) => se accepta ipoteza H1: 0
semnificativ diferit de 0
*Tcalculat se compara in modul cu tcritic.
Fie 1 coeficientul pentru log(pondere populatiei scolare)
H0: 0 =0
H1: 0 semnificativ diferit de 0
Tcalc=(0estimat-0)/Std. Error 0 = -1.176996
|Tcalc|=1.176996 => tcalc <tcritic => se accepta ipoteza 0, respectiv 0 =0.
Fie 2 coeficientul pentru rata infractionalitatii
H0: 0 =0
H1: 0 semnificativ diferit de 0
Tcalc=(0estimat-0)/Std. Error 0 = -1.394386
|Tcalc|=1.394386 => tcalc <tcritic => se accepta ipoteza 0, respectiv 0 =0.
Testarea modelului
Fie ipoteleze:
H0: 0=1=2=0
H1: cel putin un 00
F=

Fcalc=2.838130 => Fcalc <Fcritic => modelul nu este valid, insa am contiuat testele urmatoare
pentru a vedea unde este problema si pentru a incerca o remediere a acesteia.
12

III.4 Verficarea ipotezeleor modelului de regresie

a) ipoteza de multicoliniaritate (testul Farrar-Glauber)

Ponderea populatiei
scoalare

Rata somajului

Ponderea populatiei
scoalare

0.427214899636216

Rata somajului

0.427214899636216

H0: =1 nu exista legatura nu exista multicoliniaritate

H1: 1 exista legatura exista multicoliniaritate
Pentru a studia proprietatea de multicoliniaritatea dintre variabilele explicative se va
aplica Testul Farrar Glauber, care presupune examinarea corelaiilor pariale n urma crora se
va obine valoarea determinantului matricei D.
=1-

x1x2 =1 - 0.182512 = 0.817487

= - (n 1 -

) ln

= -(20 1

)ln0.817487 = 17.16 * (-0.2015)= 3.45

X20,05;1 grad de libertate=3,84 ,

<

critic

=> nu exista fenomenul de mulitcoliniaritate, se accepta

ipoteza H1
b) ipoteza de autocorelare a erorilor (Testele Durbin-Watson si Breusch Godfrey)

-Testul Durbin-Watson

Pentru a folosi acest test vom cauta pe site-ul stanford.edu valorile critice DW. Vom alege un
prag de semnificatie de 5%, si valoare T (numar observatii numarul anilor pe care i-am folosit)
=20 . Citim valorile dL si dU corespunzatoare unui K=2 (avem doua variabile factor) de unde va
rezulta: dL = 1.20149 si dU = 1.41073. Pentru a putea neglija autocorelarea, trebuie ca valoarea
calculata la modelul analizat sa se incadreze in intervalul dU si 4-dU, adica in intervalul 1.41073
- 2.58927. Insa, tinand cont ca DW este cuprins in intervalul [0, dl] , acest lucru evidentiaza
faptul ca avem autocorelare.

13

-Testul Breusch Godfrey

H0: nu avem autocorelare

H1: avem autocorelare

Breusch-Godfrey Serial Correlation LM Test:

F-statistic
Obs*R-squared

2.859600
9.361005

Probability
Probability

0.066802
0.052683

Test Equation:
Dependent Variable: RESID
Method: Least Squares
Date: 01/14/12 Time: 18:34
Presample missing value lagged residuals set to zero.
Variable

Coefficient

Std. Error

t-Statistic

Prob.

LOG(RATASOMAJ)
LOG(PONDEREPOPSC)
C
RESID(-1)
RESID(-2)
RESID(-3)
RESID(-4)

0.015591
-0.126556
-0.246565
0.781827
-0.215518
-0.033126
-0.120580

0.145612
1.031063
1.870124
0.278979
0.366330
0.362595
0.290497

0.107073
-0.122743
-0.131844
2.802453
-0.588318
-0.091359
-0.415081

0.9164
0.9042
0.8971
0.0150
0.5664
0.9286
0.6849

R-squared
Adjusted R-squared
S.E. of regression
Sum squared resid
Log likelihood
Durbin-Watson stat

0.468050
0.222535
0.196965
0.504336
8.423679
2.002245

Mean dependent var

S.D. dependent var
Akaike info criterion
Schwarz criterion
F-statistic
Prob(F-statistic)

1.36E-16
0.223382
-0.142368
0.206138
1.906400
0.155047

Testul Breusch-Godfrey are ca ipotez nul lipsa autocorelrii ntre termenii reziduali ai
ecuaiei de regresie. Avand in vedere faptul ca probabilitatea este aproximativ egala cu 0.05
(5%) atunci se accepta ipoteza H1, respeciv avem autocorelare. Aceasta concluzie poate fi
sustinuta si urmarind probabilitatile coeficientilor reziduurilor, in speta 0.01 pentru RESID(-1) ,
adica autocorelare de ordinul intai .

14

Aceasta are efecte negative asupra rezultatelor testelor statistice si ne poate duce la tragerea
unor concluzii eronate, acceptand ipoteze gresite. Autocorelarea poate aparea ca urmare a
specificarii gresite a modelului (alegerea unui model liniar atunci cand nu este cazul) sau ca
urmare a lipsei unei variabile importante din model.
Autocorelarea poate fi reparata realizand o transformare astfel incat reziduul din model sa
indeplineaza caracteristicile unui zgomot alb. ( medie 0, sa nu fie corelat cu variabilele cauza
<X1,X2> , cov(t, t-1)=0 ).

c) ipoteza de heteroscedasticitate (Testul White)

H0: nu avem heteroscedasticitate
H1: avem heteroscedasticitate

White Heteroskedasticity Test:

F-statistic

1.307956

Probability

0.315947

Obs*R-squared

6.367915

Probability

0.272047

Variable

Coefficient

Std. Error

t-Statistic

Prob.

28.88329

22.74141

1.270075

0.2248

LOG(RATASOMAJ)

3.912653

2.065219

1.894546

0.0790

(LOG(RATASOMAJ))^2
-0.131428
(LOG(RATASOMAJ))*(LOG(PONDEREPO
PSC))
2.031734

0.149347

-0.880020

0.3937

1.119917

1.814182

0.0911

Test Equation:
Dependent Variable: RESID^2
Method: Least Squares
Date: 01/14/12 Time: 18:33
Sample: 1991 2010
Included observations: 20

LOG(PONDEREPOPSC)

38.48485

28.09961

1.369586

0.1924

(LOG(PONDEREPOPSC))^2

12.50918

8.664359

1.443752

0.1708

R-squared

0.318396

15

Mean dependent var

0.047404

Adjusted R-squared

0.074966

S.D. dependent var

0.069666

S.E. of regression

0.067004

Akaike info criterion

-2.324801

Sum squared resid

0.062854

Schwarz criterion

-2.026081

Log likelihood

29.24801

F-statistic

1.307956

Durbin-Watson stat

1.723300

Prob(F-statistic)

0.315947

In urma aplicarii testului White, putem observa ca probabilitatea aferenta testului este 0.31,
ceea ce ne sugereaza ca trebuie acceptata ipoteza H0, adica nu exista heteroscedasticitate. astfel
putem afirma cu o probabilitate de 95% ca avem homoscedasticitate. (adica constanta)
d) ipoteza de normalitate a erorilor (Testul Berra-Jarque)

5
Series: Residuals
Sample 1991 2010
Observations 20

Mean
Median
Maximum
Minimum
Std. Dev.
Skewness
Kurtosis

1.36e-16
0.023988
0.272863
-0.569802
0.223382
-0.690257
3.051776

1
Jarque-Bera
Probability

0
-0.6

-0.4

-0.2

-0.0

1.590415
0.451488

0.2

Output-ul prezint histograma distribuiei, media, mediana, valorile minime i maxime,

deviaia standard, coeficientul de asimetrie, kurtotica seriei i testul Jarque-Bera.
Pentru o distribuie normal:
Coeficientul de asimetrie (skewness) este zero distribuia normal este simetric.
Kurtosis trebuie sa fie in apropierea valorii 3
Testul are ca ipoteza nul: nu exista anormalitate. n exemplul de mai sus, cum valoarea
probabilitii asociate este mai mare de 0.05, se accepta ipoteza nul, cum c nu exista
anormalitate.

16

III.5.Efecturarea unei prognoze

Intervalul de incredere: YH- D<Y< YH+D

xt*X
20
3.844213
174.3

3.79894
0.731964
33.31745

174.3
33.64357
1663.15

(XT*X)-1
21.42775 -113.523 0.050788
-117.623 640.4048 -0.62761
0.110658
-0.9317 0.007851
Xh *(XT*X)-1* XhT = 0.12841
De aici poate fi calculate D, ce va fi egal cu 0.1062 . Acesta este inlocuit in formula initiala,
pentru a afla intervalul de incredere ce va fi garantat cu o probabilitate de 95%.
D= *Ttab

, ttab=2

0.2164208-0.106227<Y<0.2164208+0.106227

0.110194 < y < 0.322648

Putem previziona asadar ca y este cuprins intre 0.110194 si 0.333648

Astfel, a fost realizata o previziune folosind un interval de incredere. Aceasta a fost facuta
desi modelul nu este valid, iar una dintre ipoteze este incalcata. Toate acestea conduc pierderea
utilitatii practice a previziunii .

17

IV. Concluzii
Tinand cont de faptul ca modelul estimat folosind eviews nu este valid, se poate incerca o
corectare a acestuia, eliminand mai multi factori ce conduc la invalidarea modelului. Cu toate
acestea, prin realizarea acestui proiect am constat relatiile ce exista in practica si in teorie dintre
variabilele luate in calcul. Este evident faptul ca ponderea populatiei scolare in populatia totala si
rata somajului au o influenta asupra ratei infractionalitatii, insa aceasta nu este atat de mare.
Tinand cont de lucrarile din literature de specialitate, pot afirma faptul ca ratasomajului are
influenta cea mai mare asupra cresterii ratei infractionalitatii, iar acest lucru este evidentiat si de
modelul meu. In cazul ponderii populatiei scolare in pop totala, aceasta influenteaza in sens
invers ratainfractionalitatii. Acest lucru este evidentiat atat de modelul din proiect cat si de
lucrarile din literature de specialitate.

18

V. Bibliografie

1.www.sciencedirect.com
2. http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html
3.www.insse.ro
4.www.wikipedia.ro
5.www.coremar.ro
6.www.stanford.edu

19