Judetul Dambovita

Judetul Dambovita este situat in partea central-sudica a tarii in regiunea Muntenia. Acesta
are o suprafata de 4.054 km, fiind unul dintre cele mai mici judete din tara (locul 37).Judetul
Dambovita are un relief variat ce se desfasoara in trepte: in nord sunt Muntii Bucegi si Leaota,
carora le urmeaza spre sud zona dealurilor Subcarpatilor Munteniei, platforma Candesti, apoi,
campia inalta a Targovistei si campia Titu.
Unitatea montanta este situata in partea de nord si cuprinde doua masive: Leaota si Bucegi.
Masivul Leaota este alcatuit predominant din sisturi cristaline cu pante domoale si culmi
rotunjite. Masivul Bucegi este alcatuit predominant din gresii si conglomerate; are inaltimi
frecvent peste 2000 m. Altitudinea maxima se inregistreaza in Varful Omu (2505 m.).
In partea central-nordica a judetului, Subcarpatii Ialomitei formeaza treapta colinara inalta.
Sunt alcatuiti din dealuri si depresiuni precum: Moroieni-Pietrosita pe Ialomita si Runcu pe
Ialomicioara, Depr.Barbuletu-Raul Alb si Depr. Bezdead.
Campia Romana ocupa aproximativ jumatate din suprafata judetului. Este reprezentata de
campia inalta a Dambovitei si Ialomitei si de campia Titului. Luncile au o latime foarte mare,
devenind comune pentru doua rauri vecine, luna Arges-Sabar.
Judetul este strabatut de raul Ialomita si raul Arges cu afluentul sau cel mai important,
Dambovita. Lacurile sunt slab reprezentate pe teritoriul judetului Dambovitei.
Clima, temperat continentala, este mai racoroasa si umeda in zonele inalte si in cele joase
cu precipitatii mai reduse si temperaturi mai ridicate.
Resursele naturale sunt in principal urmatoarele: gaze naturale, titei, zacaminte, carbune,
sulf, ape sulfuroase, calcare, gresie.
Dupa marimea populatiei, 501.996 locuitori, Dambovita ocupa locul 15 in ierarhia
judetelor. Densitatea populatiei este de 125 loc./ km.
Economia judetului este complexa, predominanta este industria care prezinta un grad
ridicat de diversificare. Ponderea cea mai mare in productia industriala o detine industria
prelucratoare (80%) cu activitati in industria metalurgica, de masini si echipamente, fabricarea
materialelor de constructii, industria chimica, textila si de confectii, industria alimentara. O alta
activitatea importanta din punct de vedere economic este agricultura. Productia vegetala este
orientata spre cultivarea cerealelor boabe, cartofilor, legumelor si fructelor. Productiile obtinute
la fructe, legume si cartofi plaseaza judetul in categoria marilor producatori ai tarii (in anul 2011locul 2 pe tara la productia de fructe). In ceea ce priveste productia animala, judetul Dambovita
ocupa locul 3 in ierarhia judetelor.

Gheorghe Zamfir s-a nascut la data de 6 aprilie 1941 in judetul Dambovita si este un naist
virtuoz si compozitor roman. Acesta este supranumit Regele naiului, reusind sa cucereasca
aplauzele intregii planete. Revolutioneaza sunetul la scara universala, introduce naiul in toate
stilurile si genurile muzicale si aduce naiul in atentia publicului modern.
Pe langa cariera sa de muzician, Gheorghe Zamfir publica versuri, eseuri si o carte
autobiografica si isi expune propriile picturi in tara si in strainatate. Este castigatorul a 120 de
discui de aur si platina, are peste 190 de discuri inregistrate si peste 120 de mulioane de albume
candute. Este singurul artist european care a castigat doua discuri de aur in SUA.
Gheorghe Zamfir a compus peste 300 de lucrari in stil folcloric, vocal, instrumental si
simfonic, printre care se numara urmatoarele: Doina de jale, Doina ca de la Visina (1966),
Misa pentru Pace, pentru nai,cor, orga si orchestra (1974), Concert pentru nai si orchestra
(1982), Cvintet pentru nai si cvartet de coarde (Cuvietul Plopilor, 1984), Conceptul muzical
Totus Tuus (2005).
Elaborarea modelului econometric pe baza celor trei indicatori: rata infractionalitatii, rata
somajului, numarul de absolventi/1000 loc. :
1. Specificarea modelului
y=0+1x1+2x2+ , unde:
y = rata infractionalitatii
0, 1 , 2 = parametrii modelului
x1 = rata somajului
x2 = nr. absolventi/1000 loc.
= influenta altor factori
2. Estimarea parametrilor
Estimarea parametrilor 0, 1 , 2 am realizat-o cu ajutorul programului Eviews (Imagine
1) :
- 0 = -450.61
- 1 = 85.25
- 2 = 35.80

Imagine 1
3. Testarea statistica a parametrilor
Pe baza informatiilor din Imagine 1, am concluzionat urmatoarele:
a) Parametrul 0:
H0: 0 = 0
H1: 0 = 0
Prob (0) = 0.64 > 0.05 => se accepta ipoteza nula => 0 = 0 => termenul liber nu difera
semnificativ de 0.
b) Parametrul 1:
H0: 1 = 0
H1: 1 = 0
Prob (1) =0.013 < 0.05 => se respinge ipoteza nula => 1 = 0 => rata somajului
influenteaza semnficativ rata infractionalitatilor.
c) Parametrul 2:
H0: 2 = 0
H1: 2 = 0
Prob (1) =0.26 > 0.05 => se accepta ipoteza nula => 2 = 0 => numarul absolventilor la
1000 locuitori nu difera semnificativ de 0.
4. Interpretarea economica
a) Parametrul 0:

Daca rata somajului ar fi 0 si numarul absolventilor la 1000 locuitori ar fi 0, atunci

rata infractionalitatii ar fi -450.61 infractiuni la 100000 locuitori.
b) Parametrul 1:
Cand rata somajului creste cu 1%, rata infractionalitatii creste cu 85.25 infractiuni la
100000 locuitori, in conditiile in care ceilalti factori raman constanti.
c) Parametrul 2:
Daca numarul de absolventi la 1000 locuitori creste cu 1 persoana, atunci rata
infractionalitatii va creste cu 35.78 infractiuni la 100000 locuitori in conditiile in care
ceilalti factori raman constanti.
5. Validitatea modelului (testul Ficher)
H0: 0 = 1 = 0
H1: non H0
Prob (F-statistic) = 0.0417 < 0.05 => se respinge H0 => cel putin un factor difera de 0 si
are influenta semnificativa.
Deoarece exista cel putin un factor care difera semnificativ de 0, modelul este valid.
6. Verificarea ipotezelor statistice privind modelul de regresie:
a) Normalitatea erorilor Testul Jarque-Bera

Imagine 2
Din Imagine 2: Prob(J-B) = 0.66 > 0.05 => nu exista anormalitate.
b) Autocorelarea erorilor Testul Durbin-Waston
Din Imagine 1: D-W stat: 0.57 => autocorelare puternica
Testul Breusch-Godfrey

Imagine 3
Din Imagine 3: Prob F (5,12) = 0.1571 >0.05 => nu exista
autocorelare?????????????????
c) Heterodasticitatea erorilor Testul White
Din Imagine 4: Prob (5, 14) = 0.0196 < 0.05 => exista heterodasticitate

Imagine 4