Constitutional

1.
Notiunea dreptului constitutional ca ramura de drept:

a)definiti notiunea ram drept constit:drept.constitutional-ramura
prncipala a sistemului de drept alcatuita din ansamblu unitar de norme
juridike cuprinse prioritar in constitutie prin care se reglementeaza
:relatii sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii,mentinerii si
exercitarii puterii de stat;dreprurile,libertatile si indatoririle
fundamentale ale omului sic et,modul de organizare si functionare a
instit politice si bazele inst administrative si jurisdictionale.
b)determinati oboectul si met ramurii drept constit-obiectul
raportului dreptului constitutional il constituie relatiile sociale
funadamentale,ce apr in procesul instaurarii,mentinerii si exercitarii
puterilor de stat; dreprurile,libertatile si indatoririle fundamentale ale
omului sic et,modul de organizare si functionare a instit politice si
bazele inst administrative si jurisdictionale.Conform teoriei generale a
dreptului orice ramura de drept are propriu obiect si metoda de
reglementare a relatiilor sociale.dreptul constitutional in reglementarea
relatiilor sociale fundamentale foloseste in marea majoritate a
cazurilor:metoda imperativa si metoda dispozitiva.Esenta metodei
imperative se rezuma la aceea ca dreptul in procesul reglementarii
relatiilor sociale fundamentale nu permit niki o abatere de la dispozitiile
normelor date.Esenta metodei dispozitive consta in acordarea drepturilor
subiectiilor de drept constitutional de a savarsi actiuni concrete
determinate de coordonarea manifestarilor de vointa ale acestor
subiecti.Aceasta metoda se aplica in cazul reglementarii statutului
juridik al persoanei si ueori in cazul determinarii atributiilor unor
autoritati publice.
c)formulate partic distinctive ale ob si met ram dc:in lit de
specialitate sunt evidentiate urmatoarele partic ale Dc:*rolul deosebit si
importanta lord at fiind ca ele reglementeaza cele mai import relatii
sociale ce tin de oranduirea sociala.*spectrul lor de cuprindere a sferei a
problemelor de reglementare.*multitudinea normelor de reglement
generala.*prezenta larga a mai nultor categ de norme(norme
declaratii,norme principii,norme scopuri.norme definitii).*preminenta
normelor imperative*forta juridika suprema a normelor constit*proced
specifica de adoptare,modificare sau abrogare a normelor const.
2.Raportul de drept.
a)definiti raport de drept constit si not subiect raport
juridik:reprezinta o categorie a rap sociale reglementate de normele de
drept constit care se nasc ,se desfasoara si se sting in domeniul relatiilor
sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii,mentinerii si
exercitarii puterii de stat;dreprurile,libertatile si indatoririle
fundamentale ale omului sic et,modul de organizare si functionare a
instit politice si bazele inst administrative si jurisdictionale.Subiecte ale
raportului de drept constitutional sunt oamenii luati individual ,ca
persoane fizike sau grupati in collective,ca persoane juridike ,fie
statul,reperezentat prin organele sale.
b)enumerate sub raport de drept const si clasif raport de drept
constitutional:Subiectele generale recunoscute ale dreptului
constitutional:*poporu;*statul*organele statului*partidele si
organizatiile social-politice*cetatenii*strainii si apatrizii./
c)distingeti tarsaturile raport de drept constit:raportul juridik are
urmat trasaturi:raportul juridik este un raport social(stabileste dintre
oameni cu privire la anumite oboecte ,dar continutul real al acestora este
cel social),de suprastructura(este influentat si influenteaza celelalte
categorii de raporturi sociale si este present in toate domeniile vietii
economice politice ,admini),un raport volitional(el este reglementat de
norme juridike care exprima vointa poporului),un raport
valorik(aparand valorile esentiale ale societatii),este o cat
istorika(aparuta la o anumita eatapa de dezvoltare istorika ,odata cy
aparitia statului si a dreptului,raportul juridik poarta pecetea epocii
istorice respective),un raport ideologik(deoarece ianinte ca sa se
formeze ,el trece prin constiinta persoanelor,depinde de vointa acestora
are un character subiectiv si tine de continutul de idei al suprastructurii
sociale).
3.Normele juridice constit si instit juridice constit:

a)def not normei juridice constit si not inst juridice:norma juridikareprezinat regula de conduita generala,obligatory si
impersonala,instituita sau recunoscuta de stat,a acrei respectare poate fi
asigurata prin forta coercitiva a statului.Normele dreptului constit-sunt
formele care reglementeaza conduita oamenilor in relatiile sociale
fundamentale ce apar in procesul instaurarii,mentinerii si exercitarii
puterii de stat.
Instit juridice de drept constit-cuprinde totalit normelor juridike care
reglement un anumit grup sau categorie unitara de relatii sociale
fundamentale determinand o sfera aparte de rap juridike.
b)clasif normele juridike constit si indicate sistema instit juridike
constit:Normele de drept constit se clasif in norme de aplicatie mijlocita
si aplicatie directa.Normele de aplic mijlocita-norme care dau
reglementari de principiu.Normele de aplicatie directa normele care
reglementeaza direct relatiile sociale si nu au nevoie de a fi precizate
printr-o lege organika sau ordinara.
c)formulate trasat caract ale normelor juridike const si ale inst
juridike constit-Trasaturile specifice normei juridike sunt
urmatoarele:*norma juridika are caractre general si impersonal-norma
nu este individuala ,ea stabileste tarsaturile tipce ale situatilor de
viata,cuprinzand o generalitate de relati,apare ca un model de conduita a
participantilor la relatia sociala data.*norma juridika are character
obligatoriu-obligativitatea normei juridike este diktata de scopul
acesteia:asigurarea ordinii publice.*norma juridika are un character
tipic-exprima aspecte generale si presupune subordonarea fata de o
conduita-tip*norma juridika implica un raport intersubiectiv-presupune
schimbul just intre persoane aflate intr-un raport juridik.
.Institutia politica are uramat caracteristiki:*este formata dintr-un
colectiv de oameni,are un character stabil,modul de constituire si
atributiile institutiei politce sunt prevazute intr-un act cu valoare
constitutionala,sunt constit pt satisfacerea unor interese sociale
largi,dispun de autoritate.
4.Izvoarele ramurii Dc
a)def notiunea de izvor al ramurii de drept const ,enum izv Dc:prin
izvor de drept se intelege acea forma specifica ,particulara,de exprimare
a normelor juridike care sunt determinate de modul de adoptare sau de
sanctionare a lor de catre stat.izvoare ale dc sunt:constitutia si legile de
modificare,regulament parlament,ordonantele guvernului,cutuma,legile
organice,legile constitutionale,precedentul judiciar.
b)stabiliti trasaturile specifice ale izvoare ram DC si corelata dintre
ele:Izvoarele dc sunt numai actele normative adoptate de autoritatile
publice representative>aceste acte normative trebuie sa contina norme
juridike care sa reglementeze relatii social fundamentale ce apar in
procesul instaurarii,mentinerii si exercitarii put de stat.
c)Argumentati imp deosebita a Const ca izv al DC:Constitutia are un
rol important deoarece ea consfiinteste si reglementeaza bazele
regimului social si de stat,stabileste principiile formarii si activitatii
organelor de stat .proclama drepturile,libertatile si obligatiile omului si
cetateanului.
9.DC ca disciplina de studiu:
a)descrieti in linii generale despre DC ca disciplina de studiu:Dc ca
disciplina,se preda preponderant in facult de drept .scopul predarii
disciplinei date consta in familiarizarea si formarea deprinderilor
studentilor in ceea ce priveste bazele teoriei Cosntit si dezvoltarile
ei,bazele organizarii de stat;principiile statutuui juridik a
persoanei,drepturile,libertatile si obligatiunile constit a omului sic et,In
procesul de aplicare a disciplinei,o import majora are procesul de
aplicare a cunostint de actre studenti;sa eviudentieze,sa clasifice,dupa
anumite principii,notiuni si categ ale drept constit,sa stabileasca gradul
de interactiune dintre dif elemente,institutii,in realizarea put
poporului.Diciplina DC este compusa din 2 parti:generala si speciala.
b)stabiliti legatura disciplinei de studio-drept constit cu alte
discipline jud in cadrul fac de drept:Drept constit studiaza fenomene
si raport politico-juridice care partial formeaza obiectul de studiu si altor
stiinte.Cel mai aproape de stiinta DC sunt acele stiinte juridice care fac
parte din dreptul public,cum ar fi:drept administrative,drept
politienesc,drept informational,drept military,drept informational,drept
ecologic.Toate ramurile stiintei drept public au drept obiectiv cercetarea
normelor juridike si a relatiilor sociale reglementate de acestea.Stiinta
dewpt constit ,in procesul de realizare a investing stiintifice ,este
conditionata si de aplicarea unor date si metode unor discipline
adiacente cum ar fi:TGD,istoria statului si a dreptului,drept international

public,drept privat,drept penal
5. Locul si rolul dr constitutional in sist dreptului.

a) descrieti locul si rolul dr const in sist dreptului:
Pu a determina locul si rolul dr const in sist dr trebuie sa tinem
cont de 2 aspecte: importanta relatiilor sociale care sint
reglementate de dr const si de valoarea formelor j. Normele de dr
const reglementeaza cele mai importante relatii sociale, rel ce
apar in procesul instaurarii,mentinerii si exercitarii puerii de stat.
De aceea aceste relatii sint reglementate de C-tie ,care repr legea
fundamentala a statului.Din C-tie se desprind cele mai importante
principii dupa care celelalte ramuri de dr reglementeaza in
domeniile lor de activitate.Dr const apare in cadrul sist de dr intr-o
dubla ipostaza: ca ramura de dr si ca factor structurat al intregului
sistem. Ca ram de dr dr const repr ramura principala de dr alcta din ansamblu unitar de n j-ce cuprinse in C-tie ,care sint menite
de a reglem relatii fundam ce apar in procesul intaurarii,
mentinerii si exercitarii puterii de stat, dr-le, libertatile si indatoririle
fundam ale omului si cetateanului.Ca factor structurat in sistemul
de dr: dr const guverneaza si orienteaza reglementarea juridica
din celelalte ramuri ale dr, ii imprima un anumit continut si o
anumita directie.Orice ramura de dr isi gaseste fundamentul
juridic in normele constitutiei,si de aici rezulta ca orice schimbare
intervenita in dr const impune modificari corespunzatoare ale
normelor din celelalte ramuri de dr care contin reglementari ale
acelorasi relatii sociale.
b) stabiliti legatura dr const cu alte ramuri de dr:Dr const studiaza
fenomene si raporturi politico-juridice care partial formeaza
obiectul de studiu si a altor stiinte. Cel mai aproape de stiinta dr
const sunt stiintele juridice care fac parte din dr public, de ex ca :
dr administrativ, dr politienesc, dr militar, dr financiar, dr vamal, dr
ecologic. In mod special dr const este apropiat de tgd ,dr internat
public si politologia. Cu privire la raporturile politologie dr constit
s-au manifestat 3 tendinte:
1) opozitiei nete dintre aceste 2 stiintecomform careia: # obiectul
de studiu al stiintei politice il form sistemul de guvernamint,
institutiile politice prin prisma modului de organizare reala si
exercitarea efectiva a puterii politice; # obiectul dreptului const il
form doar normele j care urmaresc sa dea forma , sa fixeze si sa
reglementeze organizarea si functionarea procesului politic;
2)a apropierii dintre aceste 2 stiinte pina la contopirea lor. Unii

autori care afirma ideea asta sustin ca obiectul dr-lui const isi
extinde preocuparile si asupra functionarii reale a mecanismelor
politice si guvernamentale.
3) a treua pozitie este considerata de majoritatea cea mai justa ,
conform ei, fiecare dintre cele 2 stiinte are obiectul sau de studiu
si metoda sa , dar intre ele exista nenumarate puncte
comune.Politologia are o sfera de cuprindere mai larga decit dr
constit. Ea analizeaza fenomenele politice in ansamblul lor , din
toate laturile ideologice, psihologice, relationale,institutionale si
normative ale suprastructurii olitice. Dr constitut analizeaza
indeosebi normele si institutiile politice , cele prin care se exercita
puterea de stat a poporului, dr const nusi extinde sfera asupra
laturilor psihologice ale fenomenelor politice si nici asupra tuturor
institutiilor politice.
c) Argumentati locul deosebit al dr const in sistemul de dr:
normele de dr const reglementeaza cele mai importante relatii
sociale , relatii ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si
exercitarii puterii de stat.acest fel de relatii repr pu popor o mare
importanta.Din aceasta cauza ele sint reglementate de constitutie
, care repr legea fundamentala a statului, care se situeaza in
fruntea sistemului de dr.Din normele prevazute in C-tie se
desprind principii dupa care se consuc celelalte ramuri de drept.
De aici observam o legatura si anume ca orice modificare
intervenita in dr constit impune modificari si in celelalte ramuri de
dr.
. 6. Dreptul Const ca stiinta :

A) Relatati in linii generale despre dr const ca stiinta( not si locul
in sistemul de stiinte juridice si sociale): Stiinta dr const repr un
complex de cunostinte ce apar sub forma de definitii, teorii,
concluzii, comparatii despre normele si relatiile de Dr
Const.Stiinta dr const a aparut o data cu aparitia C-tiei din
necesitatea de a studia legea suprema.Dr const face parte din
stiintele juridice de ramuri, care acestea la rindul lor fac parte din
stiintele juridice.Sistemul stiintelor pot fi impartite in 3 grupuri mari
:st despre natura, st despre societate(sociale) si st despre gindire.
Cele despre societate se impart in 4 grupuri: st de tip momotetic,
istorice st juridice si de cercetare.
B) Determ obiectul, metoda si izv stiintei dr const: Obiectul de
studiu al st dunt normele cit si relatiile de Cr const , deoarece
normele pot duce la aparitia relatiilor. Precum si relatiile pot
provoca , modifica normele.Stiinta are metoda de studiu. Met de
studiu repr cale, mijloc, de a studia , de a cerceta, de a
explica.Metodele sint istorica (st dr const cerceteaza relatiile
sociale fundam si normele de dr const care reglementeaza aceste
relatii in perspectiva si evolutia lor istorica),
comparativa(compararea diferitor institutii j-ce constitutionale,
sisteme j-ce de la un stat la altul cu scopul de a gasi solutii optime
pu sistemul const din tara noastra. Schimbul de experienta
permite adoptarea celor mai optime si eficiente decizii.), logica,
inductiva, deductiva, statistica,met experimentala (se recurge in
prealabil la verificarea noilor masuri in una sau mai multe unitati
amd-terit), met analitico- sintetica ( consta in analiza diferitor
norme juridice in vigoare, cu scopul de a gasi principiul juridic ce
sta la baza lor). Izvoarele stiintei dr const sint sursele unde sint
plasate cunostintele sub forma de proiecte , opinii, expuneri,
cunostinte; asa surse sint manuale, reviste stiintifice,internetul,
monografii,articole.
C) estimati rolul si sarcinile de baza ale stiintei dr const: stiinta dr
const a aparut odata cu aparitia C-tiei din necesitatea de a studia
legea suprema. Sarcinile stiintei de dr const la etapa actuala sunt:
# de a studia , de a explica normele, si implimentarea in practica .
# de a solutiona neconcordante dintre norme si relatii, iar stiinta
trebuie sa propuna solutii pu a asugura armonia dintre norme si
relatii.
# de a asigura armonia intre normele juridice , propunind

mecanisme care sa rezolve orice conflict intre norme.
# sa propuna proiecte de perfectionare a cadrului normativ si
ajustarea normelor la relatiile sociale,si invers relatiile sociale sa
fie ajustate la norme.
7. Dezvoltarea stiintei dr const:

A) Identificati etapele principale si directiile de dezvoltare a stiintei
dr const in lume si in RM: Stiinta dr const in lume are citeva
directii de dezvoltare , la etapa contemporana:
1. perfectionarea sistemului electoral in vederea stabilirii unui
astfel de mod de selectare a reprezentantilor poporului in scopul
evitarii ulterioare a coruptiei, intereselor de grup, abateri de la
programa electorala de catre organele reprezentative.
2. Un mecanism de exercitare a puterii in care/ prin care vointa
poporului sa fie respectata de reprezentantii poporului, adica de
organele statale.
3. cresterea rolului puterii executive in raport cu cea legislativa.
4. Asigurarea independentei puterii judecatoresti.
5. Asigurarea drepturilor si libertatilor fundamentale.
6. Ajustarea legislatiei.
Stiinta de dr const in Rm cunoaste o istorie in evolutia sa
perioada sovietica si perioada postsovietica.
B) Comparati etapa sovietica si post sovietica de dezvoltare a
stiintei dr const in RM: Stiinta de dr const in Rm cunoaste o istorie
in evolutia sa perioada sovietica si perioada postsovietica. Stiinta
in perioada sovietica era marcata de ideologia unui partid , fiind
un sistem totalitar. Stiinta care studia Dr Const era in cadrul
disciplinelor statale impreuna cu stiinta de Dr Administrativ, si nu
era recunoscuta ca stiinta independenta.Separatia si colaborarea
puterilor nu era respectata, pe motiv ca partidul politic era mai
superior decit organele de stat. Drepturile si libertatile
fundamentale erau limitate.In perioada sovietica sistemul
electoral nu oferea oportunitati , fiind un singur candidat acesta
fiind ainaitat de partidul comunist. Sistemul electoral nu exprima
vointa poporului ci a partidului comunist.In perioada
contemporana, postsovietica este marcata de o ideologie
democratica.Este o stiinta independenta, autonoma.Este marcata
de democratia si pluralismul politic.
C) Formulati directiile principale de dezv a stiintei dr const in RM
la etapa actuala:Problemele stiintei la etapa contemporana :
# perfectionarea sistemului electoral pu a inlatura pasivitatea
oamenilor;
# perfectionarea mecanismului de colaborare a puterilor in cadrul
separatiei.
# perfectionarea atributiilor curtii constitutionale (controlul

tratatelor, accesul persoanelor direct in curte, cu drept de
adresare).
# armonizarea legislatiei la standarde Europene.
# perfectionarea mecanismului de revizuire a C-tiei.
8. Corelatia stiintei dr const cu alte stiinte:

A) identificati stiintele cu care se interactioneaza dr const : Stiinta
de dr const .
are leg cu toate stiintele juridice ale altor ramuri de dr. Cel mai
aproape de stiinta dr const sunt stiintele juridice care fac parte din
dr public, de ex ca : dr administrativ, dr politienesc, dr militar, dr
financiar, dr vamal, dr ecologic. In mod special dr const este
apropiat de tgd ,dr internat public si politologia. Cu privire la
raporturile politologie dr constit s-au manifestat 3 tendinte:
3) a treua pozitie este co nsiderata de majoritatea cea mai justa ,
B) stabiliti legatura stiintei dr const cu alte stiinte sociale: Stiinta
de dr const .
are leg cu toate stiintele juridice ale altor ramuri de dr. Cel mai
aproape de stiinta dr const sunt stiintele juridice care fac parte din
dr public, de ex ca : dr administrativ, dr politienesc, dr militar, dr
financiar, dr vamal, dr ecologic. In mod special dr const este
apropiat de tgd ,dr internat public si politologia. Cu privire la
raporturile politologie dr constit s-au manifestat 3 tendinte:

3) a treua pozitie este considerata de majoritatea cea mai justa ,
C) evaluati si argumentati corelatia stiintei dr const cu alte stiinte
sociale: legatura dintre aceste stiinte se deduce prin faptul ca: 1)
C-tia are forta juridica suprema iar stiintele tuturor ramurilor de dr
trebuie sa faca propuneri de perfectionare a domeniului ramurii,
numai cu respectarea C-tiei si principiilor Constitutionale. 2)unele
relatii de natura juridica dubla sunt studiate si de stiinta Dr Const
si de stiintele altor ramuri. 3)Daca in Dr Const se opereaza o
modificare aceasta este obligatorie pu restul stiintelor juridice. 4)
Principiile Cost stau la baza pu celelalte stiinte juridice ale altor
ramuri de dr. 5) Stiinta de Dr Const coreleaza si cu alte stiinte
sociale (ex : Politologia, statistica, matematica, Etc). Stiinta de dr
const este un regizor pu ca stabileste regulile de comportament,
iar politologia sunt actorii.
10.Not si esenta Constit:

a)def not Constit si det trasaturile princip ale ei:constitutia-este un act
politic-juridic fundamental cu o forta juridika suprema fata de toate
actele normative ,adoptat si modificat dupa o procedura speciala care
reglementeaza constituirea,competenta si functionarea institutiilor
politice si bazele institutiilor administrative si jurisdictionale in
conformitate cu principiul separatiei puterilor in stat,fiind un act ce
consfiinteste si garanteaza principiile fundamentale ale vietii sociale si
de stat,precum si drepturile,libertatile si indatoriile fundamentale ale
omului si cet.Trasaturile constit:*character politic:*character normativ.
b)Argumentati trasat principale ale const:Conditiile de fond ale legii
fundamentale sunt caracterele sale:character politic si character
normative.Caracterul normative decurge din necesitatea de a conferi
character general obligatoriu normelor constitutionale,precum si de a
asigura respectarea acestora sub sanctiunea legii.Atata vreme cat
Contitutia este in vigoare ,ea constituie baza cadrului juridik al
societatii,adika dreptului pozitiv.Definitorie pt Constitutie este forta sa
juridika,ea are o forta juridika suprema ,ceea ce o plaseaza ierarhiei
izvoarelor dreptului si impune regula conformitatii intregului drept cu
dispozitiile acesteia,
11. Aparitia si dezv Contitutiei:

A) Relatati in linii generale despre aparitia si dezvoltarea C-tiei:
Referitor la momentul aparitiei C ca lege suprema , stiinta este
divizata in doua tabere:
1) Unii considera ca C ca lege
suprema a aparut cind s-a adoptat prima C-tie in lume scrisa (
1787-17 septembrie SUA).Ei afirma ca doar C scrisa intruneste
conditiile : - reglementeaza ;- este distinsa de alte acte normative;
- procedura de adoptare speciala.
2) C a aparut odata cu primele acte cu caracter constitutional, de
regula erau sub forma de declaratii ale dr-lor omului , prima
Magna Charta Libertum 1215 (Marea B.) Aceste acte au pus
fundamentul. Primele acte au avut rol de Constitutie. Declarind
unele drepturi, pu fiecare parte sociala. Nu putem nega rolul
istoric al primelor declaratii, pu ca ele au inspirat alte popoare sa
adopte C-tii.Difuzarea C-tiei repr dezvoltarea C , raspindirea C,
evolutia C,cunoastem citeva etape: 1)1787- evenimentele din
SUA si prima C-tie; 2) de aici s-a inspirat si Europa 1830,1848 ( 2
revolutii franceze). 3) in urma acestor revolutii s-a adoptat C-tia
elgiana 1830. 4) in spatiul romanesc 1866- prima C-tie Romana.
5) sf primului razb mondial care a dus la destramarea Imp AustroUngar.(Revolutia socialista, Prima C-tie Socialista). 6) Sf celui
deal 2 razb mondial (tarile ASIA, Africa eliberinduse de regimul
colonial, fie socialiste fie capitaliste). 7) epoca contemporanamarcata de destramarea URSS si adoptarea a peste 100 de C-tii
democratice.
B) Determinati trasaturile generale ale primelor C-tii in lume:
C) Estimati dezvoltarea C-tiei RM:
12. Continutul normativ al C-tiei:

A) Determinati si descrieti obiectele de reglementare a C-tiei:
Continutul Constitutiei este un continut complex, cuprizind
principiile fundamentale in toate domeniile vietii politice ,
economice, sociale,culturale,juridice,etc.Din aceasta cauza
Constitutia este considerata deseori ca fiind legea fundamentala
care sta la baza organizarii statale si este baza juridica a intregii
legislatiei.In dependenta de continut , intre constitutiile altor state
exista deosebiri esentiale.In unele C-tii lipsesc normele care
stabilesc ordinea de formare a organelor puterii de stat, exista
doar trimitere la norma de dr ce prevede acest lucru.
B) Stabiliti corelatia dintre obiectele de reglementare a C-tiei:
C) Evaluati continutul normativ a C-tiei RM: Continutul normativ al
C-tiei din majoritatea statelor cuprind norme ce se refera la: forma
de guvernamint, structura de stat, regimul politic a statului,
fundamentele politice, economice, sociale si religioase ale
statului, controlul constitutionalitatii legilor, drepturile si indatoririle
cetatenilor, iar in pream bulul C-tiei RM sunt icluse si valorile
supreme ale poporului nostru , cum ar fi: statul de drept, pacea
civica, democratie, demnitatea omului, drepturile si lib-le lui,
dreptatea si pluralismul politic.
13.Forma si structura Cosntitutiei:

a)def notiunea formei si structurii Constit:Structura constitutieistructura desemneaza elementele ce alcatuiesccorpul constitutiei.
b)Determinati formele Constitutiei si comparatile:Se cunosc mai
multe criterii de clasif a const si anume:1)in dependenta de forma de
exprimare:*costit scrise*const nescrise*const mixte.Constit nescrisesunt compuse din reguli cu privire la organizarea puterii ce nu au forma
unui izvor normative scris,dar exista I realit si se aplica temorar in result
unor lovit de stat sau revolutii.Constitutii scrise-sunt compuse dintr-un
singur act normative codificat sau din mai multe legi
constitutionale.Constitutii mixte-se compun atat din texte scrise cat si din
cutume constitutionale si precedente judiciare.
2)in dependenta de procedura de revizuire ,constit se impart in
:*rigide*flexibile:Constit rigide-acele constitutii care stabilesc prin
normele sale constitutionale o procedura complicata de modificare sau
prevad o perioada in acre o parte sau intreaga Const nu poate fi
modificata.Constit flexibile:ele pot fi modif de catre legiuitor printr-o
procedura similara cu cea de modificare a unei legi ordinare.
3)in dependenta de regimul politic:*democratice*autoritare:Constitutiile
democratice-prevad drepturile si libert cet ,princip
pluripartidismului,separatia puterilor in stat si drept cet de a participa si
a alege organelle statale.Constit autoritare-limiteaza drept cet si
promoveaza politica si ideologia unui singur partid
4)in dependenta de durata in timp:*permanente-maj const
lumii*temporare-se adopt ape o anumita perioada de timp,prealabil
stabilit in cazuri exceptionale.
14.Adoptarea si abrogarea Constit:

a)Descrieti(det)prevederile generale privind adoptarea si abrogarea
const:Suprematia Constitutiei determina o procedura scpeciala de
adoptare>Adoptarea Constitutiei este un process complex in cadrul
caruia sunt differentiate trei elemente:1.initiativa adoptarii2.organul
competent sa adopte.3.modurile de adoptare.In ceea ce priveste
abrogarea Constitutiei,chiar daca ea nu este stipulate,atunci cand
raportul de forte politice se schimba in esenta sa,in mod necesar este
adoptata o noua Cosntitutie.In majoritatea cazurilor constitutiile sunt
abrogate in rezultatul loviturilor de stat,revolutiilor sau destramarii unor
state federale si aparitia unor state independente.
b)Clasificati Constit dupa modul de adoptare:Din punct de vedere al
modului de adoptare a constit exista :
1.Constitutia acordata-reprezinta constit care este adoptata de catre
monarh,ca stapan absolute care si exercita puterea sa.
2.Statutul-reprezinta o carte concedata care se voteaza pe cale
plebiscista.
3.Constit pact-este adopatata prin intermediul incheierii unui pact intre
popor si rege,unde poporul este reprez de parlament>prin acest act
guvernantii impuneau anumite conditii monarhului de care el trebuia sa
tina cont.
4.Constit-conventie-este adoptata de catre o adunare denumita
conventie,aceasta adunare se alegea cu scopul de a adopta Constitutia,
5.Constit parlamentara-este adoptata de catre parlament,la adoptarea
careia se parcurg mai multe etape:*initiative constitutionala*elaborarea
proiectului*discut publica a proiectului*adoptarea proiect de catre
Parlament cu o majorit calif(2/3)*aprobarea Constit de catre popor prin
referendum.
c)Argumentati procedura speciala privind adoptarea si abrogarea
Const Rm:constit Rm se atribuie la categ constit parlamentare,deoarece
a fost adopatata de Parlament RM la 29 iulie 1994 cu votul 2/3 din nr tot
de deputati insa nu a fost aprobata de catre popor prin referendum.In
acest context ,actuala Const a RM a fost adopatata dup ace Rm a devenit
un stat suveran si independent.Constit Rm prevede dispozitii
tranzitorii,art 1 ca intra in vigoare la data de 27 august 1994.La aceeasi
data,Constit RM din 15 aprilie 1978 este in intregime abrogate.
15.Revizuirea Cosntitutiilor:
1.descrieti prevederile generale privind revizuirea Const:Orice
constitutie este supusa modificarii,indiferent care ar fi forma.Un
procesul de revizuire a Cosntitutiei se determina 3 cerinte:*dreptul de a
revizui constitutia trebuie sa apartina aceluiasi organism care a
adoptato.*autoritatea competenta a revizui Constitutia difera dupa felul
acesteia.*procedura de revizuire a Constitutiei este in
principiu,asemanatoare celei de adoptare.
2.Clsificati Constitutiile dupa modul de revizuire:1).revizuirea
Constit se poate face dupa aceeasi procedura dupa care se modifica
legile.In acest caz ,suntem in prezenta unei Const supple sau flexibile.In
sistemul Cosntitutiilor considerate flexibile,o simpla lege votata de
parlament este suficienta pt a produce modificarea constitutionala
dorita,cu conditia evident ca parlamentul sa dispuna de o anumita
majoritate.Sistemul constitutiilor flexibile este usor ,dar punannd pe
picior de egalitate constitutiile cu legile ordinare,limiteaza semnificatia
Constitutiei si a valorii sale de lege juridika fundamentala.2)daca
modificarea Constitutiei se face dupa alte reguli decat cele obisnuite
dupa care se modifica legile ordinare ,ne aflam in fata unei Cosnt rigide
.In sistemul constitutiilor rigide orice modificare constit cuprinde
intotdeauna o majoritate constitutionala 2/3 la nivelul intregului
Parlament ,dar si un referendum popular,in acre majorit cet trebuie sa se
pronunte in favoarea modif constitutionale.Constit rigide subliniaza
valoarea su autorit suprematiei Constit,promovand un system de valori
in cadrul caruia o schimbare constitutionala trebuie efectuata in anumite
forme si proceduri diferite de acelea ale legilor ordinare.
3.argumentati procedura speciala privind revizuirea Const
Rm:Const Rm se atribuie la categ const rigide.Procedyra de revizuire
cuprinde 5 etape:*initiative de revizuire*dezbaterea initiativei de
revizuire de catre autorit publica competenta*adoptarea legii de
revizurire*promulgarea legii de revizuire*publicarea legii de revizuire.
16 Clasificarea constit
1.
Varietatea constituiilor este determinat de varietatea formelor de
organizare politic i juridic reglementat de aceste legi fundamentale.
Constitutile in toate statele sunt considerate ca legea legiloravind 2
trasaturi esentiale
-ea este opera suveranului
-ea este legea fundamentala situata chear de asupra autoritatilor care au
elaborat-o
Pentru a se putea face deosebire dintre tipurile de constitutii a fost
necesara clasificarea lor.
2.
a) din punct de vedere al modului de adoptare a const:
-const acordate(- este o Constituie rudimentar i nedemocratic
adoptat de un monarh in calitatea lui de suveran absolut al rii (vezi
Frana 1814, Japonia 1889).)
-statutul(const plebiscitara)( -este o variant a Constituiei acordate,
ins o variant modernizat,
dei tot nedemocratic.Constituia este adoptat tot de monarh dar
formal este supus aprobrii populare prin plebiscit(referendum); Ex:
Constituia din 1938 a lui Carol I.)
-const-pact(-este Constituia ineleas ca un contract intre rege i
popor.Constituia pact a fost utilizat in dou scopuri: - pentru a
soluiona micri populare revendicative (in Anglia partea scris a
Constituieieste format dintr -un ir de pacte incheiate intre rege i
popor 1215, 1699, 1832 etc). Constituia pact a fost utilizat ca
modalitate de acces al unui principe strin pe tronul unui stat (noul rege
fcea contract cu poporul, reprezentat de Parlament).)
-cons-conventie(este Constituia de tip american: Constituia se adopt
de ctre o Convenie, adic de ctre unorgan special ales in acest scop.)
-const parlamentara(-este varianta european a Constituiei
convenie.-Constituia se adopt de ctre Parlament in calitatea lui de
Adunare Constituant. De obiceiConstituiile s-au adoptat in Parlament
cu majoritate calificat de 2/3. Dup al doilea razboimondial in Europa
adoptarea Constituiei de ctre Parlament a fost urmat de confirmarea
ei prin referendum. )
b)in dependenta de forma de exprimare
-constitutii nescrise
-const scrise
-const mixte
c)in dependenta de procedura de revizuire a const:
-rigide (Constituiile rigide sunt legile fundamentale cu for juridic
superioar, care se modific dup o procedur mai elaborat dect n
cazul legilor ordinare.)
-flexibile (Constituiile flexibile se caracterizeaz prin faptul c regulile
de conduit pe care le conin au aceeai for juridic ca i legile
ordinare, putnd fi modificate conform procedurii legislative obinuite.)
d)in dependenta de regim politic
-democratic
-autoritar
e)in dependenta de durata in timp:
-permanente
-temporare
f)in dependenta de procedura de adoptare
-const-tii adoptate de parlament cu aprobarea lor ulterioara de catre
popor prin referendum
- const-tii adoptate de parlament fara aprobarea lor ulterioara de catre
popor prin referendum
3. Const R.M este o const scrisa,rigida,permanenta,democratica
17.Suprematia Constitutiei
1.Definiti notiunea suprematia Constitutiei:suprematia Constitutieicalitate a constitutiei care o situeaza in varful institutiilor politicojuridice,dintr-o societate a unui stat,fiind sursa reglemntarilor in
domeniile economic,politic,social si juridic.
2.Indicati temeiurile care ii ofera suprematie Constitutiei: : 1. la sf
sec 18 , societatea umana a ajuns la concluzia ca pu a asigura un
echilibru in exercitarea puterii , este nevoie de conferit o putere juridica
unui act ce reglementeaza drepturile si libertatile fundamnetale.: 2. Ctiei i se ofera superioritate deoarece prin ea se reglem numai relatiile
fundamentale , pu a asigura echilibru in sistemul de dr intern national 3.
contine principii gemerale care trebuie sa fie respectate de toti memrii
societatii. Constitutia are rol de program al natiunii.
3.Argumentati suprematia Constit Rm:
18.Controlul Constitutional:
1.Definiti notiunea controlului Constitutional.controlul constitutionaleste controlul asupra transpunerii in viata a Constitutiei,legilor
constitutionaleice.Controlul constitutional inseamna verificarea actelor
emise de organelle de stat,process prin acre organul ce verifica poate
anula actele organului controlat.
2.Determinati tipurile de control constitutional:doctrina Dc cunoaste
mai mute tip ale cotr const legilor.1)in dependenta de timpul in care se
efectueaza controlului constitutionalitatii legilor:*controlul anterior
adoptarii legilor se exercita in faza de proiect al legii.*Controlul
posterior adoptarii legilor se exercita asupra legilor deja adoptate.2)In
dependenta de forma controlul constit legilor este:*controlul abstractpresupune verificarea unui act normativ in afara cazului
concret.*controlul concret-are loc numai in urma unui process judiciar
unde trebuie sa se aplice unui act normativ a carui constitutionalitate
este suspecta.3)In ependenta de modul inscrierii in Constitutie controlul
constit legilor se imparte in :*controlul explicit este prevazut insasi se
Constitutie.*Controlul implicit nu este prevazut de Constitutie ,dar
rezulta din principiul legalitatii.4)In dependenta de spatial de realizare a
contr constit legilor:*controlul intern se realizeaza de organul care a
emis actul normative*Controlul extern se realizeaza de o alta aut
statala.5)In dependenta de cintinutul contr constit legilor:*Controlul
formal atrage atentia asupra conditiilor si cerintelor ce tin de elaborarea
si adoptarea unui act normativ.*Controlul material-verifica
conformitatea conformitatea continutului actului cu prevederile
constitutionale.6)Dupa volum:*Controlul general se refera la toate
relatiile sociale reglementate de Const*controlul particular se refera la
relatii concrete.
3.argumentati necesitatea si existenta controlului constit in
rm:Constitutia RM a preluat din practica constitutionala moderna
sistemului controlului politico-jurisdictional al conformitatii legilor cu
Constitutia,prin exercitatea obligatory a controlullui de catre Curtea
Costitutionala,abilitata cu dreptul de control asupra constitutionalitatii
legilor si a proceselor legate de legalitatea exercitat de catre cele 3 puteri
in cadrul statului.
19 Const rominiei care au actionat pe terit R.M

1.
Const 1866 premisile:
- existenta statului
- unificarea actelor cu caracter international
- existent statalitatii prin tratat international
- in statele vecine exist adeja o constit
Const 1923 premisele:
- reorganizarea structurii teritoriale a statului (unirea 1918)
- revolutia socialista din basarabia
- necesitatea largirii sferei drepturilor si libertatilor omului
Const 1938 premise:
- dorinta monarhului de a concentra puterea in minele lui
- modificarea legii fara acordul parlamentului
2.
Caracteristicile Constituiei din 1866
este prima constituie intern romneasc
a fost promulgat fr a se cere acordul Marilor Puteri
a fost elaborat dup modelul Constituiei Belgiene din 1831
este un act de factur liberal
proclama suveranitatea naional
guvernarea era reprezentativ i responsabil
se instituia principiul separrii puterilor n stat
monarhia reprezenta forma de guvernmnt n stat i era ereditar
stabilea liberti i drepturi ceteneti
includea un nou sistem electoral, bazat pe votul cenzitar
este prima realizare a lui Carol I
a fost considerat una din cele mai democratice constituii din Europa
instituiile centrale ale statului erau:
-Monarhia era ereditar, n familie pe linie brbteasc, motenitorii
tronului urmnd s fie crescui n religia ortodox
-Guvernul reprezinta puterea executiv i era condus de primul ministru;
mparte puterea executiv cu monarhul. Avea ca sarcini prezentarea
proiectelor legii Parlamentului i punerea n practic a legilor votate de
Parlament
-Parlamentul reprezinta puterea legislativ i era format din Senat i
Camera Deputailor structura bicamerala ce fusese introdusa pentru
prima oara de A.I.Cuza in 1864 prin "Statutul dezvoltator al Conventiei

de la Paris"
Constituia Romniei din 1923
Potrivit Constituiei din 1923, Romnia era o monarhie constituional,
stat naional, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil. Constituia
unificrii, cum mai e numit, consfinete realizarea Romniei Mari i
are la baz constituia din 1866, dovad fiind faptul c din cele 138 de
articole, 78 s-au pstrat din cea de la 1866. Regele Ferdinand I (19141927) reprezinta elementul cheie al vieii politice. El exercita puterea
executiv, numea i revoca minitrii, sanciona i promulga legile, era
eful Armatei, avea drept de veto, putea bate moned, conferea
decoraii, avea drept de amnistie i graiere, convoca i dizolva
Parlamentul, ncheia tratate (acestea devenind valabile dup ce erau
aprobate de Parlament). Parlamentul constituia puterea legislativ n
cadrul regimului democratic. El era bicameral (Senatul i Adunarea
deputailor) i avea rolul de a vota legile, de a le abroga i avea drept de
control asupra activitii guvernului.
Constituia Romniei din 1938
Const lui carol II trecea de la sistemul parlamentar la sitemul autoritar cu
suprematia executivului. 8 titluri. Prezenta reprezentantei nationale si
camera deputatilor si senatul erau instrument prin care regele isi exercita
puterea. 31.august.1944 este anulata si se restabilesre const din 1923.
3.
Fiecare const isi are specificul deoarece au actionat in diferite timpuri si
diferite regimuri.
Const sdin 1866 proclama suveranitatea, se instituia principiul separrii
puterilor n stat.
Const din 1923 este numita constituia unificrii
Const din 1938 este uzurpearea puterii de catre monarh
20 Const sovetice care au actionat pe terit R.M

1.
Const socialista 1925:
- Introducerea sau constituirea bazelor socializmului. Nationalizarea
paminturilor si intreprinderilor,colectivizarea.
- Cauza este ca comisia constutionala se confrunta cu greutati , si ca
satreaca de aceste greutati N.Scripnic a cerut ca sa se adopte
constitutia.
- Constituirea socializmului
- Fenomenul de independent cesiune
- Socialism dezvoltat
- Comunismul dezvoltat
2.
Constituia a RASSM din 1925.
Constitutiea a RASSM avea sapte capitole : 1.Dispozitii generale ,2orga
nele supreme ale puterii de stat ,3 sovietul comisarilor noroddnici .Un
factor tare importatnt e ca , constitutiea din 1925 nu se referea
ladrepturi si libertati , ceea ce nu e compatibil cu denumire deconstiututi
e . Constit consfintea prin lege dictatura proletoriatului ,bazata pe alianta
clasei muncitoare si taranimei ,determinind rolul conducator al
comunistilor. Const RASSM din 1925 a fost compusa doar cu scopul
mentinerii ordinii in RASSM a partidului Comunist si Armarei Rosii.
Constituia a RASSM din 1938:
Se refera la orinduirea sociala , drept si oblig cetatenilor,sistemul
electoral proced de modific a const. Nu exista principiul separatiei
puterilor in stat. Sovetul suprem era unicul organ legislativ, apare drepul
la vot universal,dr la munca , invatatura, odihna , libertatea cuvintului a
presei . libertatea asocierii se limita la un singur partid.
In capitolul I se declara stat al muncitorilor si taranilor. Un principiu nou
era proprietatea privata asupra caselor mici si inventarului agricol.
Capitolul II RSSM se declara stat suveran . ca organ suprem al puterii de
stat sovetul suprem si prezideul sovetului suprem , putere legislativa si
partial executiva. Jurisdictia infaptuita de judecatoria suprema RSSM.
Aceasta const renunta la principiul pluralismului politic separatia puter

suprematia legiisi a stat de drept.
Const I toata puterea apartine poporului. Const a pastrat principiul
unicitatii si suprematii sovetului. Se prevedea dubla cetatenie:fiecare
cetatean al RSSM este si cetatean al URSS. Const largea dr cetatenilor.
3.
In constitutiile socialiste in general aveau aceleasi trasaturi, ocuparea
completa a moldovei de catre rusia.Specific pentru constitutiea din
1925 era ca ea nu se referea ladrepturi si libertati.
In const din 1938 nu exista principiul separatiei puterilor in stat.
In const din 1941 a aparut un princiu nou , proprietatea privata asupra
caselor mici si inventarului agricol.
Cons din 1978 a largit dr si libertatile cetatenilor, de asemenea lea
acordat dubla cetatenie.
(drebuie de mai desfasurat si gata)
21.) Dezvoltarea constitutionala a RM,incepind cu anul 1989 si pina

in present
a-Descrieti premisile adoptarii si enumerate principalele documente
adoptate in RM incepind cu anul 1989 si pina in present.
b-Descrieti prevederile generale ale declaratiei de independent.
Declaratia de suveranitate, Const. RM din 1944 si altor acte
constitutionale adoptate dupa 1989.
c-Estimate si argumentati importanta declaratiei de independenta.
Declaratia de suveranitate, Const. RM din 1944 si altor acte
constitutionale adoptate dupa 1989.
a)Incepind cu anul 1889 au fost adoptate un sir de acte Declaratia
suveranitatii Republicii sovietice socialiste Moldovenesti 1990;
declaratia de independenta a RM 1991; si Constitutia RM 1994.
Drept premise pentru adoptarea acestor acte au fost:
-destramarea URSS
-Dreptul popoarelor la autodeterminare de care si Moldova s-a folosit
-Necesitatea adoptarii unor acte care sa nu cedeze in valoare si utilitate
celor din Europa..si imposiblitatea actelor pina la 1989 de a mai
solutiona probleme presente care sau dezvoltat odata cu societatea.
b) Declaraia suveranitii Republicii Sovietice Socialiste Moldova
Statalitatea Republicii Moldova este o tem discutat de specialitii de
drept constituional, vzut n prisma dreptului la autodeterminare i
definirii termenului de naiune moldoveneasc.In declaratie observam
premisele ce au stat la baza autodeterminarii RM: toi oamenii sunt
egali i au dreptul la via, libertate i bunstare, nelegnd
responsabilitatea istoric pentru soarta Moldovei, care are istorie
proprie, cultur i tradiii milenare, respectnd dreptul la suveranitatea
tuturoar popoarelor, n scopul instaurrii legii, proteciei legale i
stabilitii sociale, exprimnd dorina poporului, declar solemn:
Republica Sovietic Socialist Moldova este un stat suveran.
Suveranitatea R.S.S. Moldova este unica i necesara condiie a existenei
statalitii Moldovei. La fel in declaratie se afirma ca RM este un stat
unitar si indivizibil; ca purtatorul suveranitatii este poporul ; se instituie
principiul separatiei puterilor in stat si se declara ca teritoriul fiind
demilitarizat.
La 27 august 1991 Parlamentul Republicii Moldova adopt Declaraia
de independen. Declaraia de independen, practic, a suplinit
neajunsurile din Declaraia de suveranitate. n Declaraia de
independen se regsesc o serie de precepte, care au servit drept idei

fundamentale (cauze primare) pentru autodeterminare. Menionarea n
acest document a unor idei precum alegerile libere i democratice,
democratizarea, afirmarea libertii, independentei si unitii
naionale, statul de drept economia de pia etc., constituie
precepte de baz pentru noua ornduire care urma s fie instaurat.
Graie presiunilor micrii de eliberare naional, la 17 martie 1991
Sovietul Suprem al RSSM a refuzat oficial participarea la referendumul
unional, iniiat de Moscova, prin care se urmrea meninerea Uniunii
Sovietice.
In constitutia din 1994 deja sesizam o tendinta de democratizare a
populatiei si formularea a principiilor generale .Astfel constitutia fiind
declarata legea suprema a statului si toti se subordoneaza numai legii.In
constitutie Rm se declara stat suveran i independent, unitar i
indivizibil. Atestam deja si compartimentul drepturilor .libertatilor si
indatoririlor fundamentale ceea ce in constitutiile anterioare nu era. In
constitutia din 1994 se reglementeaza organizarea celor 3 puteri in stat
astfel fiind un garant ca nici una din puteri nu va putea detine monopolul
asupra populatiei din RM.Desi valabilitatea constitutiei este contestata
de unii autori ea totusi ramine garantul suveranitatii democaratiei si
independentei republicii Moldova.
c) Declaratia de suveranitate, declaratia e independenta cit si constitutia
RM , sunt niste acte de importanta majora pentru populatia din RM. In
primul rind prin aceste acte se recunoaste independenta Rm ,
suveranitatea si inalinienabilitatea ei. Prin aceste acte Republica
Moldova solicit tuturor statelor i guvernelor lumii recunoaterea
independenei sale, astfel cum a fost proclamat de Parlamentul liber
ales al Republicii... Cu alte cuvinte, Declaraia de independen este
unicul document n baza cruia Republica Moldova este recunoscut pe
plan internaional i se poate afirma n lume ca stat independent.
Constitutia fiind legea suprema demonstreaza ca RM este un stat modern
, democratic si liber asi decide soarta. Prin aceste acte populatia din RM
face un pas spre democratie si liberalism .datorita lor statul poate face
parte la diferite organizatii internationale si isi poate apara teritoriul in
cas de atac . Aceste acte au o importanta atit istorica , valorica cit si
practica rezolvind diverse conflicte polititce si intarind idea conform
carea populatia dintre prut si nistru este aceaseasi ca si cea de peste prut
si posibil ca in viitor sa se infaputiasca dreptatea si unirea romanilor.
25.) Forma de guvernare

a-Definiti notiunea formei de guvernare si descrieti esenta tipurilor
formei de guvernare.
b-Determinati trasaturile generale al fiecarui tip a formei de
guvernare si comparati-le.
c-Evaluati si argumentati forma de guvernare in RM si propuneti
modificari, daca considerati necesar
a) forma de guvernamint-modul in care sunt constituite si functioneaza
organele supreme, fiind raportata la trasaturile definitorii ale sefului de
stat si la raporturile acestuia cu puterea legiuitoare.
Monarhia-forma de guvernamint in care puterea suprema apartine unei
singure persoane, monarhului.
Republica-forma de guvernamint in care cetatenii detin si exercita
puterea suverana prin reprezentantii alesi.
b) Monarhiile sunt de mai multe tipuri : absoluta. Constitutionaladualista sau parlamentara,
monarhia absoluta- puterea legislativa ,executiva, judecatoreasca in
miinele unei persoane
-lipseste organul legislativ
-monarhul poate fi fortat sa abdice de catre familia regala
Monarhia constitutionala- imputernicirile monarhului sunt limitate de
constitutie
Constitutionala dualista-puterea in stat se realizeaza conform
principiului separarii puterilor in stat
-puterea legislativa apartine parlamentului. Cea executiva monarhului, la
fel si cea judecatoreasca
-detine puterea de a emite decrete si de a dizolva parlamentul
Constitutional parlamentara-puterea monarhului nu se extinde in sfera
legislativa
-legile se emit de parlament monarhul nu are drept de veto
-orice actiune a monarhului trebuie contrasemnata de catre guvern
Republica-prezidentiala-conducatorul statului este ales fie de un colegiu
special fie de cetateni direct
-separarea severa a puterilor
-parlamentul in drept sa acorde drept de neincredere guvernului
-presedintele seful executivului
-ministrii numiti in functie de catre presedinte
-guvernul nu este responsabil in fata parlamentului
Republica parlamentara-seful statului ales de parlament
-guvernul se formeaza in baza parlamentara si poarta raspundere in fata

lui
-parlamentul este investit cu dreptul de a exercita control asupra
activitatii guvernului
-parlamentul poate dizolva guvernul
Republica semi-prezidentiala- combina particularitatile republicii
prezidentiale cu cele parlamentare
-guvernul desemnat de presedinte dar votat de parlament
-guvernul responsabil in fata parlamentului
c) Republica Moldova la etapa actuala este o republica
semiprezidentiala. Pina in anul 2000 RM a fost rep. prezidentiala iar din
2000 in caoce deja semiprezidentiala. Deci seful statului fiind ales de
catre parlament avind atributii in domeniul administrarii dar nu este
seful executivului. Avind un rol nu numai protocolar. Dupa pararea mea
Rm ar trebui sa fie schimbata in republica prezidentiala deoarece
populatia vede in presedinte conducatorul suprem dupa care sa se
indrume, iar majoritatea pop nefiind la curent de faptul ca presedintele
nu detine puterea executiva , cer de la el actiune care nu tinde
competenta sa ,astfel frminduse neincredere in seful statului si
indeferenta fata de alegeri , participari la viata politica etc.
26.) structura de stat

a-Definiti notiunea structurii de stat si descrieti esenta formelor
organizarii territorial a statului.
b-Determinati trasaturile generale ale fiecarei din organizari
territorial a statului si comparati-le.
c-Evaluate si argumentati forma organizarii territorial a RM si
propuneti modificari, daca considerati necesar.
a)structura de stat-organizarea politico-teritoriala a statului, inclusiv
statutul juridico-politic al partilor lui componente si principalele
raporturi dintre organele de stat centrale si regional.
Cunoastem 2 forme principale ale structurii de stat : unitara si federativa.
b) Statul unitar sau statul simplu- cea mai raspindita forma , o singura
formatiune statala pe teriotoriul cuprins de frontierele acestui stat.
Trasaturi- constitutie unica si sistem de drept unic
-sistem unic al organelor supreme ale puterii de stat si administrarii
-cetatenie unica
-unitate a sistemului unic judiciar si exercitare a justitiei in baza unor
norme unice ale dreptului material si procesual
-divizarea teritoriului statului in unitati administrativ teritoriale
Statul federativ- format din mai multe formatiuni statale care beneficiaza
de un statut de autonomie in materie constitutionala, administrativa si
judecatoreasca si se subordoneaza acestuia.
TrasaturiFederatia este constituita din unitati statale care sunt subiectele ei si au
un cerc de imputerniciri proprii
-alaturi de constitutuia federala comuna actioneaza si legile subiectelor
federatiei. Legislatia statelor-membre ale federatiei trebuie sa
corespunda cu constitutia federal si altor legi federale
-existenta cadrului dublu de autoritati publice centrale
-parlamentul format din 2 camere de obicei
-statle federative sunt subiecte de drept international iar statle mebre
subiecte de drept intern
27.Regimul politic
1.definiti not de regim politic si dscrieti esenta categoriilor tipurilor
de regim politic.Regimul politic-exprima totalitatea procedeelor de
realizare a puterii de stat,evoca raporturile dintre componentele
sistemului social,politic si economic,adika reperezinta ansamblul
institutiilor si al mijloacelor prin care se realizeaza puterea. :In lit de
specialitate ,constatatm 2 mari tipologii ale reregimurilor politice :in fc
de criteriul separatiilor puterilor si in fc de metodele utilizate la
exercitarea puterii.1)In fc de criteriul separatiei puterilor,regimurile
politice sunt clasificate in:*regimul confuziei puterilor*regimul
parlamentar*regimul presidential si regimul mixt.2)In fc de metodele
utilizate la exercitarea puterii,regimurile politice se clasifika si
nedemocratice.
2.definiti trasaturile generale al fiecarui tip de regim politic si
comparatile:In lit de specialitate ,constatatm 2 mari tipologii ale
reregimurilor politice :in fc de criteriul separatiilor puterilor si in fc de
metodele utilizate la exercitarea puterii.1)In fc de criteriul separatiei
puterilor,regimurile politice sunt clasificate in:*regimul confuziei
puterilor*regimul parlamentar*regimul presidential si regimul
mixt.regimul confuziei puterilor consta in detinerea si exercitarea de
catre acelasi organ a prerogativelor constitutionale de natura legislativa
si executiva.in cadrul acestui regim se urmareste controlul reciproc intre
aut statale care exercita cele 3 fc traditionale:legislative,executive si
judecatoreasca.Regimul presidential are la baza idea separarii organike
accentuate a puterilor in stat.Regimul mixt-sunt produsul unor
combinatii de elemente ce apartin unor regimuri politice diferite,in
special regimului presidential si cel parmalentar..2)In fc de metodele
utilizate la exercitarea puterii,regimurile politice se clasifika si
nedemocratice.Regimurile democratice se intemeiaza pe vointa si
interesele maj cetatenilorCat priveste regimurile antidemocratice
acestorale este caracteristika lipsa separatiei puterilor in stat si se
bazeaza pe utilizarea directa saiu indirecta a constrangerii si forme
violente de reprimare a opozitiei de catre grupuri oligarhice restranse,ce
au drept consecinte suprimarea pluralismului politic,a drepturilor omului
si instituirea unui control total al statului si al guvernantilor asupra
cetatenilor ,iar cet nu au posibilitatea de a influenta deciziile politice
impuse prin intimidare forta sau teroare.
3.Evaluati si argumentati regim politic in RM si propuneti modif
daca este nevoie: Moldova n prezent este republic parlamentar.
Puterea de stat este determinat de Constituia adoptat de Parlament la

29 iulie 1994 i completat la 19 iulie 1996 i 5 iulie 2000. n
conformitate cu prevederile Constituiei, Republica Moldova este stat de
drept democratic, n care demnitatea omului, drepturile i libertile lui,
dezvoltarea liber a personalitii, dreptatea i pluralismul politic sunt
cele mai nalte valori i acestea se garanteaz.
30. Dobindirea cetateniei RM:

A) determinati apartenenta la cet-a RM : in lume se cunosc 2 moduri
generale de dobindire a cet-niei,: in baza unor efecte de drept si prin
intermediul unui act juridic. Dobindirea cet-niei in baza unor efecte de
drept prevede cea mai importanta modalitate de dobindire a
cetateniei prin nastere.Acest mod cunoaste 2 reguli: a) jus sanguinus
(dr singelui); si b) jus soli (dr solului). Regula jus sanguinus este
aplicata si in RM, precum si in alte state ale lumii care pastreaza
traditia dreptului roman, care prevede ca copilul prin nastere obtine
automat cet-nia parintilor sau a unui din parti daca acestia au
cetatenie diferita. Regula jus soli este utilizata care au sistemul de dr
anglo-saxon, prevede acordarea cet-niei persoanei care s-a nascut
pe teritoriul statului respectiv, indiferent de cet-nia pe care o au
parintii acestuia. Insa exista tari care utilixeaza si ambele reguli adika
imbinarea dr-lui singelui cu dr-lui solului.
Dobindirea cetateniei prin intermediul unui act juridic cuprinde mai
multe modalitati, cum ar fi:a) infiere infierea unui copil fara cet-nie
sau cet-nie straina atrage dupa sine , dobindirea de catre copil a cetniei adoptatorului. B) prin naturalizare dobindirea cet-niei prin
naturalizare are loc la cererea persoanei interesate si in baza deciziei
autoritatilor competente ale statului. Insa legislatia prevede si
indeplinirea anumitor conditii, de ex: resedinta solicitantului pe terit
statului respectiv (intre 3-10 ani); cunoasterea limbii nationale;
dispune de mijloace de existenta si altele. C) prin optiune , adica in
virtutea anumitor circumstante obiective, persoana este inzestrata cu
dr de asi alege cet-nia.
B) Stabiliti modurile de dobindire a cetateniei RM si comparatile:
cetatenia se dobindeste , pastreaza si pierde in conformitate cu
legea organica.Cetatenia se poate dobindi prin urmat moduri: a)
nastere la baza acestui mod de dob stau 2 principii , jus sanguinus
si jus soli. Potrivit art 11 a legii cu priv la cet , este considerat cet a
rm copilul nascut din parinti ambii sau unul dintre care la momentul
nasterii copilului este cet al rm in cazul dat este aplicat principiul ius
sanguinus, de aici deducem ca locul nasterii nu influentiaza cetatenia
copilului. Iar in cazul in care pe teritoriul Rm este nascut copil din
parinti apatrizi se aplica principiul jus soli, si i se acorda cet-nia RM.
B) alt mod de dob a cet-niei este prin recunoastere, si anume sunt
cetateni ai RM prin recunoastere persoanele care nu sunt cetateni ai
altui stat dar care si-au exprimat dorinta de a deveni cet a RM, si
anume: 1) pers nascute pe terit rm sau pers unul dintre parinti sau
buneii careia s-au nascut pe terit RM. 2) pers care pina la 28 iulie
1940 au locuit in Basarabia in nordul Bucovinei in tinutul
Herta,urmasilor daca domiciliaza legal.3) pers care dobindesc cet-nia
in conditiile prezentei legi. C) prin infiere pot fi infiati copiii a
apatrizilor si ei pot fi infiati de 2 categ de parinti: 1) de catre infietori
ambii cet a RM; 2) unul din infietori este cet a RM, iar celalalt cet
strain. Alta este situatia cind unul este cet a rm iar altul este cet strain
: a) parintii cad de acord asupra cet-niei copilului; b) parintii nu cad
de acord asupra cet-niei copilului, in asa caz probl tine de
competenta justitiei care la stabilirea cet-niei copilului va tine cont de
interesele acestuia, iar in cazul in care copilul are implinita virsta de
14 ani, se va cere in instanta consantamintul autentificat de notar. D)
prin redobindire fiecare stat trebuie sa faciliteze pu cazurile si in
conditiile prevazute de dr intern, reintegrarea in cet-nia sa a pers
care domiciliaza legal si obisnuit pe terit sau.# persoane care au avut
anterior cet-nia rm o poate redobindi la cerere daca intruneste
anumite cinditii,de ex : domiciliaza legal si obisnuit pe terit rm timp de
5 ani inaintea implinirii virstei de 18 ani; cunoaste limba de stat
suficient pu a se indra in viata sociala; are surse legale de existenta.
# pers careia i s-a retras cet rm in conformitate cu art 23 litera c nu
poate redobindi cet-nia, ia r in cazurile stipulate la art 23 , o poate
redobindi in conditiile naturalizarii si numai dupa 5 ani de domiciliu
legal si obisnuit pe terit rm din momentul retragerii cet-niti. E) prin
naturalizare fiecare stat parte trbuie sa prevada in dr sau intern pu
pers care domiciliaza in mod legal si obisnuit pe terit sau posibilitatea
unei naturalizari, statul parte nu trebuie sa prevasa printre conditiile
de naturalizare o perioada de domiciliere, depasind 10 ani, inainte
de depunerea cererii. Art 17 al legii prevede conditiile de naturalizare
pe care trebuie sa le indeplineasca persoana cetatean strain sau
apatrid care a implinit virsta de 18 ani si care doreste sa dobindeasca
cet-nia rm , aceste conditii sint: 1) cunoaste si respecta prevederile ctiei, 2) cunoaste limba de stat suficient pu a se incadra in viata
sociala; 3) are surse legale de existenta; 4)pierde sau renunta la cetnia unui alt stat daca o are cu exceptia cazurilor cind pierderea sau
renuntarea nu este posibila sau nu poate fi rezonabil ceruta; 5)
cunoasterea prevederii C si a limbii de stat de catre solicitantul cetniei rm este verificata in modul stabilit de guvern , guvernul a creea in
acest stat o comisie parlamentara.
C) evaluati institutia pluralitatii de cetatenii in RM: Dubla cet-nie

apare in cazul lipsei de concordanta intre legislatiile statelor, pe 2 cai
: in situatia dobindirii cet-niei prin nastere si in cazul naturalizarii.Din
punct de vedere istoric , rezultatul cuceririi Basarabiei de catre URSS
in anul 1940, populatia de pe acest terit fiind cet-ni ai Romaniei, au
devenit fara vointa lor si cet-ni ai URSS si ulterior ai RSSM. Si in
prezent toti descendentii acelor cet-ni romani de pina la 1940 au dr la
cet-nia romana. Din acest motiv, majoritatea popilatiei RM poate
obtine cet-a romana, numai ca trebuie sa dovedeasca ca stramosii
lor au fost cet-ni ai Romaniei. Persoanele care apartin statului RM au
o singura cet-nie,cea a RM. Acest principiu decurge din caracterul
unitar al statului.insa din legea cet-niei reese ca cet-nii RM pot avea
si o alta cet-nie .C-tia RM interzice cet-lor RM sa aiba si cet-nia altor
state, cu exceptia cazurilor cind intre RM si un alt stat exista un acord
prin care este admisa cet-nia dubla. Pers care are cet-nia altui stat
este obligata sa prezinte odata cu depunerea cererii de acordare a
cet-niei RM un act care sa dovedeasca ca pers respectiva a renuntat
la cet-nia straina.in legea cet-niei sint prevazute unele cazuri care
admit pluralitatea de cet-nii, ca de ex: copii care au dobindit la
nastere cet-nia RM si cet-nia altui stat.; cetatenii RM care detin si cetnia unui alt stat, daca aceasta cet-nie este obtinuta prin casatorie;
daca pluralitatea rezulta din prevederile acordurilor internationale la
care RM este parte. Admiterea pluralitatii de cet-nii RM a fost
conditionata de semnarea la Strasbourg,care prevede acordarea
dreptului dublei cet-ni in cazurile casatoriilor mixte, nasterii copiilor
din casatorii mixte, infierii copiilor, cetateni ai RM, de catre cet-ni
straini.Rm trebuie sa adopte legea cu privire la cet-nia multimpla si
sa o includa in C-tie cu prevederea ca Statul recunoaste pluralitatea
de cet-nii, si ca cet-nia obtinuta prin nastere nu poate fi retrasa.
31.Pierderea cet RM
1.descrieti modurile de pierdere a cet Rm si expuneti esenta
fiecaruia: Pierderea cet poate avea loc numai in cond prevazute de
legislatia nationala.In practica constitutionala fiind cunoscute
urmatoarele modalitati:renuntarea la cerere potrivit unei proceduri
determinate-renuntarea voluntara,retragerea cet in temeiul legii sau al
unei hot judecatoresti cu caracter de sanctiune pt conditia cauzatoare de
prejudicii intereselor statului sau,cand naturalizarea a fost obtinuta prin
frauda.Pierderea cet poate sa intervina si in legatura cu dobandirea unei
altei cet,de ex prin infiere sau casatorie.
2.determinati restrictiile legale privind renuntarea la cet si stabiliti
coraportul lor cu principiile cet:Renuntarea la cet Rm se aproba
persoanei care a implinit varsta de 18 ani,cu exceptia cazurilor in
care:*nu va prezenta adeverinta detinerii sau dobandirii cet unui alt stat
sau garantia dobandirii altei cet>in cazul cand persoana careia I s-a
aprobat renuntarea la cet Rm,in pofida garantiei,nu va dobani cet unui
alt stat,adika va deveni apatrida,partea din decretul Presedintelui RM
privind aprobarea renuntarii la cet RM se va aproba in modul stability.*a
primit ordin de chemare sau se afla in serviciu militar in termen sau de
alternativa,cu conditia detinerii unui domiciliu legal si obisnuit in RM.
3.Estimati cazurile prevazute de lege referitoare la retragerea cet si
corelatia lor cu principiile cet:Retragera cet RM apare ca o sanctiune
care se aplica unei persoane.Cet RM poate fi retrasa printr-un decret al
Presedintelui RM persoanei care:a)a dob cet RM in mod frabulos ,prin
prezentarea inf false sau prin ascunderea unui fapt pertinent dovedit de
instanta de judecata.
b)s-a inrolat benevol in forte armate straine.c)a savarsit fapte deosebit de
grave prin care se aduc prejudicii esentiale statului,dovedite de inst de
judecata.d)a dobandit voluntar cet unui alt stat cu acre RM nu a incheiat
un acord care prevede recunoastrea cet duble si nu renunta in termen de
pana la un an la cet dintre state.Retragerea cet nu se admite in baza
temeiurilor mentionate daca persoana va deveni apatrid =,cu exceptia
cazurilor cand cet RM a fost dobandita in mod frauduos,prin prezentarea
de inf false sau prin ascunderea unui fapt pertinet,dovedit de instanta de
judecata.retragerea cet RM persoanei nu va produce niki un effect
asupra cet sotului si a copiilor ei.
36 Indatoririle fundamentale
1.
def. de Crna
ndatoririle fundamentale sunt obligaii eseniale ale cetenilor pentru a
ndeplini sarcinele societii; realizarea lor se asigur prin convingerea
sau la necesitate se folosete fora coercitiv a statului.
def. ioan muraru
ndatoriile fundamentale sunt acelea obligaii ale cetenilor considerate
eseniale de ctre popor pentru realizarea scopurilor societii nscrise n
constituie i asigurate prin realizarea lor prin convingerea sau la nevoie
prin fora de constrngere a statului.
Sub acest titlu snt nscrise acele ndatoriri corelative drepturilor care au
fost considerate ca fundamentale, fidelitatea fa de ar, respectarea
constituiei i a celorlalte legi, aprarea rii i contribuia la cheltuielile
publice.
Domnul doctor profesor ioan muraru identific urmtoarele
criterii:
1- ndatoririle fundamentale sunt acele obligaii crora societatea
la un anumit moment le atribuie o valoare mai mare, valoare ce
se reflect n regimul juridic special ce le atribuie .
2- Aceast trstur esenial a ndatoririlor fundamentale duce la
nscrietea lor chear ntextul constituiei, evideindule importana
lor i totodat asigurndule protecia juridic sporit.
3- ndatoririle fundamentale sunt asigurate n realizarea lor prin
convingere sau la nevoie prin fora de constrngere a statului cci
ele sunt veritabile obligaiei juridice.
Aceste indatoriri includ:
a) ndatorirea de a respecta Constituia i legile;
b) ndatorirea de fidelitate fa de ar ;
c)ndatorirea de aprare a patriei;
d)ndatorirea de a satisface serviciul militar;
e) ndatorirea de a contribui la cheltuielile publice;
f) ndatorirea de exercitare cu bun credin a drepturilor i
libertilor ide a respecta drepturile i libertile celorlali.
2.
Drepturile si libertatile fundamentale sunt nu numai o realitate, ci si

finalitateaintregii activitati umane, bineinteles a aceleia democratice.
Drepturile si libertatile fundamentale sunt ansamblu al drepturilor si
libertatilor cetatenilor consacrate prin constitutie in vederea asigurarii si
liberei manifestari a lor. Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor
publice fara privilegii si fara discriminari. Nimeni nu este mai presus ca
legea. Drepturile fundamentale sunt drepturi esentiale pentru cetateni.
Aceasta estecea mai importanta trasatura. Existenta indatoririlor
fundamentale se impune doarece este de neconceput camembrii unei
colectivitati umane sa nu aiba alaturi de drepturi si anumite indatoriri,
anumite obligatii fata de societatea in care traiesc.
Indatoririle fundamentalemobilizeaza oamenii la realizarea scopurilor s
ocietatii, constituind in acelasi timp garantia, printre alte garantii, ca
drepturile fundamentale se pot realiza efectiv.
3......Compunere
Indatoririle fundamentale in rm sunt inscrise in legea fundamentala
CONST, lista indatoririlor sus numite ar putea fi mai vasta dar in linii
generale, sunt evidentiate cele mai importante mai inseminate indatoriri.
Art 55 , 56, 57 sunt de ne estimate iportanta lor, cu parere de rau ele nu
sunt chear atit de bine respectate cum ar fi trebuit. Dar deja e un plus ca
ele sunt stipulate in constitutie si cetatenii au ocazia sa-si cunoasca nu
dpar dr dar si indatoririle lor fundamentale.
38. Notiunea si importanta alegerilor:

a)definiti notiunea de alegeri, descrieti trasaturile principale si functia
sociala a alegerilor: termenul de alegeri repr o actiune prin care
cetatenii selecteaza si desemneaza prin vot, in conformitate cu
anumite proceduri, persoanele care urmeaza sa faca parte din
organele de conducere ale unui stat, unitate terit- admin sau ale unei
organizatii sau un partid sau organ colegial. Insa aceasta notiune
vizeaza si actiunile cetatenilor, partidelor si altor organizatii social
politice , organelor electorale si altor organe de stat, care au ca scop
de a intocmi liste electorale si inregistrarea candidatilor, efectuarea
agitatiei electorale, votarea si constatarea rezultatelor votarii, si alte
actiuni electorale interprinse in conformitate cu legislatia in vigoare.
b) clasificati si determinati modurile si felurile de alegeri: alegerile sint
de diferite tipuri: * directe- votare in care intre alegator si candidatul la
postul electiv nu exista instante intermediare care ar media
exprimarea vointei alegatorului.Alegatorul voteaza direct pu
candidatul la postul electiv. * indirecte electoratul alege doar
reprezentanti sau delegati care, la rindul lor, aleg candidatii propusi. *
generale cind se aleg reprezentantii pu toate locurile din
organismele reprezentative sau orice tip de alegeri care au loc intro
singura zi, de duminica sau in oricare alta zi indicata in actul de
stabilire a alegerilor, pe intreg teritoriul tarii. * partiale sau
suplimentare se desfasoara pu a completa o parte din locuri. *
nationale se desfasoara in toata tara. * ordinare se desf in
termenele prevazute de constitutie sau lege, de regula in legatura cu
expirarea termenului imputernicirilor; * anticipate se desf in cazul
dezvoltarii anticipate a Parlamentului, alegerea organului electiv in
cazul incetarii inaite de termen a mandatului sau dizolvarii acestuia
ori in cazul reorganizarii administrativ- teritoriale. * alegeri
desfasurate intr-un singur scrutin cind rezultatele alegerilor
stabilesc dupa votarea unica a alegatorilor, avind caracter difinitivat; *
alegeri desfasurate in 2 sau mai multe scrutine cind este necesar
de 2 sau mai multe votari in scopul determinarii invingatorilor din nr
candidatilor la postul electiv. * repetate se desfasoara in cazurile in
care alegerile deja efectuate se dovedesc a fi nevalabile, din cauza
incalcarii legislatiei cu privire la alegeri.
Dr electoral repr totalitatea normelor j care reglem participarea cet-lor
la procesul de formare a organelor de stat centrale si locale elective,
precum si alegerea functionarilor lor, prin intermediul dr-lor si lib-lor

electorale garantate de C-tia RM. Iar sistemul electoral repr
procedurile utilizate pu desemnarea de reprezentanti ai poporului in
organismele puterii centrale si locale, fiind totdata modalitatea de
repartizare a mandatelor disputate in alegeri in functie de rezultate.
Orice natiune poseda o anumita forma de sistem electoral,dar acesta
difera in functie de sistemul politic. In practica electorala exista doua
mari categ de sisteme (scrutine) electorale: sistemul majoritar si
sistemul electoral al reprezentarii proportionale. Toate celelalte tipuri
sunt considerate combinatii in diverse proportii ale acestora, fiind
numite sisteme electorale mixte.
c) evaluati institutia de revocare ca institutie a dreptului constitutional:
revocarea este notiunea prin care se intelege retragerea de catre
instanta de judecata a mandatului persoanei care ocupa o functie
publica eligibila, precum si retragere a mandatului primarului prin
referendum local. Revocarea are loc atunci cind un nr de semnaturi
pe o petitie ( de la 20% pina la 30%) cere organizarea si
desfasurarea alegerilor speciale pu indepartarea din functie a unei
anumite oficialitati alese in prealabil. Motivele pu care se cere
indepartarea din functie variaza de la actiuni contrare legii pina la
nemultumirea publica a alegatorilor. In RM revocarea , ca forma de
manifestare a democratiei poate fi aplicata doar in raport cu primarii.
39 Principiile dreptului electoral

1.
ntruchiparea dreptului cetenilor de a participa la alegeri o
constituie art. 38 din Constituia Republicii Moldova, care prevede c
voina poporului constituie baza puterii de stat. Aceast voin se
exprim prin alegeri libere, care au loc n mod periodic prin sufragiu
universal, egal, direct, secret i liber exprimat. n acelai sens, Codul
Electoral al Republicii Moldova, art. 2 stipuleaz c ceteanul
Republicii Moldova particip la alegeri prin vot universal, egal, direct,
secret i liber exprimat. Participarea la alegeri este liber (benevol).
Nimeni nu este n drept s exercite presiuni asupra alegtorului cu
scopul de a-l sili s participe sau s nu participe la alegeri, precum i
asupra exprimrii de ctre acesta a liberei sale voine.
-Vot universal- Cetenii Republicii Moldova pot alege i pot fi alei
fr deosebire de ras, naionalitate, origine etnic, limb, religie, sex,
opinie, apartenen politic, avere sau origine social.
-Vot egal- n cadrul oricrui scrutin, fiecare alegtor are dreptul la un
singur vot. Fiecare vot are putere juridic egal.
- Vot direct- Alegtorul voteaz personal. Votarea n locul unei alte
persoane este interzis.
- Vot secret- Votarea la alegeri i/sau referendum este secret,
excluzndu-se astfel posibilitatea influenrii voinei alegtorului.
- Vot liber exprimat- Nimeni nu este n drept s exercite presiuni asupra
alegtorului pentru a-l face s voteze sau s nu voteze, precum i pentru
a-l mpiedica s-i exprime voina n mod independent.
2.
1. Universalitatea votului const n aceea c cetenii RM sub rezerva
doar a condiiilor de vrst i aptitudinii intelectuale sau morale au
dreptul de a vota istoria la acest capitol a cunoscut i anumite
censuri cum ar fi : censul de avere , censul de sex, censul de ras,
censul de domiciliu etc. Astzi se folosete doar censul de vrst
minim care este de regul de 18 ani, ceea ce permite o larg
participare la vot a tinerelor , ea fiind vrsta a care o persoan are o
maturitate politic.
2. Principiul : egalitatea votului exprim n domeniul drepturilor
electorale marele principiu al egalitii, fr deosebirede ras,
naionalitate, origine etnic, limb, religie, sex, opinie sau
apartenen politic, avere, sau origine social, votul egal se

realizeaz dac :
a)- fiecare cetean are dreptul la un singur fot pentru alegerea
aceluea organ de stat,
b) circumscripiile electorale pentru alegerea aceuea organ de stat
sunt egale ca numr de locuitor.
3. Votul direct const n aceea c alegtorii i exprim direct,
personal, acordul sau dezacordul privind pe candidaii propui,
alegtorii voteaz direct i nu prin reprezetani sau delegai,
totofat practeca cunoate i votul indirect ca de exemplu electorii
n Statele Unite ale Ameriicii la alegerea preeduntelor SUA, i
delegaii la alegerea senatului n Frana.
4. Secretul votului exprim acea posibilitate a cetenilor de a-i
manifesta liber voinalor cu privire la candidaii propui, fr ca
aceast manifestare s poat fi cunoscut de ctre alii.
Legea electoral prevede o serie de garanii care asigur secretul
votului: astfel buletinele de vot sunt uniforme , fr semne
distinctive, imprimarea lor fiind asigurat de ctre comisia
electoral central, dup modelul legal stabilit, de asemenea sediile
seciilor de votare sunt prevzute cu cabine sau camere de votare,
unde alegtorul intr singur i voteaz dup propria sa convingere.
5. Votul liber exprimat definete votul ca posibilitatea ceteanului
de a participa sau nu la alegeri,ear n cazul n care particip, de a-i
manifesta liber opiunea pentru un anumit concurent electoral.
3. compunere
40. Modalitati de scrutin:

a) definiti scrutinul si relatati despre diversitatea modalitatilor de
scrutin: scrutinul este o notiune ce defineste un act practic, acela de
a vota, iar modurile de scrutin repr diferite modalitati de prelucrare
(procesare) a voturilor depuse, in urma acestei prelucrari aparind
rezultatele votului. In fiecare tip de sistem, distingem diferite
modalitati de scrutin.Deosebim doua forme principale ale sistemului
majoritar: majoritate absoluta si majoritate relativa.In sistemul
reprezentarii proportionale, scrutinul de lista se diferentiaza in functie
de modul de reprezentare a locurilor in Parlament, principalele
formule fiind: metoda celor mai mari resturi, met celei mai mari medii,
metoda lui dHondt, metoda unui singur vot netransferabil, met votului
cumulativ sau cea a votului limitat.
b) determinati particularitatile generale ale scrutinului majoritar si
scrutinului reprezentarii proportionale: Sist majoritar :deosebim 2
forme principale ale sistemului majoritar : majoritate absoluta si
majoritate relativa. Sistemul majoritar relativ este cel mai simplu
sistem electoral , conform caruia este considerat ales candidatul care
a intrunit cel mai mare nr de voturi fata de orice adversar. Iar
sistemul majoritar absolut in cadrul caruia pu obtinerea mandatului
reprezentativ este necesara acumularea majoritatii absolute de
voturi(50+1). In acest sistem elect, de obicei se stabileste nivelul
minim de participare a alegatorilor la alegeri. Daca acest nivel de
participare nu este atins , se considera ca alegerile nu au avut loc
sau nu sunt valabile.De obicei in urma efectuarii alegerilor, nici un
candidat nu obtine majoritatea necesara de voturi. In asa caz se
utilizeazascrutinul in 2 tururi si votarea alternativa.In sistemul
majoritar exista : 1) scrutin uninominal- cind votul este acordat unui
singur candidat, intr-o singura circumscriptie electorala. Acest sistem
prevede o organizare mai simpla, dar putind fi practicat intr-unul sau
doua tururi de scrutin. 2)Scrutin plurinominal presupune ca
electoratul alege mai multi candidati. In scrutinul de lista,fiecare
alegator voteaza un nr de candidati egal cu nr de mandate de care
dispune organul reprezentativ. Scrutinul de lista poate fi complicat
prin aplicarea panasatului si al votului preferential. Panasatul este
posibilitatea alegatorului de a intocmi chiar el lista candidatilor
alegind din mai multe liste prezentate,iar votul preferential numitul
si vot trensferabil ofera posibilitatea de a modifica ordinea numerelor
de pe lista de candidati. Atunci cind nu este acceptat nici panasatul si
nici votul preferential, sistem in prezenta unei liste blocate si

alegatorul nu o poate modifica si este obligat sa voteze lista in
intregime. In sistemul reprezentarii proportionale, scrutinul de lista se
diferentiaza in functie de modul de reprezentare a locurilor in
Parlament, principalele formule fiind: met celor mai mari resturi,met
celei mai mari medii, met dHondt,met unui singur vot transferabil,met
votului cumulativ sau cea a votului limitat. Sistemul electorala al
reprezentarii proportionale este cea mai democrata metoda de
determinare a rezultatelor alegerilor. Conform acestui sistem ,
mandatele din fiecare circumscriptie electorala se repartizeaza intre
partide in corespudere cu nr de voturi acumulat de fiecare partid.
Sistemul elect proportional se poate aplica doar in circumscriptiile
electorale cu mai multe mandate : cu cit e mai mare circumscriptia ,
cu atit un mai inalt grad de proportionalitate poate fi obtinut.
c) evaluati modalitatea de scrutin in RM si formulati propuneri:
41 Organ electorale,circumscriptii electorale,sectii de votare

1.
circumscripie electoral - unitate electoral administrativ n care se
organizeaz i se desfoar alegerile i referendumurile;
Prima operaiune electoral, dup fixarea datei alegerilor, este
stabilirea circumscripiilor electorale, altfel spus, a cadrului
organizatoric i teritorial n care se vor desfura operaiunile electorale
. Circumscripia electoral mai estedefinit i teritoriu ce cuprinde
numrul de locuitori, identificai dup un anumitcriteriu,
de regul domiciliul, avnd dreptul s fie reprezentai
n unul dinorganele pentru care se fac alegerile.Cu alte cuvinte, stabilirea
circumscripiei electorale presupune o anumit divizare a teritoriului i p
opulaiei dup anumite criterii.
organe electorale - organe care organizeaz desfurarea alegerilor
Parlamentului, n autoritile administraiei publice locale, precum i
desfurarea referendumurilor;
Un rol aparte n organizarea i desfurarea alegerilor l au organele
electorale. Prin funcionarea lor corect organismele electorale
contribuie esenial la respectarea primului criteriu al oricrei democraii
moderne: existena unor alegeri libere i corecte.
Secia de votare reprezint locul n care este exercitat efectiv dreptul
devot. Practic fiind dificil i tehnic aproape imposibil realizarea
condiiilor pentru ca alegtorii unei uniti administrativ-teritoriale s
voteze ntr-un singur loc i ntr-o singur zi, acetia sunt grupai dup
anumite norme, stabilite delege, iar pentru fiecare grup se amenajeaz un
loc special n care el i exercitvotul.
2.
Sistemul organelor electorale n Republica Moldova:
Comisia Electoral Central organ de stat, care activeaz
permanent i care este constituit pentru realizarea politicii electorale,
organizarea i desfurarea alegerilor la nivel central. Comisia este
constituit din 9 membri cu vot deliberativ: un membru este desemnat de
ctre Preedintele Republicii Moldova, unul - de ctre Guvern i 7 de
ctre Parlament.
Consiliile electorale de circumscripie organe electorale constituite
cu cel puin 50 de zile nainte de alegeri de ctre Comisia Electoral
Central. Hotarele consiliilor electorale de circumscripie corespund
hotarelor unitilor administrativ-teritoriale de nivelul doi. Consiliile
electorale de circumscripie se constituie n componena a 7-11 membri
cu drept de vot deliberativ, dintre care cel puin 3 persoane au studii

juridice superioare sau studii n domeniul administraiei publice.
Birourile electorale ale seciilor de votare organe electorale
constituite de ctre consiliile electorale de circumscripie, la nivel local,
cu cel puin 20 de zile nainte de alegeri din 5-11 membri cu drept de vot
deliberativ.
3.
Atribuiile generale ale Comisiei Electorale Centrale
Comisia Electoral Central:
a) studiaz organizarea i desfurarea alegerilor cu scopul de a
perfeciona legislaia i procedurile electorale;
b) nainteaz Guvernului i Parlamentului propuneri cu privire la
oportunitatea operrii unor modificri n legislaia electoral;
c) elaboreaz regulamente i instruciuni menite s perfecioneze
procedurile electorale;
d) exercit controlul asupra ntocmirii i verificrii n termen a listelor
electorale, colabornd n acest scop cu organele administraiei publice
centrale i locale;
e) ine evidena cadrelor care au participat la organizarea i desfurarea
alegerilor, inclusiv a lucrtorilor calificai care pot fi desemnai n
consiliile electorale de circumscripie i n birourile electorale ale
seciilor de votare;
f) constituie consilii electorale de circumscripie i birouri electorale ale
seciilor de votare la desfurarea alegerilor pariale ale consiliilor locale
sau alegerilor pentru funcia de primar;
g) conlucreaz, n procesul de organizare i desfurare a alegerilor cu:
- Ministerul Dezvoltrii Informaionale, la asigurarea evidenei
alegtorilor, inclusiv a celor aflai peste hotarele rii, n temeiul
Registrului alegtorilor, format n baza Registrului de stat al populaiei;
- autoritile administraiei publice locale, n problemele selectrii
cadrelor calificate antrenate n activitatea organelor electorale, ale
asigurrii localurilor seciilor de votare cu cabine, urne de vot,
computere i alte mijloace tehnico-materiale;
- Ministerul Afacerilor Interne, la asigurarea pazei seciilor de votare i a
materialelor electorale;
- ntreprinderile i instituiile de stat, la ncheierea contractelor pentru
servicii de tiprire a buletinelor de vot i de aprovizionare cu
echipament;
- mijloacele de informare n mas i asociaiile obteti, la organizarea

manifestrilor ce in de educaia civic a alegtorului i informarea
populaiei asupra desfurrii procesului electoral;
h) analizeaz structura circumscripiilor electorale din punctul de vedere
al organizrii administrativ-teritoriale a republicii;
i) implementeaz programe de educaie civic n perioada dintre alegeri;
j) pregtete programe de informare a alegtorilor n perioada electoral;
k) ofer mijloacelor de informare n mas informaii cu privire la
desfurarea alegerilor i la practica administrativ utilizat n acest
sens;
l) prezint anual rapoarte Parlamentului i, la cerere, Parlamentului,
Preedintelui Republicii Moldova i Guvernului;
m) ofer spre dezbatere mijloacelor de informare n mas i publicului
chestiuni electorale;
n) stabilete contacte cu partidele, cu alte organizaii social-politice i
neguvernamentale care au dreptul de a desemna candidai pentru funcii
publice, asigurndu-le participarea plenar la procesul electoral;
o) consult asociaiile obteti locale interesate s desfoare n cadrul
alegerilor activiti ce in de educaia civic;
p) organizeaz cursuri de instruire i seminare pentru persoanele care
vor lua parte la procesul electoral n calitate de membri ai consiliilor
electorale de circumscripie i ai birourilor electorale ale seciilor de
votare, n calitate de membri reprezentani ai partidelor i ai altor
organizaii social-politice sau ai potenialilor candidai, n calitate de
funcionari ai aparatului consiliilor electorale, de membri ai grupului de
iniiativ;
q) analizeaz fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din alegerile
trecute, curente sau viitoare i ia msuri pentru prevenirea lor;
informeaz autoritile publice despre necesitatea soluionrii unor
chestiuni, n conformitate cu legislaia electoral;
r) organizeaz consultri prealabile cu partidele, cu alte organizaii
social-politice i cu reprezentanii mass-media i asigur semnarea de
ctre acetia a Codului de conduit pn la nceperea campaniei
electorale.
Atribuiile consiliului electoral de circumscripie
Consiliul electoral de circumscripie are urmtoarele atribuii:
a) exercit controlul asupra executrii prevederilor prezentului cod i a
altor legi care conin prevederi referitoare la desfurarea alegerilor;
b) constituie birourile electorale ale seciilor de votare i supravegheaz

activitatea lor, organizeaz instructaje pentru membrii acestora, propag
procedura votrii i importana votului;
c) distribuie birourilor electorale ale seciilor de votare mijloace
financiare;
d) examineaz comunicrile ce in de organizarea i desfurarea
alegerilor, sosite din partea autoritilor administraiei publice locale, a
efilor de ntreprinderi, instituii i organizaii;
e) exercit controlul asupra ntocmirii i verificrii n termen a listelor
electorale, colabornd n acest scop cu organele administraiei publice
centrale i locale i cu organele teritoriale ale Ministerului Dezvoltrii
Informaionale;
f) asigur aprovizionarea birourilor electorale ale seciilor de votare cu
formulare pentru listele electorale i procesele-verbale, cu buletine de
vot etc.;
g) nregistreaz candidaii independeni i listele de candidai din partea
partidelor i altor organizaii social-politice, aduce la cunotin public
informaii despre acetia;
h) asigur accesul publicului la declaraiile cu privire la venituri i
proprietate ale candidailor n alegerile locale;
i) decide degrevarea de atribuiile de la locul de munc permanent a
membrilor consiliilor i birourilor electorale pe perioada activitii lor n
componena acestora;
j) totalizeaz rezultatele alegerilor din circumscripie, prezint Comisiei
Electorale Centrale actele respective i asigur publicarea n presa local
a rezultatelor votrii;
k) adun informaii de la birourile electorale ale seciilor de votare
privind prezentarea alegtorilor la votare, totalizarea rezultatelor
preliminare ale alegerilor i le remite Comisiei Electorale Centrale;
l) examineaz cererile i contestaiile asupra hotrrilor i aciunilor
birourilor electorale ale seciilor de votare i adopt hotrri executorii n
privina lor;
m) exercit alte aciuni ce in de organizarea i desfurarea alegerilor.
Atribuiile biroului electoral al seciei de votare
Biroul electoral al seciei de votare:
a) verific listele electorale mpreun cu autoritile administraiei
publice locale, asigur integritatea acestora i a buletinelor de vot i este
responsabil de ntocmirea lor corect i deplin;
b) examineaz cererile n legtur cu incorectitudinile din listele

electorale, efectueaz modificrile necesare i elibereaz certificate
pentru drept de vot alegtorilor care nu se vor afla la domiciliu n ziua
alegerilor;
c) ntocmete listele electorale suplimentare, nscriind n ele persoanele
care voteaz n baza certificatelor pentru drept de vot, precum i
persoanele care, din anumite cauze, nu au fost nscrise n listele
electorale principale;
d) comunic populaiei care locuiete pe teritoriul seciei de votare data
i locul votrii, asigur pregtirea localului pentru votare, instalarea
urnelor i a cabinelor de vot, organizeaz votarea n ziua stabilit, ia
msuri pentru a asigura ordinea n localul seciilor de votare;
e) totalizeaz rezultatele alegerilor n secia de votare, ntocmete
procesele-verbale i rapoartele i le remite, mpreun cu toate buletinele
de vot, consiliului electoral de circumscripie;
f) examineaz cererile i contestaiile ce vizeaz organizarea i
desfurarea alegerilor, adoptnd hotrri asupra lor, care se anexeaz la
procesele-verbale ale edinelor biroului;
g) remite consiliului electoral de circumscripie datele privind
prezentarea cetenilor la votare, precum i datele necesare pentru
totalizarea rezultatelor preliminare ale alegerilor;
h) exercit i alte atribuii n condiiile prezentului cod.
43.)Listele electorale, desemnarea si inregistrarea candidatilor,

Campania electorala
A) dati definitie de liste electorale,determinati esenta desemnarii si
inregistrarii candidatilor precum si campaniei electorale
parlamentare.
B)Stabiliti conditiile procedurii de intocmire a buletinelor de vot,
procedurii de votare de numarare a voturilor si stabilire a
rezultatelor la alegerile parlamentare.
C)Evaluati legislatia in aceste domenii,iar la necesitatea, formulate
propuneri.
A)list electoral list ce cuprinde toi cetenii cu drept de vot care
domiciliaz sau i au
reedina n raza unei secii de votare;Intocmirea listelor electorale este
conditia obligatory a procesului de organizre a campaniilor
electorale.Procedura data creaza conditiile necesare pentru ca alegatorii
sa-si realizeze dreptul la vot si presupune includerea cetatenilor in
listele electorale in conformitate cu care acestea vor fi admisi la
votare.listele electorale sunt intocmite de catre primarie,in doua
exemplare, pentru fiecare sectie de votare.
Listele electorale sunt intocmite de catre primaria, in 2 exemplare,
pentru fiecare sectie de votare. Dupa ce au fost intocmite, acestea se
verifica la domiciliu alegatorilor inscrisi in ele, se semneaza de catre
primarul localitatii, si se aduc la cunostinta publica nu mai tirziu cu 10
de zile in nainte de ziua alegerilor.
In acelas timp, listele electorale cuprind numele si prenumele
alegatarului data, anu nasterii, domiciliu, datele actului de identitate.
Ordinea de inscriere, este stabilita de primarii. Alegatorul poate fi inscris
numai intr-o singura lista electorala si numai la o singura sectie de
votare in baza actelor ce atesta domiciliul acestora.in perimetru sectiei
de votare respective.
Alegatorilor li se asigura posibilitate de a lua cunostinta de listele
electorale si de a verifica corectitudinea intocmirilor. Ei au dreptul sa
faca contestatii in potriva neincludirilor in lista sau excluderii din ea,
precum si in potriva altor erori comise. La inscrierea datelor despre sine.
In cazul alegerilorparlamentare sunt considerati concurenti
electorali,candidatii independent, inregistrati de CEC precum si partidele
sau altele organizatiisocial-politice ale caror liste de candidate au fost
inregistrate de CEC.se considera candidat persoana care se prezinta
pentru ocuparea unei functii publice eligibele din partea partidelor a

altor organizatii social politice. Precum si independent de aceste iar
candidat independent - persoana care isi desemneaza candidature pentru
ocuparea unei functii publice eligibile independent de partied de alte
organizatii social-politice. Procesul de desemnare a candidatilor incepe
cu 60 de zile in nainte de ziua alegerilor in cazul alegerilor parlamentale
si se termina cu 30 de zile in naninte de zile alegerilor.
Dreptul de a desemna candidatii pentru alegeri in cazul in care se
intrunesc toate conditiile stabilite e codul electoral il au:
-partidele si alte organizatii social politice inregistrate in modul satbilit
pina la stabilirea datelor in conformitate cu statutele (regulamente) lor si
cu legislatia in vigoare. Partidele politice pot desemna drept candidate
atit de membrii lor de partid ca cit si persoanele fara apartenenta politica
.
-cetatenii RM care isi inainteaza propria candidature( cand. Ind.)
candidatii depun o declarative privind consimtamintul lor de a
participa la alegeri dupa cum urmeaza
-declaratia candidatilor la alegerile in parlament se depun la CEC
-declaratia candidatilor pentru functie de primar si de consilier al
consiliului local in cazul alegerilor locale se depun la consiliile
electorale de circumscriptie
In RM pentru ca un candidat independent sa devina un concurrent
electoral cit si pentru initierea referendumului si colecteaza semnaturi
Verificarea se efectueaza in decursul a 5 zile de la data primirii listelor.
B) Pentru inregistrarea candidatelor comisiei elect. Central sau
consiliilor electorale de circumscriptie li se prezinta urmatoarele
documente;
-procesul verbal al sedintei organului central sau territorial al partidului
a altei organizatiei socil politice privind desemnarea candidatului. ( listei
de candidate) prin notiune de desemnare candidatelor se subintelege
procedura de adoptare de catre partied si ale organizatii social politice a
deciziilor asupra candidatului pentru func elective, desfasurata in cadru
sedintelor organelor de conducere ale partidelor si altor organizatii
social politice in conformitate , cu statutele lor dupa anuntarea datei
alegerilor iar prin notiunea de I lista de candidate I- subintelegem lista
candidatilor desemnati de partied de alte organizatii social politice
pentru a participa la alegeri:
-listele de subscriptie cu numarul sufficient de semnaturi ale
sustinatorior candidatului independent
-datele biografice ale candidatului

-declaratia candidatului privind consimtamintul lui de a candida la
functia pentru care a fost desemnat
- declaratia candidatului privind averea imobiliara , depunerile bancare,
hirtiile de valoare, sumele primate ca mostenire si veniturile din ultimii
doi ani precum si sursele acestor venituri, inclusive veniturile din
fondurile de investitii sub forma de dobinda din darea in arenda a
proprietatii etc.
-declaratia candidatului pentru functia de primar privind abandonarea pe
termenul mandatului a functiilor incompatibile cu functia de primar in
cazul in care persoana data este alesa si validate
- declaratia despre suspendarea pe durata campaniei electorale a
functiilor ocupate anterior, pentru; ministrii, conducatorii autoritatilor
publice central, resedintii si vicepresedintii raioanelor, primarii si
viceprimarii, pretiroo si vicepretorii.
-simbolul electoral in variant electronica sip e hirtie
Organul electoral respective efectueaza inregistrarea candidatilor
desemnati in decursul a 7 zile de la data primirii actelor. O persoana
poate candidate la mai multe functii elective doar din partea unui singur
partid
Campania electorala este perioada de activitate care se desfasoara cu
scopul de ai determina pe alegatori sa-si exprime voturile pentru
alegerea unui sau altui concurrent electoral si care incepe pentru fiecare
concurrent electoral, la data inregistrarii acestuia de catre CEC sau de
consiliul electoral de circumscriptie si se incheie la data excluderii
concurentului electoral din alegeri sau in ziua votarii.
Activitatile din compania electorala se exercita prin agitatiele
electorala. Agitatia electorala reprezinta aceia actiune de pregatire si
difuzre a informatiei care are scopul de a determina de pe alegatori sa
voteze pentru unii sau pentru altii concurenti electorali .
Aceasta etapa a procesului electoral se caracterizeaza printr-o activitate
desfasurata de catre partidele si organizatii social politice candidatii si
simpatizantii acestora si consta in popularizarea prin mitinguri, presa,
radio, televiziune sau alte mijloace admise a platformelor lor politice in
scopul orientarii optiunii electoratului in sprijinul lor.
Legisatia electorala consacra egalitatea concurentilor electorali si a
altor subiecte de drept electoral in procesul de realizare a agitatiei
electorale.concurentii electorali participa pe baza egalitate la Campania
electorala binefeciaza de drepturi egale in folosirea mijloacelor de
informarea in masa inclusive a radioului si televiziunii finantarea de la

buget.
Concurentii electorali pot organiza si intilniri cu alegatorii.
44.)Buletinele de vot, votarea numararea voturilor si totalizarea

rezultatelor
A) Relatati despre buletinele de vot, despre exercitarea
votarii,numararea voturilor si totalizarea rezultatelor alegerilor
parlamentare.
B)Stabiliti conditiile procedurii de intocmire a buletinelor de vot,
procedurii de votare, de numarare a voturilor si stabilirea a
rezultatelor la alegerile parlamentare.
C)Evaluati legislatia in aceste domenii, iar la necessitate,formulate
propuneri
a) Modelul i textul buletinului de vot pentru alegerea Parlamentului se
aprob prin hotrre a Comisiei Electorale Centrale. Modelul buletinului
de vot pentru alegerile locale se stabilete de Comisia Electoral
Central, iar textul se aprob prin hotrre a consiliului electoral
de circumscripie respectiv.
Votarea se efectueaz n ziua alegerilor ntre orele 07.00 i 21.00.
Biroul electoral al seciei de votare aduce la cunotin public timpul i
locul votrii cel mai trziu cu 10 zile nainte de ziua alegerilor.
Dup expirarea timpului rezervat votrii, preedintele biroului electoral
al seciei de votare anun ncheierea votrii i dispune nchiderea seciei
de votare. Biroul electoral al seciei de votare ncepe numrarea
voturilor.
b) ) Buletinul de vot se divizeaz n patrulatere, corespunztor
numrului de concureni electorali care particip la alegeri.
Dimensiunile patrulaterului trebuie s fie suficiente pentru a cuprinde
numele i prenumele, anul naterii, profesia (ocupaia), funcia, locul de
munc al candidatului respectiv, denumirea partidului, altei organizaii
social-politice, blocului electoral care a naintat lista de candidai sau
candidatul respectiv, semnul sau simbolul electoral al concurentului
electoral, la dorina acestuia. Nu se admite identitatea de semne sau de
simboluri electorale. Buletinele de vot se tipresc pe hrtie opac (mat),
cel mai trziu cu 3 zile nainte de
ziua alegerilor ntr-o cantitate corespunztoare numrului de alegtori.
Pe fiecare buletin se aplic dou numere, care corespund numrului de
ordine al circumscripiei i numrului de ordine al seciei de votare
respective. Dup tiprire, buletinele de vot se pliaz astfel ca partea pe
care alegtorul aplic tampila "Votat" s nu fie vizibil.
Localul n care se pstreaz buletinele de vot este pzit de poliie. Au
acces la buletinele de vot numai preedintele consiliului electoral de
circumscripie respectiv sau preedintele biroului electoral al seciei de

votare respectiv, nsoit de cel puin doi membri ai consiliului sau
biroului.
Votarea se efectueaz n localuri special amenajate cu mese la care se
elibereaz buletinele de vot, cu cabine sau camere pentru vot secret i cu
urne de vot. Urnele se instaleaz n aa fel nct alegtorul, pentru a se
apropia de ele, s traverseze neaprat cabina sau camera
pentru vot secret. Localul seciei de votare trebuie s fie dotat cu un
numr suficient de cabine sau camere pentru a se evita aglomeraia.
Buletinul de vot se completeaz de ctre alegtor numai n cabina
pentru vot secret.
Alegtorul care nu este n stare s completeze de sine stttor buletinul
are dreptul s invite n cabin o alt persoan, cu excepia membrilor
biroului seciei de votare, reprezentanilor concurenilor electorali i a
persoanelor autorizate s asiste la operaiile electorale. Aceste cazuri vor
fi consemnate aparte n raportul biroului electoral al seciei de votare.
(2) Alegtorul aplic tampila cu inscripia "Votat" n interiorul cercului
unui singur patrulater din buletinul de vot, ceea ce nseamn c a votat
pentru concurentul electoral corespunztor. Cercurile din celelalte
patrulatere trebuie s rmn curate.
(3) Se interzice scoaterea din localul seciei de votare a buletinului
eliberat pentru vot.
(4) Un alegtor poate vota numai pentru un singur concurent electoral.
(6) Dac alegtorul a completat greit buletinul, la cererea lui, biroul
electoral al seciei de votare anuleaz acest buletin i i elibereaz
imediat, o singur dat, un nou buletin de vot. Acest caz va fi menionat
n procesul-verbal cu privire la votare i n lista electoral.
(7) Alegtorul introduce n urna de vot buletinul de vot cu tampila
"Votat".
nainte de a se deschide urnele de vot, toate buletinele de vot rmase
neutilizate se numr i se anuleaz de ctre biroul electoral al seciei de
votare, aplicndu-se pe ele tampila cu meniunea "Anulat", apoi se leag
separat i se sigileaz.
nainte de numrarea voturilor obinute de concurenii electorali,
biroul electoral al seciei de votare stabilete numrul alegtorilor, crora
le-au fost eliberate buletinele de vot, pe baza numrului de alegtori din
listele electorale i din listele suplimentare n dreptul numelui crora
figureaz semnturi.
Din momentul nchiderii seciei de votare, biroul electoral al seciei de

votare rmne n edin pe parcursul numrrii voturilor i ntocmirii
proceselor-verbale i a raportului biroului electoral. Membrii biroului
electoral al seciei de votare rmn la secia de votare i particip la
operaiile electorale, cu excepia cazurilor de incapacitate fizic sau altor
circumstane extraordinare
Se declar nevalabile buletinele:
a) n care numrul de identificare al circumscripiei i numrul de
identificare al biroului de votare nu corespund cu cel al circumscripiei
i al biroului de votare respectiv;
b) de alt model dect cel stabilit;
c) n care a fost aplicat tampila cu inscripia "Votat" n mai multe
patrulatere;
d) n care nu a fost aplicat tampila cu inscripia "Votat" n nici un cerc
din nici un patrulater;
e) n care alegtorii au nscris denumiri sau nume suplimentare ale
concurenilor electorali;
f) care au fost deformate sau mzglite astfel nct nu este clar opiunea
alegtorului.
Dup obinerea rezultatelor votrii din toate consiliile i birourile
ierarhic inferioare, organul electoral responsabil de totalizarea
rezultatelor alegerilor aduce la cunotin public ct mai curnd posibil
rezultatele generale ale alegerilor dac contestaiile prezentate lui sau
instanei de judecat nu afecteaz rezultatele alegerilor.
45 Organizarea si desfasurarea referendumului

1.
Aadar,referendumul - a fi supus adunrii) se exprim n
procedurademocraiei directe prin care conducerea unei ri se adreseaz
poporului, fr intermediari pentru
al consutla n probleme majore, de regul, pentru textul Constituiei, ale
gerea formei deguvernmnt sau n probleme de autodeterminare
ca stat. n conformitate cu art. 75( 1) dinConstituia Republicii Moldova,
cele mai importante probleme ale societii i ale statului suntsupuse
referendumului.
Referendumul
este o form a democraiei directe, prin care se realizeazsuveranitatea
poporului n cele mai importante probleme de interes naional i social,
avnd dreptscop soluionarea acestora, precum i consultarea cetenilor
n probleme locale de interes deosebiti revocarea primarului satului
(comunei), sectorului, oraului (municipiului).
1)In dependen de obiect,avem urmtoarele tipuri de referendum:
-constituional - dac cu ajutorul referendumului dat se aprob
Constituia sau amendamentele laea;
-legislativ - dac un act al legislaiei n vigoare este supus votrii de
ctre alegtori. Acest tip dcreferendum se organizeaz pentru adoptarea
unei legi sau modificarea acesteia;
-de drept internaional - se organizeaz n cazul aderrii la Uniunea
European sau NATO(Organizaia Tratatului Atlanticului de Nord), de
reunificarea unor pri de teritorii;
-de drept administrativ - soluioneaz probleme legate de administrarea
statului;
-pe probleme morale - interzicerea avorturilor, divorurilor, buturilor
alcoolice, drogurilor etc.
2)In funcie de puterea juridic,referendum-urile se clasific n:
-imperative executarea lor este obligatorie pentru toi. Documentul este supus votri
ialegtorilor pentru soluionarea definitiv a destinului acestuia.
Referendumul decisiv poate fi deaprobare (dac alegtorilor li se
propune aprobarea documentului respectiv) i de respingere
(dacalegtorilor li se propune anularea actului).
-consultativ-poart un caracter de recomandare. Se desfoar doar cu
scopul elucidrii opinieia legtorilor ntr-o
anumit problem, iar soluionarea problemei respective rmne

pe seamaorganelor statului;
3)Dup criteriul teritorial referendum-urile pot fi :
-naionale( republicane);
-regionale;
-locale.
Articolul 143. Tipurile de referendum republican
(1) n funcie de natura juridic a problemelor supuse referendumului,
referendumurile republicane pot fi constituionale, legislative i
consultative.
(2) Referendumului constituional snt supuse propunerile privind
revizuirea Constituiei.
(3) Referendumului legislativ snt supuse proiectele de legi sau unele
prevederi ale acestora de importan deosebit.
(4) Referendumului consultativ snt supuse problemele de interes
naional, n scopul consultrii opiniei poporului asupra unor astfel de
probleme i adoptrii ulterioare, de ctre autoritile publice competente,
a unor hotrri definitive. Textul ntrebrii supuse referendumului
consultativ se redacteaz n manier neutr, fr ambiguiti sau
sugerarea rspunsului.
2.
Articolul 144. Iniierea referendumului republican
(1) Referendumul republican poate fi iniiat de:
a) un numr de cel puin 200000 de ceteni ai Republicii Moldova cu
drept de vot. n cazul referendumului constituional, se aplic
prevederile art.141 alin.(1) lit.a) din Constituie;
b) un numr de cel puin o treime din deputaii n Parlament;
c) Preedintele Republicii Moldova;
d) Guvern.
(2) Subiecii menionai la alin.(1) pot iniia orice tip de referendum
prevzut la art.143.
(3) n cazul n care referendumul este iniiat de subiecii prevzui la
alin.(1) lit.a), la propunerea privind desfurarea referendumului se
anexeaz i listele de subscripie.
(4) Propunerea privind desfurarea referendumului trebuie s includ
problemele ce urmeaz s fie supuse referendumului, expuse clar,
excluzndu-se interpretarea lor ambigu, precum i scopul desfurrii,
data preconizat pentru desfurarea lui. Nu pot fi supuse
referendumului probleme care se exclud reciproc.
Articolul 146. Problemele supuse referendumului republican

(1) Referendumului republican pot fi supuse problemele privind:
a) adoptarea Constituiei Republicii Moldova;
b) aprobarea legilor constituionale adoptate de Parlament pentru
revizuirea dispoziiilor privind caracterul suveran, independent i unitar
al statului, precum i a celor privind neutralitatea permanent a statului;
c) alte probleme importante ale societii i ale statului.
(2) Organizarea i desfurarea referendumului privind problemele
indicate la alin.(1) lit.b) snt obligatorii.
3.
compunere
daca sa analizam legislatia R.M privind organizarea si desfasurarea
referendumului republican, cutem trage urmatoarele concluzii. Legislatia
este destul de complete in privinta desfasurarii si organizarii. In
legislatie sunt stipulate toate etapele..
47.)Atributiile parlamentului RM
*Indicate si descrieti caracteristica generala a atributiilor
parlamentului
*Stabiliti raporturile Parlamentului cu alte autoritati publice in
exercitarea atributiilor sale
*Evaluate legislatia ce reglementeaza atributiile Parlamentului, si
formulate dupa caz propuneri
Parlamentul este un organ de stat reprezentativ, al carui functie principal
in sistemul de separate a puterilor consta in exercitarea puterii legislative
Ratiunea practica a existentei parlamentului consta in alegerea unor
personae demne de incredere si competente care sa ea decizii in locul
poporului si din numele sau.
Constituia RM n titlul III numit Autoritile publice, reglementeaz
puterile publice, competena lor i raportul dintre ele, El este structurat
n deplin conformitate cu principiul separrii celor 3 puteri: legislativ,
executiv, judectoreasc. Principiul separrii puterilor n stat nu ne
permite s vorbim de un organ suprem al puterii de stat, un asemenea
organ nu exist i nici nu poate s existe, n aceast ordine de idei poate
fi vorba de organele supreme ale fiecrei din aceste puteri: Parlamentul,
Preedintele RM i Guvernul, Curtea Suprem de Justiie.
Parlamentul constituie o instituie public a crui rol este de a reprezenta
populaia unui stat i n aceast calitate de a exercita prerogativele
prevzute de Constituie.
Parlamentul RM are un dublu rol:
1. De a fi organul reprezentativ suprem al populaiei.
2. De a fi unica autoritate legislativ a statului.
Parlamentele existente astzi n sistemele constituionale ale lumii sunt
formate dintr-o singur camer (unicamerale) fie din dou camere
bicamerale. Parlamentul RM este compus din 101 deputai i este
Parlament unicameral.-+
Atributiile parlamentului
Parlamentul RM are urmatoarele atributii de baza:
-adopta legi,hotoriri si motiuni
-declara referendum-uri
-interpreteaza legile si asigura unitatea reglemenrtarilor legislative pe
intreg territorial tarii
-aproba directiile principale ale politicei interne si externe a statului
-aproba doctrina militara a statului
-exercitacontrolul parlamentar asupra puterii executive sub formele si in

limitele prevazute de const.
-ratifica dinunta , suspenda I anuleaza actiunea tratatelor international
incheate de RM
-aproba bugetul statului si exercita controlul asupra lui
-exercita controlul asupra acordarii imprumuturilor de stat asupra
ajutorului economic si de alta natura acordat unor state straine, asupra
incheierii acordurilor privind imprumuturilor si creditelor de stat de
surse straine.
-alege si numeste personae oficiale de stat, in cazurile prevazute de lege
-aproba ordinile si medaliile RM
-declara mobilizarea partial sau generala
-declara starea de urgenta de asedeu si de razboi
- initiaza cercetarea si audierea oricaror chestiuni ce se refer la interesele
societatii
-suspenda activitatea organelor administratiei publice locale in cazurile
prevazute de lege
- adopta acte privind amnistia
-indeplineste alte atributii,stabilite prin constitutie si legi
In conformitate cu regulamentul parlamentului fiecare organ din cadrul
parlamentului exercita anumite atributii care sunt argumentate la
subiectul, structura si organizarea interna a parlamentului RM.
51. Legiferarea ( procedura legislativa):

a) dati definitie de procedura legislativa si identificati etapele ei:
procedura legislativa cuprinde ansamblul regulilor privitoare la
exercitarea initiativei , la sesizarea Parlamentului, la avizarea
proiectelor de lege si a propunerilor legislative, la dezbaterea si
adoptarea acestora, la medierea legislativa, precum si examinarea
legii in cadrul controlului a priori de constitutionalitate, ori de
reexaminare a legii la cererea Presedintelui statului.Procedura
legislativa se realizeaza in mai multe etape,care sint procedeele
juridice de creare a actului normativ-juridic. Prin act legislativ se
inteleg legile constitutionale, legi organice si ordinare,hotaririle si
motiunile Parlamentului. Elaborarea actului legislativ presupune
parcurgerea urmat etape a procedurii legislative: * initierea proiectului
de act legislativ; *dezbaerea proiectului; * adoptarea proiectului;
*promulgarea; * publicarea actului legislativ.
b) caracterizati fiecare etapa a procedurii legislative: dreptul de
iniiativ legislativ aparine deputailor, Preedintelui Republicii
Moldova, Guvernului i Adunrii Populare a unitii teritoriale
autonome Gguzia, care snt considerai autori ai proiectelor de
acte legislative sau ai propunerilor legislative.
n exerciiul dreptului de iniiativ legislativ, deputaii i
Preedintele Republicii Moldova prezint Parlamentului proiecte
de acte legislative i propuneri legislative, iar Guvernul i
Adunarea Popular a unitii teritoriale autonome Gguzia
proiecte de legi i de hotrri. Proiectele de legi naintate de
Preedintele Republicii Moldova sau de Guvern se prezint n
plenul Parlamentului de unul dintre membrii Guvernului ori de
reprezentantul mputernicit al Preedintelui Republicii Moldova
sau al Guvernului, iar cele naintate de Adunarea Popular a
unitii teritoriale autonome Gguzia de Preedintele Adunrii
Populare.
Deputatul exercit dreptul la iniiativ legislativ personal sau n
comun cu ali deputai.
n prezentul Regulament, prin act legislativ se neleg legile
constituionale, legile organice i ordinare, hotrrile i moiunile
Parlamentului.
Propunerea legislativ reprezint intenia de a se iniia elaborarea
unui sau mai multor acte legislative, care vizeaz o anumit
problem sau un grup de probleme i care au menirea de a
reglementa anumite domenii ale raporturilor sociale. Asupra

acceptrii propunerii legislative, Parlamentul adopt o hotrre,
prin care stabilete termenul de elaborare a proiectului de act
legislativ, formeaz un grup pentru elaborarea proiectului propus
sau dispune altor organe elaborarea proiectului n cauz,
stabilete modul de asigurare a activitii acestui grup.
(6) Proiectul de act legislativ i propunerea legislativ se depun
spre dezbatere mpreun cu o expunere a obiectivului, scopului,
concepiei viitorului act, a locului acestuia n legislaia n vigoare,
precum i a efectelor sale social-economice i de alt natur,
potrivit cerinelor Legii privind actele legislative nr.780-XV din 27
decembrie 2001. Se indic totodat persoanele care au luat parte
la elaborarea proiectului i se anexeaz rezultatele expertizelor i
cercetrilor efectuate n cadrul elaborrii, precum i rezultatele
consultrii publice a proiectului. n cazul n care realizarea noilor
reglementri necesit cheltuieli financiare, materiale i de alt
natur, se anexeaz fundamentarea economico-financiar. Dac
pentru executarea actului legislativ care se adopt este necesar
elaborarea altor acte legislative sau normative, se anexeaz lista
acestora i/sau, dup caz, i proiectele lor.Proiectul actului
legislativ se prezint n limba moldoveneasc mpreun cu
traducerea lui n limba rus.
La proiectele de acte legislative, la propunerile legislative se
anexeaz copiile lor n variant electronic.Proiectele de acte
legislative i propunerile legislative naintate de deputai se
prezint n limba moldoveneasc sau n limba rus. Secretariatul
Parlamentului asigur traducerea lor n limba respectiv.n cazul
n care se va constata c iniiativele legislative nu snt perfectate
conform cerinelor tehnice stabilite de prezentul Regulament i de
alte acte legislative, Biroul permanent poate propune autorilor
acestora s le aduc n concordan cu prevederile legale
respective.nregistrarea proiectelor de acte legislative i a
propunerilor legislative
Proiectele de acte legislative i propunerile legislative se
nregistreaz la Direcia documentare parlamentar a
Secretariatului Parlamentului n ordinea prezentrii. Prin
dispoziie a Preedintelui Parlamentului, proiectele de acte
legislative care corespund cerinelor art.47 se introduc n
procedura legislativ i se distribuie spre avizare comisiilor
permanente, Direciei juridice a Secretariatului Parlamentului i,

dup caz, Guvernului, instituiilor interesate. n cel mult 5 zile
lucrtoare de la data includerii n procedura legislativ, proiectele
de acte legislative, propunerile legislative, precum i documentele
menionate la se plaseaz pe web site-ul Parlamentului.
c) evaluati legislatia referitoare la tipurile de legi si trasaturile
specifice a fiecarui tip: legea este expresia rationala si solemna a
dreptului. Teoriticienii clasifica legile dupa mai multe criterii : a) in
functie de autoritatea lor juridica sau dupa criteriul fortei juridice
distingem legi: 1) legi constitutionale ele ocupa primul loc in
ierarhia legilor,asta datorita continutului lor cit si datorita procedurii
speciale de adoptare ale acestora. Ele introduc texte noi in C-tie ,
abroga anumite texte constitutionale sau le modifica pe cele
existente.prin legile con-le sunt supuse reglementarii relatiile
sociale,care determina functionarea statului si societatii, fiind in mod
practic mijlocul de stimulare si directionare a procesului reglementarii
juridice in stat.2) legile organice reglementeaza functionarea si
structura organelor statului, sistemul electoral. In ierarhia legislativa,
legile organice constituie esalonul intermediar intre legile
constitutionale si ordinare.Pot interveni numai in domeniile deosebit
de importante pu care legislativul considera necesara adoptarea de
legi organice. Domeniile care reglementeaza prin legea organica sunt
stabilite in C-tie, de ex: sistemul electoral, organizarea si
desfasurarea referendumului; organizarea si functionarea
Parlamentului; organizarea si functionarea Guvernului;
regimul generel al proprietatii si mostenirii;etc.Constitutiile prevad
anume adoptarea legilor organice , in scopul determinarii statutului
juridic al persoanei fizice, precum si statutul persoanei in diferite
domenii ale vietii sociale, ale vietii pesonale si intime,mai ales in
domeniul ocrotirii dr-lor si intereselor legale. Aceasta categorie de
legi se adopta cu notul majoritatii deputatilor alesi dupa cel putin 2
lecturi,iar modificarea, completarea si abrogarea lor sau ale unor
dospozitii ale acestora se fac , de regula tot printr-o lege organica. 3)
Legile ordinare reglementeaza acele domenii ce nu constituie
obiect al reglementarii primelor 2 de legi. Legile ordinare, din punct
de vedere al obiectului de reglementare normativ-juridic constituie
categoria cea mai numeroasa de legi. Ele intervin in orice domeniu al
relatiilor sociale, cu exceptia domeniilor supuse reglementarii prin Ctie si legi organice. Prin procedura simpla de adoptare , legile
ordinare constituie categoria cea mai dinamica. Aceasta categ de legi

este chemata sa asigure, in conditii adesea de urgenta, principiul
suprematiei legii in raport cu alte categorii de acte normativ- juridice.
In RM se adopta cu votul majoritatii deputatilor prezenti si aceasta
categorie de lege nu trebuie sa contravina dispozitiilor
constitutionale si organice, iar modificarea, completarea si abrogarea
legilor ordinare sau ale unor dispozitii ale acestora se fac, de regula
prin legea ordinara conform procedurii stabilite in acest sens. B) in
functie de cotinutul lor sint: 1) legi materiale reglementeaza
activitatea subiectelor de dr, persoane fizice si pers juridice, relatiile
dintre ele. 2) legi procedurale stabilesc forma de desfasurare a
unei actiuni sau activitati publice sau private, caile si mijloacele de
alorificare si aparare a dr-lor patrimoniale, inclusiv forma de emitere
sau intocmire a actelor juridice si aceea in care sa fie sanctionati cei
care au incalcat legea materiala. C) in functie de obiectul
reglementarii juridice sint legi cu caracter: constitutional, civil, penal,
administrativ, fiscal,etc. d) legile se mai diferentiaza, in dependenta
de aplicarea relatiilor sociale,in legi: generale se aplica tuturor
relatiilor sociale sau subiectelor de dr ori unor anumite categ de relatii
sau de subiecte, fara sa-si piarda caracterul de generalitate,
speciale se aplica in exclusivitate unor categ de relatii sociale sau
subiecte strict determinate prin derogare de la regula generala,
exceptionale vizeaza relatiile sociale generate de situatii
exceptionale. Ele deroga de la legile generale si cele speciale. In caz
de divergenta intre legile generale sau speciale si legile de exceptie
cu aceeasi forta juridica se aplica legea exceptionala. E) in functie de
durata lor, distingem legi: permanente acele legi carora nu li se
cunosc data si imprejurarile incetarii aplicariui, temporare sunt
acele carora li se cunosc atot data intrarii in vigoare, cit si data si
conditiile iesirii lor din vigoare.
53 Not de sef de stat si locul lui in sitem autorit publice

1.
Notiunea
Seful statului este persoana oficial sau organul plasat n vrful
instituiilor politico-juridice din stat. n sens larg, eful statului
reprezint un demnitar aflat formal n vrful ierarhiei instituiilor
politice, reprezintnd statul att n relaiile politice interne, ct i n
relaiile cu alte state. El se consider simbolul unitii naiunii, statului.
n opinia unor autori, denumirea de ef al statului a fost pstrat
pentru a desemna persoana, care este chemat s reprezinte la nivelul cel
mai nalt statul ca entitate colectiv, s-i angajeze, n condiiile
Constituiei i ale legilor, responsabilitatea i participarea n numele
statului la ceremonii sau festiviti oficiale
Functiile
-Prima dintre functiile institutiei prezidentiale il abiliteaza pe
Presedintele Republicii Moldova sa reprezinte statul in relatiile cu alte
state sau organisme internationale.
-Cea de a doua functie ii confera Presedintelui calitatea de garant al
independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii.
- Cea de a treia functie a sefului statului este de a veghea respectarea
Constitutiei si buna functionare a autoritatilor publice. Exercitarea
acestei functii presupune, in primul rind, obligatia Presedintelui de a
respecta Constitutia si, in al doilea rind, de a veghea, in conditii strict
limitate de Constitutie, celelalte autoritati publice, iar in caz de
necesitate de a lua masuri legale pentru respectarea Constitutiei.
Durata mandatului
(1) Mandatul Preedintelui Republicii Moldova dureaz 4 ani i se
exercit de la data depunerii jurmntului.
(2) Preedintele Republicii Moldova i exercit mandatul pn la
depunerea jurmntului de ctre Preedintele nou ales.
(3) Mandatul Preedintelui Republicii Moldova poate fi prelungit, prin
lege organic, n caz de rzboi sau de catastrof.
(4) Nici o persoan nu poate ndeplini funcia de Preedinte al Republicii
Moldova dect pentru cel mult dou mandate consecutive
2.
n statele cu regim politic prezidenial clasic, precum SUA, pe parcursul
anilor a fost creat o putere prezidenial puternic, preedintele aflnduse nu numai n fruntea statului, ci i a puterii executive, n altele, ns,
precum Italia, Germania, Moldova (n prezent), cu regim politic
parlamentar, funcia efului de stat este exercitat de ctre un preedinte

constituional, ns puterea executiv real este concentrat n minile
Guvernului, care este responsabil n faa Parlamentului. n republicile
parlamentare menionate, cu excepia Moldovei, ca urmare a acestei
tendine, se creeaz impresia c ef al statului este Prim-ministrul,
care de facto concentreaz n minile sale toate prghiile guvernrii
operative a statului. Sntem de prere c n Republica Moldova
dualitatea ntre Preedinte i Prim-ministru este o rmi iluzorie a
conceptului impus prin normele constituionale existente pn la
revizuirea Constituiei n 2000. Cu timpul, n cazul meninerii statutului
constituional actual al Preedintelui, rolul instituiei Prim-minisrului se
va consolida, Preedintele rmnnd un ef de stat de jure, iar Primulministru un ef de stat de facto. Este de menionat c aa constituii,
precum cea a Franei, SUA, Germania, nu utilizeaz termenul de ef al
statului.
3.
Preedintele Republicii Moldova, potrivit art. 77 p.2 al Constituiei R.
Moldova, reprezint statul i este garantul suveranitii, independenei
naionale, al unitii i integritii teritoriale a rii. Pornind de la aceste
prevederi constituionale, putem contura dou funcii prezideniale:
funcia de reprezentare i funcia de garant al statului i al Constituiei.
Ca ef al statului, Preedintele e chemat s asigure buna funcionare a
tuturor ramurilor puterii de stat: legislativ, executiv i judectoreasc.
Iat de ce, n realizarea funcionrii sale, Preedintele Republicii
Moldova ndeplinete un ir de atribuii n raporturile cu celelalte
autoriti publice.
Din acest punct de vedere deosebim atribuii prezideniale exercitate n
raporturile cu Parlamentul i atribuii prezideniale exercitate n
raporturile cu autoritile judiciare. Un rol aparte ocup atribuiile
Preedintelui Republicii Moldova n sfera puterii executive, n special n
raporturile cu Guvernul, cu autoritile administraiei publice centrale de
specialitate i autoritile administraiei publice locale.
Preedintele Republicii Moldova este secundat n activitatea sa de un
aparat de funcionari dirijat de conductorul administraiei prezideniale
care se afl n subordine direct Preedintelui. Structura aparatului
prezidenial i resursele financiare ale lui se aprob la propunerea
Preedintelui de ctre Parlament.
58 Investitura guvernului RM
1.
Articolul 98
nvestitura
(1) Dup consultarea fraciunilor parlamentare, Preedintele Republicii
Moldova desemneaz un candidat pentru funcia de Prim-ministru.
(2) Candidatul pentru funcia de Prim-ministru va cere, n termen de 15
zile de la desemnare, votul de ncredere al Parlamentului asupra
programului de activitate i a ntregii liste a Guvernului.
(3) Programul de activitate i lista Guvernului se dezbat n edina
Parlamentului. Acesta acord ncredere Guvernului cu votul majoritii
deputailor alei.
(4) n baza votului de ncredere acordat de Parlament, Preedintele
Republicii Moldova numete Guvernul.
(5) Guvernul i exercit atribuiile din ziua depunerii jurmntului de
ctre membrii lui n faa Preedintelui Republicii Moldova.
(6) n caz de remaniere guvernamental sau de vacan a funciei,
Preedintele Republicii Moldova revoc i numete, la propunerea Primministrului, pe unii membri ai Guvernului.
2.
Preedintele Republicii Moldova, dup consultarea fraciunilor
parlamentare, desemneaz un candidat pentru funcia de Prim-ministru.
Candidatul pentru funcia de Prim-ministru, n termen de 15 zile de la
desemnare, cere votul de ncredere al Parlamentului viznd programul de
activitate i a ntregii liste a Guvernului.
Preedintele Republicii Moldova, n baza votului de ncredere acordat de
Parlament, numete Guvernul.
n termen de trei zile de la data numirii Guvernului, Prim-ministrul
viceprim-minitrii, minitrii i ceilali membri ai Guvernului vor depune
individual, n faa Preedintelui Republicii Moldova, jurmntul al crui
text este prevzut la art.79 alin.(2) din Constituie.
n caz de remaniere guvernamental sau de vacan a postului,
Preedintele Republicii Moldova revoc i numete, la propunerea Primministrului, pe unii membri ai Guvernului.
Guvernul i exercit mandatul din ziua depunerii jurmntului de ctre
membrii lui n faa Preedintelui Republicii Moldova i pn la validarea
alegerilor pentru un nou Parlament. Membrii Guvernului, numii n
funcie conform alineatului 7, dup depunerea jurmntului i exercit

atribuiile n acelai mod.
Membrii Guvernului vor depune, n condiiile legii, declaraie cu privire
la venituri i proprietate.
Guvernul, n cazul exprimrii votului de nencredere de ctre Parlament,
al demisiei Prim-ministrului sau n cazul alegerilor unui nou Parlament,
ndeplinete numai funciile de administrare a treburilor publice, pn la
depunerea jurmntului de ctre membrii noului Guvern.
3. compunere... (investirea punctu 1)
59)Atributiile guvernului RM
*Relatati despre directiile principale ale activitatii guvernului
*Determinati component guvernului si structura administratiei
publice central in corelatie cu atributiile de baza.
*Estimati importanta organizarii territoriului RM in unitati
administrative-teritoriale de nivelul doi pentru realizarea
atributiilor guvernului
a) Direciile principale ale activitii Guvernului
n conformitate cu mputernicirile sale Guvernul:
1) creeaz condiii pentru stabilirea i asigurarea suveranitii
economice i politice a Moldovei;
2) elaboreaz concepia dezvoltrii social-economice a republicii,
programul i mecanismul trecerii la economia de pia;
3) asigur libera iniiativ, deetatizarea, privatizarea, demonopolizarea
economiei i dezvoltarea relaiilor de pia;
4) elaboreaz strategia dezvoltrii tehnico-tiinifice, promoveaz o
politic naional n domeniul culturii, tiinei, tehnicii, tehnologiei;
rezolv problemele reglementrii de stat a progresului tehnico-tiinific;
5) garanteaz tuturor subiecilor proprietii libertatea activitii
economice, diversitatea formelor de proprietate i egalitatea lor n
drepturi, are grij de pstrarea proprietii;
51) protejeaz interesele naionale n activitatea economic,
financiar i valutar;
6) realizeaz colaborarea economic cu rile lumii n condiiile
dezvoltrii relaiilor contractuale, formrii infrastructurii de pia,
integrrii general-europene i mondiale;
61) asigur protejarea intereselor naionale n activitatea economic
extern, promoveaz politica liberului schimb, pornind de la interesele
naionale;
8) formeaz un sistem eficient de ocrotire social a populaiei, creeaz
condiii pentru creterea nivelului de trai, pentru satisfacerea
necesitilor culturale i spirituale ale cetenilor republicii;
9) promoveaz politica de stat n domeniul ocrotirii sntii
populaiei;
91) asigur aprarea drepturilor consumatorilor prin organizarea i
coordonarea controlului i supravegherii de stat a calitii produselor
(lucrrilor, serviciilor);
10) asigur utilizarea raional a resurselor naturale i integritatea lor,
protecia ecologic a populaiei i a mediului ambiant;
11) favorizeaz dezvoltarea autonomiei organelor administraiei

publice de toate nivelurile;
12) asigur legalitatea, ordinea public, drepturile i libertile
cetenilor;
13) promoveaz politica securitii naionale, dirijeaz activitatea de
aprare a Republicii Moldova;
14) asigur respectarea i executarea legilor, hotrrilor Parlamentului,
decretelor Preedintelui Republicii Moldova, tratatelor internaionale la
care Republica Moldova este parte;
15) promoveaz o politic extern n conformitate cu competena sa.
b) Componena Guvernului i modul de formare a lui
Guvernul se formeaz n urmtoarea componen:
Prim-ministrul, prim-viceprim-ministrul, viceprim-minitrii, minitrii
i ali membri stabilii prin lege.
Membri ai Guvernului pot fi numai persoanele care dein cetenia
Republicii Moldova i au domiciliul n ar.
Preedintele Republicii Moldova, dup consultarea fraciunilor
parlamentare, desemneaz un candidat pentru funcia de Prim-ministru.
Candidatul pentru funcia de Prim-ministru, n termen de 15 zile de la
desemnare, cere votul de ncredere al Parlamentului asupra programului
de activitate i a ntregii liste a Guvernului.
Preedintele Republicii Moldova, n baza votului de ncredere
acordat de Parlament, numete Guvernul.
n termen de trei zile de la data numirii Guvernului, Prim-ministrul,
viceprim-minitrii, minitrii i ceilali membri ai Guvernului vor depune
individual, n faa Preedintelui Republicii Moldova, jurmntul al crui
text este prevzut la art.79 alin.(2) din Constituie.
n caz de remaniere guvernamental sau de vacan a postului
Preedintele Republicii Moldova revoc i numete, la propunerea
Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului.
Guvernul i exercit mandatul din ziua depunerii jurmntului de
ctre membrii lui n faa Preedintelui Republicii Moldova i pn la
validarea alegerilor pentru un nou Parlament. Membrii Guvernului,
numii n funcie conform alineatului 7, dup depunerea jurmntului i
exercit atribuiile n acelai mod.
Membrii Guvernului vor depune, n condiiile legii, declaraie cu
privire la venituri i proprietate."
Guvernul, n cazul exprimrii votului de nencredere de ctre Parlament,
al demisiei Prim-ministrului sau n cazul alegerilor unui nou Parlament,
ndeplinete numai funciile de administrare a treburilor publice, pn la

depunerea jurmntului de ctre membrii noului Guvern.
Organele centrale de specialitate ale administraiei publice
n republic activeaz urmtoarele ministere:
Ministerul Economiei
Ministerul Finanelor
Ministerul Justiiei
Ministerul Afacerilor Interne
Ministerul Afacerilor Externe i Integrrii Europene
Ministerul Aprrii
Ministerul Dezvoltrii Regionale i Construciilor
Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare
Ministerul Transporturilor i Infrastructurii Drumurilor
Ministerul Mediului
Ministerul Educaiei
Ministerul Culturii
Ministerul Muncii, Proteciei Sociale i Familiei
Ministerul Sntii
Ministerul Tineretului i Sportului
Ministerul Tehnologiei Informaiei i Comunicaiilor;
2) alte autoriti administrative centrale:
Biroul Naional de Statistic
Agenia Relaii Funciare i Cadastru
Biroul Relaii Interetnice
Serviciul Grniceri
Agenia Moldsilva
Agenia Rezerve Materiale
Agenia Turismului
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice i Corupiei
61)Actele Guvernului RM
*Indicate actele Guvernului si identificati esenta lor
*Stabiliti conditiile si cerintele principale fata de hotaririle si
dispozitiile guvernului,precum si procedura de adoptare a lor
*Evaluate institutia delegarii legislative in dreptul constitutional
a)Actele guvernului pentru exercitarea atributiilor sale si pentru
executarea legilor, guv adopta hotariri. Unele hotariri pe linga semnatura
prim min se contra semneaza de ministri care au obligatia punerii lor in
aplicare.
Hotariirle si A dispozitiile guv sunt pub (in afara de acele care contin
secret de stat). Se publica in MO al RM cu 10 zile de la data adoptarii.
Pentru realizarea programul sau de activitate guv adopta ordonante in
conformitete cu legea speciala de abilitare. Ordonantele se adopta de
parlam, la cererea guv, pentru o perioade definita. In lege se
indicadomeniile si data pina la care pot fi emise ordonantile. Ordonantile
sunt acte normative cu putere de lege ordinara, adoptate intro anumita
perioade de timp si in domeniile care nu fac obiectul legilor organice. Se
semneaza de prim min si se contrasemneaza de ministri care au oblizatia
punerii lor in aplicare. Ordonantele se publica in MO RM.
n sensul prezentei legi, act normativ este actul juridic, emis de
Guvern i de alte autoriti ale administraiei publice centrale i
locale n temeiul normelor constituionale i legale, care stabilete
reguli obligatorii de aplicare repetat la un numr nedeterminat de
situaii identice.
B) Principii generale
La iniierea, elaborarea, avizarea, expertiza, redactarea, emiterea
i aplicarea actului normativ se respect principiile:
a) coerenei, corelaiei i subordonrii actului normativ legii i
actului normativ de nivel superior;
b) consecutivitii i echilibrului ntre reglementri;
c) fundamentrii tiinifice;
d) consecvenei i stabilitii normelor juridice;
e) transparenei, publicitii i accesibilitii.
Condiiile generale obligatorii pe care trebuie s le ntruneasc actul
normativ
(1) Actul normativ trebuie s se integreze organic n sistemul
legislaiei, scop n care:
a) proiectul su trebuie corelat cu prevederile actelor normative de
nivel superior sau de acelai nivel, cu care se afl n conexiune,
precum i cu tratatele internaionale la care Republica Moldova este

parte;
b) proiectul de act normativ ntocmit pe baza unui act de nivel
superior nu poate depi limitele competenei instituite prin acel act
i nici nu poate contraveni scopului, principiilor i dispoziiilor
acestuia.
(2) Reglementrile de acelai nivel i avnd acelai obiect, precum
i reglementrile din alte materii conexe se cuprind, de regul, ntr-un
singur act normativ dac snt indispensabile realizrii scopului urmrit
prin acest act.
(3) O reglementare din aceeai materie i de acelai nivel poate fi
cuprins ntr-un alt act normativ dac are caracter special fa de
actul ce cuprinde reglementarea general n materie.
(4) Caracterul special al unei reglementri se determin n funcie
de obiectul acesteia, circumstaniat la anumite categorii de situaii,
i de specificul soluiilor normative pe care le instituie.
(5) Reglementarea este derogatorie dac soluiile normative
referitoare la o situaie determinat cuprind norme diferite n raport
cu reglementarea-cadru n materie, reglementarea pstrndu-i caracterul
su general obligatoriu pentru toate celelalte cazuri.
(6) Aprarea drepturilor, libertilor, intereselor legitime ale
cetenilor, egalitatea i echitatea social constituie o condiie
obligatorie a oricrui act normativ.
(7) Actul normativ trebuie s ntruneasc condiiile legalitii,
accesibilitii, preciziei i, o dat intrat n vigoare, este executoriu
i opozabil tuturor subiectelor de drept.
(8) Actul normativ trebuie s fie ntocmit cu respectarea tehnicii
legislative i normelor limbii literare.
62 Not si functia autorit judecatorestiRM

1.
Autoritatea judecatoreasca , conform teorii separatiilor puterilor in stat
reprezinta prin sine sistemul organelor judiciare ale statului ce
infaptuiesc justitia . autoritatea judecatoreasca isi are organelle sale
proprii si specific care spre deosebire de institutiile de drept nu
reglement relatiile sociale ci determina formele organizarii structurii si
activitatii autoritatilor judecatoresti, formele realizarii justitiei.
In const RM in art 115 sunt mentionate instantele judecatoresti care
infaptuiesc justitia: Justiia se nfptuiete prin Curtea Suprem de
Justiie, prin curile de apel i prin judectorii. Pentru anumite categorii
de cauze pot funciona, potrivit legii, judectorii specializate.
Curtea Constituional este singura autoritate n domeniul jurisdiciei
constituionale a Republicii
Moldova. Curtea Constituional nu reprezint o ramur n ierarhia
instituiilor juridice ale
statului. Ea este un organ judiciar constituional, autonom i independent
de ramura executiv,
legislativ i judectoreasc.
Curtea Suprem de Justiie este cel mai nalt organ judectoresc n
Moldova. n calitate de instan
judectoreasc suprem a statului, Curtea Suprem de Justiie utilizeaz
principiile generale ale
legii drept baz pentru activitatea sa i are scop de a rafina hotrrile
judiciare prin eliminarea
erorilor factuale i prin interpretarea, analizarea i uniformizarea
practicilor judectoreti. Astfel,
Curtea Suprem de Justiie trebuie s asigure aplicarea corect i
uniform a legii de ctre toate
instanele judectoreti, s soluioneze conflictele care apar n aplicarea
legilor i s garanteze
responsabilitatea statului faa de ceteni i a cetenilor faa de stat.
Curtea de Apel este instana suprem pentru procedura obinuit de
apel.
Judectoriile (de prim instan) funcioneaz n circumsrcipii i
municipaliti (sectoarelor lor).
Judectoriile examineaz toate cazurile i solicitrile, cu excepia celor
care, conform legii, cad
sub jurisdicia altor instane.
Pentru anumite categorii de cazuri au fost nfiinate judectorii

specializate:cu ar fi cea militarea
avnd sub jurisdicie toat ar.
* Consiliul Superior al Magistraturii este un organ cu autoriti
importante, menit s asigure
condiii corespunztoare i imparialitate n funcionarea instanelor
judectoreti, protejate de
imixtitudine sau influen extern politic sau administrativ. CSM este
organ independent,
nfiinat pentru a crea i susine funcionarea sistemului judiciar i este
garantul autoritii judiciare. n conformitate cu Constituia i legislaia,
CSM asigur autoadministrarea
judectoreasc.
2.
Puterea judectoreasc nfptuiete justiia i se autoadministreaz
absolut independent, dar colaboreaz cu celelalte ramuri ale puterii n
exercitarea prerogativelor ce-i revin conform Constituiei. Intervenia
celorlalte dou puteri, n persoana Preedintelui Republicii Moldova sau,
dup caz, a Parlamentului, n procedurile puterii judectoreti, inclusiv a
celor legate de administrarea instanelor, poate fi numai formal, ele
avnd dreptul s intervin n for numai n cazul unor abuzuri evidente
i dovedite corespunztor.
Locul i rolul puterii judectoreti n Republica Moldova este determinat
de jurisprudena i practica judiciar, prin care se realizeaz norma
juridic. Puterea judectoreasc n Republica Moldova este ntruchipat
de o serie de organe, suprem n acest sens fiind Curtea Constituional.
Fiind unica autoritate de jurisdicie constituional, la sesizare supune
controlului consituionalitii legilor, regulamentele i hotrrile
Parlamentului, decretele Preedintelui RM, hotrrile i ordonanele
guvernului precum i tratatele internaionale la care Republica Moldova
este parte, toate acestea ne demonstreaz c puterea judectoreasc
colaboreaz cu celalte puteri. n viziunea noastr problema ntririi
puterii judectoreti este cea mai important la momentul de fa, prin
urmare, toat atenia i dizbaterele publice ar trebui ndreptate anume n
aceast direcie.
3.
Puterea judectoreasc nu dispune de mecanisme de for ca cele ale
puterii executive
Fora acestei puteri consta n executarea legii, n respectul fa de

hotrrea judectoreasc. O asemenea atitudine fa de puterea
judectoreasc din partea altor organe de stat, a cetenilor, a
asociaiilor lor, a persoanelor juridice nu este prezent n toate statele.
Ea se educ destul de ndelungat i e caracteristic, nti de toate,
statelor cu tradiii democratice, acolo unde s-a nrdcinat principiul
dominaiei legii i dreptului. In sistemul separaiei puterilor n stat
instana judectoreasc este privit ca un arbitru, instituie mediatoare
ntre organele puterii legislative i executive, care are menirea de a
adapta structura organizrii statului la cerinele constituionale de
separare a puterilor, n care fiecare din ele trebuie s-i ndeplineasc
propriile funcii, unice prin esena lor. Existena puterii judectoreti ca
ramur distinct a
puterii de stat, gradul independenei sale organizaionale i a autonomiei
funcionale asigur funcionarea eficient a puterilor legislativ i
executiv i servete ca garanie a echilibrului ntre ele. ( articol
Gheorge Costas
65)Organizarea si structura Curtii Constitutionale din RM

*Definiti curtea constitutional,indicate structura si functiile acestei
autoritati
*Determinati locul si rolul Curtii Constitutionale in sistemul puterii,
precum si colaborarea cu alte autoritati publice
* Evaluati formele controlului constitutional in RM
a) Curtea Constitutionala este unica autoritate publica politicojurisdictionala, care examineaza in exclusivitate probleme de drept si
contribuie la perfectionarea actelor cu caracter normativ adoptate de
Parlament, Presedintele Republicii Moldova si Guvern.
Articolul 1 . Curtea Constituional - autoritate de jurisdicie
constituional
(1) Curtea Constituional este unica autoritate de jurisdicie
constituional n Republica
Moldova.
(2) Curtea Constituional este independent i se supune numai
Constituiei.
(3) Curtea Constituional:
a) garanteaz supremaia Constituiei;
b) asigur realizarea principiului separrii puterii de stat n putere
legislativ, putere executiv
i putere judectoreasc;
c) garanteaz responsabilitatea statului fa de cetean i a ceteanului
fa de stat.
Articolul 6. Structura
(1) Curtea Constituional se compune din 6 judectori, numii pentru un
mandat de 6 ani.
(2) Doi judectori snt numii de Parlament, doi de Preedintele
Republicii Moldova i doi de
Consiliul Superior al Magistratului.
(3) Pe lng Curte Constituional se formeaz Secretariatul, care are
sarcina de asigurare a
activitii Curii.
(4) Pe lng Curtea Constituional poate funciona un Consiliu tiinific
consultativ
b) Locul Curtii Const in raport cu celelalte autoritati putem spune ca, in
modelul concentrate de control al constitutionalitatii legilor de tip
European, curtea const. se situeaza in afara celor trei puteri constituite
traditional( executive,legislative, judiciara).
*Curtea const.nu este o putere in stat si nici nu detine vreuna din funct.
Puterilor legislative, executive si judecatoresti.
*Ca autoritate publica reglementata de const. intr-un titlu distinct.
Curtea exercita rolul de garant al suprematiei const.
*ea este o autoritate public ace sprijina buna functionarea a puterilor
publice in cadrul raporturilor constitutionale de separate, echilibru,
colaborare si control reciproc.
*curtea const. este independent fata de orice alta autoritate publica si se
supune numai constitutiei si legii sale organice.
*caracterul politic al curtii const. rezulta, in primul rind, din faptul de
desemnare al judecatorilor, deoarece desemnarea lor sunt implicate
autoritatile politice, parlamentul. Insa judecatorii nu sunt desemnati pe
baza criteriilor politice. Totodata curtea const. despune de unele atributii
care se distinct in mod deosebit prin continutul lor politic. De exemplu:
confirmarea rezultatelor, referendum-urilor republican, alegerea
parlamentului etc.
*caracterul jurisdictional determina si principiile de organizare si
functionarea a curtii si anume independent si inamovibilitatea
judecatorilor, iar procedurile prin care se realizeaza atributiile curtii. Au
in mare parte trasaturi procedural judecatoresti.
Astfel, Curtea Constituional se prezint sub forma unui organ deosebit
de complex, independent i generator al unei jurisprudene ce impune o
revizuire a legislaiei prin care nu se respect prevederile Constituiei.
c) Doctrina dreptului const.cunoaste mai multe forme ale controlului
constitutionalitatii legii.
1. in dependent de timpul in care se efectueaza controlul
constitutionalitatii legilor
-Controlul anterior adoptarii legilor( prealabil preventive) se exercita in
faza de proect al legii.
-Controlul posterior adoptarii legilor se exercita asupra legilor, deja
adoptate sau asupra actelor cu forta juridical egala legii.
2. In dependent de forma controlului constitutionalitatii legilor este
controlul abtract presupune verificarea unui act normative in afara
cazului concret
-Controlul concret are loc numai in urma unui process judiciar unde
trebue sa se aplice unui act normative a carui constitutionalitatea este
suspecta.
3. in dependent de modu inscrierii in constitutie controlul
constitutionalitatii legilor se imparte in:
-Controlul explicit, este prevazut de insasi constitutie.

-Controlul implicit nu este prevazut de const. dar rezulta din principiul
legalitatii.
4. in dependent de spatial de realizarea a controlului constitutionalitatii
legilor:
-controlul intern se realizeaza de organu care a emis actul normative.
-controlul extern se realizeaza de o alta autoritate statala
5.in dependent de continutul controlului constitutionalitatii legilor:
-controlul formal atrage atentia asupra conditiilor si cerintelor ce tin de
elaborarea si adoptarea unui act normative
-cntrol material verifica conformitatea continutului actului cu
privederile constitutionale
6. dupa volum;
-controlul general se refera la toate relatiile sociale reglamentate de
constitutie
-controlul particular se refera la relatii concrete( ex;drepturile
fundamentale ale omului)
66)Statutul judecatorului curtii constitutionale

*Expuneti prevederile constitutionale privitoare la numirea
judecatorilor curtii const.
*argumentati garantiile de asigurare a independentei judecatorului
in exercitarea mandatului
*evaluati legislatia referitoare la statutul judecatorului curtii
constitutionale, si dupa caz, formulati propuneri
a) Numirea
este necesar de analizat criteriile de numire a judecatorilor Curtii Const.
Judector al Curii Constituionale poate fi persoana care deine
cetenia Republicii Moldova, are domiciliul n ar, are pregtire
juridic superioar, nalt competen profesional i o vechime de cel
puin 15 ani n activitatea juridic, n nvmntul juridic superior sau n
activitatea tiinific.
Limita de vrst pentru numire n funcia de judector al Curii
Constituionale este de 70 de ani.
Numirea se poate face numai cu acordul prealabil, exprimat n scris, al
candidatului. n cazul n care candidatul ocup o funcie incompatibil
cu aceea de judector al Curii Constituionale sau este membru al unui
partid sau al unei alte organizaii politice, acordul trebuie s cuprind
angajamentul candidatului de a demisiona, la data depunerii
jurmntului, din funcia pe
care o ocup i de a-i suspenda activitatea n partid sau n alt
organizaie politic.
b)Conform constitutiei, judecatorii curtii const. sunt independent in
exarcitarea mandatului si se supun numai const. const. RM si legea cu
privirea la curtea const. cnsacra independent curtii fata de oricare alta
autoritate publica. Tot potrivit const., judecatorie curtii const. sunt
inamovibili pe durata mandatului si independent.
Judectorii Curii Constituionale snt independeni n exercitarea
mandatului i se supun numai Constituiei.
Judectorii Curii Constituionale nu pot fi trai la rspundere juridic
pentru voturile sau opiniile exprimate n exercitarea mandatului.
Inamovibilitatea reprezinta o garantie a indepenteti judecatorului si
este institutia in temeiul carea judecatorul nu poate fi elibirat din
functie, suspendat , pensionat premature, transferat prin vointa arbitrara
a autoritatilor publice ori in afara cazurilor si fara observarea formelor si
conditiilor prevazute de legislatia in cauza. Din perspectiva statului

specific al judecatorului const. numai unele dintre aceste determinari ale
inamovibilitatii isi gasesc aplicarea. Astfel mandatul judecatorului nu
poate inceta de cit individual, voluntary, expres sau tacit, ori de drept in
in condiitiile prevazute de lege expirarea mandatului , demisie, redicarea
a mandatului sau deces.
Articolul 14. Inamovibilitatea
(1) Judectorul Curii Constituionale este inamovibil pe durata
mandatului.
(2) Mandatul de judector al Curii Constituionale se suspend i se
ridic numai n cazul stabilit de prezenta lege.
(3) n caz de ridicare a mandatului, judectorul este eliberat din funcie,
n condiiile prezentei legi.
(4) Judectorul Curii Constituionale poate demisiona din proprie
iniiativ.
Un mijloc de protective a mandatului judecatorului const. de
garantarea a indep. Si a impartialitati lui il constitue si imunitatea
judecatoruluio sub aspectul inviloabilitatii, care este asa-zisa, munitate
de procedura consacrata in considerarea eventualelor imputari facute
judecatorului const. pentru alte fapte de cit cele savarsite in indeplinirea
in mandatul sau si in legatura directa in continutul acestuia.
Inviolabilitate are drept scop sa previne urmarirea judeciara nefondata
arbitrara a judecatorului impiedicindul , astfel sa-si indeplineasca
mandatul incredintat sau constringindu-l sa exercite intr-un anumit mod
contra convingerilor si vointei sale.
Imunitatea nu este un privilege- altfel inadmisibil, ci o procedura
speciala de protectie a mandatului constitutional conferit judecatorului
fata de acte sau fapte abusive ori insufficient fondate.
Judectorul Curii Constituionale nu poate fi reinut, arestat,
percheziionat, cu excepia cazurilor de infraciune flagrant, trimis n
judecat contravenional sau penal fr ncuviinarea prealabil a
Curii Constituionale.
Competena de judecat pentru infraciunile i delictele administrative
svrite de judectorul Curii Constituionale aparine Curii Supreme
de Justiie.
Intentarea de aciune penal i cererea ncuviinrii trimiterii n judecat
in de competena Procurorului General.
De la data ncuviinrii trimiterii n judecat, judectorul Curii
Constituionale este suspendat de drept din funcie. n caz de
condamnare definitiv, mandatul judectorului este ridicat, n condiiile

prezentei legi.
C) Dupa cartea alu Domnu Cirnati suntem de parerea ca in scopu
redicarii gradului de profesionalizare a judecatorilor curtii const. trebue
de inclus conditia ; judecatorii curtii constitutionale trebuie sa aibe
grade si titluri stiintifece si stiintific-didactice
67 Atributiile curtii constitutionale

1.
Atribuiile
(1) Curtea Constituional:
a) exercit la sesizare controlul constituionalitii legilor,
regulamentelor i hotrrilor Parlamentului, a decretelor Preedintelui
Republicii Moldova, a hotrrilor i dispoziiilor
Guvernului, precum i a tratatelor internaionale la care Republica
Moldova este parte;
b) interpreteaz Constituia;
c) se pronun asupra iniiativelor de revizuire a Constituiei;
d) confirm rezultatele referendumurilor republicane;
e) confirm rezultatele alegerii Parlamentului i a Preedintelui
Republicii Moldova, valideaz
mandatele deputailor i al Preedintelui Republicii Moldova;
f) constat circumstanele care justific dizolvarea Parlamentului,
demiterea Preedintelui
Republicii Moldova, interimatul funciei de Preedinte,
imposibilitatea Preedintelui Republicii
Moldova de a-i exercita atribuiile mai mult de 60 de zile;
g) rezolv excepiile de neconstituionalitate a actelor juridice,
sesizate de Curtea Suprem de
Justiie;
h) hotrte asupra chestiunilor care au ca obiect constituionalitatea
unui partid.
(2) Competena Curii Constituionale este prevzut de Constituie i
nu poate fi contestat
de nici o autoritate public.
Curtea Constituional a Republicii Moldova este unica autoritate
public politico-jurisdicional, este independent de orice alt autoritate
public i se supune numai Constituiei. Dispune de autonomie
financiar i i exercit atribuiile atribuite prin Legea Suprem fiind
situat n afara ramurilor puterii: legislativ, executiv i judectoreasc.
2.
3. identic cu 1 si concluzia referitor la atributii

Constitutional

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Constitutional

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Notiunea dreptului constitutional ca ramura de drept:

3.Normele juridice constit si instit juridice constit:

adiacente cum ar fi:TGD,istoria statului si a dreptului,drept international

5. Locul si rolul dr constitutional in sist dreptului.

2)a apropierii dintre aceste 2 stiinte pina la contopirea lor. Unii

. 6. Dreptul Const ca stiinta :

# de a asigura armonia intre normele juridice , propunind

7. Dezvoltarea stiintei dr const:

# perfectionarea atributiilor curtii constitutionale (controlul

8. Corelatia stiintei dr const cu alte stiinte:

1) opozitiei nete dintre aceste 2 stiintecomform careia: # obiectul

10.Not si esenta Constit:

11. Aparitia si dezv Contitutiei:

12. Continutul normativ al C-tiei:

13.Forma si structura Cosntitutiei:

14.Adoptarea si abrogarea Constit:

19 Const rominiei care au actionat pe terit R.M

prima oara de A.I.Cuza in 1864 prin "Statutul dezvoltator al Conventiei

20 Const sovetice care au actionat pe terit R.M

Aceasta const renunta la principiul pluralismului politic separatia puter

21.) Dezvoltarea constitutionala a RM,incepind cu anul 1989 si pina

independen se regsesc o serie de precepte, care au servit drept idei

25.) Forma de guvernare

-guvernul se formeaza in baza parlamentara si poarta raspundere in fata

26.) structura de stat

Puterea de stat este determinat de Constituia adoptat de Parlament la

30. Dobindirea cetateniei RM:

C) evaluati institutia pluralitatii de cetatenii in RM: Dubla cet-nie

Drepturile si libertatile fundamentale sunt nu numai o realitate, ci si

38. Notiunea si importanta alegerilor:

precum si alegerea functionarilor lor, prin intermediul dr-lor si lib-lor

39 Principiile dreptului electoral

apartenen politic, avere, sau origine social, votul egal se

40. Modalitati de scrutin:

nici votul preferential, sistem in prezenta unei liste blocate si

41 Organ electorale,circumscriptii electorale,sectii de votare

cu drept de vot deliberativ, dintre care cel puin 3 persoane au studii

- mijloacele de informare n mas i asociaiile obteti, la organizarea

b) constituie birourile electorale ale seciilor de votare i supravegheaz

b) examineaz cererile n legtur cu incorectitudinile din listele

43.)Listele electorale, desemnarea si inregistrarea candidatilor,

pentru ocuparea unei functii publice eligibele din partea partidelor a

-datele biografice ale candidatului

informarea in masa inclusive a radioului si televiziunii finantarea de la

44.)Buletinele de vot, votarea numararea voturilor si totalizarea

circumscripie respectiv sau preedintele biroului electoral al seciei de

Din momentul nchiderii seciei de votare, biroul electoral al seciei de

45 Organizarea si desfasurarea referendumului

anumit problem, iar soluionarea problemei respective rmne

Articolul 146. Problemele supuse referendumului republican

-exercitacontrolul parlamentar asupra puterii executive sub formele si in

51. Legiferarea ( procedura legislativa):

reglementa anumite domenii ale raporturilor sociale. Asupra

permanente, Direciei juridice a Secretariatului Parlamentului i,

ordinare constituie categoria cea mai dinamica. Aceasta categ de legi

53 Not de sef de stat si locul lui in sitem autorit publice

parlamentar, funcia efului de stat este exercitat de ctre un preedinte

funcie conform alineatului 7, dup depunerea jurmntului i exercit

11) favorizeaz dezvoltarea autonomiei organelor administraiei

ndeplinete numai funciile de administrare a treburilor publice, pn la

precum i cu tratatele internaionale la care Republica Moldova este

62 Not si functia autorit judecatorestiRM

Pentru anumite categorii de cazuri au fost nfiinate judectorii